_______________________________________

-Antropologie culturală-
-Modificări corporale-
_______________________________________
 Operațiile estetice

Cuprins
1. Argument.............................................................................................................................................3
2. Istoricul fenomenului, date despre mediu/ teren................................................................................4
2.1 Despre fenomen................................................................................................................................4
2.2 Istoria fenomenului...........................................................................................................................5
2.3 Tipuri de operații.........................................................................................................................7
3. Chestionarul - greutăți în formulare, teren ales, descrierea terenului (cine, ce profil au, cum i-am
găsit, cum au trimis răspunsuri etc)...........................................................................................................10
4. Interpretarea răspunsurilor (studiu de caz).......................................................................................11
5. Concluzii............................................................................................................................................13
6. Bibliografie.........................................................................................................................................14
7. Anexa: transcrierea răspunsurilor.....................................................................................................14
 1. Argument

Câti dintre noi nu s-au uitat măcar odată în oglindă și nu și-au imaginat cum ar arăta fără
micile defecte pe care le au? Indiferent de vărstă sau sex, cred că fiecare dintre noi și-a dorit
măcar odată să schimbe ceva la aspectul lui fizic,fie dintr-un simplu moft sau pentru a se simti
mai încrezători. O soluție pentru acestea ar putea fi operatiile estetice.

Am decis să studiez domeniul „Operațiilor estetice” deoarece a luat o amploare deosebit de

mare în ultima perioadă. Operațiile estetice au devenit un must-have, iar atât femeile, cât și
bărbații din zilele noastre apelează adesea la aceste procese medicale pentru a-și modifica corpul.

După părerea mea, aceste intervenții au un impact foarte puternic pentru persoana în cauză,
dar și pentru cunoscuții acesteia. Sânii, pomeții, buzele, nasul, ridurile, toate acestea suferă
schimbări majore printr-o intervenție chirurgicală care presupune schimbarea formei sau mărimii
acestora. Bineînțeles că de-a lungul timpului au fost și operații care au eșuat și unele persoane au
suferit grav în urma lor, însă asta nu îi împiedică pe ceilalți candidați să apleze la chirurgia
estetică.

Oamenii sunt probabil singurele creaturi ce refuză cu încăpățânare să lase natura să le dicteze
felul în care arată. Într-adevăr, abilitatea de ne modifica și înfrumuseța corpul este o trăsătură
centrală și esențială a oamenilor, deși felurile specifice în care ne modificăm corpurile sunt, în
mod clar, un fenomen cultural. Chirurghia estetică a trecut de multă vreme de etapa noutății fiind
acum o practică extinsă de înfrumusețare. Multe femei recurg din ce în ce mai des la operații
pentru a scăpa de diferite aspecte ce le nemulțumesc. Fie că vorbim despre un nas cu o forma
neplăcută, sâni prea mici (sau prea mari- celebra Simona Halep a decurs la o astfel de operație),
greutatea în exces, toate se pot rezolva cu o tăietura de bisturiu si putină muncă din partea
chirurgilor.

În primul capitol al acestei lucrări, o să găsiți detalii despre istoria operațiilor estetice pentru
o mai bună înțelegere a acestor procedure, dar și tipologii de operații. Iar în ultimele capitole
avem interpretarea răspunsului studiului de caz aplicat mai multor persoane.
 2. Istoricul fenomenului, date despre mediu/ teren

2.1 Despre fenomen

Toți căutăm acum „perfecțiunea fizică”, „idealul” sau corpul perfect. „Idealul" se mai
prescrie și în alt mod: nu recursul la argumentul autorității, al schimbului vertical şi indiscutabil,
ci insistența asupra opțiunilor individuale, împlinirea de sine. Nu o seriozitate de elevi la lucru, ci
zâmbetul oficianților în vacanță. Nu mai există ordinul care să oblige: convingerea venită din
interior diferă de la individ la individ. „Personajele exemplare”, „vedetele”, manechinele
devenite „top-modele” pot chiar să schimbe tonul: ele se povestesc. „Starul" nu mai dă sfaturi,
aşa cum o făcea în anii 1930. Ea nu mai decretează: ea se povesteşte, evocându-şi preferințele,
plăcerile. Păpușa Barbie a devenit o matriță pentru trupurile fetelor din ziua de astăzi, iar asta ar
trebui să ne îngrijoreze.

