COMPETENŢE SPECIFICE:
 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- conform căruia nimeni nu se poate proclama
şi
multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese
istorice
 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru
identificarea şi realizarea unor scopuri comune
 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea
fenomenelor istorice studiate
 3.1. Compararea surselor istorice în vederea
stabilirii
credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea
 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non
formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice
studiate
Democraţie
, fascism, “Prin instaurarea nazismului la putere,
teroarea devine politică de stat. Dacă pentru
comunism adepţii regimului totalitar existau avantaje şi
perspective materiale, pentru oponenţi se
întrebuinţau diverse metode de <convingere> sau intimidare:
asasinatul, arestarea în masă, percheziţiile la domiciliu, lagărele
de exterminare fizică, retragerea cetăţeniei. Gândirea a fost
înlocuită cu lagărul, laboratorul ştiinţific a folosit înarmărilor,
literatura cea mai bună a fost pusă pe foc”.
(Em.Bold, I.Ciupercă, Ascensiunea nazismului)
“Democraţia este un sistem bazat pe principiul
conducător, nimeni nu poate deţine puterea în nume
personal şi în mod irevocabil. Tocmai pentru că
principiul autocratic este respins, axioma democratică
este aceea că puterea omului asupra altor oameni
poate fi acordată doar de ceilalţi – iar aceasta numai şi
numai pe baza revocabilităţii. Aşadar, conducătorii
vor deţine această funcţie ca urmare a desemnării
libere, neîngrădite de către cei care urmează să fie
conduşi.”.
(G.Sartori, Teoria democraţiei reinterpretată)
“Comunismul este o ideologie politică a cărui obiectiv
este instaurarea unei societăţi ideale, caracterizată
prin proprietatea colectivă şi viaţa comună. El a
încercat să descrie modul în care societăţile
industriale contemporane vor birui, în mod
inevitabil, capitalismul prin intermediul revoluţiei
menite a crea o societate fără clase, în care nu va
exista proprietate privată şi în care fiecare va munci
pe măsura posibilităţilor şi va primi în funcţie de
necesităţi.
(Dicţionar de Istorie Universală Contemporană
TEMA: Exprimă un punct de vedere cu privire la
conţinutul acestor documente.
 Forme de organizare statală
separarea puterilor în stat pluralism poltic În perioada interbelică ,
majoritatea statelor europene au
cunoscut regimuri democratice şi au
respectarea drepturilor şi făcut eforturi pentru menţinerea
libertăţilor cetăţeneşti economie de piaţă unui climat de pace. Ţările europene
Trăsăturile democratice au cunoscut , ca formă
de organizare statală, fie republica
regimului ( Franţa, Polonia, Finlanda,
democratic Cehoslovacia), fie monarhia
promovează statul de constituţională (România, Marea
egalitate în faţa legii drept (în care Britanie, Belgia, statele nordice).
nimeni nu este mai Şi în aceste ţări democratice
presus de lege) au
funcţionat partide extremiste ( de
exemplu, în România: LANC (1923),
Legiunea Arhanghelul Mihail
puterea se află în mâna (1927), transformată ulterior în
poporului, care Garda de Fier.
guvernează prin
reprezentanţi aleşi
Principalele modele democratice europene postbelice
 Modelul politic Trăsături
Anglo-saxon  promovare a liberei iniţiative;
 descentralizare;
 implicare redusă a statului în rezolvarea problemelor sociale;
 piaţă liberă;
 adaptabilitate crescută a economiei.
Aplicat mai ales după 1979, în perioada guvernării Margaret
Thatcher
Francez  rol însemnat al statului în viaţa economică, politică şi socială;
 preocupare constantă pentru problemele sociale.
German  economie socială de piaţă, cu o protecţie socială puternică;
 consens între sindicate şi patronat;
 reducere a inegalitaţilor sociale.
Model aplicat şi în ţările scandinave

