T \

ElEmunt
aJ

il$u[rn rmrlui
 .
,1J:"' ,..,

l+laF
i

,t.
r/i,r
., ,,.r- 1

OLIVIER CLEMENT

Biblioteca Centrala Universitara

"Lucian Blaga"
Sectia de imprumut

Aceasta publicatie trobuie returnata inainte de ultima data marcata

fnftebdri asupra
mai jos
omulur
ta

Tipiriti cu binecuvAntarea P.S. Andrei

Episcopul Alba-Iuliei

Cuvint ina inte de

ll tsoris Bobrinskoy
BCU Cluj-Napoca l

|fliltilt]iltilililffiil]il]ilttilil
4060 I10 7552
Traducerc din linrba fiancezi leroni. Iosif Pop qi Pr:, Ciprian $pan
Tfaducere duDa:
Of ivier Cl6mcnt, ()trc.ttions.';ur I'lrttnnc, 1986.
Editions ANNE SIC tER. Canada

Alba-Iulia
1997
r

Je, soussignd, Olivier Cldrnent,

propridtaire maintenant des droits de I'ouvrage
intituld Questions sur I,homme, editd par les
6ditions Stock d Paris et dont.je suis I'auteur cdde
dtitre gratieux aux Edirions de I'Evdchd orthodoxe
d'Alba-lulia, Roumanie, le droit de traduire et
d'6diter la version en langue roumaine de cet
ouvrage.

Fait ii Paris, le 19 mars 1997 .

l,l,u,w #t'^^t
Olivier Cldment

..".ijt'.'.
r I

in trebi ri asupra om u I u i

PROLOG

Institutul Sf'Antul Serghie line si repare astdzi o mare

nedreptate gi de asemenea o coplegitoare datorie de recuno$tin[d
fa{d de Olivier Cldnrent. unul dirr prof'esorii sdi pentru care noi
avem multd veneralie gi respect. Am vrut sd ddm o rezonantA
particulard acestei ceremonii acaclemice de acordare a titluh"ri
d9-doeior in teologie situAndu-o. in rnomentul SarUarorii anual"
a Sfinlilor Trei lerarhi. slrbdtoare a teologiei. Olivier Cl6rnent
nu este un petitionar al unui titlu care i-ar lipsi, dar Institutul
insuqi are nevoie de acest gest. cdci prin prezenta sa sfAlucitoare
gi credincioasd de nrai bine de 40 de ani. el il onoreazd. Tinem
deci sd aducem aici Ei astdzi uiceastd mhtlurie.
' Aga precurn trebuie, inainte de a preda. el a ascultat. a tbst
ucpnlcuJ u4q!a dintre dascdlii cei mai ilugtri ai gAndirii teologice
o$g{9x9 contemporane. Vladimir t,osg!r. unul din reprezentantii
cei mai califlcati a ceea ce nurnim neo-patristica ortodoxi.
Olivier Cldment a contribuit la cunoaqterea gAndirii sale pr.in
publicarea postumd a cdrtli Vederea lui Dumnezeu. a cursului
sdu de teologie dogmatici gi a tezei sale de doctorat (nesustinutd)
la Sorbona despre Meistcr Eokan. Printre dascdlii gi prietenii
lui aq cita in mod cert pe PaUl lyglg[lngy._tgg!:Zgndgl 9i. in
sfar$it, pe Pirintele Ojr.ltt., l131lgg
. PrezentAnd pe Vladimir Lossky Ei pe Paul Evdokimov ca
"doi trecitoli". cl insugi lr, imbrlcerl aceastd l-tarismd de trecdtor.
7
OLIVIER CLEMENT
de luntra; de la un rlal la tiltul. 'll'ecir1or. inair.rte de toale. al
fraditiei Bisericii ncclivizirte gi al stAlqitr-rh-Li nostrr.r de secol Ei
de nrilenir-r. 'll'ccitor intrc Rdsf it Ei Apus. tinarrd sd realizeze ir.r
pols()iurit ;;i gindirea sa sirltcza Risiritr-rlLri siro-bizantin. a traditici
lcligioase ruse (de la Berdiaev la Soljcnilin) Ei a Apusului
contemporan din care igi are obiri;ia gi pe care-l reprezinti.
Provenit dintr-rLn l]lediu dccleqtinal. a$a cum noi il
cunoa$tem in Frtrtta "piurilrt al misir-rnii" in care Durnnezeu
ne.-a dat sir lriinr gi pc carc o iubinr. la sfAr;itul unei lun-qi ciutdri
in irintclcpc iunilo, olicutalc. a intilnit pe Ilristos gi a solicitat
botezul in Biserica Ortodoxi.
Pe parcursul celu'mai ntult de 210 de ani de invftdntArrt
teokrgic. Olivier ('lintent a parcLlrs nutreroase cdi. gantiere
uncori puf in delt'i5ate. uneori urcu.,sLu'i abrupte gi chiar
periculoase..ialonate de ruine ;i de pripdstii. El insu:;i ne
relateazi experienta sa dc teolog. bucr,u.iile gi antdrdciunile sale.
nrult rrai bine deciit i-n.n putea-o face noi..
[il este prezent in ntarile tr-rlbul'dri qi pr.obleme ale timpului
nostru: mai '68. caderea zidului Berliuulr.ri Ei deschiderea larilor
de Est, mileniul creqtinirii l{usiei. drama t}osnioi gi drepratea
restituitd suf'eritrlelor poporului siirb. DizrlogAnd cu marxismul.
el rcaminte$tc demnitatca inflnita a persoanei r-rmane. dialogind
cu modernitatea fird teauti. nr: l'ace concesii, ci are ccrtituclinea
ci Evanghelia lui Ffi-istos este 1ot cccil ce c uriri aclual gi n.riri
vir-r. ['.1 esle scr.rsibil in ntocl tlcoscbit la ltroblcltrclc tldur.oroase))
ale eticii nrcdiculc. alc scxrltlilirtii. alc iLrbirii. sau chiar.ale e/?.s-
uitti trrtrirrr r ;r:Ir rnzrintl /:)i,.s-LrlLri Irri I lrrrrrnczcrr inruf i.
in alirra Institutulrri Sllntul Serghic. Olivier Cldmenr a
Intrebiri asupra ontului 7
predat pe parcursul a multi ani la Institutul Superior de Studii
Ecumenice. la $coala Catedrald din Paris, la Centre Sdvres, peste
tot fiind un mdrturisitor al tradiliei oltodoxe deschise dialogului.
A aq.lrngllpyry{ din 1959 revisra reologica C'ontacts aldturi
de un comitet de redaclic oare ii acorda toatd increderea Ei care
ldsa totul uneori prea ((pasiv)) pe r-u.nerii sdi.
in slhrgit. el a qtiut sA asculte $i si transmitd lumii de astizi
melqJ{j-qillygl a_doi rnari patriarhi ecr"mrenici (Atenagora, qi
Bartolomeu.; qi gandirea unui lbst student al Institutului nostru.
patliarhLrl lgnatie al IV-lca al Antiohiei.
Ag vrea sA enu:lir doar cdteva din aspectele propriu-zis
teologice din opera sa, care nreritd prinLre rnulte altele aceasta
asardQlq ? tilllfl! d9 do91or in rcologie.
AE vorbi mai int6i de o viziunc plenard a credintei sre$tine.
de o Ortodoxie sigurir. irrsd de o Ortodoxie deschisi gi
primitoare a tot ceea ce este adeval;li autentic. chiar dincolcr
de fiontierele dognratice gi caltonicc ale Ortcldoxiei istonce.
Viziure de plenitudine Ei de unitate carc nu este nici unitbmtitate
nici exclusivitate.
Acest centrLl de utrltate in diversitatea legitima gdseEte in
mod evident lScaqul sdu in taina lui Hristos qi in centralitatea
Sa. Convingefea lui profirndl cste cd Hristos este peste tot prezent
gi c[. prin intruparea Sa. C'r:vintul a asun]at umanitatea intreaga
de la inceputul istoriei pdrrii la irrchcierea ei. -foat5 istoria umana.
spune el, a tins cirtre Hristos care a venit qi tinde spre Hristos
care vlne.
Ag vorbi cu plircerc de' tcologia lui. Olivier Cll6ment ca cle
o teologic pascalir. ca dcspre un inru rri invierii lui Hristos li clcci
7
OLIVIER CLEMENT
de speranfd in propria noasffa inviere. Aceastd dimensiune
pascalS traverseazd ansarrblul operei sale, a reflecliei sale
asupra crizei modernitdjii, asupra esenlei insdgi a Ortodoxiei.
Citez: "Pentru cd Fiul cel vesnic este solidar nu numai cu
umanitatea noastrA cfeata dupa chipul Sdu, ci solidar de
asemenea cu condilia noastrd de muritori, cu condi{ia noastrd
atee de ateismul cel mai total. penfiu aceasta totul se rdscolegte
inaintea iubirii nebune a lui Dumnezeu, pentru aceasta prapastia
iadului gi a mo4ii se face nevAzutd precum o derizorie picdttud
de urd in vAltoarea de fbc a divinitdtii. Cuvantul revine spre
Pirintele Sdu, aducAnd cu El umanitatea cdreia i se deschide de
acu-n inainte plinatated vietii. calea indumnezeirii".
Dar aceasti "dinamicd hristicd" a istoriei - a toatA istoria -
trebuie siniati in spaliul qi in suflarea iluminate de Duhul Sf6nt.
Taina Duhului.... Imi amintesc d" pUu,^dq_!g{!_9 rhile_ 3lqrra
controversatei a |ti Filioqtte gi de maniera sa, noud gi
ldmuritoare, de a degaj a deschiderea existenliald in ceea ce
privegte indumnezeirea omului prin acelagi Duh care odihne$te
in F{ristos Ei in Trupul Sdu, care este Biserica. Dar dincolo de
aceastd refleclie teologici, el aratd bine cd a vorbi de Duhul in
BisericS" sau a vorbi de Biserici in Duhul, inseamni aceeaqi
tain6. aceeagi experienld a Bisericii, divino-umanitatea hristicd
in care sufld Duhul. Citez: "Tirnpul Duhului este cel al unei
sinergii, al unei colabordri, al unei creativitd{i divino-umane: in
numele lui lkistos, adice in prezenla cea mai intensd, in prezenla
Sa euharisticd, ecleziali, o perspectivd inflnitd se deschide
libertAtii umane ficutd creatoare prin Duhul, astf-el incdt
Dumnezeu-Omul. cum zicea Vladirnir Soloviev, devine
Intrebiri as u pra ont u I u i 9
Dumnezeu-umanittile Si Dtuttnezetr- trn ivers" .
El reaminteste, in fir-re. cI Duhul dumnezeiesc "sdldEluieEte
trupe$te" in Bisericd. pentru cI locuia qi locuieqte in u.nanitatea
lui Hristos, gi cd Duhul este marele "rr-ristagog" al acestei
plenitudini tainice. intleaga sa vialir .'si rndttttria sa teologicd sunt
inseparabile de Biserica in care Duhul l-a ndscut la viala cea
noud. El traieste dureroasa. insd necesara sfartecare. intre
certitudinea tangibili a l-rarului Duhr.rlui Sfhnt aclion6nd asupra
devenirii in istoria bulversati a secolr-rlui nostru, intre sfintenia
qi adevdrul Ortocloxiei dc o parte. ial de cealaltd parte
sldbiciunile men.rbrilor acesteia pi a societdtilor zise cre;tine.
Fdrd nici un compronris zt-supra adevirurilor de credinfd trdite Ei
mfuturisite in Ortodoxia iskrrici. el a cdutat in mod constant sd
menlind deschis dialogul de iubire ;i de adevdr', dbruindu-se
pentru aceasta fera mAsurd. uneori nsinteles $i criticat. pldtind
astf'el tributul unei liberldti prolbtice. purtAnd chiar in trupul sdu
suf'erin1ele dezbirrdrii cre$tinilor qi nu tnai putin a diviziunilor in
sAnul aceleiaEi Biselici Ottodoxc. rlet'gdnd astt'el in contra- (.-)
curentul unei anuuritc 9tlq4g*ii p11'e qi Qurg, intoleranta gi
c
agesivd, pentru cd ea ignora bogd{iile Duhului.
In fine. taina Bisericii este de asen.lenea cea a organizdrii
sale. exercitarea colcgialitAtii sau a s;bornosl-ului la toate
nivelele vietii ecleziale. a devenirii sale in Occident, in sAnul
diasporei noastre. Olivic| C'ldment a $tiLlt sd reaminteascd cu
multd vigoare importan{a pl'egAtirii viitorului Sinod panoftodox
pentru care Patriarhul Atenagora e lucrat atdt. Tot lui ii pldcea
sd sublinieze cd pregdtifea colegiali a Sinodului nu este mai
pu{in esen{iald decdt insaqi tinerca accstui Sinod qi cd Biserica
 l0 OLIVIER CLEMENT int rebiri asupt';r ontu ltti ll

este chiar dupd natura sa un Sinocl per.nranent dupd ci-ripul lun]ii, un spaliu in care totul poate si se intoarci. sa
"Sinodului veqnic" din sAnul ltricitei 'll-eimi. Aici de asemenea basculeze in lun.rin5".
el a reamintit adeviratele exigente irle ecleziologiei ortodoxe.
ale unitd{ii s.tcrantentAle qi canonice pe r-rn singur teritoriu.
Biserica este dc asentenca actr:alitatea Sflntilor pdrin{i. P Boris Bobrinskoy.
-l'eologic
cdrora Olivier Cldrnent a $tiut sii lc cletr cuvdr.rtul in excelenta Decanul Institutului cle OrtodoxA Sffintul Serghie
antotogle J()lt,rucs. ctrL, estc o rlir.ri pr.efioasd ce adapi cu apa din Paris.
cea vJe-a Duhr-rlui.
Paris l6 fehruarie 1997 ('uvint rostit cu oc:lzia
tlltima n.rare axi qi preocuparca flndamentald a intregii
acorddrii titlr.rlr-ri de doctor in teologic de cirtrc Institutul Slhntul
sale vieli estc chcstiunca orrulr-ri. in care. urmAnd dascdlilor
Ser-ehie Donrnului Olivier ('lirrcnt. pentrll intl'eaga ss opera
sdi. a contribuit la r.einnoir.ea antropologiei or.todoxe. centratA
teologicd.
in.jurul tainei existenlei personale dup[ imaginea qi in
conlul.liLlne cu viata intimi:r dun.rrrezeiegtii Treimi. El
t.earrrinteqle pc hrlrri drcl)latr ea irr ntr. pol0gia cre5tina, eare
este o antropologie a intrupir.ii qi a invierii. distinctia
fundarner.rtalS nu este cea slflet-r;up. cdci omul este o

llat! ,qsilro-somal.ici (eu a1 zice irttreg irl.rcg sullet),

Lrn rrr,rp.
ci adevdrata distinctic este cea a naturii qi a persoanei. in care
Duhul va cdqtiga onrr-rl intrcg, adicd gi trupul sdu. prin urmare
el ne reamintc$te cu.succes ci tr.r-rpr-rl insr.rqi, iar in trup in
spccial chipul. cxprirni persoana. insir la l'cl cle bine poate sd
o ascundi. si u lnaschcze. C)rrul nu oste in lume decAt prin
existen(a sa trllpeasc:i Ei cu toatc acestea el depdgegte f.Ird
incetare aceasti existentl $i poate zriunge sd o sacrifice. in
linal|:trupul nll are scns dccilt in taina invierii: .'De la invierca
lui IJristos. un spatiLr al non-morlii se cleschide in opacitatea
 t2 OLIVIER CLEMENT
intrebiri asupra omulu i l3

dragostei sau a crea{iei. in transparenta unei priviri, in simpla gi

ne4steptata mirare de a exista. s1 iv;1 aOalyt^t*^tno2.---...
9l'yt:y :Z:Lp-!:: t! Tiltetul 9-mtlili Cuvdntu(-g-rftos )

