Adjectivul - Aplicații

1/86
s.f.
Amicitia est aeterna. (Prietenia este veșnică)
s.f.
Vita non est longa. (Viața nu este lungă)
s.m.
Lupus est malus. (Lupul este rău)
s.n.
Templum est magnum. (Tempul este mare)

2/86
minus – mai puțin, lipsă. Vine din latinescul minor, „mai mic”, formă de comparativ de la
parvus, „mic”
maximal - care constituie un maximum; în gradul cel mai înalt. Vine din latinescul maximus
„mai mare”, formă de superlativ de la magnus “mare”
pesimist - care vede toate în rău. Vine din latinescul pessimus „foarte rău”, formă de
superlativ de la malus “rău”
maior - grad în ierarhia ofițerilor, superior celui de căpitan și inferior celui de locotenent-
colonel. Vine din latinescul maior „mai mare”, formă de comparativ de la magnus „mare”
pluridimensional - cu multe dimensiuni. – pluri- + dimensional. Vine din latinescul plures
“mai mulți”, formă de comparativ de la multi „mulți”
optimist – care manifestă optimism (concepție filozofică potrivit căreia în lume binele
precumpănește asupra răului, iar lumea existentă este cea mai bună dintre lumile posibile).
Vine din latinescul optimus „foarte bun”, formă de superlativ de la bonus “bun”
minimal - foarte mic, cel maĭ mic. Vine din latinescul minimus „foarte mic”, formă de
superlativ de la parvus „mic”

3/86

Elevii, deși foarte pesimiști, au fost cazați în condiții optime.

Sunt foarte optimist și sper să trec la un nivel superior.
Deși era conducătorul suprem, a trebuit să suporte condiții extreme de trai.
Avea șanse infime de reușite, pentru că era inferior celorlalți.

Panteonul greco-roman

1. Iuppiter (la greci Zeus) Zeu suprem al romanilor, era adorat cu titlurile de optimus,
„foarte bun“, și maximus, „foarte mare“. Divinitate a cerului și a luminii, el stăpânea
trăsnetul, tunetul și fulgerul. Animalul preferat era acvila, care devine și simbolul
armatei romane. Îl asociem cu sceptrul, tronul și fulgerul.
2. Iuno (la greci Hera) Fiică a lui Saturnus, era soția lui Iuppiter și mama lui Mars și a
lui Vulcanus. Proteja femeile și nașterile acestora. Ca protectoare a puterii romane,
era numită regina, „regină“. O asociem cu floarea de crin, cu vaca, gâsca și păunul,
animalele ei sacre.
3. Neptunus (la greci Poseidon) Era zeul care stăpânea mările. Purta cu el un trident și
conducea un car tras de animale monstruoase, jumătate cai, jumătate șerpi. Stătea în
puterea lui să declanșeze cutremure. Îl asociem cu tridentul, calul și peștele.
4. Minerva (la greci Atena) Se spune că se născuse complet înarmată din capul lui
Iuppiter (Zeus). Era în primul rând zeița înțelepciunii, dar patrona de asemenea
medicina, știința, arta și războiul. Simboliza forța însoțită de înțelepciune. Era
înfățișată cu coif, lance și scut. Animalul ei preferat era bufnița. O asociem și cu
măslinul.
5. Mars (la greci Ares) Mars (Marte) era zeul războiului. Cultul său este legat și de
agricultură, și de venirea primăverii – pentru că atunci puteau reîncepe războaiele.
Este, de asemenea, îndrumătorul tinerilor. Romanii îl considerau protectorul lor, căci
era tatăl lui Romulus. Era reprezentat ca un bărbat înarmat cu coif, scut, sabie și
suliță. Îl mai asociem și cu vulturul.
6. Venus (la greci Afrodita) Era zeița iubirii, a frumuseții și a fertilității. Căsătorită cu
Vulcanus (Hephaistos), ea îl iubea însă pe Marte. Era considerată străbuna romanilor,
căci era mama lui Aeneas. Păsările ei favorite erau porumbeii, lebedele și vrăbiile.
Îndrăgea trandafirii și mirtul.
7. Apollo (la greci Apollon) Zeu al soarelui, Apollo era protectorul artelor, al muzicii și
al poeziei, fiind adesea înconjurat de Muze. Era și un zeu al vegetației și al naturii.
Putea fi însă și războinic, trimițându-și săgețile până departe. Avea darul profeției, de
cultul său fiind legată apariția oracolelor. Era înfățișat ca un tânăr frumos și
impunător, ținând uneori o liră, simbol al artelor. Animalele preferate erau lupul și
delfinul, iar planta care îl definea era laurul.
8. Diana (la greci Artemis) Soră geamănă a lui Apollo, era zeița vânătorii și a naturii
neîmblânzite. Anticii o considerau o personificare a Lunii rătăcind prin munți. Era
răzbunătoare, pedepsindu-i pe mulți care au insultat-o. O întâlnim reprezentată cu un
arc și o tolbă de săgeți, adesea alături de un cerb.
9. Vulcanus (la greci Hefaistos ) Soț al zeiței Venus, era zeul focului și al prelucrării
metalelor. Stăpânea vulcanii, care erau atelierele sale. Era un meșter neîntrecut,
fabricând arme pentru eroi și diverse alte obiecte pentru zei. Șchiop din copilă rie, era
de obicei reprezentat alături de uneltele sale. Îl asociem cu nicovala.
10. Vesta (la greci Hestia) Soră a lui Zeus, zeița veghea focul din vatra casei. Era
considerată astfel protectoarea căminului și a ordinii. Era simbolizată prin focul sacru
care ardea în templele sale, păzit de vestale. Întruchipa ideea de Casă și familie.
11. Mercurius (la greci Hermes ) Era fiul, dar și mesaerul lui Iuppiter. Îi proteja pe negus
tori, fiind și un zeu al comerțului. Îi călăuzea pe drumeți, statuile sale fiind așezate la
răspântii. Avea ca simboluri caduceul (o nuia de aur cu două aripioare la vârf), pălăria
cu boruri largi, sandalele înaripate și o pungă, simbol al câștigurilor obținute din
comerț.
12. Ceres (la greci Demetra ) Era o divinitate a pământului cultivat, identificându-se cu
zeița recoltei și în special a grâului. Era reprezentată printr-o femeie mai în vârstă, de
obicei așezată, cu un scep tru. Simbolizând abundența, o asociem cu spicul, macul și
porcul.