TEMA: Comparaţi sistemele democratice francez şi vest-german în privinţa abordării chestiunilor economice şi
precizaţi, pe baza unui punct de vedere argumentat , pentru care dintre cele două aţi opta.
Cauzele aparţiei regimurilor totalitare
 frustările provocate de tratatele de
pace
încheiate în urma Primului Război Mondial;
 instabilitatea economică din diferite
 Regimurile totalitare au apărut în perioada interbelică
Extrema dreaptă:
 Italia (condusă de Benito Mussolini), în anul 1922;
 Germania (condusă de Adolf Hitler), în anul 1933;
 Ungaria (condusă de Miklós Horthy), în anul 1939;
 Spania (condusă de generalul Franco), în anul 1939;
 Portugalia (condusă de Salasar), în anul 1932.
Extrema stângă:
 URSS (condusă de Lenin, ulterior de Stalin), în anul 1917, când bolşevicii au preluat puterea.
Regimurile de extremă dreapta au fost învinse în al Doilea Război Mondial. Comunismul ,
însă, a supravieţuit şi după terminarea marii conflagraţii, fiind instaurat şi în alte ţări – de cele
mai multe ori, în mod forţat , cu ajutorul Armatei Roşii (instrumentul militar al URSS).
Ţări din Europa (Ungaria, România, Germania de Est, Cehoslovacia etc.), din Asia (China,
Coreea de Nord), dar şi America Latină (Cuba) au cunoscut regimuri comuniste.

nerespectarea principiului demagogie şi propagandă

separării puterilor în stat
 [interesele
individului sunt
încălcarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti subordonate intereselor statului

existenţa partidului unic , care [teroare şi violenţă cu ajutorul poliţiei

deţine puterea politică
promovarea cultului personalităţii
aplicarea cenzurii
Trăsăturile politice (CEKA, NKVD, KGB în
comune ale URSS; Gestapo în Germania
nazistă, Securitatea în România
regimurilor comunistă)
totalitare
[statulse implică în toate domeniile
de activitate (inclusiv în viaţa
privată a cetăţenilor săi)

[oponenţii regimului
sunt exterminaţi sau
trimişi în închisori

Trăsăturile distincte ale regimurilor totalitare

colectivizarea şi
industrializarea
 rasismul

naţionalizarea bunurilor antisemitismul

Nazismul ideea creării unui

ateismul Comunismul “spaţiu vital” în care
să trăiască “rasa
ariană”

desfiinţarea “spaţiul vital” trebuia

proprietăţii private şi epurat de rasele
înlăturarea burgheziei. inferioare (evreii, ţiganii,
slavii) şi putea fi realizat
prin expansiune
TEMA: 1. Identificaţi, cu ajutorul dicţionarului şi schemelor, caracteristicile în practica politică a comunismului,
fascismului şi nazismului.
2. Realizaţi un eseu, de 150-200 de cuvinte, cu tema: «Totalitarismul european în perioada interbelică» după
următoarea structură de idei: a)condiţiile apariţiei totalitarismului; b)asemnări şi deosebiri între fascism şi comunism.

Domeniul de Regim politic

 activitate Democratic Totalitar
Economic  economie de piaţă: preţ liber;  economie dirijată: preţ impus;
impozit progresiv pe venit. planificarea producţiei.
Politic  pluripartidism: alternanţă la  monopartidism: parlament
guvernare; parlament rezultat din
reprezentativ. alegeri dirijate
Militar  armata în slujba naţiunii;  armata supusă conducătorului;
 transparenţa măsurilor.  secretul măsurilor luate.
Societatea civilă  colaborare cu statul.  supusă controlului statului.
Cultul  absenţa unor manifestări  omniprezenţa manifestărilor de
personalităţii stridente, glorificare a conducătorului.
elogioase la adresa conducătorului.
Drepturile  existenţa practică a unor  existenţa teoretică a acestora;
omului libertăţi  manipularea opiniei publice prin
(presă, întruniri etc.) ; mass-
 justiţie independentă. media.

În perioada interbelică:
 crearea unei organizaţii mondiale (Liga
Naţiunilor) ;
 încheierea unor alianţe regionale (Mica
Înţelegere, Înţelegerea Balcanică) ;
 semnarea unor tratate internaţionale ( Pactul
Briand - Kellogg ) ;
 izolarea diplomatică a statelor revizioniste;
 conciliatorismul (care nu a fost o atitudine
înţeleaptă a marilor puteri
TEMA: Prezentaţi modul în care statele
democratice au aplicat politica de stăvilire a
exapansiunii comunismului după al Doilea Război
Mondial. Care a fost reacţia Uniunii Sovietice.
În perioada postbelică:
 crearea Planului Marshall (1947);
 constituirea alianţei politico-militare NATO
(1949);
 ajutorul economic şi militar dat de SUA ţărilor
care respingeau instaurarea comunismului, în cadrul
Războiului Rece.
Erodarea sistemului comunist a avut loc şi din
interiorul său, prin mişcările antisovietice ce s-au
desfăşurat între 1953 şi 1989:
 1953 – Republica Democrată Germană;
 1956 – Polonia şi Ungaria;
 1968 – Cehoslovacia;
 1980 – crearea sindicatului liber «Solidaritatea»
în Polonia;
 1987 – România;
 1989 – Cehoslovacia, RDG, România.
Căderea regimurilor comuniste din Europa în
cursul anului 1989 a prefigurat sfârşitul URSS, care s-a
dizolvat oficial în 1991.
Un rol important , în acest proces de
dezintegrare,
l-au jucat şi măsurile ultimului conducător comunist al
URSS, Mihail Gorbaciov, care a dorit reformarea
comunismului.