pe care noi l-am golit de sens in "$ic", avea semniticalia

l. originali ae "l_4ctE-'. ._!-gc3qul omului este Dumnezeu". zicea
batranul Heraclit.
^rn care Oseantropologie
intri prin pociinfi
Dezbinarea, iudul Si moartea
Umanitatea pe carc o observdm gi
. din care facem. parte es_1e.
o urnanitate diviz.atd. Este divizatd Aturci cum putem irrtra in aceastd cunoa$tere a omului care
in printul rdnd in fiecare dintre-
(.euh, estc un teatru nu se lasd atinsi iErd descoperirea lui f)umnezeu?
.nor: de unrbre. de persona.je nevrotice
ale
ciror sfbri nu le tragenr noi, ci rnai degrabd Nu prin $tiinfa. in sensul de (($tiinta uman6)), pe care noi
"i. gi ,ra O. ".
,. o salutbm qi o recunoagtem in trecere. ci prin cunoasterea
loastre. Facultelile noastre sunt gi ele divizate
ierarnia tor
bulversatd: o inleiigenfil pur. cerebr.ali. creStind, care este o cunoa;tefe in credin{d, o cunoaqtere al cdrei
ca," o <inimdl
in incertitudine. abandonatd fbrlelor. "ompa.A. organ nu este o facultate separatA. ci omul intreg. Pe scurt: o
suh_congtientului, care
confundd. $i iatd-ne ((de_a rostogolulii, cunoa$tere care debuteazi gi progreseazi prin pociin{d. Mai bine
l5rd un centru de
refblin1d pentru a impAca btul. zis, impreuni cu Evanghelia 9i cu Phrintii greci, metanoia, in
sensul de reintoarcere a constiintei noastre de a ti. Oe treceie
- Dezbirrali irr noi ingine. ru sunrern gi intre noi: indivizi
,-...:,--
dugmani, sir.rguratici sau contirndali.
'er singuratici copemiciand de la geocentrismul eului (individual sau colectiv)
in confuzia insdgi.
Aceasta este ceea ce teologia nume$te la heliocentrismul care descoperi. in profunzimea fiin{elor qi a
<condilia cdderiill.
Limitdndu-ne la aceastd condilic lucrurilor'. .jarul soalelui durnnezeiesc.
nu aln putea elabora o
antroporogie cregtinS. Gdndirea Dar mai intdi trebuie si te ciocnegti de pere{ii inchisorii
ar merge in gor. A anariza
individul doa.i'condilia sa de separare. tale. Una dintle cele niai potrivite defrnitii ale <<de-cdderiirr
arinsemnaa ne inchide
intr-o viziune mioapi. rezultat al noastre a tbst dati de Sthntr-rl Andrei al Cretei, un cdlugdr din
rralieniriil) noastre, alienare
care e_ste numai sociald. ci fundamentald. secolul al V{l-lea al cdrui canon de pocdin{d il citim la inceputul
1u ontologicd.
lnsa aceste.lenebre sunt tmversate Postului Mare. simbol al pocdintei care ne pregdte$te pentru a
de lfigerd in nebunra
primi invierea. "Omul este idolatru t4d de el insupi", zice Sfhntul
 t4 OLIVIER CLEMENT
Andrei. El a deturnat spre sine insugi cnpacitatea de venerare..
de cult, care constituie lbndul natLu.ii sulc. Itr.in accasta omul se
separd - atAt cAt depinclc tlc cl tlc lzv(rnrl viclii qi se gisegte
reintors spl'e neanlrrl. sprr, nunrt.ul \lin carc este creat. El nu poate
fl neantizat. rlrl rlcr irrt. :,t.llrvrrl rrrorlii. Iar moafiea nu este numal
n6r1.51 li1|l tt(, ltloii. cr.ucl: cd viala fiecdrui ont trcbuie sa se
l{.nult(.. ( rrci in accasti n1oafte se ghiccqte o consecintd a milei
Irri l)unutezeu. Pc ntdsurd ce olr.ml avanseazd in destinul sau. igi
dd seama cA totul se termini: ..prea mult a thcut, prea mult a
vizut" qi. cunt zice tAlharul pe crurce: ..Noi dupd dreptate primim
ce nr se cuvine dr-rpi fhptele noastre'. (1..c.23. 4l). Dar moafiea
starea de rnoarte din tinrpul vielii chiar. inseamnd in sens
mult
mai larg o existenl5 "irrpotriva naturii.., impotriva setei de
etemitate, a acestei nevoi de sdrbcitoare cale constituie
adev5rul
nostru de taini. in acest sens. sllntem in moarle. Ne desconerim
intf-o natura urnani pi irlr.-urr rrniver.s eu adc\,aral dezintegrate.
Una dir-ttre cele n.lai uimitoare tr.asdturi ale epocii noastre
este ca adev[ruri spiritr:alc pe care nu c.le mult Ie vddeau
doar
oamenii contempla{iei. ai rugiciunii, devin astdzi realitdti
istorice. Astt'el, ir.r evider.rla istoriei, dezintegrarea atomulut
nu
este intr-o oarecarc mlsuri decAt expresia unei
stiri de sprrit a
umanitilii, pe cat-e T'radilia o dest ntneaza prin ae ea idee a
dezintegrdrii. a 1(atomizairii))
CAnd persoana intoarcc spatele lui Duntnezeu. nu rnai
poate contlnc natLu.a sa. ea devine un individ
alonos _ in cz[:e
se distruge aceasta natur5. Natura umand
$i cosmicd (nu in sens
filosoflc ci in sensul teologic proprir"r al cuvAntului naturd).
aceastd unitate sin]lbnicd qi accst clinamism ce_l presimtim
in
In t rebi ri as upre om u Iu i t5
Hristos Si in sfintenie. este ((atomizata)) in noi.
in noi, juxtapus pe chiplrdle noastre inchise. pe privirea
celuilalt cale-mi ascunde universul. dinamismul euharistic al
naturii devine o miEcare oarbi. El nu-gi'mai giseqte. prin nor.
astAmpArarea sa in Dlrmnczeu. Atunci el se joacd cu
individualitatile noastre in acelagi tinrp inchisr'gi difbrrne. cu
ace$ti (atomi)) pe care-i lovegte r"rnr-rl de altul.
$i aceasta este condi(ia noaslrd. in cars trebuie sd ucidem
pentru. a mAnca. pdr-ri cind milrirr qi natura cangrenat5 ne
absoarbel in care trebuie si r"rcizi de asemenea in atdtea t'eluri
pentru a g[si o siguranld trecAtoare; in care se cauta sigulantA
prin stdpAnirca lumii - pe care o f'acem sb devinl astf'el
monnAntul nostrlr: in calc. plin eros-ul care dole$te etemitatea,
servim in detlnitiv doar la perpetualezr speciei. $i acestea sunt
tot atatea aspecte a ceea ce ascetii numesc {{patimill gi care
s-ar putea r-rumi rtidolill. Deveniti irrrpersonali, natura aserve$te
yi-l intshitc in rn(ur1e.
r,rrrrul
lndivizii se odspeazi asupra libeltdlii lor lipsite de sens. o
libeftate care stAlqegte prin aservirea la ea insdgi gi la rela{ia de
exterioritate qi de posesiune, cdleia ii dd nagtere. Este dragostea
imposibild gi in cele din urmir dish'r-rgdtoare, ultima constrAngere
a morlii. Un personaj al lui Dostoievski. Kir"ilov din Demonu, e
detagat de tot, deschis la tot, pdni la a resim{i eternitatea.
contemplAnd de exemplu o fir.urzd de-abia ingdlbenitA de toamna.
El clede cd murind liber in aceste momente. va gasi implinirea
fl Dunurezeu. $i in momentul ales,
ultimq" adevirata libertate: va
se.sinuciQe. lnsd el nu va fl Dunrnezeu va fr mort. Aici este
rdddcina robiei noastre. Toatd concep{ia despre lume care nu
 t6 OLIVIER CLEMENT
include moartea, care se strddr-rie;te sd o uite, nu poate fi decAt o
iluzie.
Iatd deci. pe de o parte. libertatea lipsiti de sens a
individului. lar pe de alta, migcarea de adorare, de celebrare, de
sArbdtorire. de deschidere la infirritul car.q- es_!g 111ra1ura2 i4 noifl
dar care datoritd laptului cd nu lnai este exprimati prin
persoanele noastre $i prin ele ancorata in Dumnezeu, devine
nebund, devine sdlbaticd, ne antreneazd in elanul sdu nesdbuit,
de acum inainte irnpersonal. incepe atunci cdutarea unui extaz
n-are impoftanld care . pt'in distl.r.rgere. drog sau erotism.
inscrierea euharisticd a naturii in persoand se transformd in
prizoniepl inf-emal al individr"rlui in naturd.
Cdci. printr'-o dimensiulre g'ex i.9t9n1ei noastre
decizute, noi suntem nu numai irr moarte, ci deja" aici gi acum.
't 199'
' Nu este nevoie sd citdnr aici pe Pdrinfii Bisericii. Am putea
sd ne mdrginim la doud scurte tiaze ale lui Sartre, cici gdndirea
lui este rigutos ascetici, dar de o ascezd care se deschide spre
neant sau spre o evadare intr-o revolufie absolutizatb. ."ladul sunt
ceildlli", scrie Sartre, gi iar5Ei: "Cdderea mea originard este
existenla celuilalt". Cici esenta omului, spune el in Fiinla Si
Neantul, nu este nimic trltceva decdt setea de a fi Dumnezeu. De
aceea aceasta escnta este at,it de necsenlial5 pentru el.
Aceastd sele de a 1l Dumnezeu, aceastd sete de absolut,
respinsd cu indilelenrd. il ,"
:llstruge. lt tdenttllca cu moartea.
Celdlalt)'este pentlu mine eqecul. e;e_c-ul meu de a md implini in
comuniqne. Este conEtiinta stdrii nrele de non-comuniune. chiar
peste dorinla mea de a iubi. gi |e-cdderea sa mortald. "L-am iubit
Int rebiri asupra otnului l7
prea mult, de aceea l-am on.rordt". zic autorii crimelor pe care
pe bunA dreptate le numim pasionale.
in ce privegte reciprocitatea, am putea spune cd ea are un
pol de deschidere gi de abandon. pe care l-am putea desemna
simbolic ca feminin. qi un pol de elan Ei dinamism, masculin.
Spun simbolic, rnai intdi pentru ca fiecare persoani, tie ch este
vorba de un bdr"bat sau de o lbrneie, poartd simultan in natlra sa
aceste doud atitudini. dar cu una dominantd; apoi pentl'u ca
-
sexualitatea este ea insdgi sin-rbolicd gi nu singura expresie
legitimd a eros-ului total care se. poate exprima gi mai bine in
slujirea celuilalt qi in prietenie. in crea{ia artistului sau in
contemplalia omului duhovnicesc. Dacd exprimdm deci
reciprocitatea dupd aceastd cornplexi simbolich sexuald.
observdm cd intdlnirea, in lumea egecului. degenereazd in sadism
gi in masochism. Cdt despre dimensiunea verlicald a comuniunii.
care la origine este parlicipare in Duh la <patrifi lialialr trinitarh
- "Ca ei sd fie una precum Noi una suntem", zice Hristos
Pirintelui Sdu in Evanghelia dupd loan -. ea se denatureazd in
mii de tbrme ale relatiei "stdpdn-sclav".
Aceasta este condilia de cidere pe care Sfinlii Pirinli o
evocd prin termeni ca egec, boal5. absenld qi, pentru a relua un
leitmotiv al acestui capitol, dezbinare. O iluzie, cum o nume$te
India, parazit6nd elealia "bund toata". provocdnd o suf-erinli
inepuizabild,suspinalcreaticiqqjeJlqkg{lg:tq_pe.careHri_sros
le-a fdcqt cele-ale unei nagteri. Nn o (rasemdnarell. ci
'-.'.'=-\ o
((neasemAnare))_glle,,ptolil'ereazd uneori in mongtr.i de o
tiumusele magici" precum in Satiricon-'tl in imagini (gi imagrnar;
de Fellini. Ei in care fhrmusetea se umple de un absolut denaturat.
 t8 OLIVIER CLEMENT
Aici dimpotrivS. nici Evanghelia nici rnarea tradilie
creftind nu construiesc un Dumnezeu rdzbundtoq terorist, gi
castrator. in inin.ra mesajulr-ri evanglrelic nu este nimic altceva
decAt Dragostea intlnitd, .jertf-elnicd. ddtltoare de existenta.
respecdnd libefiatea noastrd "pdnd la rnoafle, Ei incd moarle
pe cruce" (Fil.2, 8).
La cei rnai rrari n.rdrtr.u'isitoli ai perioadei patristice, de la
SfAntr-rl Irineu de Lyon la Slhntul Gligore de Nyssa gi la St'rintul
Maxirn Mhrturisitolul, tema creatiei omului de cbtre Dumnezeu
este intelpl'etatd in sensul r"urui lisc caut41_volun# .de, Creator., a
unei vulnerabilitdli inflnile asuntata de acun inainte de cdtr.e El.
C,qQ9r.ea - acest simbol al unei asentenea firr[e. a cdrei experienfd
o tiicem in fiecare clipd - devine incercarea libertdJii, incercare
necesard. con$tiinlei, tErl de care nu existd dragoste personald.
Dach Dumnezer-u,,indep4l1,9g?i pe og de
]a Pomul Vielii, o f-ace
pentru ca el sd,ng.{ie_etemizat in stare de separare. Cf,ci aceastd
stale (care este gi a noastrd), dacA ar.fl culundatd ca atare in
Lurrina divind, n-ar putea fi decdl un iad.9i inc6 un iad
iremediabil. Sd ne gAndim la acele momente in care, plini de
minciund qi de mAlqdvie. a trebuit sd intl.untdm privirea
(neindur5tor)) de inocentd a unui copil! O singurd clipd de iubire
trddat6, de incredere batjocoritd, daci ar fi cercetatA de mtntea
mea cu o con$tiinlA - total lucidd - de Dumnezeu, s-ar revela o
etemitate inl'ernald,lCAt de ntull avenr nevoie de istorie. de
ribddtoarea i<pedagogiel a lui Dumnezeu, de crucea
eliberatoare a lui Hristos!
Condi{ia de muritori pe care pacaiul o anrreneaza nu este
deci o pedeapsA. ci ccl rnult. s-ar put!"a spunc. o autopedepsire
!11ryberi asupra ont ulu i l9
pe care Dumnezeu o intoarce. o transfbrmd, ln
19a9. Oplq! qoare pentru ca refuza p9 Cel _Viu gi exclude pe
Cleator din crealia Sa. Dar Dur.nnezcu se va intrupa $i va muri
pentru ca moartea insdgi sd se umple de dragostea Sa qi sa
devini pentru orr-r inviere)
De la fariseism Ia tuint libertdlii
O antropologie care are o asctnenea colrceptie despre
pdcat va aborda tema binelr"ri qi rdului nu cu limbajul moralei
valorilor. ci cr"r oel al liinqei gi al neantr"rlui, al vielii qi al mortii.
al comuniur-rii gi al dezbinlrii, al bolii 9i al vindecdrii. $i acesta
este cu adevdrat sensul Bisericii gi chemarea pe care ea ne-o
adeseazd: de-a tace pe om sd se altoiascd prin botez pe Trupul
Celui inviat, <ie a-1 lace sd printeascd astf'el puterea paqtilor
care-i ingdduie sd smulgd mortii. oricdrei tbrme de moarte.
existenla sa, precum Lazdr. pe care-l vedent in icoane. incd
infEgat in giulgiuri, iegind din nlornrant la chemarea Clelui ce
poate zice: "Ett sunt invier.ea gi viata".
Prin harul Crucii ddtdtoa.r.e de viala omul primegte aceasti
,
capacitate de a transfbrma toatA starea de moarle in stare de
inviere. in Hristos. prin Duhul Slfurt. in Biser"icb - casa Tatdlui
-
botczatul redevine chip aJ lui Dunrnezeu tinzdnd cdtre asemirnare"
adicd cdtre participare. in acest molrerlt bl poate incepe sd
acitalizeze marea-fuiliQlg_baptismald, care inseamnd a muri Ei
a cobori in iad cu Hristos pentru a se na$te in El la o viafd noua.
f'ecundatd de etemitate. Atunci el poate incerca sd moard propriei
20 OLIVIER CLEMENT
sale mo4i, adicd propliuh-ri noant. acel neant cdruia libertatea
sa r6tAcitd ii coni'erd o cxistcnll paladoxalS. Adicd de a muri
iubirii sadice, relafici strlprin-sclav. clisperirii tardate de orgoliu,
pentru a reniglc irt spllitrl irrlinit al 'liupului lui Flristos unde sufl5
Duhul, ttntlc sunlcnr :llidulale unii altora", unde fiecare chip se
Iurnincnzll tlir interior intr-o Cincizecime continud.
Astl'cl. existenla noastra creEtind pr€supune, in etapele sale
rna.jore. gi in definitiv in fiecare clipd, un ((pa$te-trecere)), o
transfbrmare treptatA care se petrece in toatd fiinla noastrd.
Moartea-inviere baptismalA devine cheia care ne permite
transfbrmarea momentelor <iniliatice>r ale destinului: lipsuri,
suferinle. despir{iri. pdrdsiri in "cobordrile noastre la iad",
entuziasme, be1ii, uirnirea "intoarcerilor noastre in pal.adis".
Omul trece astfbl de la moartea palliala la invierea schilatA. pand
la trecerea ultimd, la ((pa;tele)) final al agoniei, care, pentru cei
care au ldsat deja moartea inapoia lor, se transformd intr-o
(tadormire> linigtitd. intrar"ea in contuniunea luminoasd Si activd
a slintilor.
Aceastd antropologie ar putea tl eliber.atome pentru omul
de azi, atdl de profund marcat de marii <<reducli oni$ti)) ai
secolului al XIX-lea gi ai inceputului de secol XX..
Dacd existd Pdrinti ai Bisericii. existd qi Pdrinli ai lumii
modeme pe ca[e intelligentsia noaslrd ii evocd f]rd incetare sau
incearcd sd-i evoce. ca pentru a elabora o grarrdioasd sintezd a
ateismului. $i chiar dacd nu am citit niciodatd Feuerbach. Marx,
Nietzsche sau Freud. ne ir.npregndm de tematica lor. pentru ci
"duhul vrernii'' in care tr[im este intpregnat de ea.
A$a este tematica marxistd de alienare sociald gi de
In t rebi ri as upra om u lu i 2l
reilicare a omului creator prin dialectica "stipAn-sclav". Atunci
Dumnezeu nu este decit (aceastd tbrmuld: nu este decdt.
caraclerizeazd toatd gdndirea redr-rotionistd) esenla alienata.
pierdutd a omului. Aqa este la Nietzscl-re tematica "vointei de
putere", de sanAtate, de depiqire. de joc creator. Dumnezeu nu
mai este decdt lumea iluzorie a ideilor qi valorilor ur-rui
"platonism pentl u popor", ref ugiul sldbiciunii noastre qi arma
resentimentului nostru. La f'el sunt marile cercetdri ale
psihanalizei, descoperirea de cdtre Freud a supra-eului, ludnit de
o culpabilitate obsedantd (Dumnezeu devine atunci proieclia
"tatalui sadic"). Sunt observaliile Iui .lung. care aratA ci omul
care se vrea cregtin, nu este adesea decdt in mintea sa: in acest
caz el are tendinla de a identillca rdul. necurSfia, cu protunzimile
sunbre, uterine gi f'ecunde ale iiinlei. Lucif-er. cu toate acestea.
era un inger de luntind!
Cunoagterea omului. ascr-rtith dar unilaterald, pe care o
intdlnim la marii reduclioniqti. trebuie sd devinh pentru noi o
cunoa$tere asceticii. Ea trebuie sd ne.a.jute sd inlelegem in ce
i'el greutdlile istoriei. congtiinta de clasd. resentimentul, tragedia
sexului gi instinctul nro4ii intlmecA ldrd incetare in noi imaginea
lui Dumnezeu Ei sr-rscitd fdrd incetare_ rniqti gi idoli care
denatureazd misterul. Astf'el vom trece, precum Nietzsche o
dorea uneori. dc ler un "Dumnczeu nt<lral" la un "Dumnezeu
divin".
Critica malilor reduclionigti nu este oare legatd de
degenerarea istolicd a crq$tinisna !Llr l!__EloralS, gi a insagi
u
acestei morale in zdrobire irrtantill prin supra-eu. in noliune
oastratoare a "pr"u'r"rlui gi inrpurulr.ri". sau in sublimare intr-r-ur t'el
22 OLIVIER CLEMENT
de angelisrn a.iungAnd la disociere. la lirnita schizofieniei, intre
o retoa de obliga{ii qi clensitatea vietii.) in profirnzinre. nu se va
gdsi oare n()tiunea de nrintuirc ca qi isplgire dolorist5. obsesia
de pacate ca gi incilcare a interdictiilor. r'educerea mAntuirii
noastre in Hristos la crucea singeroasi ca $i cruce de rdzbunare.
ir.r uitarea cd sangefoasa crllce este $i crucea luminii. cd
Desfiguratr"rl este de ascntenea q;i 'liansfigur.atul?
Cdutarea tl'eneticd a Iibertatii - rnai bine zis. cr: mai
multA rigoare. perntisivitate in toate domeniile culturii
contemporane. este tr5iti de citre rlulti ca r:n etbrt de a se
eiibera de obsesiile irccstci nrolale. de r"rn zrngelism du;rnan
al r''ietii. de un fariscisnr arl pulului Ei itnpurului gi de a regasi
in lata existentei un f'el de spontzrncitale 5i de inocer-rta. Ca
un efort pcntru a redobindi. intpotriva a ceea ce numim tabll-
uri creqtinc. a ceca cc linerl ca intcrclictii ale unei nrorale
thtarnice. un t'el de rilibertate dionisiacil;. "intr-o lume unde
plcatul nu va rnai exista". precunt o atirma pr-rblicitalea tecutd
Satiricon-ului. Flste o tentativi clisperatd de a regdsi in flrral.
in adAncul cdderii. inocenta paradisr-rlui. de a fiAnge limitele
eului. Din lipsl de deschidere pr.intr.-o credinti personald. iartii
de Izvorul absolut al vietii. libertatca risci sf, descompund er-rl
in dinamismul impersonal al natr-u.ii. t(Revolutia)) mitica a
selvit bine de alihi:eul se !11.,/ntcnttrreazi in dielectica
orgasmului Ei a neliniqtii. a exaltirii qi a nostalgiei. care ar-r
fbst protund analizate de Albcrlo Mor.arvia intr-uu ronlan cal.e
se nume$te chiar Nelinistea: "Seltzatia nelini5tii nagte in nrinc
impresia absurditAtii unci realitati ir.rsullcicnte: dincolo de
nepLrtinta de a ie;ii dirr rninc irrsunri. este conEjtiinta cA a$ putea
poutc evada gra(ie nu qtiu c[rui r11iracol".
in ta{a acestei cautf,ri q;i a acestei puneri la incercare a
libcltir{ii. mi se pare cd atitr"rdinea cre$rind trebuia s[ fie mai intdi
rlc lcspect. in pdcat. gi mai ales in pdcatul ca $i cAutare a
rrroccntci. in mijlocul iadului. se inscrie tot paradoxul omului.
irragine intunecatl. dar tinzand chiar prir-r tenebre cltre Arhetipul
r;iru divin. l rebuie si gtirn discerne sctea de infinit. nostal-eia
libcftatii qi a conruuiunii. r.elirzul de a se lisa abandonat in
'ru nrr.trbulisntul burglrczisnrului spiritual. sui.erinta celur czrre
rrr
r'irutir absolutul in realitAtile tercstre care nu pot mAntui. ci
irflcapt<l sd tie rnAntuite. "Adultul este cel care s-a resentnat...
( ( t care a acceptat de a 1l intbdn.Anit
\adultdrd), spun tiner.ii
r t'r'olutionari. nostalgicii adolesccntei vqqr.rice. pentru cd ei nr"r
r'rrrtrsc din Duh decAt nrlidila sa.jLrveniii. prima sa expresie inci
prr vitali. N-au cllvintelc, n-au Nuntele. dar au setea. in nrar.ea
,,r udesea nebuna (punere la)
incercar.e a libertifii. trebuie si
rlistingent persoalta in trcsdrirea sa ir.rci oarbd gi destinul sIr-r
|l('sutisfacut. cu cerliludinea cd in profunzimea iadului, Hr.istos
l)cntru totdeauna biruitot. al iaclr"rlui a$teaptd pe cel pe care
.,\1xrcalipsa il nurrreqte "omul dorirrtei".
Si ne ref'erirr trici la doud importante mdrturii. Dionisie
\rtrrlragitnl scrie (Nuntele clivine. lY,20): '.Cel neintidnat esre
lrp:;it dc birrc plin polla sa nerationalir. S-ar putea spune cii
.rr'citstir Iipsd il distrugc ilttr-o oarecal.e misurd
Ei cd polta sa
r",tc llli obiect reall este adev:irat insd ca el palticipA Ia Bine
trrr ccolll slirbit carc rinriine in el din cornuniume Ei prietcnie.
lrr lt'l. lirria participii la []inc prin n.ri;carea care erte in ea. pr.rn
rIrr irla de-a antelirtla ceea ce pat.e a fi tdtrgi-'cG'a- | readucc la
 24 OLIVIER CLEMENT I rt t rebiri as upra ottt ulu i 25

o stare care pare mai bLuti. $i chiar oel care doreste viala cea rrcccsarS. Dar ea a ocrotit aceastii spefalllA ;i, in spiritualitatea
mar rea. atata titrp cit el nu dor.eqte decdt sd tr.diascd. gi sl cea mai inalt6. a schimbat-o ilt cor.npasiune universald gi in
sd
triiascA viata care-i pare cea ntai bund. prin insdEi dorinla rrrgirciune pentru ca tofi sd fle mdntr"riti.
sa.
prin dorinta sa de a trdi. prin avAr.rtul sdu cdtre vial5" are
el insrrqi MetanoiLt. reintoarcerea onrului in centrul sdu in
parte la Bine." exclusivitate personal. nu este Lln elbl't voluntarist pentrll a
StAntul loan Scirar.ul (.Scara. V. (r. 57): .,Am vdzut suflete :rrncliora cutare aspect la supratala psihisrnului, pentru a dcpi$i
necurare. care tllsesel.zi stiqtdnite nebunegte de iubirea t'utare def'ect sau cutare viciu. E,ste mai intAi gi fundamental
celor.
trupeqti. dar cat.e intorcAnciu-se citl.e pocdintA. s_au inf.ldcd,rat _ irrcrcdere totali in Hristos care p!.nh'u lroi. pentlu Inine. s-a dat
gralte experienlei ercs-r-rlui tizrc rnortii. iadului. separdlii. Ill se dir rlor'fii a cdrei cauzd sunt eu.
ai a convertirii lui in eros
duntnezeiesc - de o iubire
llentru (.l.el-rtor depdgind orice fiicd i:rclului pe care eu il gcuerez gi unclc ii fac pe altii si trdiascl
dc rob. De aceca gi Domnul n-a zis desfre inteleapta pAcAtoasd
;rrccum Ei pe nrine insr-rnri. separdlii (de l)umnezeu. n.tr.), care
cd mult s-a temur. ci ci rnult a iLrbit..... (..$i a putut r'stc condilia Si pAcatul lreu. pcrltru a lirce din moafte. din iad.
cu uqurinfd
schimba dragoste cu dragoste',. i?. //:). tlin angoasd, o poarti a pocf,inlei qi a unei existente reinnoite.
Astlbl experienta separir.ii ;;i a setei. inevitabild pentru tot l)cscoperilt.r atunci, nrult dir.rcolo de ceca ce noi am indrdznit sI
onrul fEgdduit depteptiu.ii. dovine spaliul spiritr-ral al reintoarcerii. :rpcli.m. cd pdcatul, moarlea. disperarea au fEcut o spdrturl in
CAnd nevoia de inlinit. pc care onrul o investegte rnrtonomia inf'ernald a omului. l-au deschis pe acesta milei
in <patirnill.
se descoperd indel.init alnigitir. ortrul clescoper.h l)rrnrnezeului C'clui Viu. Aturrci ir.rima clc piatra devine inimd de
cd singur
Dumnezeu poale rispunde clorintei pe care aceastd tr-nc. piatra care pccetluia izvolul ccl viu in adincul omului e
nevole o
col.lstitLlie. ';liilirnatd, iar lacrirnile pocdinlei qi ale uimirii ldEnesc spdlAndu-
Oligen a clezvoltat viziunert gr.endioasd a sufletului rrc in apele Botezului. marile ape originare sfin(ite de citre
explordnd abisr-u.ile rdului prin orozrrea clcz_gustului; llristos, in caro Duhul nc clu'ite$te gi lte le-creeezd.
chiar dincoto
de moarte. in exodul sdu pr.in iad. sufletul sfdrgeste
prin a
reclu'loalle ca t.iul nu este itrepuizlbil
;i ca se poate sdtura de el
ajungAnd pini la o plictseali ingherati. Atutrci intrxrrcereu
Dumnezeu se
descoperd a fi sir.rgurul inepr-rizabil. gi toti.
chiar Satan. vor sf6rgi
pnn a se intoar.ce citre El. cc ni se celc rrai irrtii qi in nrod constant. este o
Cleea
Biserica a conclantnat cer.titudinea origenistd a uner clrerttitre. un strigdt de incredelc' qi de dlagoste dq profondis. di'r
mintuiri univer.sale carc ar 1.i. in ccle din urntA. autontata .uliirrcul abisului. Sau simplu. Lur lllonrent de vlrtii. golul unei
$i