Operaţiile estetice în rândul bărbaţilor sunt mult mai rare şi mai puţin întâlnite. Rari sunt şi
bărbaţii care îşi fac o astfel de operaţie pentru a scăpa de grăsimea de pe abdomen sau îşi fac
operaţii estetice la nas sau la nivelul feţei. După părerea mea, oamenii sunt mult mai permisivi cu
privire la bărbaţii care îşi fac operaţii estetice, pe când femeile sunt judecate şi catalogate într-un
mod total eronat. Operațiile estetice sunt tot mai accesibile și la modă. Dar totusi, înainte să vă
decideți pentru o astfel de intervenție, este bine să cunoașteți toate riscurilor pe care această le
implică. Reușita unei operații nu ține doar de „mâna” și experiența chirurgului, ci și de bagajul
dumneavoastră genetic, vârstă, mod de viață. Nu în ultimul rând, contează dotările clinicii în care
mergeți să vă operați și materialele folosite de plastician. Cu cât sunt mai moderne cu atât
vindecarea este mai rapidă.

Chirurgia estetică este o ramură din chirurgia plastică care are ca scop îmbunătățirea
aspectului estetic a corpului uman. Acest lucru înseamnă fie corectarea unor deficiențe
morfologice existente de la naștere sau dobândite ulterior, fie îndepărtarea semnelor de
îmbătrânire. Intervențiile estetice solicită medicului nu doar cunoștințe medicale, ci și o
înțelegere particulară a personalității pacientului. În spatele unei astfel de solicitări se află
arbitrarul termen de „frumusețe”.

Intervențiile chirurgicale estetice se pot grupa în două mari categorii:

 - chirurgia estetică facială;
- chirurgia estetică a corpului.

Statisticile arată o continuă creștere a numărul intervențiilor, în 2011 s-au efectuat peste 9,2
milioane de operații estetice în Statele Unite. Cele mai căutate intervenții de către femei sunt:
mărirea de sâni, liposucția, abdominoplastia, precum și chirurgia feței (blefaroplastia și
rinoplastia) și ridicarea sânilor, pentru bărbați, cele mai căutate proceduri chirurgicale sunt:
liposucția, rinoplastia, blefaroplastia și ginecomastia.

Trebuie însă să apreciem amploarea acestei dispersări. Explozia bruscă a înfrumusețării,

variantele şi extinderea acesteia nu pot fi explicate cu adevărat prin practicile consumiste sau
prin imaginarul egalității. Acest avânt este însoțit de o schimbare la fel de profundă, de o ruptură
la nivelul identității: investirea specifică a imaginii individuale şi a sensului acesteia. Mai mult ca
niciodată, această identitate se reduce astăzi la individul însuşi, la prezenţa şi la corpul
acestuia.,,Înalta societate" nu mai spune fiecăruia ce trebuie să fie. Instituțiile nu mai guvernează
aspectul și ținuta aşa cum au făcut-o vreme îndelungată meseriile, geografiile, comunitățile. Ele
nu mai impun semnele de apartenenţă. Se remarcă o îndepărtare vertiginoasă de vechile tratate
ale costumului prin care se categorizau cetăţile, ordinele, profesiile.

Cele mai des întâlnite operații estetice sunt: rinoplastia, blefaroplastia, liftingul facial,
injecțiile cu botox, alte tratamente injectabile pentru riduri, mamoplastia, abdominoplastia,
liposucție.

2.2 Istoria fenomenului

Egiptul lasă primele însemne în raport cu rinoplastia și reconstrucția nasului, în Papirusul

Edwin Smith. Era o formă de penitență, pentru răufăcatori, iar distrugerea nasului era pedeapsa
cea mai populară pentru adulter. Primele înscrieri detaliate îi sunt atribuite lui Sushruta în secolul
VI î.e.n., care este considerat părintele chirurgiei plastice și reparatorii și a chirurgiei în India.

În Europa se remarcă în anul 300 Oribas, medicul de la curtea Împaratului Iulian. Gasparo
Tagliacozzi, profesor de anatomie și chirurgie la Universitatea din Bologna, publică un manual
de chirurgie reparatorie al plăgilor de pe față. Are mai mult de 40 de pacienți, dintre care mare
parte aveau răni provenite din conflictele armate și războaie. Este o lucrare de pionierat in
domeniu, sunt ilustrate tehnici reparatorii și rezultatele acestora asupra pacienților după
efectuarea intervențiilor chirurgicale.

