ION LUCA CARAGIALE NAPASTA

(REZUMAT)
Un loc aparte în epoca dramaturgică a lui I.L.
Caragiale îl ocupă drama în două acte “Năpasta”,
publicată în “Convorbiri literare” (1!"#. $a repre%intă
o încercare a dramaturgului de a ec&ilibra în opera sa
comicul cu tragicul, universul burg&e% oră'enesc cu
cel (ărănesc.
)c(iunea se petrece într*un sat de munte, unde, în
+urul mesei de lemn, pe care ardea o lampă cu petrol,
)nca 'i ,ragomir ascultau 'tirea pe care -&eorg&e,
învă(ătorul satului, tocmai o citea din ga%etă. Nebunul
de la ocnă dispăruse 'i se credea că a că%ut în ocna
cea vec&e, părăsită cu mul(i ani în urmă. )cesta
.usese condamnat la două%eci de ani la ocnă pentru
un omor.
,umitru a .ost găsit mort în pădure, iar Ion, pădurarul,
i*a luat din bu%unar tutunul, amnarul 'i luleaua.
/e căma'a pădurarului erau urme de s0nge 'i cum
alte probe nu e1istau, Ion a .ost condamnat. ,e'i
sus(inea că nu este vinovat, probele erau edi.icatoare.
2ătut 'i supus unui tratament inuman, Ion
înnebune'te. $ra un nebun pa'nic, în a.ara
perioadelor în care era stăp0nit de mania
persecu(iilor.
)ceastă veste îl pune pe g0nduri pe ,ragomir. )nca
supraveg&ea%ă atent .iecare mi'care a bărbatului ei.
$ra din ce în ce mai tulburat. ,acă în primii ani de
căsnicie ,ragomir o încura+a pe )nca în pomenirea
răposatului ,umitru, primul ei so(, acum, orice soroc îl
.ăcea mai nervos.
2ănuiala că nu Ion i*a omor0t so(ul, ci ,ragomir, a
.ăcut*o pe )na să accepte căsătoria cu acesta din
urmă. Nu voia cu nici un pre( ca ,ragomir să răm0nă
nepedepsit. L*a urmărit îndeaproape nouă ani, i*a
studiat .iecare gest, 'i cu c0t trecea vremea, omul ei
devenea tot mai agitat. 3impla rostire a numelui celui
dus îl tulbura. 4isele ur0te 'i co'marurile nu*i dau
pace. 5u'cătura de la bra( îl durea 'i ca să uite,
mergea tot mai des la c0rciuma /opii, de unde se
întorcea în .iecare seară beat.
,ragomir a'tepta să se împlinească %ece ani de la
săv0r'irea omorului 'i a'a cum cerea legea, se putea
preda 'i era iertat de pedeapsă. Un singur an mai
avea, dar nu mai putea îndura.
-&eorg&e, învă(ătorul satului, o iubea pe )nca 'i nu
în(elegea de ce .emeia mai stă cu bărbatul ei care
devenea, pe %i ce trece, mai nesuportat. 6n %adar
încerca învă(ătorul să*i spună că .ără ea nu mai poate
sta în sat, )nca croia mai departe planuri.
6ntr*o seară, pe c0nd ,ragomir era la c0rciumă, )nca
are un oaspete ciudat7 îi cere de m0ncare 'i omul
poveste'te înt0mplarea care l*a adus adus în această
stare de nebunie. )nca îl descoperă ast.el pe Ion,
pădurarul de la Corbeni, cel scăpat de la ocnă.