,,/,
 z l,\ OLIVIER CLEMENT

angoase. strdfulgerarea deEteptirii care cleqiri tihna inchisd gisi in el insuEi siguranld - acest
a a se mAntui prin el insuEi, de a
f'ericirii sau a virtlllii. Sli ne arlintim atit cje clesele atacuri ale "el" flind bineinteles nu numai individual. ci Ei colectiv - ceea
lui llristos impotriva fariseilor.?n Evanghelii. Sd ne amintim. in ce ne aminteste de tarisei. "car,.rpionii respectblii legii". Pentru
Crintd Si pedeap,sd. cutrernur?rea care pune stdpdnire pe Sonia. a ne mAntui tlebuie sd ne depclsedlllr de toati siguranla, de toata
umila prostituatd. cand ii cite$te iui Raskolnikov_ acest derizoriu
sulicienla" sI ne mintrn[m de iutreaga existentd $i sd o primim
supl'aom cal'e dcscoperi c.i el nu cste. la unlla unlei.
decdt un cu recuno$tintd. incdlcatd de o taind intiniti Ei de un sens infrnit.
asasin Evanghelia invier.ii Iui Lazir. SI ne amintim. in aceeagr Si totul sd fie revelatie: lurnea. istoria. oeldlalt Ei eu insumt.
calte, monologul g.otescului Marnteladov. tatdl Soniei. penLru cd in toate sc imprirnd Chipul ( elui inviat. ial Plietenul
care t_a
pierdut pe ai sdi prin nArgivie. lagitate gi betie. El.
decizutul. imoarle cu tlecare. in taind. piit.rea strf'erintei qi vinul bucuriei
pulin inaintea noftii sale. evoci astf'el .ludecata cle
Apoi: ..Atunci La paradoxr.rl Celr,ri Neair:ns. care se lasd rdstignit pentrLl
Flristos ne va zice: Venili gi voi. de aserrenea! Veni{i betivilor! a ne revela cd "Duntuezeu este ir-rbire". llLl poate r6spunde decdt
Veniti neputincioqilorl Venili. desli.Ana{ilor! Lrnrilinla gi incrcderea otlului carc se smttlge tuturor linrilelor
$i ne va zioe: fiinte
josnice. voi sunteti dllpi cl-ripul fiarei
$i purtati pecetea ei. Da,... sule pentru a-L adora. cr-r insirqi clensitatea angoasei sale.
haideli Ei voi! Dacd vamegii qi p|ostituatele intri inaintea dreplilol in
"inreleptii 5i circurnspectii ,,,1.7i1..
Doamn.,. de ce ii irnpdr6{ie. este pentru cd ei Etiu bine cd nu se vor mantui ei ingiqi.
primegti? Iar El va r:ispLrncle; Dacii Eu ii primesc,
voi. inteleptilor. lstl'el inc6t condilia lor derizorie ii deschide Iubirii venite pAnd
daci Eu ii prinrese. roi. eircuntsllectilor. este pentru ca nici la ci. Astt'el illtoarcel'ea nu este ttuntai Lln sentilllent moral de
unul
dintre ei nu s-a socotit vreoclatd vrednic de aceasta. vinovltie. Este con$tiinta dorinlei rrrele nepotolite. a acestei
Si El ne va
intir-rde bralele. i:n.r.roi vonr cidca le picioarc,le
Sale. vom izbucni tlorinle care este in mine oa un vid deverrir.rd chemare. ca qi golttl
in hohot de pldrrs qi in acel nrcment vom intelege tot.
vom inlelege rrnoi desivdrEiri necur.toscute. ''lnima omr-rlui. zicea Nicolae
tot! Doamne. vie irnparblia Ta!.. ('abasila. a tbst creati destul dc nlare pentru a-L incdpea pe
Inceputul vielii cr.egtirre necesiti aceastA descoperire | )rrrnnezeu insu5i'' ( Izlazr in Hriskts. II. E). $i atata timp cet ea
sinrultan[ a llnitudinri nrele qi a setci ntele de inf.irrit: nu incape Necreatul. ci se intozrrce odtre realitalile create pc
ca omu]
nu-$i poate tl suficient. cd n-are in el sursa bucuriei,
cA el trebuie carc le absolutiZeazi. in ea tignegte neantul. odci omul este un
sd se primeascd in fiecarr noment din mdna "rrrare gol". Lln neant carc vrea
si se ttrrrple dc Dumnezeu.
milostivd a Tatdlui
- in acest cr-rvdnt. Tatd, se giseqte tot atldncul Necunoscutului
Ei Pociinta inseauni a deveni in nrod congtient "omr'tl
minunata irrcredere a copilulr-ri care_qii descoperd tkrlin{ei". $i. concouritent. a inlelege caracteryl derizoriu al
originea. in
Evanghelie. r5ddcina plcatulr-ri cste tocnrai pretentia
ornului de tuturor idolilot' pritr carc vreaLr sd inEelfeastd dorintA:
 28
OLIVIER CLEMENT
I n t rebd ri as upra ont u I u i 29
caracterul derizoriu ai ..e
lunri"' adicd ndvodul pasi'nilor
in care umanitatea ,,ltttttt
ut"u t' captureze creagia uita,d crine pe care le cunoagte Legea. nu nuntai pentrll cA aceastA
creatorul; ca'acterur o crimd pune in cauzd structtu'ile patliarhale ale societd{ii evreiegti.
personajeror mere _ pe - .* dar gi dupS simbolismul de fidelitatci qi de infidelitate conjugald
Atunci descopdr ",:XH;:r,.::::?il;1,:.,
ci sur.rt, firncJarle,ntal.
prin care Scriptura caracterizeazd raporturile poporului ales cu
iubit. Ch eu szlrl
penu'u ca sunt ir-rbit. Dumnezeul sdu. Hlistos reduce la tf,cere acuzatorii. amin-
Iar iubirea rd-spunde iubirii. tindu-le universalitatea rdului: ''si ei. spiritual. sunt adulteri: gi ei.
Singur.ele cr.iter.ii ale pocdinlei
sunt con$tiinta de a li iubit intr-un chip sau altul, au tlddat iubirea. ''Cel tirl de pdcat..."
Ei t.ispr-rnsr-rl pe care aceasta it
pl"ovoaca. Nimeni nu este thrd de pdcat. $i conclude cu acest "Du-te gi nu
"Cdl.rur.arii .. rnai pAcAtui" care f'ace pt'rsibili o nor-rd vial[.
5i lar.isc
adu rer qi. pundn<r-o ;, ;,;, ::, ConEtiinla de a fi separat 9i de a fi insetar de a nu mai fi
r

fbmeie_a fbst prinsa sivdrgind

i:H i?. lilr;'i::::":';H,:; (separat) este indispensabild in fiAngerea eului superficial, in
poruncit ca pe unele c:r ac
adulrcr.. lar ,",.. 0.,"'irr" zdrobirea inimii de piatr5. Fdrd ac.eastd fiAngere, Hristos n-ar
"._,
rLr ce zici? ,* ,;.,,,. putea invia in noi. Pentru aceasta cdlugirii spun despre pocdinll
nr*i,]il
Dar cum ei stiruiau irrtr.ebl
:1':#i.j"#iJ:: ,ff]l,l: cd este "amintirea mortii". in sensul unei protunde congtiinle
lll s-a ridicat gi le-a zis: Cel
fdrd pacat dintre voi ,, cxistenliale a stdrii noastre de separare.
"-,,tnot'-t' .;
iaraei precdndu_S. ;:,;
de cllget. iegeau unul cAte
;;fi ;l ilil: ;:ffiTl;,:H,
;rj
"A limita pociinla la congtiinla unei vinovdtii individuale
ar risca sd tle doar nrdndrie". zicea Sthntul Ioan Scdrarul
unul, incepdnd de la cei rn",-l"rr*,,
pdnd la cei din r"rmri; qi (Cuvdntdri. ed. de Consrantinopol. p.ll8). A tace din ptcat o
a rdmas Iisus singur, gi tbmeia
miiloc. gi ridicandLr_Se Iisr stiind in simpld vinovdfie individual5 ar insenrna a se lipsi din nou de
fbmeie, i-a zis: Fenreie. ,nout
t' nevdzdnd pe nimeni deciit
pe l)umnezeu. pentru cA respectarea Legii ar fi de aluns pentru .'a
osdndit? _ N ici,nur. onu,,,,l. li impdcat". Dar legea'tru da viat[". spune Sfhntul pavel (Gal.3.
;:L:;:lll'":1,Tfi .:Tf ,i::l
osdndesc. Dr-r-te.;;i rir: acum 2l). Pentru cel care este con$tient de moafiea sa cotidiand. de
l'^":t si nu mai pdcdtuiegti!..(loan
& 3-ll). 'fext insr-rportabill Ei lipseqre ornorArea cotidiana a iubirii. nunrai biruin{a lui Hristos asupra
," ,rr", ,l"rri,i*.
Conptiinta morald _ chiar. con$tiinta "rrr,. iadului gi a mortii poare "da via1d".
religioasd a oamenilor _
nu poate adr.nite ci l L.isros Omul care a traversat poto/ul marii intoarceri gi a pre-
si o condanrne pe aceasti
temeie car.e nu zice ,,,,,.,,,.'""'tt simlit "r'evclaliile rrortii" este {e aclrm inainte stdpAnit de o
aratd pocdinfd' A fost
surprinsd in fla-e.,nr cletict: .:::: "" "dufefoasd bucurie". latl-l pdfLtns cle tandrele in toatd tiima sa,
al conls Llna dirrtte cele
mai grave nu ca sinrplu rclirz al patirnii. ci ca patimi transliguratd de cea
 30
OLIVIER CLEMENT <'bi ri trprn ottt trlu i
I rt tt :ts 3l
a Domnului. Devine capabii de
a_i intdrnpina pe celilait
nr-r ca
pe.un du$man. ci ca pe un
i.ate ,.,.,irt..loaru ,,iubire a
vrdjmaqilor'', din Evanghelie _.
cle a-l pr.imi fir.i a_l.judeca
gr poate
de a gdsi cuvintelc car.e si_l
trezeascA la rAndui lui. l,.drd
caura. el va fi altul in cuvintele;i ao
in gestLrrile cele mai obiqnuite.
ldsAnd si se inleleagi ci 2.
totul ar_c un sens. cA moartea
n_are
ultimul cuvdnt.
Nu se poate pdtrunde in intelegerea Persoana dupi chipul lui Dumnezeu
onrului in Hriskrs clecdt
prrn pocainld gi rugSciune.
ir ueest fcr s-iu. putea uo.o,,
insi printr-o ozlrecarc talcr oou,a.
0trtul fdpturi
tuoasi. c L, o oa,.ec.,.e
destinul unei persoane. precunt
.,*J,;,il' l.il..r::;;i:T,:' i?il:;
;ii in istoria clamenilor. fdgdduin{a
de viatd. qansa de tiurnuscfe. I,uptul ci
ornul nu-gi este sullcicr.rl. cd nu se poate implini
f]uvitrtele care vin dintr_o
cluitta pot li:cunda o altd inirld. precunr inimd l,l,r lr sc iutoal'ce catr-e Ncclutoscutul car.e ii este temei gi car-e
l\{oise pe Sinai nu poate rl ( l)rilllti. se rezuntd in aoeastd afirmalie a credinlei: suntem
veclea pe Dumnezeu
clecir ..din spate... tot
sn_atere tdcerii.
.*,r,.i. o*," lrrr lrli. :iLtntelt faptul'i.
gi spatere pdcii. ^"
ardtdr.ile Celui ^precum
{ii aceastS 0u""" u. ,o l:
inrportant sa lttL sc litloseascii aici cuvinte statice, cal.e
inviat ucenic
'li:ndinta pe care
noi o avctr este de a.juxtapr-rne
sr ujbere de ztzj
-..ct;" ;:lT,::l ;,:ru::1.
prezenfa Lui. Bliindelea ;l#:il: 'rlrrr'Ltivcazi.
| ,rr rrtorul 5i fEptura. Af trebui dintptttl-ivi. sd sesizftn cd fEpturile
celor tar.i face din om un pom pdcii
"9i va fi ca un pom r.isddir al _ rrrr r'rrstil dccdt in Dumnczeu. in voin{a Sa creatoale. tocmai
iAngi izvoarele
va da la vr.emea sa liu.za *";; ";;;."jr, ,r, ,r,,,r,lrr lircilrdu-le dilerite de Duntnczeu. 1b1i, intr_o zi. va trebtri
5i
vor spor-i" (ps. I 3). Au fbsl
tui nu va .dd""'$i ;;;;;*lu
ru.. ,,r l.r nluliul intr-urr li:l sau altr"rl admirabila rr_rgiciune pe
care
"
ei nu servcsc r a n i,, i c I rr r',loicr,slii o pune pc buzele pelerir.rului Macarie: "lbtul
este
T..j.Xl
^,,.;lAcest tinrp are
pdmdntul nu ntai cste rodnic.
:,.#il,.l l;T:,:i".; rrrtrrr lirrc^ l)untncz,cul rleu. eu insunti sunt intr-u'line: primegte_md...
nevoie de oameni | )rrrrrrrr'zr'rr
care sd fie ca arbor.ii. g.ei ltrirtrc;tc lotcleauna. cln- tr.ebr-rie ca omul. in mod liber.
de o pacc tdculd care
in acelaqi tinrp in plin p?intAnt
se inrdddcineaza ,,r ( ( it|ii slr Iic pIimit. ..1.'apttrrile. scria in veacul tr.ecur
gr_r.r piin cer. rrrrlrllPolilul I ilarct al Moscovci. sunt a$czate pe voinla cLeatoare
,r lrrr l)rrrrllczcu cil pc un pod de diantant- intr-e addncul
neslbr.;irii
,lttrrrrri zcic;iti qi lrdilrcul propriulLri lor ncant'.. Neantul. prin
 32 OLIVIER CLEMENT
definitie. nu este "ceva". Este un concept limitd care semnificd
faptul ci ontul nu existd prin sine insugi, ci cd Dumnezeu
constituie "originea sa. centrul sdu. telul shu" (SfAntul Maxim
Mdrturisitorul). ca El ii di. cum zicea Pavel atenienilor. "viata.
migcarea gi tiinta'' (F.A.17. 28).
Astfel, omul nu poate exista fiu-d Duntnezeu. nici in afard
de Dumnezeu. Nu este nimeni care sd o poatd face. prin insdpi
viata sa, ontul se inrddicir.reazh in Cel singur Viu. in Islam, unii
spirituali spun cd pritnul strigat al noului ndscut gi ultimul suspin
al agonizantului corlpun;i proclarri Numele lui Dumnezeu.
Fiecare bdtaie a inimii r.roastre este un act de credintd. A trdi rru
poate sd nu fle o sdrbdtoare. De aceea. atunci cdnd Alioga
Karamazov inoearcd sd intoarcd pe fiatele sdu lvan din calea
nihilismului. el il intplor.d sd iubeascd viata. sd indrdzneascd sa
se incredinleze acestei mari iubiri care existd in el; abia dupd
aceea va avea posibilitatea sd-i caute sensul. De aceea astdzi.
in ciuda aparentei victorii a nihilismuh-ri. sLurt totugi atat de puline
sinucideri.
A iubi viala, inseamnd a presirrrli acest har de inceput. care
f'ace ca s[ nu putem exista decit in Dumnezeu, c6ci viara este
nedespd4itd de har.
"Atr,rnci. Iu6nd Domnul l)umnezeu ldrdnd din pdmdnt. a
fEcut pe om qi a sullat in 1a1a (ndrile) lui suflare de viala
$i s-a
lbcut omul tiinfd vie". spr.rne Facerea (2. 7).
, Aceasta viziune este adesea astf-el comenhta de pirin{i:
.l harul necreat. spun ei, care este lumind qi tbc. se afld implicat
,i in insuEi actul cl'eator. Omul primeqte deodati viata gi har.ul.
Harul se af)d in primul rAnd in 1'aptul insugi de a exista.
I tt t reberi asupra ontului )J
Grigorie de Nazianz lnerge chiar tbarre departe. vorbind.
ln acosl sens. de o "{dEnilc a dumnezeitii" (Despre suJlet. P.C..
\XVII,452). Pentru el. insiqi Suf'larea lui Dumnezeu. I)uhul
li liint, constituie principiul exi:itenlei noastre. El nu numai cd
It'cundeazd {<cloceqtel apele oliginale. dar se concentreaza
rr cxistenta personalf, a omului. unde culmineazd. $i se depd$e$te
v iir{a universali.
Literatura din tdrile care aLi lbst marcate de geniul
( )rtodoxiei dd m[rlurie despre acest har fundamental, chiar. gi
r'rintl e vorba de o literatLlri care se vrea atee. O nuveld a lui
in f'elul lor "harul
l..rrzakov, un cAntec al lui 1-l-reodoral<is. slu.icsc
rlc a fi". Acesta trans lig r-rreazi rinihilismul tragicli al lui
hrrztrntzakis. in lumea ntarcatd de creqtinismul oriental. ohiar
rllrcir Dumnezeu este negat. energiile divine rdmiin. preslm-
lIl(l -se.
Vocatia ornului este de a deveni. in mod liber qi conErient.
rlrrjitorul acestei mari taine. Omul cr: adevdrat natural este cel
( (' sc rccllnoagte fhptuld purlatd de har. chemat la unirea cu
l ilciitorul sdu.'
Nin-ric nu poate li
neutru. Untanismul modem nu s-a putut
rlczvolta decAt datoriti l'aptului cd era pulat tainic de revelatia
r'r'r.';tini a divino-umanitdlii. Moartea lui Dumnezeu antreneaza
rrrourlca omului. De.la Cirigorie dc Nvssa zicea cd cel care nu-qi
;rlIi chipul in Iumina Duhului se vede impopolonat cu o masca
rl.'nxnicd, iar masca riscf, sd se intrupeze ;i sd devini mutra. in
t.lxrcir noastrd. Nicolae Berdiaev a spus cd sensul istoriei se
l'zrrnr-r putin cAtc putin la alegerea irrtre ..divino-umanitate', $i
'lx'sl iirio-umanitate".
 J'l
OLIVIER CLEMENT

va sublinia de o manierd antiltontici difbrenta

La originea noliunii inconlundabili
tle persoand: teologia trinitard. rr 'lirtilui gi a Fiului: Fiul
este idcntic dupd flintd cu TatAl. dar
lstc in acelaqi tirnp absolut Llnrc. precum Tatdl
Omul, in conditia sa de liptr-rrd. nu este doar o natura $i este unic. Si
creatd ( irludocienii al.ard dc asrntenca
- el este o existenld personald. ci IJuhul Sldnt. mult rirnp
eonfundat cu prezenta dumnezeiascd pe care
Avem impresia cd qtim din start ce este persoana. o comunlca.
Dar l)urtieipe qi El la aceastd ..consubstantialitate,, (de-o_liinlrune).
teologul, cAnd examineaza cele sptLn d.rpr...u
tilosofii gi l)iistrandu-$i tainica unicitate. penh.u a se pune intr-un mod
psihologii. are inrpresia cd e vorba doar de cdt
ceea ce este mai bun l)ar con$tient in slujba Celui Viu. pdr.intii secolului
in individ, de tensiunea sa cdtre persoand. in ce priveste al IV-lea ar-r
taina lcalizat o veritabild revolu{ie a limhajului
insdgi a acesteia, singuri contentplalia Trcintii
ne poate lirce sd
;i a gAndirii.
Celdlalt qi unul, marea revelatie biblicd a lui
o sesizinr. Ez si a h-ri
7ir. rimdneau notiuni dificile pentr.u lilosofii
Totul este spus in rr"rgdciunea lui Hristcls zisi anrici. in tradifia
t(arhiereascall irriliaticil; pe care o iistenrariz:r plotin. c6nd
- pe care o gdsim in Evanghelia tlupd loan: ..Ca Iz_ul. celilalt.
tofi sd fie una, sc conlirnda impreund cu Et in IJ'ur i'rpersonal,
dupd cum Tu, Pirinte. intru Mine gi Eu intru cr4ncr indivizii
fine, aqa $i ace$tia illlareau asemdndtori. dar separafi. Vocabularul
intru Noi sd fie una. (...) siava insuqi purta
$i pe care Tu Mi_ai clat_o. te_am rrrnrele acestor inceftitudini. Grecescr"rl
dat-o lor, ca sd fle una. precum Noi una prosdp on, ca gi latinescul
suntent: Eu intru et Sl
l)t)t'.\onct. pastreMd ceva din sensul lor.originar care desemneazA
Tu intru Mine... " (ln.17.2l_23).
n[rsca de teatru. De aceea pir.rnIii au
Totuqi, r.rumai in secolul al IV_lea se precizeazd evitat aceste cuvinte.
rnarea glrclbrdnd sd schintbe. cu un sens nou.
teologie trinitard. ca reacfiune impotriva un tenren banal care nu
a dou5 incercdri r:rai era nici rnlcar fllosofic. dar servea
contradictorii de trexplicare,,. dihtr.e care una in viala curentd pentru
confunda ir desenrna un Iucru luat mai rnult irr particulu.itat.u
Persoanele divine, iar.cealaitd le separa.
intre primul sinod ,u. Ert"
vtrrba de cuvAntul iposlas pe care noi
ecunenic de la Niceea qi cei de_al doilea, il vom traduce pnn
de la Constantinopol, l'crsoand, cu majusculd. pentrll r,r evita
Slbntul Atanasie insistd asupra tainei unicei confuzia cu uza.iele
Fiir_rte a Fiulur gi a ll losoflce.
I'atalui. Fiul este hontoortsios cu Tatdl: adicd
nu de ..aceeasi., fiintd lpostas era aproape sinoninj cLt oltsia.
- cdci "aceeaqi" ar.pulea dr,scntna o sirnpld sirnilin_rdine _. pe care il g5sim in
ci de o Itrntootrsios, gi car.e inseamni tiinld.
naturd (sau, in mJ banal:
fiin1d absolut identicd.
Lrn lucru). Dar, cum am spus, prinrul
Puqin mai tdrzir-r. gAndirea capadocienilor _ dintrc aceste cuvinte me.ca
Vasile de Iuai degrabd parlicularitatear. ia:. cel de-al
Cezareea. zis Cel Mare. (irigorie cle doilea caracterul conrun.
Nazianz $i Grigorie de Nyssa Parin{ii au numit ipostas pe Tat.il. sau pe
Fiul, sau pe Duhr-rl.
 36
OLIVIER CLEMENT
37