Gabriele Falloppio critică abordarea lui Gasparo Tagliacozzi, și invocă destinul divin în ceea
ce privește aspectul chipului, astfel ramura plastică-estetică a chirurgiei nu progresează. Branka,
un doctor sicilian reîntroduce metoda lui Sushruta in Londra. Karl Ferdinand Von Graefe în 1816
este fondatorul rinoplastiei in Germania, și publică lucrarea Rhinoplastik. Lucrarea publicată
conține peste 50 de cazuri detaliate, și descrie inovațiile lui in rinoplastie precum primele
reconstrucții ale nasului folosind grefe de pe corpul pacientului.

Johann Friedrich Dieffenbachia face parte din primii chirurgi care folosește anestezia în
rinoplastie. Este unul dintre persoanele cheie în evoluția și popularizarea chirurgiei plastice, prin
lucrarea publicată in 1845, Chirurgie Operativa. Lucrarea devine fundamentală în chirurgia
plasticâ și reparatorie.

În Statele Unite se remarcă Robert Weir care face prima intervenție chirurgicală endonazală.

În România chirurgia estetică este puțin cunoscută înainte de 1989 datorită regimului
comunist. Apoi în prima decadă după schimbarea regimului în România, câțiva medici
specializați în chirurgia plastică și reparatorie migreaza încet spre chirurgia estetică. În anul
1993, Toma Mugea deschide publicului primul cabinet particular de chirurgie estetică din
România. Primele intervenții de chirurgie estetică s-au făcut demonstrativ în anul 1996 în cadrul
unor workshopuri la nivel național și internațional.

În 1994, la inițiativa lui Toma T. Mugea, alături de douăzeci de asociați, a fost fondată
„Societatea Română de Chirurgie Estetică”. Primul președinte al SRCE a fost Valeriu Borcea.
SRCE participă la evenimente importante în domeniu, fiind în parteneriat cu diverse instituții și
asociații naționale cât și internaționale, precum „European Society for Laser Aesthetic Surgery
(ESLAS)” și „Internațional Society of Aesthetic Plastic Surgery”. La conducerea societății s-au
aflat doctori recunoscuți pentru realizări semnificative în chirurgia estetică din România: Toma
Mugea, Tiberiu Bratu, Dana Jianu și Carmen Giuglea. Toma T. Mugea este șef al delegației
române din „Comitetul pentru Standarde Europene în Chirurgia Estetică” în 2009 și membru al
bordului editorial al International „Journal of Cosmetic Surgery” din 1999. Tiberiu Bratu a
înființat una dintre cele mai vechi clinici de chirurgie estetică din România, Clinica Brol în 1996.
Dana Jianu fondează clinica ProEstetica, unde s-au desfășurat primele operații de implanturi
mamare în 1994 și prima operație cu toxină botulinică în 1999. Carmen Giuglea este directorul
clinicii Perfect Aesthetic Clinic și actualul președinte a SRCE.

În perioada 2006-2008, românii amatori de retușuri estetice au generat venituri de 40 de

milioane de euro anual clinicilor de profil. Aceasta a reprezentat o creștere de aproape șapte ori,
de la șase milioane de euro.

În anul 2013, se estima că piața de chirurgie estetică are o valoare de 70 de milioane de euro,
generată de 200 de doctori și de aproape 100.000 de intervenții pe an.

Toma Mugea a fost Presedintele European Association of Societies of Aesthetic Plastic

Surgery (EASAPS), și organizează congresul aniversar în Octombrie 2017 la București. Cu un
an înainte, în anul 2006, doctorul Toma Mugea organizeaza o serie de workshop-uri in Cluj-
Napoca, unde sunt facute pentru prima dată în România diferite intervenții si operații estetice si
anume: prima toxină botulinică a fost injectată, de Anthony Erian; primul chemical peeling
facial, cu fenol a fost efectuat de Zia Sylan; prima lipoaspirație și primul adipoimplant au fost
efectuate de Pierre Fournier, toate acestea în Cluj-Napoca.

