Dinozaurul de la Sebeş - "Balaur bondoc era un prădător teribil" | FOTO

cum_arata_balaurul
Autor: | miercuri, 01 septembrie 2010 | 23 Comentarii | 2838 Vizualizari

Balaurul bondoc, noua specie de dinozaur descoperită după analizarea unui schelet scos
dintr-un complex de la Sebeş, judeţul Alba, a fost unul dintre cei mai teribili prădători ai
vremii sale, spune unul dintre autorii studiului.

Muşchii foarte puternici ai membrelor posterioare şi ghearele excelente pentru a înşfăca şi a

sfâşia hrana fac cercetătorii să declare noul dinozaur, "botezat" româneşte balaur bondoc, cel
mai teribil prădător de uscat de acum 70 de milioane de ani. Evz.ro a publicat ieri articolul care
anunţa descoperirea. Revenim astăzi cu un interviu cu Zoltan Csiki, de la Laboratorul de
Paleontologie al Universităţii din Bucureşti, co-autor al studiului care anunţa descoperirea,
publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, revistă săptămânală a Academiei
de Ştiinţe din Statele Unite.evz.ro: Unde şi când a fost descoperit scheletul fosilizat? Au
fost găsite şi alte fosile în acea zonă, vorbim de un complex? Zoltan Csiki: În apropierea
localităţii Sebeş Glod, din judeţul Alba, în august anul trecut (aproximativ acum un an). Există şi
alte resturi de fosile în straturile respective, inclusiv dinozauri şi reptile zburătoare (pterozauri),
iar în regiunea mai largă (zona Sebeş - Alba Iulia), se cunosc deja foarte multe fosile de
animale şi plante, care permit reconstituirea unui întreg ecosistem.Este o nouă specie de
dinozaur? Cum arătau aceste animale, cu ce se hrăneau, ce le făcea diferite faţă de restul
dinozaurilor? De ce "balaurul bondoc"? – evident este o specie nouă, de aceea poartă un
nume unic. Era în mare parte asemănător velociraptorilor, cunoscuţi din Jurassic Park (partea
I), dar cu o constituţie ceva mai robustă a părţii posterioare a corpului. Lungimea animalului se
poate estima la aproximativ 2-2.2 m, iar greutatea la circa 30-40 de kg. Ce avantaje avea
aceste dinozaur, balaurul bondoc, faţă de restul prădătorilor vremii? Putea fi o victimă a
acestora sau era capabil să se apere şi chiar să îi atace? Chiar dacă există semne că
existau şi alţi prădători în acea comunitate, ele sunt mult mai puţin cunoscute (în afară de
crocodile, dar care erau totusi legate de zonele acvatice), şi oricum nu erau nici ele mai mari
decât Balaur. Deci Balaur nu era nicidecum la cheremul acestora, din contră, era unul dintre
prădătorii cei mai teribili din această regiune.Când aţi realizat că este vorba despre o nouă
specie?Studiind animalul împreună cu colegii din Statele Unite, foarte repede a devenit evident
că semnalmentele (caracteristicile) animalului nu se regăsesc la niciun alt dionozaur cunoscut
anterior.Scheletul va fi expus? Da, tocmai mi s-a spus de către co-autorul articolului şi
descoperitorul scheletului, că acesta urmează să fie expus în curând în institutul unde se află în
custodie, respectiv la Societatea Muzeului Ardelean, de la Cluj Napoca.Care a fost perioada în
care acest dinozaur, balaur bondoc, a trăit? Care sunt speciile de dinozauri
contemporane cu "balaurul"? Balaur a trăit în ultima parte a perioadei cretacice, respectiv în
timpul Maastrichtianului (acum 72-67 milioane de ani). La nivel mondial, sunt foarte multe specii
contemporane. În România, aşa-zişii dinozauri pitici din Haţeg (sau Transilvania) sunt
contemporani cu acesta, cum ar fi Zalmoxes, Telmatosaurus, Magyarosaurus sau
Struthiosaurus.În articolul în care anunţaţi descoperirea, se scrie că membrele anterioare
erau mai puţin dezvoltate decât cele posterioare. Este posibil ca această specie să fie
capabilă să meargă şi pe două membre, precum amozaurul? Nu numai ca este posibil, este
sigur că se deplasa pe două picioare, asemănător majorităţii dinozaurilor prădători. Acest lucru
este evident inclusiv din scheletul parţial conservat pe care îl cunoaştem.Ce echipe au luat
parte la descoperirea scheletului şi la analizarea acestuia? Scheletul a fost descoperit şi
excavat de către geologul şi paleontologul clujean, co-autor al studiului, Matyas Vremir, iar la
studiul lui au mai participat doi cercetători americani, de asemenea co-autori – Steve Brusatte şi
Mark Norell, de la American Museum of Natural History. Alături de ei, de mare ajutor au fost
Akiko Shinya, care a preparat bună parte din schelet, şi Mick Ellison, care a realizat
fotografiile.FOTO: SUS - A - vertebră dorsală a coloanei dinozaurului Balaur Bondoc; B -
ghearele cu care Balaur bondoc apuca şi sfâşia prada. Sursa: studiul "An aberrant island-
dwelling theropod dinosaur from the Late Cretaceous of Romania"; JOS - imagini ale scheletului
fosilizat, oferite de Societatea Muzeului Ardelean şi publicate pe eme.ro