fiecare in originalitatea sa
ncomparablll. ai
incomnArahitn ^,. numit
$i au --._-:- ozsra Cum bine a arAtat-o Vladimir Lossky, caracterul supra_
identitatea lor.
natural al persoanei se precizeazd in dbgma de la Calcedon.
In acest fel au formulat ei antinomia care invdluie taina Aceasta subliniazd unitatea umanitdlii $i a divinitAtii (in Hristos).
insdgi a Iubirii.
Hristos este Dumnezeu adevdrat Ei om adevdrat, este desdviar$it
Logica de dupi cldere opune
sau confundd. Ori dogma in ce priveqte umanitatea Sa. Aceastd umanitate integrald
Treimii sugereazd coincidenta
unitdtii absolute qi .a diversitilii inglobeazd vdzutul qi nevdzutul din om, adicd trupul gi sutletul
absolute in Izvorul divin. Trei
este aici un nu_U. lrn"ru_ "ralional". CuvAntul "ralional" traduce prost aici pe cel grec care
matematic" (Slhntul Vasile
cel Mare) care, rn"..,r,d"nr,. se referd la minte ca partea cea mai flnd. ..cea
Unul, semnificd depdgirea infinitd mai inaltd,, a
a opoziliei, n, "u
in impersonal, ci in plindtatea iubirii, Onrl"r*Of* sufletului, capacitate duhovniceasci prin care firea umana se
intr_o diferenfd transpa_ deschide Duhului. Hristos are deci o umanitate deplind, compusa
rentd" in care fiecare persoani,
departe de .. oO*", ,"
pe. celelalte. Fiecare apare ^
.,L"-a clintr-un suflet duhovnicesc qi dintr-un trup. Cu toate acestea El
atunci ca urn mod uric de a face sa nu este o persoand umand, pentru cd El este CuvAntul intrupat.
aceeasi Fiinfd (esengril de
::O:t:" a o primi Oe tu F'iul itnpreund-veqnic cu Tatdl, deci o persoan[ divinl. Aceasta
de a le-o dirui. in aceasta .'irrm*J; ,.;.^-*- .'^ ,..:;':-
"er"ilrt" 9i
vrea sd spuni cI in om, persoana nr_r se identificd nici trupului,
iubirii in nici sufletului gi nici duhului. Ea fine de o altd ordine a realitatii.
care fiecare se golegte de
sine. oentnr ca celdlalt sdl]- :"" "
ci nri- .
-^-^_r^ei insuqi este C^
gi prin aceasta. , lpenmr
^-
",
rr asemenea
".,u,.u.l fie pe deplin: Vedem cd in antropologia cre$tinA. distinc{ia tundamentald
pe deplin! nu este cea dintre sullet gi trup, nici cea dintre suflet gi duh.
Astfel, Tr"eimea desemneazd ldentitatea
(Jniciloi: nu doar (lAndirea Phrinlilor qi a nevoitorilor, in ciuda
ca plindtate, ci gi ca izvor influenter
al existenlei persona.lei, iuti..- dualismului elenist, a rdmas credincioasd gdndirii biblice care
considerd omul intr-o unitate pe care Dumnezeu o transcende
in mod radical gi pe care o poate in intregime transtigura.
Persoand Si naturd (ire) I Jnitatea
psiho-somaticd pe care o subliniazd azi qtiinlele umane,
rru produce deci nici o diflcultate punctului de vedere
Vom evoca mai ?ntr4i taina persoanei aulentic
create, intr_o 0re$tln.
perspectivA verticald, in
relalia ei pe de o pafte cu Adevdmta distincfie este cea intre tnturd (fire) gi persoand.
Dumnezeu
care-o cheamd' pe de artr parte
"*. *
cu firea umand p. Natura gine de intrebarea: ce esle aceasta? intrebarea este
. s-o asume. ale cdrei dimensir
t."uui.
cosmice le vom ncutra, fiind vorba de neutrul conceptului. persoana insd
examina in capitorere ,"rrrjlj:o--*ane)) $i
lranscende orice intrebare. Ea este non_conceptualizabild.
38 OLIVIER CLEMENT
Persoana. spune Lossky. este "ireductibilitatea omului la
natura sa"; persoanil este ireductibild.. Rasdritul necre$tin o
reduce prin ascezd, iar Apusul postcre$tin prin gtiinfe. Rdsdritul
smulge metodic ttpieile moartell. cost.nice. biologice, sociale.
psihologice gi absoarbe omul in transpersonal. Apusul analizeazA
metodic determinarile qi agteapti ntdntuirea din impersonal: curd
psihanalitici sau revolr-rtie sociald.
Persoana insl dolegte divino-umanitatea. Coniven{a sa ou
Dumnezeul Cel Viu consti in a fi ca Ei EI tainich, enigmaticd,
neobservatd: "Addrrc pe addr.rc c}rearud" (Ps.4l.9: n. fi'ad). Nu
ne putem apropia de taina Cclui Viu decAt printr-o teologie
rlnegativdll, cale neagi rltice lintitale cottceptuald in ceea ce-L
privegte pe Dumnezeu. Nu inlelegem" de asemenea, per5oana
creatd, decdt printr-o antropologie 'rnt'gativarl. in acest sens
ascezele Rasdlitului necle$tin qi analizele Etiin{ifice ale Apusului
sunt prelioase: nu pentl'u cd ne spun ce e pel'soana, ci pentru cA
ne permit sd inlelegen.r ce nu cste ea. Pentru a percepe taina
persoanei. trebuie depdgit intreg ool'ltcxtul ei natural. inveligul ei
cosrnic. colectiv. individual. to1 ce poate tl sesizat. Sesizdm
totdeauna tlrea. dirr nr"r sesizlm niciodati persoana. Nu sesizdm
decdt obiecte, fie ele qi obiecte de cunoa$tere. Pelsoana nu este
un obiect de cunoaEtere: nu mai mult decat Durnnezetr. Ca Ei
DLu.r.rnezeu. eaeslc incourpalabilr.rl. inepuizabilul. tt1Er5-tundi;-
ul. I'utem pune in serie indivizi" fircAndu-i sd intre in colectivitd{i.
Persoana insd este intotdealma ur.ric[. Ea de$irI co]ectivul. este
ttbreEdll in univers.
Pentru a cuprinde taina persoanei. trebuie impinsd mai
departe paralela intre teologia negativ[ Ei antropologia negativi.
Ittl rebiri as upra ont u/u i 39
| "mai mult decdt Dumnezeu". este nu numai dincolo
)rrnrnezeu.
rlt'orice atirmalie. ci Ei dincolo de or.ice negaqie. Addncul se
rl('seoperA a fi Iubitorr-rl care transcende propria-gi transcendenta
lx'ntru a veni sA caute "oaia cea pierdr.rtd" - toatd umanitatea $i
liccalg cl1n1r. r.i - qi si se tacd penu.u ea "PAine a vie{ii,'. Numele
grnrpriu al Celui Viu este unul expropriat: Iubirea se dezvdluie pe
('r'rrce. Teologia negativd ajunge la paradoxul .'Celui Viu
rristignit", "Celui Nea.juns" care se ddruie$te total dar rdnrdne
;rscuns de cdtre insdgi stralucir.ea luurinii Sale. Cu cAt il gdsinr
1x'l)umnezeu. cll atAt il cAutint ntai muit: pafiiciparea introduce
rrr irrcpuizabila reciprocitate a tlni-tiinitdtii.
Noi regisint, prin prelungirea in llristos a modului de a fi
.rl lreimii, aceeagi dinanricd in cltnoa$terea aproapelui. Absentl
rlirr analizele raliunii datoritd revir.sdr.ii propriei sale lumini.
lrclsoana se dezvdluie in iubire. Dincolo de toate cuno$tinlele
( rrc se pot acur.nula de o fiintir Llntan[.
deschiderea spre
l{cvclatie necesit[ rugdciune, atentie. la limiti moafiea propriului
('rl: cunoagterea persoanel este necunoa$terc, ..noapte dincolo-
r lc-lulnin[" a iubirii.
La inceput chipr"rl se lr.rmineazi pentru o clipd. Chipul
.rt cst loc prin exoelenla unde natura se lace permeabild persoanei
intAi prin transparenta ochilor. Pentru o clipd, chipul nu este
rrrrri
\;rzul prin opacitatea natur.ii. ci irr I)uunezeu.
$i totul, in acel
r){)nrcnt. se inverseazi. Departe de a sc explica prin lumea in
(irc 1(se scalddll. persoana. pr.in prezentaei. lumineazd deodatd
linrcu. ne descoperi sen.rniticalia ei. I_ovitr,rrile date de timp gi
rlc sul'erin{d acestlli trup. oboseala care il ingreuneazd"
,,lxjleiturile ca'e-l inflereazA. totr-rl devine senrn miraculos al unei
40 OLIVIER CLEMENT
existente pefsonale. I'rimim o capercitate noud qi proaspdtd de
uimire. de mirare.
"Copacul era aproape acopcrit de zipadi; ramurile qi
tiuctele sale erau pc .jr-unirta(e ir.rgiretrte. eele doud ramuri nrnse
care i se intindeau in intimpirrarc. ii amintird bra{ele lungi ale
Larei. tiumoasa lor rotuniirnc bucilatl. El se prinse de ele qi
tlase copaclll cltre el. Ca gi cum i-al ldspunde. copacul revdrsa
o ratall de zdpadir cale-l acopeli clir.r cap pdnd-n picioare. FIrd
a pricepe ce zice. el bdlbdi: l-e voi revedea, liumoasa mea.
prinlesa mea... . preaiubita mea perli rogie" (Boris Pasternak.
Doctor Jivago, cap.Xll).
Noi sr:ntenr llri irrcetiu'e ispitili de a iudeca in loc de a
intdrnpina. Punem rnereu eticheta pe celilalt. A pune eticheta.
inseamni a nu mai vedea. Cunoaglerea. ntai ales a celorlalfi. este
un rnod de a se liniEti sau de a-gi justifica patirna. Urile colective
au justificat toate sadisnrele. CilirLrl ;;i amantul, perverqi. au in
comun aceea cd doresc si poseclr: o pclsoana. Dar nu se posedd
decdt cadavrele. ClLrnoa$tefea adcvdlati a celuilalt. adici ne-
cunoa$terea lui. cere dcodaLir liscul ;i rcspectul. Dumnezeu n-a
cunoscut pe deplin ornul decrll pe cluce! O vulnerabiLitate
in./initd este callzo ocesLei nacttnou$teri in care, cu cdt
cunoscLrtul e,\le cLttlo.\cut, cLt o1(i1 el se dezvdluie ntat
necun.oscut,
Nu. Dumnezeul cle$tiuilol' ntL este vArf linigtitor qi ldn-rurit
- al unei piramicle a llintelor. I:l estc Addncul care dezvdluie
peste tot adlincr-rri ;i care fhce Lln necluloscLlt din llinta cea mai
larniliald. $i iatd-ne ca r-ri;;te speologi ametiti, cdrom liecare chip
le dezvdluie la(a irscunsal a pin.rir.rtr.rlui.
in t rebdri as upra om u Iu i A1
Uimirea este cea care angaleazd.
"Nu incerca s[ deosebe$ti pc cel ce e vrednic de cel ce nu
r'stc; toti sd lie egali in ochii tdi. pentru a-i iubi qi a-i sluii... N-a
rnincat oare, Domnul la masa vameqilor gi pdcdtoaselor ldrd sa-
i lcspingi pe cei nevrednici? Astf'el. tu vei lace acelagi bine gi
vci da aceea$i cinstc... necredil.tciosulr"ri. ctiniinalului. cu atAt mai
rrrult cu cAt $i el este un tiate pentrr"r tine. pcntru cd parlicipd la
unica fire umani" (SfAntul Isaac Sirul. Cllrvantul 11).
Vocalia Sfintei Teleza de Lisicux s-a ndscut din rugdciunea
ci pentru un criminal despre al cdrr.ri dcstin cumplit vorbeau
zinrcle. Ea se simtea ca gi rnanra lui.
Criminalul este exemplul celor pe care noi preferdm sd-i
ig,nordm. Insd primul pe care Hristos il asigurase ch va fi "asthzi
t rr l:ll in rai" era un crirninal r,lstignit. E momentul in care se
consacreazd taina persoanei.
in secolul al XX-lea, reduclionismele lilosoilce au devenit
rctluc{ionisme istorice. Cline va spllne legdtura dintre Nietzsche
;ii llitler, dintre Marx $i Staliu. dir.rtre Pavlov qi Freud. dintle
societatea vidului qi cea a rrf'ericiriiil? SAngele rnucenicilor gi
rnai ales ruglciunea lor pentru cildi. realitd{i trdite in Uniunea
Sovicticd qi in lagdrele naziste. au mdrlurisit despre caracterul
ilcductibil al persoanei.
Astdzi. atdtea rizvrdtil'i. in disproporlie cu cauzele ce
1i lc acordi. aratd ci omul vrea depiqirea (de sine) gi
lrucuria. Ei nu aceastl ltricile de cale e obsedat: lericirea
vilci bine hlinite. bine spdlate. bine psihanalizate. gravatA
tlt' inrpresii agreabile qi de orgasnre qtiin!ific reuEite. Se
 42 OLIVIER CLEMENT
pot furniza omului pani Si rctcte clc extaz, pentru a-l elibera
de remugcAri..
lnsa ()tnLll cstc () pcrs()iuti dlrpir clripul lui Dumnezeu. rar
chipr.rl tinde citrc Modelul silr.
Omul dupd chipul lui Dumnezeu
Filosofllor antichitAlii le pldcca sd sublinieze locul axial
al omului in univers. Onrul. spuncau ei. este singurul animal care
sta in picioare. dlcpt. dclinirrd astl'el dintensir-rnile simbolice ale
spatiului. mai ales partca de sus. care e cereascd. ;;i cea de.jos,
pdmAnteascd. Celelalte anitnale rnerg in patru labe sau se tAri^sc.
Spaliul lor este in inlregime pdrlAnlesc; nunrai prin om ele sunt
legate de celesc. Desigur. copacul stilnca se inal{d pe verticald.
:,ii
simbolizdnd astt'el axa lumii. dar nu au nrigcarea. adicd libertarea
de a orienta - sau ((dezorienta)r - spatiul. de a exprima - sau
reprima - rugdciunea care constituie in raod nevizut firea
lucrurilor. tair.rica lor t(sacramentalitateri.
Toate marile traclitii spiritr-rale cutosc aceste simboluri. in
Extremul Olient de pildd, ideogranra car.e desemneazd on-rul il
arata ca intemedial intr.e cer.;i parnant. in .laponia. edrrd se lace
un buchet se pune o ranturi pe oriz0ntald. care este ttpdmAntulir.
Si o alta pe vclticalS. ((cerul)); o a treia. intre oele doud. indltdnd
pdmantul qi aplecdnd cerul. cal.e scmniflel omul in mijlocrrea
sa cosmici.
Sfrntii Parinli au reluat aceste tenle. subliniind cd omul
* in sensLti de poLtiulti - lt. Dt(,/tult)ttr. t1. tt(r(1.
rrrrc;;te vdzutul cu llevazutul. cI l'ecapituleazA in el universr"rl.
Cu toate acestea. pentru Parinli. adevdrata mArelie a omului
rrrr cste f'tLptul de a recapitula univcrsul. ci de a h dupd chipLrl lui
l)rnnnezeu. "Nu cste nimic rentat'cabil. scrie nu fEra Llmor
( i|igoric de Nyssa. in aceea cd otllul este chip $i asemAnare a
rurivcrsului, cdci pdmdntr.rl trece $i cerul se schimbd... CrezAnd
rrr lirea uman5 este exaltati prin acest nume grandios (de
rrrie r-r'rcosnlos: sintezi a urrivetsr.rlui). se ignold faptul cd omul
'.t irllil ((onorat)) astf'el cLI calititi ale lAntarilor qi ale Eoarecilor"
( / r( ;.. xt-lv. I 770- 1 80 I ).
Prietenul lrii Gri-sorie de Nyssa. Grigorie de Nazianz.
',1,',,'"a' "in calitatea mca de plmAnt. sllnt legal de viala de'aici
,1,'.ios. dar tiind gi "palte" dumuezeiascd. port in inima mea
rIrlinla vcEniciei'' (PG.. XXXVIl. 4.52).
Astl'el. omul - este o existen{a personala
- ca qi Durrnezeu
ll rru este o naturi oarbd. tt stancri. Llll copac. El trebuie sd
( l|l)r'iudi. sd expt'inre ;;i sir calilice llrca sa cu con$tiinld $i cu
r cslxrrrsabilitate. depline: lirea sa trebuie sd raspundd chemf
ii
Irri l)urlnezeu. Chipul nu este deci cevrl in ont: el este in acelaEi
Irrnp ndzuinla frrii sale gi libeltatea persoanei sale.
ir.r tir.r.rp ce pentrlr rlulte traditii alhaice. gi pAnd azi in India.
,rrrrl sc rnintuiegte dilatindu-se in imensitatea cosmosului 9i
,rl,rrolbinclu-se prin etr intt'-t"u-t divin intpersonal. pentfu Sfinlii
I'rrlinti or.nul trebuic si it persttrtalizezcl) utriversul. Nu sA sc
rrr;rrrlrrilsci prin el. ci si tnintttiascit universul. impfu1d$indu-i
lr,rrrrl. I)al sirlultan. orlttl tt'ebuic sit clescifieze smerit "Biblia
lrrrrrii". tlebuie sir sc supr-uri viotii in k)ulitatea ei. pentru a o t'ace
',;r t lcasci intl'eagi. cxprinrAr,d gi lavorizdnd tainicul elan al pro-
 44 OLIVIER CLEMENT I rr t rebdri asuDra omului 45

sldvirii ei. Dorinla modernd de a stdpiini natura

ca pe un rrrchizitorilor? Rispursul marii Tradilii crestine este unanrm:
mecanlsm, ca pe un ansamblu de lucruri gi
energii care se l)rrmnezeu l-a fhcut pe orr liber. peirn'u ca il cheama la indum-
folosesc fdrd respect, este la 1el de strdind
adevdratului rrczcire la o condilie divino-umani in care umanitatea sa trans-
creqtinism. ca Ei t{cosmizarea)l impersonald
a orientaliror Am liguratd igi va gisi implinirea. Ori. aceastd chemare cere .un
putea sa ne intrebdm dacd puterea tEri
dragoste a Occidentului lispuns liber. Unirea care ar veni dintr-o simpld atraclie al li
modern nu este reversul unui creqtinism
devenit religie ;rrrtomatd., animalicd, nevrednicd de o existenld personali care
individualistd a ttsufletuluill _ ,.Dumnezeu
gi sufletul meu,, _
incapabil de a asuma prolunzimile naturii lncsupune, in insdqi consim{irea sa, o deplind responsribilitate.
in om gi imprejurul Desigur, existd o dragoste ne-pcrsonali, care este miEcarea
lui.
rkrrinlei. Unii contemplativi au pus accentul pe aceastd intoarcere
intr-o grddind sau pe o stampa din Extremul
Orient. natura :;pontand a firii citre Originea ei. Pentrr-r Dionisie Areopagitul
se dizolvd subtil in ape gi neguri: ca
un fulg in care se rlc cxemplu. lunrea este un f'el de imerrsd liturghie, un lbl de dans
condenseazi qi se disimuleazh o vepnicie
fdrd chip. intr_o srrcru gravitAnd in jurul Centrului divin. ca inghi{it de atraclia Sa.
metropold din Extremul Occident, natura
este devoratd de ('u toate acestea, Dionisie nu a intrat in Tradilie decdt corectat
tehnicS: omul impdrdtegte singur, in puterea
gi pldcerile lui; cerul rlc odtre Maxim Mdrturisitorul. care, prin opera qi prin destinul
lui Dumnezeu care se dilatd intru nesf6rgit,
este ciuruit de zg<.rmot :;iru. a pus accentul pe teribila libertate a onrului.
gi invdluit de negurd; noaprea ldsatd
de Dumnezeu. noapte de De aceea Adam trebuia sd treacA prin punerea la incercare
nelinigte qi crcdin{d. este abolili <je lumini.
rr libertdtii sale, pentru a cre$te citre o iubire con$tientA. De
O biserici romani sau bizantini insd. reprezinri
pamantul rrccea Iubirea jeft1'elnicd n-a putut sA se dezviluie inainte de a il
qi-l binecuvinteazi; intpre.iurul ei.
dragostea r5bdAtoare a omului.
Irrcit culitul lui Avraam in ochii lui Isaac qi de a fi rdsunat strigdtul
sdngele marlirilor, lnornintele pecetluite
cu crucea biruintei, au lrri lov, acea invocare a unui Dumnezeu care transcende propria
umanizat natura: gi aceastd staprinire
nu abolegte, ea elibereaza Sa putere. De aceea poporul ales a fbst un popor incApAfAnat,
rugdciunea de lucruri. irr linigtca
criptei, apa sfinlitd gi Fecioara
curc gi-a primit numele Israel - dupf, lupta nocturna cu
innegritd prosldvesc sfinlcnia uterinl pdmAntului.
a in absidd sau
pe cupold, binecuvAntar.ca Ccrului
Ncrrumitul. De aceea, in sfdrEit, cAr.rd Dumnezeu a asumat
radiazi dintr-un chip _ chipul
rlcstinul lui Isaac, destinul lui lov. a venit in taind, in aqa f'el incdt
omenesc al lui Dumnczcrr. Icolna (.elui
inviat. rrumai iubirea liberd a omului sd-L poatd recunoa9te intr-un rob
Atunci se pune intrebarea: De ce Dumnezeu
l_a fbcut pe lirstignit, pdtat de sAnge Ei scuipat. Nici chiar Cel inviat nu se
om tragic de liber. tl.agic de responsabil _
sarcind atat de grea irrrpune: Nlaria Magdalena il recunoaqte in grddini intr-un stright
?ncdt o depunem fdri incetare la picioarele
idolilor gi ale. rle credinli gi de dragoste: la f'el gi uceniiul mult-iubit, pe malul
 46 OLIVIER CLEMENT