2.3 Tipuri de operații

1. Rinoplastia

Rinoplastia constituie remodelarea nasului. Aceasta poate fi făcută din motive estetice, dar și
din rațiuni medicale, spre exemplu - pentru a rezolva unele probleme de respirație. Una dintre
condițiile de bază pentru a putea trece printr-o astfel de operație este ca nasul să fie complet
dezvoltat. Prin urmare nu se poate face înainte de vârsta de 15-16 ani la fete și 17-18 la băieți.
Printre efectele post-chirurghicale ale procedurii trebuie menționat că nasul rămâne iritat pentru
aproximativ două săptămâni perioadă în care se desumflă treptat. Pacientul poate reveni la
activitățile obișnuite cel mai devreme după o săptămână de la operație.

2. Blefaroplastie
 Operația de corecție a pleoapei se adresează problemelor zonei ochilor. Cu ajutorul acesteia
pacienții pot scăpa de pungile de sub ochi, de pleoape superioare lăsate, de ochi și sprâncene
lăsate și de ridurile din această zonă. Fie că aceste probleme sunt trăsături de familie sau
rezultate ale înaintării în vârstă, blefaroplastia promite să te scape de problemă o dată cu
îndepărtarea excesului de tegument și grăsime. În perioada post-operatorie te poți aștepta la o
senzație de usturime și disconfort.

Pleoapele își recapătă aspectul natural după 7-10 zile, până atunci dispărând eventualele
vânătăi și umflături.

3.Lifting facial

Liftingul facial se adreseaza problemelor feței cauzate de îmbătrânire (riduri, piele lăsată
etc.). Operația nu e permanentă în sensul că ridurile ar putea să reapară și pielea să revină la
forma inițială după câțiva ani. Procedura constă în întinderea pielii și eliminarea excesului; o
dată cu întinderea pielii mușchii și țesuturile de sub piele sunt și ele întinse și retensionate. În
perioada post-operatorie apar în general umflături, disconfort și vânătăi. Pacienții pot reveni la
activitățile obișnuite după aproximativ 2-3 săptămâni de la operație.

4. Injecții cu Botox

Injecțiile cu Botox sau Toxina Botulinica, reprezintă una dintre tehnicile cele mai eficiente
pentru îndepartarea ridurilor fiind folosite mai ales în zone precum frunte (riduri de încruntare),
ochi (laba de gâscă) sau gât. Substanța e injectată în mușchi și împiedică contracția lor (blocând
semnalele nervoase) și slăbind mușchii. Drept rezultat ridurile par să dispară.

Tehnica e mai puțin invazivă decât altele. Prețul poate părea și el accesibil, trebuie însă să
luăm în considerare faptul că tratamentul trebuie repetat astfel încât în timp costurile se adună.
Tratamentul e rapid și nu necesită perioadă de recuperare. Trebuie reținut faptul că ridurile
reapar după aproximativ 4 luni.

5. Alte tratamente injectabile pentru riduri

Tratamentele injectabile pentru riduri includ injecțiile cu acid hialuronic, injecțiile cu colagen
(bovin sau uman) și cu acid polilactic. Acestea se aseamănă cu Botoxul însă efectele lor au
durată mai îndelungată ajungând în unele cazuri și până la 2 ani.
 Procedura adresează ridurilor din jurul nasului și de pe bărbie, ridurile frunții și ale buzelor.
Tratamentul nu necesită perioadă de recuperare deși e posibil ca zona tratată să se umfle ușor, să
se învinețească sau să se înroșească imediat după procedură.

6. Mamoplastie

Operațiile de augmentare sau de reducție a sânilor fac parte din procedurile cele mai de
succes ale domeniului. Operațiile de augmentare presupun utilizarea unui implant (în general
silicon sau implant salin) și se adresează femeilor cu sânii mici sau sâni lăsați. Rezultatele sunt
de lungă durată însă factori precum: luarea în greutate sau sarcina pot altera în timp forma
sânilor. În perioada post- operatorie apar în general umflături, roșeață, vânătăi, disconfort și
pacienta trebuie să poarte un sutien chirurghical pentru 2-3 luni. Reducțiile de sâni îndepărtează
țesutul și pielea în exces în cazul sânilor mari. Această operație se face atât din motive estetice
cât și din motive medicale (sânii mari pot cauza dureri de spate). În perioada de recuperare
pacienta va simți în primele zile dureri ușoare în zona operată pentru că senzația de disconfort se
va menține pentru o săptămână sau două după operație. Durează în jur de 6 luni până când noua
formă pare complet naturală.

