Meniul principal













Căutare
 Creare cont
 Autentificare
Unelte personale


Cuprins
 ascunde

Început


Clasificarea mediilor


Funcțiile mediilor de comunicare


Teorii privind influența mass-media


Note


Bibliografie


Legături externe


Vezi și

Mass-media
 115 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte

















De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la mediile de comunicare de mase; pentru alte
semnificații ale cuvântului „mediu” v. Mediu (dezambiguizare).

Copii în New York, vânzând ziarul Morning

Telegraph (1908)
Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie în engleză la
plural, care a fost preluată și în română, având traducerea și semnificația „medii
(de comunicare) de masă”.
Cuvântul se poate folosi eventual și la singular, când se spune în
engleză medium și în românește „un mediu”. De exemplu: „Pentru a face
reclamă, compania Xyz utilizează ca mediu de mase în special radioul.”. Pe de
altă parte, atunci când se folosește pluralul media, se scrie de exemplu „...
în mass-media românești ...”.
Media (sau: mediile de mase) cuprind toate sursele/mediile de informație publice
care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de
exemplu televiziune, radio, internet, presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare,
reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor de
obținut și are un preț accesibil pentru toate grupurile sociale.

Clasificarea mediilor[modificare | modificare sursă]

Mijloacele de comunicare în masă pot fi clasificate după următoarele criterii:

 modul de vehiculare a informației, de ex. mijloace scrise (ziarele,

revistele), mijloace audiovizuale (radioul, televiziunea) ș.a;
 gradul de noutate și de complexitate, de ex. mijloace tradiționale
(ziarele, radioul), mijloace moderne (televiziunea, Internetul, complexe
multimedia).
 periodicitatea apariției, de ex. numere zilnice, săptămânale, lunare.

Funcțiile mediilor de comunicare[modificare | modificare sursă]

Mediile au un important rol în societate, concretizat prin următoarele funcții:

 transmiterea informației,
 formarea, influențarea și manipularea opiniei publice,
 educație,
 divertisment ș.a.

Teorii privind influența mass-media[modificare | modificare

sursă]
Începând de la teoria lui Lippmann, teoria cultivării, a dependenței, a stabilirii
ordinii de zi, a spiralei tăcerii, etc – toate acestea relevă modul în care mass
media influențează comportamentele, fie direct sau indirect, pe termen lung sau
mediu. E. Noelle-Neumann apreciază că există un procent de circa 20 % de
indivizi care își exprimă convingerile cu fermitate chiar și dacă acestea sunt
contrare opiniei dominante. (Gabriel A. Almond, Sidney Verba, 1996).
Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea
majoritate dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la
cunoștință de către mass-media. De aici și ușurința cu care mass-media poate
influența judecățile de valoare și, prin urmare, alegerile pe care oamenii le fac sau
deciziile pe care ei le pot lua în urma lor.
În funcție de evenimentele prezentate în buletinele de știri, în presa scrisă,
la radio, etc., oamenii își organizează viața. Oamenii depind de mass-media
pentru a fi informați, iar cei care știu cum să profite de acest lucru, câștigă o mare
parte din audiența publică. În primul rând, toate aceste forme moderne, modele
ale comunicării în masă, acționează asupra minții omului în general,
probabil televiziunea fiind cea mai utilizată formă a comunicării în masă, căci
“audiența” se rotunjește la un număr extrem de ridicat.
 Teoreticienii sunt de acord că presa și celelalte mass-media au efecte asupra
indivizilor, grupurilor, instituțiilor și maselor, modelând personalitatea umană sub
aspect cognitiv, afectiv și comportamental.
Un model, numit spirala tăcerii, creat de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle
Neuman, imaginează efectele comunicării asupra individului în timp, ele
împingând individul puțin și slab informat spre marginea unei spirale, în funcție de
comunicarea la care are acces subiectul. Un alt model mai simplu este acela al
fluxului în doi pași, care ia în calcul rolul liderului de opinie ca mediator între
mass-media și individ. Primul pas este efectul mass-media asupra liderului, al
doilea reprezentând influența acestuia asupra celorlalți indivizi audienți [1].
Modelul “Agenda setting” este propus de o teorie care privește efectul mass-
media ca forme de structurare a activității sociale propuse indivizilor în mod
prioritar și acceptate de aceștia. Mass-media lansează, definește problemele
publice și, prin aceasta, stabilește agenda cetățeanului și a omului politic.

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Economic warfare on the silver screen- Interview of Violaine
Hacker, http://www.france24.com/en/20110625-economic-warfare-on-the-silver-
screen-cinema-cannes-festival-2011-hollywood-france

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Gabriel A. Almond, Sidney Verba[nefuncțională], Cultura civică, București,
Editura Du style, 1996
 Noelle-Neumann, Elisabeth, Spirala Tăcerii. Opinia publică – învelișul
nostru social,București Editura Comunicare.ro, 2004
 Ddenis McQuail, Sven Windahl - Modele ale comunicării - pentru
studiul comunicării de masă, București Editura Comunicare.ro, 2001

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de mass-media

 http://www.beyondintractability.org/essay/mass_communication/
 http://www.scribd.com/doc/42727968/Teoria-Mass-Media-1

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Mediu (dezambiguizare)

trol de  BNF: cb119323312 (data)
oritate  
 GND: 4037877-9
 
 LCCN: sh85081863
 
 LNB: 000052153
 
 NARA: 10638171
 
 NDL: 00567519
 
 NKC: ph115233
Categorie: 
 Mass-media
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 19 iunie 2023, ora 00:21.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Cod de conduită

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

 Comută lățimea limitată a conținutului