lacului. Dumnezeul nostru vine in taind qi Biserica

insdsi. in care | )rrrrrrczeu.
zice Apocalipsa. este.jerttit de la inceputul veacurilor.
Duhul ne integreazd trr-rpurui euharistic ar c'elui
inviat, esre o tarna Voin{a divind se supune totdeaLlna tatonirilor, ocolurilor pe
a cdrei sfinlenie ne este ascunsl de atata ((zgurd))
a istoriei. lru e lc f'ace omul, revoltelor lui. pentru a-l aduce pe acesta ,
Omul nu poate sI-L iubeascl cu adevdrat pe Dumnezeu
decdt prlrtc - la o consim(ire liberd. Aceasta este <<pedagogialr lui
pentru cd-L poate rellza. Cartea cheie a
Bibliei, in aceasti l)urrnczeu. Dar insdqi aceastd imagine apare iniompletd in
perspectivd, ar putea ti Cdntar.ea CantArjlor.
acea lungd cdutare Irrorrrcntul in ceu.e L-am sesizat pe Duntnezeu ca pe un cer$etor
a unuia de cdtre celdlalt. Dumntzeu cauta
ornul. mai mult decAt rlt' itrbire a$teptand la poarta sufletului, pe,care niciodatd nr-r
cautd omul pe Durlnczeu.
lr(h arzne$te si o fb4eze. "$i de fbpt El nu se multume$te doar sa
r'lrcrrc la Sine pe sclavul pe care l-a iubit, ci coboard El insusr
p I clr,rtir; El. bogarul. vine cIlre sir.icia noastrd, vine El insugi.
Riscul osumut de cdtre Dumnezeu
ili nliuturise$te dragostea qi se roagi sd I se pldteascd in schimb.
hr lir[a refuzului nll se rctrage. CArrcl i se rdspunde cu obrdznrcre,
Omul. fiinld personaid. constituie coroana
creatiei. Cu el, trrr sc rrr6nie. Respins, El agteaptd la poartd qi lace totul pentru
atotputemicia lui Dun.rnezeu f'ace loc unei a
noutdti radicale. Nu .rr' irrirta iubitor; rabdd lovitr-rrile gi
rrn reflex mofi sau o marionetd. ci chiar moartea...,' (Nicolae
o libertate care poate sA ('rrlrrrsila, Viata tn Hristos, VI. A. I).
hotdrascd impotriva lui Dumnezeu. si-L
excludd din creatia Sa, lubirea lui Dumnezeu este astt'el spafiul Iibertdtii mele.
sd compronr itd deslvir.pir.ca acesrcia.
l)rrcl'i nu este Dunnezeu, eu nu sllnt decdt o pdrlicicd a socieHii
Pe culmea atotputerniciei creatoare caci
datrtoare de viald poate tbce viu gi liber
- numai Iubirea 1r ;r rrniversului, supus detemrinismelor lor qi in definitiv mortii.
- se inscrie astf'el rrscul. l)rrl tllrcA Duntrrezt'u esle Iubirea rastignita. imi esle ol.erita o
Atotputemicia se implinegte lintitdnclu_se.
in actul creator insuqi. Irlrcltate tdrd limite, o participar.e la libertatea insdgi a lui
Dumnezeu se lintiteaza intr-un f.el. se
retragc. pentru a ddrui |)unrrrczcu.
omului spaliul libeftdtii. Culntea atotpr(emiciei
tdinuie5te astf_el Maxim Mbrturisitorul distinge fbafie clar in om douA tipuri
o neputinld paradoxald.
$i aceasra este posibild deoarece culmea rk' lil)ortate: cea a tirii sale gi cea a persoanei sale. prima dintre
atoputemiciei este iubirea. iar Dumnezeu
poate totul, mai putin t'lc sc rrr aterializeazl it-t atrac!ia firii sale profunde cdtr.e
sd-l constrdngr pe orn sii-L iubeascd. sjtirn
cd a intra in iubire. lhrrrrrrczctr. in implinirea ei in iubire. Cu toatd fiinta sa omul
inseamnd a se deda ihrd menajan.rent
celei mai grele suf.erinle. rl' rlciilc de tapt iubirea gi-qi glseqte implinirea
aceea a refuzului qi a abanclonului in ea. Omul
din partea celui (celei) pe rr\r'un(lc iu el o "imensd capacitate de iubire gi de bucr.rie.
care-l (o) iubim. Cr.ealia estc Ia umbra care
Crucii. Mielul lui Irll;r in acliLlnc din clipa cAnd Frulosul prin excelentd, cdnd
 .18
OLIVIER CLEMENT

Preaiubitul i se infiligcazi', (Nicolae

Cabasila. ibid., rI. E). L.t 'l)oui'r particularititi il caracterizcazi pe cel ce iubeqte
Ei,
marele constntamAnt la iubire. llrea
ontului gase$te ceea ,r.r1lrrli birr.rin{a: laptul de a lace bine. prin toate mijbacelc.
doregte. ajunge Ia spontaneiratc. la libcrtate. 'r
,'l,r', trrlrri iubirii sale gi. la nevoie, de a suf'eri pentru el durcri
Hristos restaureazii in Sine aceasti plinitate. 5i
E sulicient , lrrrrrrri lclibile. Aoeastd a doua m[rtur.ie de iubire estc r]rLllr
si lilx altoifi prin bdez $i eurra.isrie pe'frLrpul
Sdu indurnnezbitor. rrl,, roilat celei dintdi. Ori. Durrnezeu era neputincios sd o dea.
penfl'u ca sa lAqneasci din stratundril
nostru clinamisrnul care lrrrr,l rrt plrtirnitor... Atunci El nbscocegte accasta umilinl5. cauti
unilicd.
r ',r' punil in stiu'ea de a putea indura dureri qi chinuri pentrll a
insi. nc amintegre Maxim Marturiiitorul. existi ,,,r\ rr!( rlc iubirea Sa pe cei pentrLl care.va
Ei o altd suf'eri atAf'(Nicolae
libertate. personzrii in exclusivitate. Accasti
libertate nu poarc t .rlr,r',rlrr. ihiLt.,IV, A.l).
li constrdnsd. nu poare fi sub nici o lirrr.ni rnodificatA
din afari. Irr eazul acesta ir-rbirea r.irspuncle iubirii ;;i libcrtatea
Daci Ilristos restaureazl. d:rcd innoiegte
firea noastrd. Hl l,i | .,,nirli invie din ea insA$i. in cletinitir' "ornul nu ccdeazl decAt
110 poate lua asupra Sa Iibertatea
noastra personald, caci rl' I'r( utatcil un.rilin[ei exll.en]e a lui Duurnezeu" (Maxint
persoana este un absorut pc ca.e
nimeni. nici chiar DumnezeLr \f,lltrlrisil(n'ul. Epistola a doua ctittc Tbmal.
nu o poate asuma qi transfbrma. F-afa cle
aceastd libertate,
Durnnezeu nu poate fhce nrn.rrc altceva
decdt sA incerce sd o lrr I lristos, Dtur.mezcu Ei-a iubit pnpr-ii vriilmaqi rnai mult decAt
coltvlnga pritr mirturisir.er iubir.ii Sale.
Atunci El Se intrupeaza, 1,, '.rrr,.' irrsu;;il Aceasta este taina iubirii personale. prccun.r
patlmeste gi moa.e pentru r.i- cici "nu
este dragoste mai mare l.lrrrrrrrlzerr. ornul devine capabil de a-l iLrbi pe celdlalt mai mult clecAt
decdt aceea de a-1i da viala pentr.u
cei pe care ii iubegti.,. Din p, .r r(. rru rnai mult decAt existenla sa personald ("ir-rbeqte pe
iubire pentru om, F.l se micgoreazi pe
Sine. lasa sd intre in El .rp,,.r1r.lt.(iur ca pe tine insu{i"). dar nrai mult dcc6t propria_i fir.e.
toatd d.isperar.ca uranitilii separate (de
el). incAt o prdpastie de ,1,, rt |)tlD|ia-i via{zi. Ornul devinc pe dcplin persoana in momentul
negandit se deschide intre l)untnezeu gi
Dumnezeu, intre .lhtd] rr {,rr( if' tlcpaqeqte propria tire. dindu-qi viata nu numai pentru
gi Fiul rdstignit, ca cunr l)untnezeu
Ei rrurind in trup pe Cruce. l'r, r, rr siii. ci chia:'qi pentn-r vrajmi4ii sii. De aceea. dupd spusele
ar cunoa$te stat-ea cea mai infcrnali
a ateisnrr:lui: ,.Dumnezeul t
, |,rr r'I rrIr i t' Silr-r:ut din Muntele Atos. "iubir.ea vrijmagilor'.
Meu, Dumnczeul MeLr. pentl.u ce
r
este
M_ai pirdsit?,. Antinomia ldrd .r11,rrrrrl r'r-ilcriu intailibil al proglesului nostru spirinral.
mdsurd a Dumnoze r-rlui Ccluj Viu
;;ia C,elui Rdstignitmdrturiseq;te
omului cd Duntnezeu este Iubirc tdrd
misLrrd, iar Maxrnt
Mdrturisitorul. gi mai apoi Nicolac Ctabasila.
au vorbit in acesr
scns de o "iuhirc rrehrrni...
' \r, r r ,,t rrsul irrltcnlic clc "biitflin": sl. \ttu.ii.i]telept:n trd(1.
 50 OLIVIER CLEMENT
De lo chip lo usemdnore
Iraptul cI ontul estc cfcat dupi chipuJ lui DuntnezcLr
inscat.nna deci ca cl cstc creat ciupl chipul ir-ri Ilristos.
Nuntai
in Ilristos ontul sc t.egdsc\itc cu adevirrat. Nuntai EI este pe
deplin omul Ferjcirilrtr. (Mat.,5. 3- l2). siracul care se pnntelsrc
t)ril incuarc din nriinilc'lhrilui $i a cirui blindete impara-
teascd tt.anslbrnti pimainlul in cLrhar.isiic. ..ininta
cur.rtd... cl
un lac al picii in care f recar-c i;;i clcscoperir adeviratul
ci.ti1.r.
mdrturisitor.ul drcplitii inaintea Iui Dunrnezeu qi fi.atetc.
impotriva cot.r lirrur ismelor putcrii orgoliului. licitor.ul
5i cle
pacc care-gi d.i viata pentrlr prietonii Sai gi_qi
invizrzir
vrd.jma;ii. Ir.r Cel irrviat. oilul descopcri sensul pdmantului.
scopul creatiei. (ihipLrl lui Ilristos esre in n.rod ir.rsepar.abil
chipul lui Duntnezeu. singurul clrip care nu se inchide
niciodata. pcltlj.Ll car tfansptrcnla sa e infjnita. este
singura
care nLr picrrilicir niciodarar ci clibcrcazi. EI estc
Cthipul
chipurilor. cheie a tuturor chipur.ilor.
lbtJl a fi)st Iicr-rt cle cirtrc (.uvAntul in vedereet intrupdni
Sale induntnezcitoarc..'intr.u Ill. spune aposlolr-rl.
au fbst
ficute toate. cele din ccrur.i q;i ccle cle pe pdmAnt... lbare
s-
au iAcut pr.in Iil ;ri pe n1ru ljl.. (('ol. l. l(r). in Hrisros
sc
dezvaluie "taina cea din veci ascunsi.. (CoJ.l. 26). .,(,u
acesr
scol). cor.ltcntcazar Sienlul Maxint. adici pcntru
unirea uma_
nititii 9i a diVinitdtii in Hrislos a ticut Duurnezeu roare
fdpturile" (PG.. XC. (r2 I A). $i (irigorie palarna insrstd:
"Crearea onrulr-ri dupi chipr-rl lui Dur.nnezcu
s_a fhcut prin El;
I rt t t'<'bi ri lts upra ortt u lu i 5l
1rr irr Ilristos. pentrLL ca onrul si nu poati l'i dcspartit de
l,rrrlotipul siti'\Omiliu a I/ll-u lu PuSri).
('hiar in sir.rul ll'einrii. IiiuJ apare ca Arhctip vc;nic al
,'rrrrrlui. oa acel Onr ccresc clespr-e cat'e vorbcsc vizionat ii
\, r'lriLrlui 'l-cstitntcnt. calc contcrlplcozi in El Prolotipr-rl
"nrrrlui $i intrcvld astfel pe Adant ccl dc pe urrli. ('iici
l)unllczcll r.r-tr ficut llrea unternd pcntru rrinric altcevii clecit
l'( nl|rr a plinti de lu ea pe Maica dc c:lre avea nevoie pcntrll
.l ,f' nir$tc' (Nicolae Cabasila. Otnilie lu c ir ii. t O r a )
.s i. .
l )rrurczcLl l-a It'rcLrt pc onr in pclspcctiva divino-Lrnranititii.
It, r'i intres destinr-rl r,ularritirtii este hlistologic.
()nrul incolpot'at in Ilristos pfin botcz ledevir.re chip al
lrr I)urllrczell. Dar depinde dc cl ca :rcest chip si lle adus ir.r
rrrIrt 1tirnc la aser.nitnltrc. niscocincl. in sullarea gi lbcul
Itulrrrlui. un nrocl ltersonal. deci irrconrparabil. de a l'i in
llrr';los. "[)urlnezcu S-a f]cu1 purtartu-dc tfup pentrll ca onrul
.r poirtli deveni purtitor de [)uh" spune Atanasic al
\|, \irrr(lrioi (PG.. XXVl.99(r). Nuntai unilca clintre liber.tatca
r,,,r',rrii li l)r-rh. prin neVointcle iubir.ii. poate si ne perntiti si
rrrrlrlrrirn chipul in asenrinare. dc a da propliul nostlu chip.,sr
Irrrlrrrlrri lr-ri Hristos. I)r-rlrul gi litrcftatea complul putin crtc
lrr{rr nlenslt cornurtittrtc a cclor trtrrsf i-qr-rra{i- plin care
rr rrr,lrr.lulut'cir rrrrivclsalir. realizatir tainic ir.r Hristos se va
rr rt,r rrrtltt slitt'it.
l)urrrnczeu a dcschis unra:titirtii. in llristos, ciile vieLii.
ll .r',,tL irl)lit trcunt Iibclr:l rasprLns al omuiui. aceasti "noutrltc
r l)rrlrrrlli" rlc care vctrbeEte apostolul ;i care sc identitlci in
r', rt,r ( \tslcnla ce e cu fsonald. creatoare :,;i in
rL/:i{'rI I
52 OLIVIER CLEMENT Irt t rcbdri asu

comuniune. Biruinla definitivd asupra morlii, metamorfoza
definitivd a istoriei qi a universului in impdrdtia lui Dumnezeu,
vor izvori gi izvortsc deja din rugbciunea gi iubirea activA a
oamenilor care "respird Duhul".
"Iatd cd Domnul ne-a dat puterea sA devenim pentru
veqnicie fii ai lui Dumnezeu: de acum inainte mdntuirea
noastrd ste in a voi" (Maxim Mdrturisitorirl, PG., XC, 953 B).
'laina chipului restaurat in Hristos aceea a asemdnbrii
si
dobAndite prin Duh $i libertate, se intAlnesc in Maica
Domnului, prima persoand creatA care a dus trupul de pe
pimdnt pdnd in incandescenfa impdrafiei. Nicolae Cabasila
a spus astf-el cI Dumnezeu, at6ta timp cdt nu gdsise o mam6,
rrrruril'cstd astfel pu[in cdte putin: El este identic Celui invrat.
rlur Vila are acum nenumdrafi ciorchini din care qiroieqte vinul
rrr:rlii bucurii. Hristos care vine va fi intr-un sens nou Fiul
( )rrrrrlui: noi il naqtem de tiecare
datd cand chipul hristic care
nr intemeiazA aduce roadd, intr-o asemdnare personald, pnn
vr.lrr ica tinerete a Duhului.
LJn teolog grec, Panayotis Nelias, a remarcat ca de-a
Irrrrllul veacurilor mulli atei au avut pretentia cd omul ar putea
rlcvcni Dumnezeu; dar nici unul, spune el, n-a indrdznit si
ll(tn(lcilscd cd omul ar putea sd-L nascd pe Dumnezeu. Ori noi
rr llirrndm de fiecare datd cand o vener6.m pe Ndscdtoarea
rlt' l)umnezeu, c6nd intrezdrim in chipul stinlilor venirea
I )orrrnului intru slavd.

era ca un rege in exil, ca un strdin "lird cetate". Si numai

pentru cd o tAn5rd fatd, in libertatea sa total6, a acceptat
vestea ingerului, Dumnezeu a putut sA ia trup, sd intre in inima
creafiei, sd. re'-creeze lumea din interior. Cici trupul nu este
nimic altceva decdt lumea devenitd interioard unei persoane
gi deci numai o persoand putea sA o re-deschidd, iir trupul sdu,
Exilatului. Acolo, pentru prima datd de la egecul originar,
"noua Evi" a dezlegat tragedia libertdlii umane.
Ori, taina Fecioarei Maria se universalizeazd astdzi in
Biserica SfAntului Duh. '"in mod mistic, Hristos se nagte in
suflet, ludnd trup din cei ce sunt mantuili, fEcdnd din sufletul
care-l nagte o maici fecioard" (Maxim Mdrturisitorul, p G.,
XC, 889 C). Nu este vorba de o continuare a intrupdrii, ci de
actualizarea personald a ei, in Sfintul Duh. Hristos este cel
care vine, Hri stos-umanitate $i HrisJos-inivers, care se
54 OLIVIER CLEMENT
3.
Omul in comuniune
Singularul Si plurilul
Prin dimensiunea sa r<verticald))" existenta personal[
cufundl in plindtatca lui Dumnezeu. Dar Dumnezeul nostru nu
este in El insuqi singuritate. Oceanul fiinlei Sale vibreazd de o
intjnite "miqcare de iubire". AdAncul nu este intuneric
nedif'erentiat. Existi in El o reciplocitate. un schimb: Cel5lal
este in El. iar in comuniunea [Jni-Trinitard se.depa$e$t
dualitatea. Sau mai degrabd adAncul sugereazd caracterul
inepuizabil al Persoarrelor qi iubirea [,ot'. cdci "Dumnezeu este
iubire"
putem acum indrdzni sd o spunem fEr.d a risca blasf'ernia
-
unei aparente banalitati. $i daca "Dumnezeu este iubire", persoana
carc se cufundd in Fll este prinsi in aceirstd miqcare, este deschisd
de cdtre El la comuniunea cu aproapele.
Reci$rocitatea singularului 5i a pluralului se inscrie
Biblie incd din primul capitol al Facerii. cdnd este vorba despre
orn: "$i a lleut Dunrnu/cu orn dupa clripul Sdu: dupi chipul
Dumnezeu l-a thcut: a ficut batbat Ei f'emeie " (Fac.l. 27). F
cd este vbrba de b5rbat pi de lemeie. adicd.gi de o poladzare
rebdri ra omului
nu schimbe nimic din deschiderea acestui text in ce oriveste
;i pluralul. ClIci fbmeia mea chiar dacd eu sunt tentat
uit" este rnai intAi apr oapele rneu.
Misterul singularului gi pluralului in om reflectd misterul
i Ei pluralului in Dumnezeu. Precum unitatea esentiald
l)unrnezeu se realizeazd in iubirea personald. tot a$a omul
chcntat la asemdnarea cu Dumnezeu realizind unitatea
cu toti oamenii. Firea umand. nu in sens filozoflc. ci
la1ie. nu poate fi posesiunea unei singularitlli. Ea se
in diversitatea de persoane. se identiftcd acestlli mare
l'esttr
b de viatd care le fbce sd existe tiecare pentru celelalte.
loato celelalte. Spiritualitatea cregtind - in sensul vietii in
Slhnt - este cu necesitate o spiritualitate a lui "noi". in
$orl$tiinta de sine se treze;te in con$tiinta comuniunii. Cu
uccstca trebuie precizat cd acest noi nu este nedif'erenliat.
.n-ore nimic de-a tace cu enruziasmele colective. cd el trece
prin intdlnirea cu aproapele. cd el este pentru mine
Ul gproapclui. tdrd numdr desigr"u'. ci de flecare datd chip.
.ul cre$tin reilectd Treirnea: in liturehiile rdsiritene. in
fugaciunii euharistice, sluiitorul proclamd: "Sd ne iubirr
Pc lltii oa intr-un gdnd sd maturisim...". si corul rdspunde:
lkt0l. 6i pe Fiul 9i pe Sfintul Duh. Treimea cea de o fiinrd qi
itd". Strivechiul "sirut al pdcii" care-i urmeazd ne
ctr accst "noi" creEtin. precunr Treimea. nu este fuziune.
ti Ltnitate de unici.
, l,rin lccasta spiritualitatea cregtind se distinge de misticile
lizicilc SinelLri. In lndia de exemBlu" ceea ce ar trebui
etl$lilzl (cAci cste resorbtie itr,Slree gi nu tensiune cAtre
)u OLIVIER CLEMENT Ittt n'ltiri asupra omului 57