Operațiile de micșorare de sâni sunt indicate femeilor care au sâni de o greutate excesivă
(patru kilograme, spre exemplu). Dintre cele care apelează la chirurgia plastică unele se plâng de
dureri de spate din cauza sânilor foarte mari, altele sunt pur și simplu deranjate de aspectul
neplăcut al acestora. Ca și în cazul altor intervenții, există riscul de apariție a unor hemoragii,
infecții ori reacții adverse la substantele anestezice. După operatie, este absolut necesar și să
dormiti pe spate câteva zile. Niciuna dintre intervenții nu are legatură cu apariția cancerului la
sân.

7. Abdominoplastie

Remodelarea abdomenului presupune îndepărtarea țesutului gras și a excesului de piele din

zona abdomenului și tensionarea mușchilor abdominali. Drept urmare burtica dispare abdomenul
devenind plat. Candidații ideali pentru o astfel de procedură sunt persoanele într-o formă fizică
relativ bună care nu pot însă să scape de țesutul gras din zona vizată prin dietă sau exerciții.
 Perioada de recuperare post-operatorie variază de la persoană la persoană între câteva
săptămâni și câteva luni. Cu cât condiția fizică a pacientului este mai bună cu atât mai rapidă va
fi vindecarea.

8. Liposucție

Procedura constă în îndepărtarea țesutului gras în exces din unele zone ale corpului (șolduri,
talie, fese, picioare, brațe, gât, față). Se recomandă folosirea acesteia pentru zonele ce nu pot fi
modelate prin dietă sau exerciții fizice. Mai trebuie să reții că aceasta nu reprezintă un tratament
pentru obezitate, și nu îndepărtează celulita sau vergeturile.

Procedura nu este complicată însă e destul de invazivă, grăsimea fiind aspirată din corp cu
ajutorul unui tub subțire. Dintre efectele post-operatorii menționăm: umflături, dureri ușoare,
sângerări ușoare, senzație de arsură.

În multe situații operațiile estetice pot salva o persoană de la neîncredere, pot îmbunătăți
lucrurile după o traumă,dar dacă se abuzează de ele, rezultatele nu vor fi cele așteptate. Sunt
cazuri internaționale ale unor femei care dintr-un moft s-au transformat în cel mai negru coșmar.
Unul dintre acestea ar fi bine cunoscuta Jocelyn Wildenstein, care dintr-o femeie de succes a
căpătat denumirea de „Catwoman” și este batjocorită de presă.

Un alt caz controversat este cel al lui Michael Jackson care din necunoscute motive a apelat
în repetate rânduri la chirurgia estetică, în timp acest lucru cunoscându-se.

„Implanturile cu silicon rămân vedetele” conform ziarului Capital.ro. Jumătate din totalul
operațiilor estetice sunt reprezentate de implanturile cu silicon, urmate de rinoplastii, care
reprezintă circa 20%, și de liposucții, care reprezintă 10%. Restul de 20% reprezintă alte operații,
cum ar fi blefaroplastii, otoplastii sau intervenții pentru mărirea buzelor. O categorie aparte de
intervenții estetice non-invazive foarte cerute sunt injecțiile cu botox, a căror cerere s-a dublat în
ultimii doi ani, potrivit lui Marek Vâlcu. Un implant mamar costă în medie, în București, cam
2.000 de euro și este mai scump decât o rinoplastie în medie cu 500 de euro, iar o liposucție
costă în jur de 250 de euro pe zonă (abdomenul are patru zone).

3. Chestionarul - greutăți în formulare, teren ales, descrierea terenului (cine, ce profil

au, cum i-am găsit, cum au trimis răspunsuri etc)
 Chestionarul aplicat de mine s-a intitulat în mod simplu „Operații estetice” și a avut ca rol
centralizarea mai multor răspunsuri care reflectă părerea oamenilor dintr-un anumit cerc social și
de vârste relativ apropiate.

