POPA TANDA

de Ioan Slavici
AUTOR
Ioan Slavici – nascut pe 18 ianuarie 1848, la Șiria
- d. pe 17 august 1925, la Panciu
- a fost scriitor, jurnalist și pedagog român,si membru correspondent al Academiei Române.
- opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean

Preotul Trandafir este fiul dascălului Pintilie din Butucani și el ajunge preot în satul lui. El
slujeste cu credintă, dar satenilor nu le este prea drag pentru ca este prea direct si le spune parerea lui
despre ei.
Acest lucru ii supara pe sateni si acestia ii fac o reclamatie la protopop. Preotul Trandafir trebuie
sa isi paraseasca satul si este mutat intr-un alt sat foarte sarac. Numele satului este Sărăceni asezat
intre munti. Satenii de aici sunt foarte saraci cu case saracacioase si neîngrijite. Pana si biserica este o
cladire saracacioasa si parasite.
Preotul Trandafir se gandeste sa ii faca pe sateni sa se apuce de treaba. Aceștia nu au tragere
de inima sa munceasca.
La prima slujba pe care parintele Trandafir o tine in sat se gandeste sa le vorbeasca despre pilda
Fiului risipitor. Dar nu are succes si satenii nici nu mai trec pe la biserica. De multe ori preotul slujeste
singur in biserica. Vazand aceasta, preotul se hotaraste sa mearga din casa in casa să le vorbeasca
satenilor despre ce sa faca sa fie mai avuți.
Nici de data asta nu are nici un rezultat. El recurge chiar si la a-i batjocori pe sateni. Sătenii îi fac
o reclamatie. Aceasta nu este luata in seama si preotul ramane in sat. Daca satenii nu mai veneau la
biserica nici preotul nu mai avea bani. Familia lui traieste din zestrea preotesei. Preotul este poreclit
Popa Tanda.
Preotul Trandafir este nevoit sa se apuce de treaba. Familia sa mai are un copil, al patrulea. El
renoveaza casa, isi construieste un gard si incepe sa planteze în gradina. Incepe sa impleteasca nuiele si
le vinde la targ și strange o punga cu bani. El cumpara daruri pentru familia lui. Popa Tanda se pune pe
picioare dar taranii erau invidiosi pe el pentru ca reuseste sa aiba ceva bani, casa este curata si
ingrijita, cu geamuri noi si in gradina are legume si zarzavaturi. Are si putin pamant cumparat si incepe
s ail cultive. Preotul Trandafir isi cumpara si o trasura cu cai.
Văzând succesul preotului si satenii se apuca de munca. Ei isi renoveaza casele, cultiva
pamanturile. Biserica este si ea refacuta. Dupa mai multi ani Satul Sărăceni nu mai este un sat sarac.
Are case frumoase, ulite curate si netede. Pe marginea drumului sunt plantati nuci.
Parintele Trandafir este bunic si la biserica ajunge preot Coste care este ginerele preotului
Trandafir. Acum batranul preot este iubit de sateni.

CITAT:
“Sărăcenii? Un sat cum Sărăcenii trebuie să fie. Ici o casă, colo o casă... tot una câte una... Gardurile
sunt de prisos, fiindcã n-au ce îngrădi; uliţã este satul întreg. Ar fi prost lucru un horn la casă: fumul află
cale şi prin acoperiş. Nici muruiala pe pereţii de lemn n-are înţeles, fiindcă tăt cade cu vremea de pe
dânşii. Câteva lemne clădite laolaltă, un acoperiş din paie amestecate cu fân, un cuptor de imalã cu
prispa bătrâneascã, un pat alcătuit din patru ţapi bătuţi în pãmânt, o uşă făcută din trei scânduri
înţepenite c-un par cruciş şi cu altul curmeziş...”
COMPARATIE

Preotul Trandafir din Popa Tanda de Ioan Slavici poate fi comparat cu învățătorul Trandafir din
Domnu Trandafir de Mihail Sadoveanu.
Ambii poarta numele Trandafir si pun suflet in ceea ce fac. Preotul Trandafir ajunge in satul
Saraceni unde casele sunt saracacioase fara garduri, biserica este aproape in ruina, iar Domnu
Trandafir predă într-o scoala in care vara este foarte cald si iarna copiii inghetă de frig.
Atat Popa Tanda cat si Învatatorul Trandafir sunt harnici le plac munca si se straduiesc sa ii faca
si pe cei din jurul lor la fel. Preotul Trandafir reuseste sa ii faca pe sateni sa se apuce de munca si sa isi
refaca casele si Invatatorul Trandafir reuseste sa ii faca pe copii sa invete.