Celllalt) se numeste katvalya" adicd <rinsingurarelt Irurrlirnrentald intre conceptia in exclusivitate cre$tind Si morala
\(esseulementrr).
in experienla drogr-rlui. asupra cdreia Huxley, lrr i:rli cea mai bine intenlionatS. pentu care oamenii stu:t numai
l\,{ichaux sau Jtinger ne-au dat mal.turii literare, beatitudirrea. rr',r'nriinitori. pe cAnd pentru cea dintAi ei sunt oarecum
ghiar daci este trditd de cdtre mai multe persoane reunite in r'orrsrrbstan(iali1; (deofiinld) ca gi Persoanele Sfrrtei Treimi.
n6eJaqi
loc, cutundi omul intr-o singurdtate totald. in acest (lAnd omul devine "fiin{a vie". e[ se dilatd mult dincolo de
moflent. o ce prezenli strdinA carc n-ar: ti analogd qi paraleld. Inritclc sale individuale, se face imens in Trupul lui Flristos, nu
u6jcd cufundatd intr-o stare asemAnAtoare. provo.acd o rrr;ri cste despirlit de nici o existen!5, nu numai in spaliu, ci gi in
insuportabild durere. Nu poate exista nimic de acest fel in Itrrrlr. l'inde a purta in el intreaga umanitate.
uulentica
experientd cregtind care. zioea Grigorie de Nyssa, este l.uate in sensul cel mai realist, aceste afirmatii dau istoriei
drtpd
"ntodelul fleimii". Precum este un Dumnezeu in trer sa deschidere. Dacd existd r.rn singur om, attxlci istoria este
'rh'vi'uilta
persoane, tot aqa in Hristos suntem '.mldulare unii altora" si este lrrlol(loauna istoria mea. in sensul unei nesthrpite comr"uriuni. Dacd
u singur Om intr-o mullime de personne - precum noi totr trlr n il nunai ruine gi cenuq5. istorie a nio(ilor gi a morlii, penhr
cste
surrtem
chemali sd devenim. r r no-ar mai interesa? Aq vrea sd amintesc aici o intimplare
Cel care deschide clile unei veritabile antropologii ;x'rsonali. Avearn opt sau noui ani. cre$team intr-o lume intr-un
fi tlre este mar cu seami Sfdr-rtul Grigorie de Nyssa, cel mar tncrliu, gi de asemenea intr-o qcoald atee, mai pufin in sensul
speculativ dintre Capadocieni. jn mici tratate, considerare de rrrliirlici cit al unei mdicale absenle a lui Dumnezeu. imi pldcea mult
c re criticd un pic prea repede ca fiind pur filologice, el se opune r,,trrria qi, in acea zi, ascultam leclia profbsorului despre Carol cel
-gre$itului obicei" care constd in a vorbi despre om la plural, iar lvluc, incoronat in anul 800, mort in 814. Mort... MA cuprinse o
Dumnezeu la singular
despre Dumnezeu singular (iaci. in amAndoud cazurile, rilrlccnld: Mort! imi zic. Toli sunt mo4i, toti acegti oameni despre
pluralltatea personald nu pune in cauzd unitatea fiinlei). in I i[(' L'ste vorba in aceastd cafte. Atunci pentru ce mi mai intereseazi

Ha$os. in Noul Adam, ar trebui spus cE "omul este unic in toti rrtrx'ia? Mi-a trebuit mult timp pentru a gSsi r{spunsul: cd istoria in
ou6enii" (Nz; sunt trei Dumnezei, p.G., XLV, I l7). Gdndirea rh'llritiv este destinul omului cu Dumnezeu qi ci Dumnezeul nostu
leligioasa rusA a secolului al
XX-lca a reluat qi precizat aceastd rur estc Dumnezeul mortilor ci al viilor.
cefiodine. ca pentru a dezvdlui exigenla spirituald pe care o
contjne, dar o secularizeazd, socialismul. pirintele Serghie
g,1lgakov sublinia "intreaga umanitate a fiecdrui om". CAt desore
p;finlele Pavel F-lorerrsl<y. ut.l n.lar.e savant, care cu acest titl; a

putd f[mdne in Uniunea Sovieticd, acesta remarca diferenta

 58 OLIVIER CLEMENT
A justico binele
Pdcatul este ccea cc transli)r'mi aceasti unitate dirersir
intr-o multiplicitate ostili. intt.ult spatill care separd. trn timp
care miceldregte. o Iimbi care nu rnai poate exprirna decAt
luxtapunel'ea sau poscsiunea. Dc unde Ll$Lx.alica blasfemie din
rnai '68+: "lubiti-vi uuii peste altii". in tinip ce intAlnirea eroticir
insirqi ne este dati ca urr sinrbol- ca un cadru al conruniunii
personale.
tJniversul plcatr"rlui estc cel al indivizilor solitat.i care se
sid;;ie intrc'ei. LJna din tcltcliu(cle fitnclantetrtale irle epocii noastrc
constir in a da situatiilor pur spilitualc. ;;i r,'indecabile numai prin
sflntenie. o cxplicatic pur istolici qi in celc din urr.nd sociail.
Astlel. sc vr.r'hcjle de ,ciclJtcr (lc e()nsLlnl atunci cand intlir izii
incl de ]a cirdele rru inceteirzii J sL- e()nsLllu ;i toti
r.ecipr.tre
imprcuni natln'a inconiut'altoiut. care intotdcauna le plitcgte cu
acecaqi nroncdi. CLI adcvirat. banul este Ltn ma-gltet putemic care
face sd urce picatlll la slrpralata luntii. dar el rru-l inventeaza:
inclritgost ittrl, e notion(tl /burtc. decrstrpt.tt fntntoasei scrle
aplecul.
Are uerul tuttti rnuribuntl rndngdindu-Si morntanlul.-
iar nraura este ispititir nrai dcgr.abir sir-qi devorcze copilr-rl. dec6t
si-l aduci pc lLrrr rc.
+ Aluzie la ntifcifilc dc revolli alc tincrilor l'rrncezi din anii '(r8. nriScar.i
aclesea violenle (r. /rdrl )
Ittt t cbiri asupra otttului 5<)
(lnivcrsul picatului cstc ccl al inclivizilot'deodati duEr.nar.u
.r rir'nrcui (cle acoca laptr.rl cle a r,rri pe altii estc conditionat dc
rrrr tlc sine. carc cste cca nrai telibild). Este aici o strilnie
rrorrolonic. Daci cei ce pt'intesc spovedania, pdrintii
,lrrlrrvniceqti. n-ar sesizit printre atAtea bicte secrete. pe cel al
{ \ r:;lcntelot' personalc. n-aI rrtli |irrttanc dt' repetat decat
{ u\ intcle Eclcziastului: "-liratc luclurilc se zbuciutttd... (leea ce
.r rrrli lost. aceea va nlai li. \ii csea ce s-tt intimplat se va ttrai
rntrrrnpla. cdci r-rin.ric nu e noll sllb soare" (1. 8-9).
A verrit fiu'ir 'irrckriali vlcnrea clc "a.ir"rstilica bittele':. cttm o
rr,rir Soloviev. carc intitLlla astlel Llna din cdr{ile sale. Nu
IlrrPiirrdul bine al moralisrnLllui. ci [rine le-;ii-truttt osu l ca
p.rrticipare la plinltatea lui l)unrnczcu. Un bine care nu mai ale
t,rr',t tlc uromlir. ci clc liinta gi cle conrunir-rtre. Citci inventivitatea.
lrrtir crcat():u'c. r'roulalcil. nr-r cxistar clecat in Duh. Rdttl in el insLt5i
,",rr' rrn balon de ncanL. Estc locul fepetitiei. Accentul se poate
,lr'lrlrrsa cLr vcaculilc ;;i civilizatiilc irr inteliolr-rl acestei morti $i
r ,rr'estui iuci cale nc invirluic. ial istolia fiullli s-ar putea l'etrasa.
lr.rr rr-ar lrai riurdne nirric irr sullctul istoricului decit orgoliul
.r rlispcrarea. adici neanl ce a venit la cxislcnti din libertitile
rr,,r'itrc lit'c te. N-ar rnai rimane uinric. clccAt vertijttl neantulLli.
$i firpnrl c:.r poate szi existc uncoli o grandoare silbaticl.
,, r\cntivitalc clcuronici irr liru. vinc tocrnai dir.r aceste libcltirti
, ,rr, in acelaEi til.r.]p cnlrtar. r'c1r.rzir ;i imiti Duhul de viata. [-a
ll,rrt'na. intr-un urozzrio. Luciler este rcllrezcntat ca un ingef
trr,rrle lir:nros. dar dc o infinita nostalgie. cle o inllniti tristctc.
l,, rllr cii el este linga Ilr-istos dal nu vrca si-I. vada. ([)e aceea
rr ,r( leir- ccca cc SllntLrl Pavel nr:nregtc "tfistetca cerc adllcc
 60 OLIVIER CLEMENT
moane", II Cor.7, 10, este consideratA de c6tre marii cdlusdri
ca o formd majord a pdcatului).
in secolul al XIX-lea, care. in ciuda cAtorva admirabile
excepfii, a fost pentru cregtinism o epocd de somn spirituat qi
de degenerare moraIizanId., fiin{e de fbc, avide de viala gi de
fiumusele; au confundat pe Duhul Sfhnt cu Lucii'er, at6t de mult
lipsea (acestui secol) prezenta creatoare. Baudelaire compunea
litaniile sale dedicate lui Satan, iar Nietzsche, tdndr fiind qi in
ciuda faptului cd tatdl sdu era pastor, sau mai degrabd din cauza
lui, enunla Treimea: Thtil, Fiul qi Lucif-er! Numai Ldon BIoy a
qtiut sS "disceamd duhurile": Duhul este cel ce ingdduie adevdrata
inspiralie, dar el trebuie smuls iadului in care burghezismul
cre$tin l-a exilat. Astdzi pldtim masiv prelul fAddrilor din secolul
al XIX-lea. Cu toate acestea, de cAnd Berdiaev a zis - si a
mdrturisit prin viafa sa - cA Duhul dd fiecdrui creqtin o genialitate
proprie, de cdnd Simone Weil a cerut qi a demonstrat deja _ o
"sflntenie care are geniu". prol-efii Duhului sunt printre noi.
Descoperim cd euharistia este Duh gi Foc, cum spun vechile
liturehii siriene.
Sdngele Si Focul
In Hristos, Dumnezeu a reunificat umanitatea. De acum
inainte $i tdr5 limita de timp sau spa{iu, umanitatea nu este nimic
altceva decdt Trupul lui Dumnezeu. De aceea Cabasila putea zice
cd oamenii sunt pdrinli mai mult in Hristos decdt in trup.
Patemitatea trupeascd duce la moarte. paternitatea in Hrisros.
ht t rtbdri asupra omului 6l
lrr vc;rricie. SAngele care izvori$te din coasta strdpunsl a lui
llristos, despre care Stlnlii Pdrin{i spun cd este vinul euharistic,
rrc rrnbatd de marea Sa iubire.
Unifilii Sangelui ii rdspunde diversitatea Focului; de fapt
tclt' dtiud sunt inseparabile, pentru cA deja Focul arde in S6nge.
lhrllrl este foc, sdngele este ro$u; privirea in acela$i timp naivi
1 prnl'undd a credinfei, inlelege cd taina sAngelui este cea a apei
rrr irlinare - seva lumii - imbrdtisatd de cdtre Duhul. De aceea
rrlrrp'.clc nd este numai rogu, ci gi fierbinte. In Biserica Orientald,
rrrrrlctoli credinciogii se impdrtdEesc cu SAngele lui Hristos, se
vursir in vin inainte de impdrtiqanie qi pulind apd cald5, simbol
itl " lircului Smntului Duh".
Ori, dacd noi suntem un singur Om in Hristos, cur6{iti qi
rrrrili de acelaqi Sdnge, fiecare dintre noi este o Persoana unic6
In l)uhul Strint. ln ziua Cinzecimii a PogorArii Sfdntului
l)rrlr -, $i de atunci fErd incetare, fldcirile Duhului se impart qi
liceirle lumineazd o interioritate ireductibill, imbrdtiseaza o
lllrt'rtirte, intdreqte o vocalie, innoiegte o existenla personala. A
li 1x'rsoand inseamnd a atima, in qi pentru comuniune, o noutate
lnr il nrecedent.
Astf'el, cregtinul nu trebuie numai sA se integreze in Trupul
rrrrrlicator al lui Hristos. El are nevoie de asemenea sd se exprime
Itlrcr'. sd trdiascd puterea invierii pe care acest Trup o are, oa pe
prrryr'iul sdu destin.
I)acd Biserica, ca Trup al lui Flristos, cere o atitudine de
rr!rt)(.ct. de adeziune gi de ascultare, 4,cea ascultare pAnd la
nxrrrto pe care ne-o dd ca exemplu Hristos insqi, atunci Biserica
( inzecime continuatd dorigte riscul. descoperirea. poezia
r rr
 62 OLIVIER CLEMENT

creatoal'e a unLll c,r?s transligur.at. int;.eaga lupt,l r'l ip11'c2t', umanitatc. cosrtrosLrl intrcg. pentru cd el lace sa
a con$tiintci rrr
personale in libcr.tatca su. [)rrr-lccastir lul]ta
nu are al1 scop clecdt ,'.r,lc irr el. pentru toti $i pcntnl 1ot. iubirca nebuni a llli
acela dc a clibcra conruniunetr cle ispitclc contrarii.
cele alc I rrr)r)czeLl. pentl'Ll cI el insu;;i nu existir decdt in aceastl iubir.c.
individualisnrLrlui qi colcctivisurului. aic rclirzului
;;i firziuni i.
Ascultarea cste. in dolinitil. ascultarea tlltLlror de
citre 101r.
pent|u ca toli sar cfcasci inrprcut]ii in ciragoste gi
liberlate. [Jna De Ia indivitl lu persoani
?n Ilristos. untiutitatea este chrrnatil la clivcrsitatea
tird lirnrte a
Duhului.
l|upul lui Ilristos nr: cstc nulnui urritatc. ci qi schintbr-rl. sau
ln trirtul'a sa pr.ol'r:n11ir. l.lt.llt.ita u unei noi Llnt
an ital i. rr,i( iuea cle iubire" a 'lieimii carc se irrpdr.ti$e$te oanleniior.
Biscrica rrtr csle nici o srrpr.a-pcrsoitrli . nici sirnpla
.JLlxtapLlncre \, ( irslil nri$czrre in carc cineva sc uitii pe sine pentru a se dirLli.
a indivizilor.inspir.ati. l:a tinclc in accla;i tinrp la unitate
gi ia ' ,t\' treccrcil dc la individ la pet.soarri: nraturizare fdra ilrdoiali.
divelsitaLe. Ori in virtutca cherlirrii trinitare. ,l,l
Lrnltatea $r ( ur)r 11int. ltlintr.-o strcccsiLrne cle nr orti-ir.rv icr-i in care
diversitatea trchuie si lie.
;i una qi alta. absoiute. tr ,I r',( cDL1cn1a ne clcsltoaie
;i nc r.ecr.ccazi. Ornr-rl devine clr atil
O persoani nu trcbuie intaginatal ca o celulA intr_un rl.rr rrrtrlI unic: el nu scapit cal.aclcl.u]ui r.epctitiv al picatuluri decit
corp_
Fiecale persoani. irtrircliic in a tir in lr.LrpLrl unic.
este un absolut: rr nrr:iLllit in care realizeazir unitatea. pelsonna se impline;tr.
ficcare pe.s.nr.ri este P.inritir clc citrc c'cr in'iat.
in acel lati ctitr.e rrrtr ri tlilrlecticir clc dcschiderc;;i clc distinctie. de dirr.rir.e gi de
fati al inrpiritiei. l;iecarc l.lcr.sorLrr:i csrc lr 1.cl 11e. inrportantd r, ,1rr't (. tlc chagosle gi clc creatic. Astlll. ea renuntd si
penlru I.[ristos. Sau nrai degrabir aici nLr rlai lind pcntru
existd con]pal.atlv: ,rrrr'. 111 1111;{ egoist- llartc:l szr clc urlanitate - accasta ljitrcl
Hristos pref'cra liecar.c pcr.soanir. O ir-rbire ilt serie. ,l, tir,;;u cil sa gi ertazui siru. Ea ciiu.uiegte pcntrlr a insufleti. Ea
egalitard. cunt
nc reprezcnttnt adesea iubirca ltri ll.istos pentru r..r ,lil \ iilta 5i lasir si intre in ca toate r.,ictile.
o:rmeni. n-ar
fi decdt o abstractie. IJneori clriar-cirlu-qirri neintpliniti. secdtuili
fi nu pcntlu ci ar trcbui sir vrea si dlruiasci, si sc
intre cer qi pdmint. vor.[resc accst linrba.j al r-rnei
iubiri 'l,rrrrr;rse r-r. prcl r.cpeclc. c ur.r'r l'uc adolesccntii ;;i Iuptdtorii. tJn
lmpel's()nalc. IJLrnrnczcLr ytr.clerh cu sigurantir
ur.r nebun de r , rr( Ircir liDtbai. ntai nrult clccat altclc. a fbst clesconsidcral dc
dragostc care nu iubegte dcciil tt sirr_euri
fiinti. dar pdnir la , r, ,trrrisrrr "Nrr toti cci ce zic: I)oaurne. l)oan.rrre...'" (Mt.7.
moarte. Dragostea este intot.lcauna o preterinli. 'l ) nr loli cci ee zic: l)ra-rltts(c. tlr.trgoste...
prelerA pe flecare. El sc adreseazii
$i Ih.istos
ijcciruia pentru a_i zice:..pe l.:r cc l)un sa tlirnric;ti Itithrl ;i superliciniul,J Clontur-riuncl
tnc tc prelbr!" I)errtrr-r lll liccar.c cste un ahsolut.
IJn absolut nu ', r, rrrri inlii rc-ccntrarcl. itnPircarca interioard. sttrpanir.ctr
lace parte din rrintic. el inglobcaz:j totul.
StArrtul fhcc sit cxrsrc t,ttprr llrrtirlilol- 5i lsLrltr.lr irrst inctclor.. [)t.aqostcll
l]cnlru
 64 OLIVIER CLEMENT
aproapele cere mai intAi dragoste pentru Dumnezeu gi nevoinla
pe care o implicd aceasta. Pentru cd Hristos este una cu Thtdl,
El poate sd se ddruiascd ca gi hrand, sd devin5 "pAinea vielii"
noastre.
Daci, prin Hristos, omul cu inima impdcatd se une$te cu
Tatdl, omul al cdrui addnc al inimii comunicd cu adAncul lui
Dumnezeu devine un om-umanitate: la limitA, dar o limita
niciodatb depdqitS, cdci este vorba de o dilatare infinitd - omul
nu mai are nimic, dar el este totul. Este "sEracul care iube$te
oamenii", cum spune Simeon Noul Teolog.
1 - . Individul vrea sd posede totul, dar se regdse$te golit, intors
spre propriul sdu neant. Persoana. prin aceastd "sirdcre a
duhului", care este de-posedare, renunld la tot $i prime$te totul.
"Tot ceea ce ali ldsat (pentru Mine qi pentru Evanghelie), insutit
veti primi inapoi", spune Flristos (Mc.l0, 29).
Desfrdnatul sfArgegte prin a nu mai vedea ascunsa
frumusele a r-rnei femei, inaccesibila fiumusele a persoanei. Sau
dacl o descoperd, este pentru a incerca sd o distrugd prrn
dezmembrarea trupului: "$i ea este ca $i celelalte". El multiplicd
"obiectele" posedate - aici vocabularul "Marelui Secol" primegte
sensul sdu integral -, dar nu poate vedea realmente un chip de
femeig nici un trup ca pe un chip. Omul neprihdnit dimpotrivd,
presimte miracolul adevdratei fiumuseli. El va deveni poate acest
sf6nt despre care vorbegte Ioan Scdrarul, care cdnta slavd lui
\. Dumnezeu inaintea splendorii unui trup de femeie.
Omul puterii qi al calculului nu vede decdt aparenla. El
transformd totul in lucruri pe care crede cI le poate $Apani. Dar
"fericiti cei blinzi cd aceia vor mogteni pdmdntul". Acegtia l-au
Ittt rthiri asu ra otttului
l11rllcnit deja pentru cd ei transfonni totul in prezenle.
()mul care in acelagi timp se unifica Ei se deschide gdse;te.
lh'n il cluta. adevdratul s6u chip. Nu chipul penlu care ne este
nlfll tlc tiicd sd nr-r il pierderr qi ce ne este modelat de o
tlvilizllie. de un mediu. de atatea griii. de atdtea suf'elin[e. Nici
lfttttrrrsclea care ne este cdtcodatl dat[ cAnd suntem tinen, ca
lltr tlrrr 5i ca o chemale. Cliit de nrateriale sunt toate acestea!
Arlrvrlr'atul chip urca din ininrl. daca ininra se inflacdlc'a25. Fll
tt irrllil din inimd precum r.roul Ierusalim se va indlla din ininra
l)ttntttczcu-Omului gi din oar.nenii indumrrezci[i. $i precum
lrt'ttsllinrr-rl va transfigura "slava qi cinstea neamurilor''. tot aqa
Sltillrl cc u'ci din ininri tlansliguleazi stigmatele destinulr-ri.
htlcliolizcaza liunrusclcn tincletii.
('cl oare a vorbit cel mai binc clesple dinamismul iubirii
trl(' l)oate Grigorie de Nyssa. FIrI indoiald. el a fbst obligat sd
tl lucal din cauza origeni;;tilor. cregtirri profunzi, dal inca
llttltlcgnali de viziunea ciclicl a Iumii antice. OrigeniEtii ziceau
lil srrllctcle, in starea lor originard. erau umplute de Dumnezeu
1l ttnclc de altele. dar resirntearL o saturatie. Atunci ele au vrut
{lllr'tir. au dat loc ur.rr:i "in atari" in ciu"e ele s-au izolat. s-au
ttltttri r:l gi ricite. Acest male liig. in noi gi in jurul nostrr-r. este
hllrrcrr in de-cddere. Ilristos a venit pentru a repune totul in starea
llfltniuil. [)ar de ce saturatia n-ar alneninta ea din nou?
l)c aceea Grigorie de Nyssa a rulpt-o categoric cu
unrr'l)lia ciclicd a tradiliilor arhaice. pentru a evoca, incepAncl
t!,rriei tlc ios. o etentitate dinarnicd. o etemitate a comuniunii.
I'urrr rr;; li c'u vreodatd saturat? Clu cdt Dumnezeu mi se ddruiegte.
l al unl)lc cle prezenta Sa. qi cu cit il descopar mai nou. mar
66 OLIVIER CLEMENT
cll amt nrai nrult nri avent spre El, precum mrreasa
inepr-rizabil.
din CAntarea CAntirilor sau zborlrl potunbelului in lumrna
neapusi. Cu cAt il clurosc. cu atdt El este "intotdeauna Cdutatul".
$i, de asernenea. in cunoagterea-necunoaftere a aproapelui nu
rnri existd ()fIire. siltLlratic.
Vegrricia incepe de aici de.jos. in capacitatea de a lldnge
obiectivarea. sau mai degrabd de a clescoperi. pentru totdeauna
sllrAmatd in Flristos. aceasti porirti a savantei ignoran{e care
se inchide intre nrirre Ei cclilalt. C'eldlalt este pus la neutru,
"acela" . clasat. certalogat. r,ritat. Ve;nicia inseamn5 a descoperi
pe celhlalt ca pe Lln ((l.lun1ric)) la lel cle tair.ric. viu, de nepifi-uns.
ca gi prezenla totalA a lui Duntnczeu. ca 5i propria Inee prczentA.
Atunci intru intr-un destin cir intr-o tari a copildriei qi qtiu bine.
pentru a relua cuvintele Sfintului Ciligolie, cA a$ avea nevoie de
intreaga veqr-ricie pentru a mcrge "din inceput in inceput, pfin
inceputuri care nu au niciodatd un sfArgit" (Comentariu lct
Cdntttrea Cdntdrilor.. P6.. XLIV. 941 A). Vcgnicia esle o pnma
datJ cart sc reinnoicltr rncrctr.
Mtnunea primei ddti: prilrna clata cdnd tu ai simlit ca acest
om va tl prietenlrl tdu. prima data cdnd ai ar"rzit, copil flind, cAntatd
muzica ce te-a sfAgiat. plima data cind tlul tdu !i-a zAmbit. prirna
data... Apoi rre obigrruill. Dal vegnicin inseamnd a se dezobi$nui
cu cAt cur.rosc pe Dumnezeu ;ii pe cel5lalt in lumina Sa. cu atAt
Dumnezeu gi celdlalt se rcvelerzi. irt niod I'elicit. necunoscuti.
"Cd cine va voi sd-gi scape sutletul il va pierde; iar crne
iqi va pielde sul'letr,rl pentru Mine il va af'la" (Mt. 16.25.y. in
Hristos. pierd viata ntea gi primcsc Duhul. care este Viald
deplini. in Hristos. pierd viala mea. un Altul md primeqte gi eu
67
plirnesc pe celdlalt. Fiecare cel alt pe care il prin.resc este o
rrrri prin care imi pierd viala $i prin care o regdsesc. Cr.egtinismul
,',,te rcligia chipr.rrilor-. Creqtinisrnul estc Dlln]nezeLl care pentrLl
roi s-a fbcut chip gi ne descoperi pe cel[lalt ca qi chip. Macar.ic
r r'l Mare zice cd omul duhovniccsc devine in intlegime chip. iar
r lripul sdu. in intregime privire.
(le este un chip devenit in intr.eginre privire. dacd r.ru o
',lrirrlurd salvatoarc in inrensitatea inchisi a lumii?
Nimic mai n.riqcdtor decAt cilatoriile interplanetare. mdine
poirtr intergalactice. Trcbr-rie ca ontr,rl sd-;;i explorezc inchisoarea
',rr | )at' inchisoarea sa. tocmai. rr-are Iirnite. Singura solutie aici
,",11' rur chip. gi rlai intAi chipul cosrronautului care apare pe
r'i'r';rrcle televizoarelor noasrrc itcoperit de gluge abiiului.
I rpkrratorul este mai mare decAt ceea ce el exploreazd. singur.ir
1rr rr ilca sa ne scoate din neant. $i daca chfuul se indspreEte. sc
rr( lri(lc. $tim cd in taina o privire ne ilrtiirlpinl intotdeauna. Chipul
llr lllistos nu este inchis niciodata.
.
I)isciplinele comuniunii
AstJbl. am plltea schita disciplinele comr.rniunii.
Mai intdi, inainte ohiar de a vorbi despre dragoste. este
,|lr, r(niir. qi ccea ce devinc srler.enia cdnd se intoarce catre
r r'l,rl;rll. atlici respcctul. Respectul retuzd orice curiozitate
rrt{'rr'rirti qi orice posesie a su1'letelor. Sut.rt oameni care igi
rrrrprrrr ncvoinfe glcle pentru a se eliber.a de poftele h.upului. dar
, ,rrr r rrtl irr l.ricatr.rl celei rrai l.aflliate pofte. cea de suflete.
 I
68 OLIVIER CLEMENT In t rebiri as upra otn ulu i 69