Formularea chestionarului a fost ușurată de documentarea făcută în prealabil, iar întrebările

au fost formulate strict pe această temă. Răspunsurile sunt simple, de tipul „Da”, „nu” sau „nu
vreau să răspund” pentru a putea fi accesibile tuturor respondenților. Pentru adunarea
răspunsurilor și interpretarea mai facilă a lor, formularul a fost creat și redirecționat în mediul
online – social media.

Întrebările au fost adresate celor aproximativ 20 de persoane care au intrat într-o zi într-un
salon de înfrumusețare. Acesta fiind mediul cel mai bun pentru un astfel de chestionar.
Persoanele respondente au avut vârste cuprinse între 16-40 de ani, majoritatea provin din mediul
urban, iar domeniile în care activează erau diverse. De la elevi, la studenți, profesori, femei
casnice, avocați, asistenți medicali, dar și persoane care își câștigă existența din mediul online
(Onlyfans- deși este un subiect sensibil, aceste persoane fiind cele care au cele mai vizibile și
mai multe intervenții estetice). Am împărțit formularul atât bărbaților, cât și femeilor, cu ajutorul
unui link direct. Aceștia au putut complete cu ușurință, în aproximativ 5 minute formularul.

4. Interpretarea răspunsurilor (studiu de caz)

Prima întrebare a chestionarului a fost bazată pe aflarea vârstei aproximative a respondenților

pentru a putea știi la ce vârste ne raportăm în studiul nostrum de caz. Aici am aflat că 8 (47,1%)
dintre respondenți au avut peste 25 de ani, restul reprezentând procente de 29,4% (5 persoane de
18-25 ani) și 23,5% (4 persoane de 15-18 ani). Următoarea întrebare a aflat sexul persoanelor
respondente și aici observăm că majoritatea răspunsurilor au fost exprimate de către sexul
frumos (64,7% - 11 femei), însă am avut și destul de mulți bărbați aproximativ 40% (6 bărbați).

Cât de deschise sunt persoanele intervievate la nou, la procedee medicale, la frumosul

„plastic” am aflat din răspunsul 3, unde un procent de 70,6% a fost de acord cu intervențiile
chirurgicale. De aici deducem că tinerii din ziua de astăzi sunt oricând pasibili de o minimă și
neinvazivă intervenție chirurgicală. Acest lucru arată că suntem o cultură deschisă noului, dar
totodată și frumosului, chiar dacă acest frumos este de ordin „fals”.
 Am vrut să aflu și părerea oamenilor cu privire la cât de dăunătoare sau de grave sunt
procedurile chirurgicale și astfel am aflat că 64,7% văd aceste intervenții total normale, iar
17,6% nu au știut sau au preferat să se abțină de la acest răspuns.

Intrăm în subiectul cel mai interesant din cadrul chestionarului și vedem că cele mai multe
persoane nu aveau (8 persoane-47,1%) intervenții estetice, însă 41,2% au afirmat că au apelat de-
a lungul vieții la bisturiu sau ac pentru înfrumusețare sau pentru binele propriu. Sunt bineînțeles
și persoane care au preferat să țină acest lucru pentru ei. Iar cei care au ales să își facă operații au
efectuat operații de: implanturi mamare, liposucție, reducerea ridurilor, injectare buze (acestea
având cel mai mare procent). Curiozitatea a fost mare și am vrut să aflu în mod individual dacă
bărbații intervievați au apelat la ajutorul medicului și dacă da, ce intervenție au suportat mai
exact. Am regăsit pe primul loc rinoplastia, apoi reducerea ridurilor din zona T. Pe când domnul
care a apelat la rinoplastie deduce că a făcut-o în scop medical, deoarece a afirmat că nu ar mai
face acest lucru niciodată, cel care a apelat la reducerea ridurilor din zona T (frunte) va repeat
operațiunea peste o lună.

Mulți dintre respondenți nu vor mai repeta niciodată operațiile de acest gen. Operațiile de
acest tip am aflat foarte bine din cele menționate mai sus că sunt doar un moft și într-un procent
foarte mic sunt într-adevăr necesare. 45,5% au afirmat că intervenția nu a fost necesară, iar bună-
starea lor nu era afectată dacă nu apelau la acestă intervenție.