Pe parcursul secolului al XX-lea, Români,
asemenea altor state europene, cunoaşte atât
regimuri democratice, cât şi regimuri dictatoriale
(autoritare şi totalitare).
Istoria României interbelice şi postbelice s-a
desfăşurat pe mai multe coordonate:
 1919-1938 , regim democratic;
 1938-1940, regim autoritar;
 1940-1944, regim dictatorial;
 1944-1947, regim pseudo-democratic;
 1947-1989, regim totalitar comunist;
 1990, revenirea la regimul democratic.
Construcţia democraţiei în România
La construcţia democraţiei româneşti şi-au
adus aportul monarhia, partidele politice tradiţionale
(Partidul Liberal, Partidul Conservator, Partidul
Naţional Ţărănesc), precum şi oameni politici de
vază.
Construcţia democraţiei a început în timpul lui
Al.I.Cuza (1859-1866) şi Carol I (1866-1914) ,
continuând în timpul regelui Ferdinand, aceştia
contribuind la modernizarea şi consolidarea statului
român.
Principiile democratice au fost prevăzute în
constituţiile adoptate (1866, 1923, 1991).
Până la Primul Război Mondial, democraţia
românească a fost limitată de lipsa votului universal,
acordat în 1918.
Rezolvarea problemei agrare prin
împroprietărirea ţăranilor (1921), precum şi
înfiinţarea partidelor ce aparţineau minorităţilor au
impulsonat viaţa politică.
 În perioada interbelică a fost Mişcarea legionară a fost condusă
prezentă prin: de Corneliu Zelea Codreanu şi, ulterior ,
Extrema stângă reprezentată de de Horia Sima practicând violenţa faţă
Partidul Comunist (creat în 1921 şi scos de evrei, adversari politici şi autorităţi.
în afara legii în 1924); Pentru o scurtă perioadă de timp
Extrema dreaptă, mult mai activă, (sept. 1940-ian. 1941), legionarii au
reprezentată de: condus statul român, împreună cu
 Liga Apărării Naţionale Creştine generalul Ion Antonescu, perioadă în
(LANC) , apărută în 1923 şi condusă care s-au dedat la persecuţii şi diferite
de A.C.Cuza; abuzuri. Antonescu i-a îndepărtat , din
 Legiunea Arhanghelul Mihail, această cauză, de la guvernare.
înfiinţată în 1927. În perioada postbelică:
Comuniştii români, instrumentaţi Regimul totalitar pe deplin
de URSS, urmăreau dezmembrarea Ideologia cunoscut de societatea românească a fost
teritoriului României şi transformarea
acesteia într-o republică socialistă. Din
totalitară cel comunist , instaurat cu ajutorul
URSS în 1947. România a renunţat la
cauza acestor idei, Partidul Comunist a în România monarhie şi a fost proclamată republică
fost scos în afara legii în 1924, revenind populară. Ea a fost condusă de Gheorghe
pe scena politică la 23 august 1944 şi Gheorghiu Dej (1948-1965), urmat de
preluând treptat puterea. Totuşi , Nicolae Ceauşescu (1965-1989).
comunismul nu a avut priză în societatea Revenirea la democraţie s-a
românească interbelică, spre deosebire de realizat în urma revoluţiei din decembrie
extrema dreaptă, reprezentată de 1989, care a răsturnat regimul comunist
TEMA: Realizaţi un
mişcarea legionară. din România.
portofoliu cu tema:
“Secolul XX, între
democraţie şi totalitarism”
în România.

Dictionar:
 Bibliografie:
1.J.Carpentier, Fr.Lebrun , Istoria Europei, Ed.Humanitas,
Bucuresti, 1997.
2. J.Gregor, Feţele lui Ianus. Marxism şi fascism în secolul
XX, Ed. Univers, Bucureşti, 2002
3.I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu,
O.Oşanu, R.Stoica, Istorie, manual pentru clasa a XII-a,
Editura Gimnasium, 2007
4. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed.
Corint, 2007
5. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a,
Editura Niculescu, 2007