Trebuie qtiut curn se identilici qi cum se dephqeqte aceasta. mal

tlczvdluie chipul siu. nrultunrin:a irri r:mple inima: totul este har.
lrstc bine ceea ce spLlnenr in "'lirtdl nostrui' cdnd ne rugdm: "$i
ales cdnd se pretinde cxercitarea patemitdtii duhovniceqti (de
duhovnic). Arra 9i Etiinla constau aici irr a trezi. a naqte. fErd a-l
rrc iaft5 noud gle$clilc - datoriile noitstre. precun'l Ei noi ierldm
grcqitilor - datornicilor - no$tri". Daca irrtelegem cd Dunrnczeu
sechestra apoi pe celdlalt. fhri a-l incleia pe celSlalt de tine
(lir totLll. toate datoriile sLlnt iertale ,si respectul pentru celdlalt
insu{i. tJn astitl de respect cerc rellztrl olicdrei confirzii. a
sc transfirrma in minunale.
oricirei promiscuitAti. ori. ca sn spLtnem totlll. a odcfu'ui erotism
Trezvia spirilr"rali. cdnd se intoarce spre celdlalt. devine
in relalia cu celdlalt; tie el chiar erotismul i{predicatoruluir r

ttinrire. degteptare. descoperire. Sc rragte in rnine sfAEietoarea

politic sau religios ritmAnd emolia nrul{irrii ca gi cum ar poseda-
rrrinunare cd mai existd Ei altii in Ir"u.n ina caldd a lui Dur.nnezeu.
o. sau erotislnlrl irspiritualuluit, cr: brevet. Dacb ironia risca sa
Sri ne gdnclinr la clrauoslea paqrrici qi cu toate acestea
rdneascd pe celdlalt gi trcbuie cleci evitati. untorul estc adesea
sllqietoare. aproape clc nesupoltal. pe care o resimrpinr cdnd
indispensabil pentru a se dezun.rfla pe sine insuqi. Respectul este
privin ur.r copil care doanne. ('url estc posibiln o asemenea
o fbciorie a oricdlei liinle. care se naEte din smerenie: "Cdnd te
liurnusete'? in ce l'el prirr tr"upul unui bdrbat qi al r,rnei f'enter.
agezi in f-zrta lui Dumnezeu penlrLl rugiciune. identiflcd-te in
l)Lrmnezeu I plltLlt cfea accdsti liuntusete- nici trupeasca niei
mintea ta cu iirrnica. cu animalul care se taraie pe pdmAnt...
sllirituali, ci totall: aceastir liuurusctc dir.rcolo de orice nea.iuns
infEti$aza-te lui Dumnezeu ci sinrldmAntul unui copil..." (Sfantul
-Irehuie. qi carc se elibereazd intr-un abandon lipsit de griii. cdci copih"rl
Isaac Sirul. CuvAntul 62). zice acelaEi, "sd devii ca o.
tloarnre curn r.rr-rmtri sflntii Stit"l sal se roage. Mai tdrziu. in
fiintd pe care nimeni n-o cunozr$te. nici chiar sufletul ei"
ltlolesccnlir. la nraturitatc. liunrusclea se va disocia. celul Ei
(CuvAntul 8l). AtLrnci inteleg ch nu rrri se cuvine nimic qi cd totul
pirnriintul se vor opllne unul altuia. Vor trebui thcute indelungi
este har. Omul de-cdzut a$teaptl btdeauna totul de la ceilalli Ei
clirr-turi pentlu a le leconcilia. I)ar acunr totul este ddruit. Clu
ii tlansfbrma in lapi ispdqitori. in nrourentul cAdelii. Adarn.
rrtlcvirat, un chip al vc;;niciei intloreEte incetigor deasupra
departe de a se cdi. actzd f-emeia: "Femeia mi-a dat din pom...".
trrtLrrrericului. precunr nulirrul cloasupra apelor. Omul va regdsi
acuzdndu-l- in delinitiv pe Dumnezeu insuqi: "'...l'emeia pe care
poatc irrtr-o zi acest chip. Adesca. l)uurnezeu redd unui ont care
Tu mi-ai dat-o"' (Fac.3. l2). Numai o smercnie ontologich ih care
rrroarc chipul slu dc copil adolntit. ('iud un om qtie sA-$i nroaril
eu imi asum in. mod real condilia de tipturi. md poate face sd
Itri insuEi pentru a rena;ite in Hrisk)s. el iqi regdsegte acest chipi
inleleg cd nu mi se cuvine ninric. pentrll cA totul imi este dat.
r'opiii pi aninralele sdlbatice merg spre sl. Atunci insd ochii lui
Dumnezeu imi dd fiintd. iar trinta este har. Durnnezeu imi dd
rr rrrt deschigi.
lurnea Ei pe ceilalli. qi cAnd lumea, pentru o clipd. imi dezvdluie
frumuse!ea-i proprie. qi cAnd celdlalt. pentru o clipd. imi
Asccza trezilii ne pernrite regisirea acestei st'fqieri
70 OLIVIER CLEMENT lttt tt'ltiri asupra ontu]ui 7l

tirndamentale inaintea oricdrui chip. fie Ei cel mai distrus, vldguit. rr'Irlrrlt singur. Noi nu qtim si-i ldsim singuli pe prietenii nogtri.
impovdrat. qi cu atAt n.rai nrult pontrll cd este a$a. Dumnezeu pr' rotia noastr6. pe copiii noqtri, pentru cd suntem posesivi gi
iube;te acest om aici gi acum. in banalilatea sa. in laEitatea sa. rlnr Vlcrr tdrd incetare sd reconstl'Llim in .jurul nostru lur.nea
in singuldtatea sa. in pircatr-rl siu. Asceza tlezirii deschide in noi r rrpill-r|iei. in care noi elarn in centru.

ochiul inimii. care participd la vederea lui Dunnezeu. Iaf singur[tatea nu este numai llzicir. Chiar gi mai ales -
Atr"nci ne puteut plnle "in locul'' celuilalt qi putem simti ca 1r11'uri. sunterr locuili. posedalii nLl suntem pustiuri. ci locurr
din interiol ceea ce el rcsimte. CelilalL devine pentru noi chipul |rrlrlice. Ceilalti sunt in noi qi noi inqine suntern multipli.
lui Dumnezcu: nu pentru delectareir noasfA. ci pentru tensiunca Astf'el nu numai sirr-euritatca este- indispensabiIa rugaciunii.
asceticA cea mai puternicit. cici aceastd irragine este mat ,r 1i lugiciunea. adeviratei singLtfitati. Se impune o ucenicic
intotdeauna clesfigulalir dc cirtl'c prLtcliJc rf,ului. impotriva cir.ttr.a r rrlrrportand momente de retragefe (de altt'el toatd luntea

trebuie stl luptirr de acurr iuainle pc ilccst l.rou cAmp de luptd. rIrirrrne), dar sfAntui sfirEeqte prin a plrrta in el. in mijlocul
cu amrelc discerniutrintului. alc cl-agostei ;;i ale rugaciunii rrrrrltinrii. o /iniste tleplinci. aceea a adevdratei insingurdri. Atunci
Mai ales ale rugacir-urii! Claci Iiadilia este r-rnzurimd: "Dmgostea rrirneni nu-i rrai este stliin.
se na$te din rugdcir-ure". "Dragostea este rodul rugiciunii".
Rr-rgiciunea curltcftc ininra de ipatimi).. qi o deschide dilatirii
t'eimice. Rugdciunea r-rc eliberetzi dc indilbrenti ;i de opacitate. ne Iubirea dezinteresati
iace vulnerabili revelatici ceh-rilalt. a cclr.rilalt ca revelalie.
-fi'ebr-rie
cleci sa;tinr si plziur simr.rltar.r zrtcntia fala de ceilalti Totul se rezumi in privirea "Milostivei". ("Maicii
qi alontia fbtd de Dumrrezer:. slujirea gi irsingurarea. lbt omul este Milostivirii") de exemplu icoana Maicii Domnului de Vladi-
-
figaduit la ceea ce Paul Evdokin.urv nlulea "'monahisn-r interiorizat". rnir -. care exprimd o maternitatc atAt de concretA, dar cu toate
pentru ca monaltr-rl cstc cei care. ir.r adAncul ininiii sale rdmAne singur ilccstea transtlguratii. r-rnivcrsalir. I)entru ch e oclnlundatA cu
cu I)unlrezeu. Sd ne antilttim una din aceie mexirne monastice: "Fii irrduiogarea" astdzi se crede ci rlila e urnilitoare. cAnd de lapt
totul penuu to1i. pldnge cu cei ce plAng. l-rucurd-te cu cei ce se bucuri. ca este fundamental com-pasiune. impr.euna-pitim ire. este
Dar in sttifirndr"u'ilc tale tirnali sin-rluf': ir.raintea [.r:i. cu El. in El $i iutimpinare thrd ezitare, r'efuz de a .judeca, ir-rbir.e dezinter.esatd.
curr ljl esto iubire gi izvol al iLrbirii. cel c:re pentru El "se desparle lubirea dezinteresatl - de czrre oarncnii .all poate cel mai mr-rlt
de toti" se gdseqte prin :rceasta "r:nit cr-t to{i". rrevoie astizi. cdr.rd oricc ir-rbirc este lisuspectata)).
Aceasta este disciplina bunei Ei indispensabilei insingurdr"i. Dacd singura expresic le_eitima a eros-ului estc
A nrea. dar de asenrcnca a celr-rilalt: trebuie sd gtii sa-l la;;i pe sexualitatea, cirr.n multi o
-qdndesc ast[zi. ltu rnai existd nici
 OLIVIER CLEMENT
liatelnitate. nici rratelnitate. rrici patcrnitate: nuntai. la lirnitS.
incestul sau ( homo)-scrr.urlilatea. IJn crc$tin vede in aceasta rrr,r
viitorul unei umaniLirti libele. ci dccirclct'ea eros-ului. GAndirea
ascetici o anunld de altlel pc ccl a lui FfeLld: batranii ctrlugar-i
pune:ru in gardi pc r-rcenicii lor intpotliva vizitelor ntiunei lor'.
caci r.roi nu $tinr. zicci tr ei. cc lclatic avcnr noi in mod lcal cu
ca. Ibtugi. pentrLr accastd tlaclitic. ea este existentd in moarte.
I"reLrd a sfdrgit prin a inlclcge cir l)t'agostea gi Moaftea nrc'rg in
cArdirqie: daci orlul vrea sir-gi dizolvc dificila existentar
pelsonald illll'-un univcrsal cxlaz crotic. o lircc pentru a uita cit
de lapt el va muri. Flste norntal ca I:xtt'emul-Occident. dupi ce a
ascrLns uroartea. se relirgiazi in rniile de lirrne ale prontiscllitltii
sexlralc. $i nici un cilhtor ler,cnit din (lhina. imbitar incd de
entuziitsnrrLl coll'lllrl. nLl ne-ll spLls cLlln sc trateazd nrortii acolo.
l:rotisnrui. in doi. itr trci snu in fa]ttc sute de r.nilioanc. este o
poni![ dc scdpare pc carc o sustinc insir;;i propria-i deqefidciunc:
Stalin" carc cur.lo$tea accasta. n-r zis chiar:ii el cd moartea arc
intotcleauna ultimul cuvrirrt'l
Dar daca Ilrislos a biluit moarlca. eu nu mai am nevole
de acest subterlugiu. in llristos. nloartea mea nu-ml ntai estc
inainte. ci inapoia moa. iar eu pot incerca sI treiesc. pot incercil
sA iLrbesc. $i claca pzicatul. mai ntult sciderc (rlgzsr ion\ decirt
cidcrc ( /r'.r?sgrc.s.s rr,rir ). inulcrrnclzi pi t[.sligureaza irrhir.ea. nrr
csle rrai putiu adcvinat cir ca este posibili;;i ci poate parriuiptl
mo(lest la iubirea elibcratonre I h:i [)umnezcu pcntru noi.
l)acir n-ant lcu;i si sliirintirn aceast[ robie pcntrll a
nriu'turisi o ir:bilc dcrintcrcsata. utit cu colegii de serviciu cat
q;i in toatc relatiile vcrticalc [)c care Ic sintbolizcazir
I tt t rebdri asupra otttulut 73
prrtcmitatca. totul atur.tci s-af fcittchiclc. L.ttttlea ar ll inchisi in
r'ir insiqi $i tt)atal ,libcftatca lt-iu' ll clccit tt 5i mai subtili lobie.
l'r'csimtiur aici scnsttl spilitrral ll . rtabutr-ttlui inct:stului: dc a
lacc loc iubirii dozitttcrcsatc. ltrttpliu-zis pel'sollale. Petltru un
l)aliat. nlalra sil nll este cll tolul altcilttva. curl nici pentrLl o latd.
liltill sriu. A sc' cisittori ctl tlitall :ialtl silll ctl lllanla sa. at'inset.nna
r lisa natln'a sir inghita pcrsoanelc. t,'lhburl-ul incestului este
ca gi insertia transccn(lcrlle i.
De aceea. qi cu atiit tlai nrult. lluck)afca este indispensabilA' A
sc lli'rln er o prt:zcttlli persottltlit.'itrsclttrtttit a se rl.rarrilcsta cl ;i
chi1.r.nu ca gi scx. Scxclc llscincazir prin insali identitatea lor. satt
nriii degfabal. ir-r polariza|ca c|r,,s-ultti. pfitl l.llilsivzl altel'itate in carc
sc alilndar dit'erentclc pcrsonrlc. I)ttdttarca IlLl aboleste taina sexelor.
cafe sc linrrn'efte in chipul insu;i ;ii itr nttbletea trupr-rlui care
nroriclcaza lraina qi pc cilrc accilstil ciin ut'trtl tt'ebuie s-o cxprlnlc.
l)ar s-a stabilit o ierat'hie. la cltrc o clr-rc cxtretlitdtilc cele nrai
rpelsonalizaterr alc fiintci: clripul ;i mAinile cll tozttc ci buna
corespondenli dintle u'up ;i hairtit po:rte ;ii ca si dezvdluie. plin
mtrcli sau inrl.rotr-iva ntotlci. o spotriltttcitlttc personalii.
Pudoarca sc cxlitrclc it.l L(late rtlpu'tln'ilc noastre cu lulrea
inliaurrani gi se leirga pcriodici a postulr:i.
stt'ans clc disciplina
care intlcrLipe rclatia clc violcrttit qi de ucidcrc dit.ttrc ntti ;i lutre.
Ituckrarca 5i 1-rostul l'lcilitcazfr conrpitiru !rcit. respectlll. cinstca-
lirri de cale sul)ctul rlcvinc o1tac.
Iubirea nuptialir estc posibilir atunci cand toatA imcnsitatea
vietii devinc irrtcliolt'it urtci itrtalrrili pct'sottale" ial ir-rbirezt
dczintcrcsatil estc posibilii atutrci clltcl cullndarea in taina Iui
Drrrlrrczcr-r perllitc culLrhclitrca itr taitra onrului.
 74 OLIVIER CLEMENT Ittr rebAri asupra otnului

Iubilea este dezir.rteresatl dacd inter.esul sdu fundamental

slujeqte qi se roagi pelltru ca celdtalt sd.fie _ adicd pentru ca el
sd tie indumnezeit: "Eu si rdmdn afcu.d. si 1iu piatrd cdlcatd de
trne pe caldarArn. ca cei mai untili cergetori ai Ewlui Mediu, cu
un nurle degrabl uitat: dar tlr. tu si inh.i in sala ospdtului!,. Dacd 4.
va exista aceastd rugdciune. va 6xista gi un pic de iubire
dezinteresatd. Clutarea o'locului inimii"
A ne allgaia pe aceasti caie. si nu ne antdgim. ar insemna
sd deveninr vulnerabili la toati dur.erca lumii. Dacd n_am $tl ca
Flristos a asudat cu sr:doar.e de sdngc qi tiind pe Cruce a izbucr.rit Templul trupulii
in acel strigdt de o slhgiekrar.e disper.are. arn fl zdrobiti in mod
iremediabil. Tbt ontul care iese clin lirriEtea somnambulisrnului. Daod ouul este pel'soanil Ei naturd. aceastA natura
este rdnit de moarte. ntai devreme sau mai tdrziu, de sul.ennta L onrporti in sine o ozlrecare dr.ralitate. Este o
"natura compusl".
lumii. Dal pentrll cd Duntnezeu S-a fEcut ont gi a luat asupra sintetica)" unde vdzlttul qi r.revizutttl se intl'epdtl'und 9i se contin'
Lui
aceastd sut'erin(a. calea vulnerabilitntii morlii devine pentru rcciproc. Prin truplll sdu. otrtul participd la lumea materiei 9i a
$i a
noi inviere. $i purenl astf'el sit ne rugim gi sd luptim pentru r ic{ii. sau mai degraba tlr-rpul este inscricrca persoanei in nlateria
mAntuirea universali: '.latir. flui ntcu. r) p()runca pc carc rrnir,elsalh. stl'uctln'a pt'in cat'e cxistenta pel'sonald particula-
ti_o dau:
mila si biruia-scA totdeallna in balanla ta. pdna cdnd vei simtr rizcazi universul. Enelgia costt.ticit nLl incetoazA sd traverscze
in
tine mila pe car.e Dumnezell o ar.e tald de lurne,, (Sfhntul tlLrpul. sA-i innoiascd rnateria. astlel incAt universul sensibil
Isaac
Sirul. Cuvdnnrl 48). r lcvine in realitate trr-rpul r-rnic al r"rmanititii. Astf'el se exprirna.