În urma operațiilor efectuat în mod greșit, mult prea dese sau effectuate de persoane
necalificate, multe persoane au dezvoltat un sentiment psihologic numit „frică” atunci când vine
vorba de intervențiile chirurgicale. Ei se gândesc că orice proces greșit le poate afecta tot restul
vieții. Iar cinci persoane din rândul clienților salonului care au ales să răspundă la acest
chestionar au spus că au mers cu teamă la intervenția estetică.

Chirurgul-plastician nu este un „Bau-bau” așa că el este privit ca un prieten al pacienților săi

și nu numai. Deși mulți nu recunoaștem, ba chiar afirmăm că suntem anti-operații estetice, acasă
când suntem singuri în fața oglinzii găsim tot felul de defecte care ne afectează stima și
încrederea în sine. Aceste lucruri sunt normale, cred că toți ne-am dori un năsuc mic și perfect,
ori niște pomeți ridicați sau sâni mai mari. Fiecare avem defecte pe care ni le asumăm și cu care
ne mândrim, ori care ne fac să ne vedem ca niște mici monstruleți. Oricare „defect” poate fi
privit ca un element definitoriu pentru sine, iar scoaterea lui ne va fura acel „ceva” al nostru.
 Când au fost întrebți dacă își doresc o intervenție estetică, aproximativ 60% dintre indivizi au
răspuns „Da”, iar 5,9% încă au dubii și se mai gândesc la acest lucru. De aici ni se confirmă că
foarte mulți dintre noi sunt nemulțumiți de aspectul lor fizic. Iar răspunsurile din topul operațiilor
pe care vor să le efectueză sunt: micșorarea nasului (30,8%), mărirea sânilor sau a buzelor.

Acest studiu m-a ajutat să aflu care sunt părerile oamenilor despre intervențiile estetice, dar ș
ice complexe au în legătură cu propriul corp.

5. Concluzii

Operatiile estetice sunt utile pentru îmbunătățirea aspectului unei persoane, dar nu sunt
recomandate tuturor. Chirurgia plastica ar putea părea cel mai simplu mod de a modifica
înfățișarea unui individ nemulțumit de modul în care arată. Oricine va decide să facă o astfel de
intervenție chirurgicală, în scop estetic, ar trebui să cunoască înainte care ar putea fi riscurile,
beneficiile și limitele acestor proceduri.

După părerea mea, operaţiile estetice trebuie practicate doar atunci când este necesar, nu doar
pentru a arăta mai bine; de exemplu, îţi poţi face o operaţie estetică la nas dacă ai deviaţie de sept
şi dacă este strict necesar. Restul operaţiilor estetice, cum au fost cele precizate mai sus sunt doar
pentru satisfacţia personală, acestea nu implică nici o urgenţă.

În concluzie, ceea ce este important şi de reţinut este faptul că operaţiile estetice trebuie
făcute numai în cazul în care este strict necesar şi nu pentru a ne înfrumuseţa. Aceste practici ne
ajută să scăpăm de anumite deficienţe din naştere pentru a putea arăta sau a ne purta normal. Unii
oameni, în special femeile au făcut din aceste operaţii o obsesie; obsesie care nu poate fi
controlată. În ultimul timp suntem atât de preocupaţi de propria imagine încât uităm de
adevăratele valori ale vieţii, valori ce nu pot fi cumpărate sau „retuşate”.
 6. Bibliografie

1. David, Le Breton, „Antropologia corpului și modernitatea”, Editura Amarcord, Timișoara, 2002.

2. https://www.capital.ro/chirurgia-estetica-isi-infrumuseteaza-veniturile-151260.html „Chirurgia
estetică își înfrumusețează veniturile”, 11 august 2011, Nicoleta Bănilă, Capital, accesat online la
18 Iunie 2022.
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Chirurgie_estetic%C4%83 , accesat online la 07 Iunie 2022.
4. https://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/ce-trebuie-sa-stiti-despre-operatiile-
estetice_9309, accesat online la 20.052022.

7. Anexa: transcrierea răspunsurilor

1.

2.
3.

4.
5.

6. Dacă da, care sunt acelea?

7 Răspunsuri
-Injectare Botox
-Rinoplastie
-Implanturi mamare
-Liposuctie
-Reducerea ridurilor din zona T
-Mărirea buzelor
-Mărirea buzelor și reducerea ridurilor
7.
8.
 9.

10.
11.

12.