prrru ir.r corrdi{ia circlerij. taina "oonsubstanfialitdfii" urnane 1i

t Ircmarea fiecilei pelsozure de a contine 9i de a calilica torul.
rrr cornuniune cu ceilal(i. I-rr-rpr"rl este locul unde cu incep sii
( un()sc lul'nea dir.r interiot'. cr-r posibilitatea de a o schimba in

.liittrdr sau i' st6rv' Ni'ric t.tu cstc Irlai r<spiritualll decat lbnna
ilrrpului. aceastd perntanentd accesibili sim{urilor in vAltejul
rrchinrburilor cosmice. Matcfizl. in dellnitiv. este nevazuti. este
o rc[ca purh de relatii ltlatelttalic(r care fin doar de inteligenfd.
76 OLIVIER CLEMENT
Persoana, "sulletul viu". dupd cum zice Scriptura, face din acest
joc al abstracliunilor adcvdrata clensitate a trupului. dupd acea
liumoasd tbrrnuli a vechilor fllosoti care spune cA "sufletul este
tbmra trupului". Ceea ce se vede in definitiv. nu este materia. ci
sufletul, persoana!
in structurile ;i litmurile' salc. 1r'upul este thcut s6 devini
"templu al Duhulr"ri". "Deplindtatcu durlnez-eirii silSqluie$te in Hdstos
hupeSte". Ei noi sunten.r *pirti4i in El la aceastd deplindtate" (Clol.2.
9). I)e unde pdtim4a irrtrebarc a apos(rlului: "Au nu Etiti voi cA tupul
vostru este tenrplul Slilrtr"rlr"ri Duh'?... Sliviti cleu'pe Dumnezeu in tupr-rl
voshr-i' (l clor.6. | 5: 19. 20).
in aceastd preclis;rozitie a trupului inspre deplindtate. in
special dorrd ritmru'i. ar-ro putel'e de udevdrat sirnbolism, in care
simtrolul incorporeazd real ceea ce el semnitlcd: cel al respira{iei
qi cel al inimii. Duhul. Sr-rllarea de viata. poate sA se uneasca cu
sutlarea omului:
Respit', o nevdzut poenl'
Purd schimbare, care niciodatd nu inceteazd,
inlre propriu runstrd firc
Si sptrliile luntii...
Unic val.
a cdrui mare cre,scanclii stutt.
(l{.M. Rilkc. Sonetc ltti Or/bu. lI, | .)
Olianda suflului nc deschide inrensitdtii eliberatoar.e: Iisus
insearnnd de fhpt Dumnczeu libereazd.,Dumnezeu "m6nd in largi'.
Singele este zv6.cnirea apei oliginare sub suflul arzdnd al
aceluiaqi Duh" iar aceasti zvicnire urne$te spatiul gi timpul.
Respira[ia reaninri in noi lbcul sdrrgeh,ri. Ritmul inimii este un
In trebdri asupra otn ului 77
ritrn care aduni gi dilatd. curalegte gi dd via1d. Inima este soarele
lilmas interior, in ciuda izgonirii (din rai) de dupd cidere: este
soalele trupului precum. qi aici intr-o corespondentd reali.
('ur,dntul este Soarele universului. Irrima este "locul de sus"
dcvenit tainic. $i daci oarnenii escaladeazd munlii. o fac pentn't
iltinge acest "loc" unde cerr-rl qi pdrndntul se intAlngsc. $i dacd
lu
oumenii rnerg cdtre mdrile imbdtate de soare. o tac pentru cd ei
eLruti iluminarcavielii prin soarele inimii.
PAntecele coresptmde intdi. intr-o simbolisticd feminind"
"pintecelui indurlrii". pe cat'e Scriptura in rnai multe randuli ;i
intpun sens quasi-uterin. il atribuie lui Dumnezeu. Duhul invdluie.
rlotul'izeud. rndngiie. iar cuvAntul care-l desemneaz[ in limbile
scrnitice este adesea la lirrtirtirt.
Eros-ul bdrbdtesc. la r6ndul sdu. r'dsfidnge in om misterul
Iutilui, care t'ecundeazd gi dd naEtere. Unirea bdrbatului qi a
lcmeii se include in unirea lr-ri l'lristos cu Biselica. a Cuvdntului
c|catof cu pamantul pe care-l creeazd: pdmiut cu totul pasiv, caci
lu tl'ebuit ca el sd accepte liber. in persoana unei t'emei, sd-l
plimeascd pe Mantuitorul sdr"r.
De aceea, unul dintre cei mai intuitivi filosofi religioqi rugi
tlc la inceputul secolului, Vasile Rozar.rov, veritabil poet al
nuplialitdlii, a spus cd ero.r-ul, nu numai in expresia lui
c()ntemplativA, ci gi in expresia lui sexualA. imbracd un sens
lirrrdamental religios. "Ateul. spunea el. este acela care nu are
scnsul trupului": "Actr"rl sexual. in inima gi sensul lui. astdzi cu
lotul pierdute. este tocnrai actul prin care nu distrugem castitatea.
ci dimpotrivd. o dobAndim". $i Rosanov, evocdnd sensul protund
;i n-rereu actua.l al circumciziunii biblice. conclude: "Orice gdncl
78 OLIVIER CLEMENT
privitor la sex trimitea la Duntnezeu. pierzdnd de indatd acea
senzualitate f'eroce pe care o cunoa$tem atat de bine.
prefbcdndu-se in sim{ire a divinului (aici m-a cucerit Domnul)".
"Doamne Dumnezeul nostru. care cu chipul Tdu ai cinstit
pe om. intocmindu-l cu suflet cugetitor gi cu trup bine alcdtuit.
ca trupul sd slujeascd sufletului; qi punAnd capul peste celelalte
mddulare, ai aSezat in el mai multe sim{uri care nu se impiedich
unul pe altul...", astf'el zice rugdciunea Bisericii rAsAritene a
tunderii, care s-a preluat in ritul baptismal Ei replezintd. prin
tdier€a catorva guvile, olianda adusd lui Dumnezeu de cdtre om
- ca raliune qi conEtiintd. CapLrl de 1apt, dacd se une$te cu inima.
care ea insdEi linigteqte qi innobileazd eros-ul, are punte de
legdturd cu "sufletul raiional" cate tace sinteza simturilor $i
reflecta Rafiunea divind. Cuvrintul ca inlelepciune a lui
Dumnezeu. "Raliunea, iatd omul". spltne un Pirinte al Bisericii
(Ps. Vasile, Crealia omului. 7, P.G., XXX, 17 C). Toate
dimensiunile de rigoare. de luciditate. de stdpAnire, de interogalie
"despuiatd", pe care umanismul modem le-a dat raliunii sunt aici
intemeiate, lSrgite, trasfigur ate. Prin ra{iune, spune un alt Pfuinte,
omul "traverseazd mdrile, cerceteazi cerul cu ochiul duhului.
cugetd asupra miqcdrilor. distanlelor Ei volumelor astrelor...
$tiinla gi cercetarea il lac sd triurnl'e... Omul este stdpdnul a
toate" (Nemesius de Emes4 Nattra omului,I, P.G., )A-, 533 A. B).
Prin rafiune, omul este mij locitorul gi mAntuitorul
cosmosului. cuvdntul pdn care lunrea se pronun{[ iar indl{area
creatului include toatd ciutarea stiintei $i toate cuceririle
tehnicii. Prin raliune, olnul este impirat. dar trebuie sd devinl qi
In trebari as upra om ulu i 79
I
;rrecrt. cdci cuvintul grec logikos. "logic", pe care noi il traducem
plin ralional. inseamni gi inrudire cu Logosul, CuvAntul qi I
Inlelepciunea lui Dunrnezer-r. Ratiunea este deci deodatd
investigalie qtiinlilicd gi descoperile a infelepciunii. Astazi de
cxernplu. cdnd biologia studiazd sistemele vii, ea vede la lucru o
lnteligenla a cdrei destdgurare mintea umanb cu procedeele ei
eclc rnai raflnate, mai ales in infbnnaticd. nu face ddc6t sa o
|cpete. Iar aceastd Inteligenld trebuie sd fie personald ca sd se
l)oatA explica dialectica sistemelor qi a evenimentelor care se
irtscrie ir.r istoria lurnii.
in aceastd perspectivd. opozilia pe care o stabilegte
flcidegger intre ((cercetarear) lat raisonnerner?1) $tiinliticd $i
e'qlebrarea (liturghia) llrii.
se reduce in profitul unei qtiin{e
tlinamizate printr-un .cult-adorare. care o alimenteazd fdrd
incetare. Prin toatd activitatea sa ralionald de impdrat al
eosrrrosului, omul este chentat si aducd otianda sa de sacerdot.
" Inimu-d uh"
Marea tradi{ie cre$tind dezvoltd astf'el notiunea unei
(tmoa$teri integrale, care asumd rafiunea, precum qi celelalte
lirculteli gi simluri, in special voinfa, iubilea gi sensibilitatea
('r,ilclici. Cunoa$terea integlald este o cunoa$tere in credinfd: ea
ptrnc tirea omului intr-o migcare personald de intAlnire gi de
t ornuniune. in aceastd comuniune, "plindtatea dumnezeirii" se
inlpArtA$efte firii umane, atingAnd ceea ce vechii asceti numeau
"piurdntul trupului" qi prin trup" p[mdntul insuqi. Omul devine

BO OLIVIEIT CLEMENT
atuuci in intregime celebrare (slLriirc). intr-o cutreIrrllrarc atit de
in.rpelioasi qi de inrcdiati. incit ca tlirrile rnai n.rult la sirnlire
decit la opera(ii intelcctuale. I)e aceea Palinlii. cdnd volbesc
despre cunoagterea llri Duntrrr'zr:r-r. () nur-nese "sinttilca lr,ri
Durlnezerf'. Altoit prin botcz 1-rc trupul indumnezeitor al lui
Hristos. omul lacc si sirlir;;luiascu irr proliu.rzinrea existentei sale
trupcEti enefgia inviefii. ir.r tinrp ce conqtiirrta sa hoindrcqtc clc
la adulter la idolatlic. Mtu'ii oamcrri clr-rhovnicegti clin l{asaritr-rl
creqtin incleamna clcci la a "circurrscric netrupescul in trupcse".
A li atcnt. cu k)atlr !lra\,itatca 5i recLrrro;tin1a. la cea mai sirrplii
simtirc::r respira. a nrerge. a rllincu. cstc un cxercilir-r spilitLral
sirlplu gi lunclamental. Nunrai r-ut sullct curat va intelege ntiroslrl
trandafirr-rlui. a spus lloetLll. Slintcnia cstc liinta lurrii. iar omul
poarti sllnlenia in trupr-rl siu. 'licbuic cloar ca suf)etr.rJ h-ri si-;i
dea scama de aceasta.
Orgarrr-rl acestei cLlnoastcli integrale este deci omul total.
lAcllt sir devilli. in ininta luntii. "locul lui l)untnezeu". [)ar orrul.
ca un muzician bun. ca un instrLnlcnt rltrzical bun. trcbuic si se
pregateascd. sa se acordeze pclltfLl ca sir vibrcze in el cAntecul
fEpturii. Trebuie cir el si se unilice ;i sa se deschicli ilr ercelaEi
timp. (ientrul unclc sc lucreazi accastir uniflcare qi aceastir
deschidcre sc nuntc$te. itr urulc:r rrrdiiie hihlica gi ercgtini.
"inima-duh". IJnii. plecincl clc la trihotornia paulina a trr-rpr.r lr-r i.
sulletului qi duhulr,ri. au insistat rtrai ntult asupla acestuia dir.r
umrd: sutletul semnillcir atunci psihicul. iar dr-rhr.rl transparenta
personali a Stirrtulr.ri l)uh (cincl Slinrul Pavel vorbcgte de duh.
este adesea dificil cle a prcciza dacl e vorba cle cel al ontulni
-t
I n t rebe ri as upra otD tt l u i 8l I
';uu cle al lui Dr:ntnczeu). Ailc ntLrtirlii. pc tirLLl clrcpt al
I
rinrlrolisrruii.ri biblic. au pus ntai degrabli acccutul pe itrintir. In
linll. s-u cor.lstrtlt ea cllr rorhu ilc tloLrir idci plir,!nd acecrrli
reulitatc ;i s-u r orIil clcsltlr " in inlr-rlLrh"'.
l)acli parcurtclt Scril.rtLrlu" ntai alcs in ltat-tilc ci cele nrat
,rrlruicc;i ntai 1.ru1in intclcctrule. rctlcnt bir.rc cir initnu rtu cstc
rrrrrni rrlt olgan llzioloi-tic Lrnrlc r-irsr-rnii cnrotiile. ci ca sintboli-
zclrzi-r clc ascn.lcr.rcil- in scrrsul ccl rtrai rcalist. cerrt:'ul intclr'ftr.ii
lrelsonulc a licultittilof lulanc 5i krcLrl liizbititLlr:i clultovnrccsc.
Irrirra t'ste "lirLrrrtrul" ontulLti^ in rrSl lcl incit picatrrl sc
( (rrscnrncazal in dczacOIrlirl 1.lLrr-ii crr ininra. I:stc Or.i:nr.tlrI
',. ntimentclOr'. al roirrtci" al
l-)lrsiunii. irecitsta (lilt ur.ntar putancl sai
';r' sichintile in contl.litsitrrtc. "lrrinta cstc ltr.urit" la btrcrrr-re;r
'rllu-c" la irrtristalc. Inirrra cstc ntai ales locul intcli-qerltci rrl
li
,rr L:lasi lintp al lndircinilor corrtcrtrltlat ir c 1i al crltr-esici r-ellcrire
I irccsLciar. l-.a clescrlnclzlr ilStlrl Irerslurr.r. ln cu se tlcrchiclc
lrcit pcstc " lini- lirnd"-rrl ircclLrctibil tl c\istcltte i per.sr-tr.lrlc.
I'en1rLl accastil eu cslc inrltcnctreltilir: sir.rgtLr l)urtrnczeu
\ Lni)itgte tainelc ininrii" (Irs..15" 2l). ".{clarrcul inintii" cstc asrrer
,,eLrl intihririi cu [)rrnmczctr. locul pe care ontul i] tlcschicjc suLr
rl inehicle (cr-qetorului iLrbilii car.c "lltcaptii la poartii'. ItclirzLrl
ri l)trn.rnezeu. irrchitlclel in sir.rc" sLrnl nrulitc clc Scrilttr-rr.ir
rrrpictr-ilca inintii". Inintir clcrlincioltsir. ciirtrpotrir tr"'.sc
.lirl()fr)iccflc" it.t I)urlnrtztrr.
[)c accea. ltrirr rlcslirrclc lt(]lsttc. I)urlnczeu lrrcr.e.rzlr
I rlnrlc ltoilslrc ca rrr.r br"rn lLtcfiil(n.cilre l(irobeftc
l.xiruirrlLrl irrtirr-it
,l, .jrjccla Irctllrll ca cl sir Ponti pIinri trpii 5i sln-liirrlii. I)lrillnczcii

82 OLIVIER CLEMENT
"este aproape de cei cu ininra zdrobitd" (Ps.34. l9). Proorocul,
anun{dnd implinirea ultirri. pentru noi hristicd, uneqte inima gi
mintea, deschizAndu-le Sthntului Duh: "Vd voi da o inimd noui,
voi pune in voi un duh nou. voi lua din trupul vostru inima de piatrd
qi vdvoi da o inimd de came... Voi pune Duhul Meu in voi" 1E2..
34,26-27).
Noul Testament desdvdrgeqte gi dramatizeazd aceastd
descoperire a "omului ascuns al ininrii". Lumina ce straluceqte
din Cuvdntul intrupat alungd tulburirile cauzate in inimi de
citre puterile rdului. Refuzrll acestei lurnini <<dedubleazdll
inima, o dd demonului numit "legiune". Din inirnd vin
"gdrrdurile" - puii patimilor care duc omul la "mAndrie gi
la nebunie" (Mc.7. 21). Nunrai credinla, numai marea
"intoarcere". 1e a.jutd sd prinim itr Hristos o "inimd noud";
plindtatea inundd atunci protirnzirnea firii noastre. Dar
iluminarea baptismald se ascunde in inconEtienfd. Atunci.
spun ascefii creqtini, trebuie "sd cdutdm locul inimii".
O nevoinld ddtdtotre de viald
"Cdutarea locului inimii" se identiflcd intregului parcurs
al destinului nostru. Pulin cAte pufin. con$tiinla se elibereazd de
idoli, dezbrac? pieile moarte. identificdrile ih"rzorii gi
<rcoboard>, precum Psyche {inAnd o lampd aprinsd, in cripta incd
intunecatd a inimii. Sanctuar. cripti. mormdnt devenit cameri
nup{iald: "inima-duh" se reconstituie in fbcul harului. tresare de
bucurie, se inroEegte. lumea Ei umanitatea sunt in ea $i deja
i
t rr treDafl as uPra om utu r 83
I Iristos revine in slavd.
Calea acestei nevoinle ddtAtoare de viald este cea a
lrcricirilor: sirdcirea de sine, iubirea activ6, lacrimile de tiicd
;i de uimire in care se topegte piatra inimii. Eros-ul nu este stins
[)umnezeu trebuie iubit cu tot ercs-ul sdu, spune SfAntul Ioan
Scdrarul -. el este scos din ((ignorantd)). din r<tiraniert.
trretamortbrzat in deqteptare, adora{ie, primire. Voinla liberd qi
haml sunt cele doud aripi ale acestui elan, zic Pdrinfii. insd vointa
cstc purtat5 in mod organic de inaintarea vielii in Hristos,
r(x)pereazA la elibelalea omr-rlui de chipurile multiple ale mo4ii.
ingiduind vie{ii divine sdl inunde si sd-l aducd la adevdrata sa
luturA.
Nu e deci de mirare ci "metoda" asceticd cea mai
nlspiinditd in RSsdlitul ore$tin fblose$te .chemarea Numelui lui
lisus legati de respiralie. Numele este ca o taind (sacrament) a
prozenlei. Numele lui Iisus
desemneazd deodatd numele
('uvdntului prin care totul existd gi al Celui inviat. care redeschide
efcatului calea indumnezeirii. Chemarea Numelui lui Iisus
triiureazi "pizirea inimii": cdrrd un "gAnd". in sensul evanghelic.
eontinand o idee drdceascd, inf)oreEte din subconptient. trebuie
ninricit cu Numele inainte ca acest gAnd sd devind obsesiv.
I t rnsti gurdnd astfel energia el iberatd.
r
<imbricAndu-lll in acelaqi
Ntune. in
linigtea noplii, omul duhovnicesc, la pdndd ca qi
ltcscarul pe firul apei, disceme gAndur.ile gi le captureazd. Astfbl,
"rlisciplina sufletului il face pe acesta smerit gi il curdleEte de
trrilodrile pAtima$e, preficAndu-le in miqcdri de contemplalie'.
(S l/intul Isaac Sirul, Cuvdntul 40). Chernarea Numelui penetreazd
l)ulin cate pulin incongtientul. continuAnd gi-n timpul somnului,
B4 OLIVIER CLEMENT
Vise luminoase. uneoli prof'etice. il viziteaza pe omul adormit.
in plus. nevoia de sorrn scade. Se $tir: ci surreer de somn profund.
somn t{paradoxal))* aninlat de vis. este indispensabild echili-
brului uostru. Clremarca Nurr.relui t'ace oarecum con$tientd.
aceastd stare care devine urr vis adeviral ce elibe|eazd perceptia
fiin{elor gi a lucrut'ilor de halucinatiile dernonice. pentlu a vddi
"chipurile de lr"u.n irtd" pc cat'e le ascttlrd.
Dacd orlul se roagi "din toat,l inilna sa". vine vremea cAud
Numele infldcdreazd irr mod dulabil inima. ider-rtiflcdndu-se
pulsului singelui. Atr-u'rci t'u,eiciuttea devine "spontand". coincide
cu adevlrata naturi a ornului (qi a univel;sttlui). omul nu sc nlai
roagi. el esle ntgdciune. "lll cstc beat dc iubile oa dd vin"- zicc
SfAntul Isaac (CuvAntr-rl 40).
TransJiguroreu
Omul a fbst fhcut ir.rtr-o goliciune invelitd de lunrind. sau
mai degrabd rdspindind lumind peste o lullle ce trebuia trans-
tigr-rrata. I)ar Dunrnezeu l-a itlbricat dr-rpd cadere in "tunicd de
piele" (l'-ac.3. 2 I ). Omul clzut este vt't :;ac cle plele 9i aceast[
granild il opune universului. afitand cI organismul pe care ea il
addposteEte este o ma$ina dt coltsutrat 'exteriorulr fdnd la
moartea inevitabila. Vegetala sau iurimald. totdeauna moaltA,
+ DLrpii o clrsificale a lui Kleitnran. exisli cinci stadii ale somtrului :
I ) aclofm irea. 2 ) sornnul lent 5i lejer'. I ) sonrrl lent 5i proflnd. netegulat. 4)
solnn le[t si p|of'und, r'egulat;;i 5) sotntr paradoxal - activ, calactelizat de
rri5cili oculare.vise:esteodihnitot.(llcv."Scicncesetavenir",Nt l09.dec
log0. p l0-l I r. ir./,iftl
In t rebdri asupra ontului 85
haina subliniazd aeest rapofi de prddare. Ea il protejeazd pe om
(lc naturd qi de propria-i natur'f,. omul osciland intre acest
lucoperdmant de piele moartA. in care cosmosul moare in
intunecime. qi acoperdntAntul de piele vie al cdrui cel mai mic
cxtaz slujeqte in deflnitiv nu reqnicia. ci perpetuarea aproape
impersonali a speciei.
Cu toate acestea pielea. "sacul de piele" rdmAne pentru om
;i principiu estetic $i nostalgie a paradisului. Omul de azi. cdnd
ville in contact cu vdntul ;;i cu ntitrca. car.itA ero.s-ul copilului din
ral. nu un er.r.r ai olqanelor sexuale. ci al intregii pieli. Miqcarea
hippy. in izbucnirca ei primard. regdsise sensul arhaic al hainei
(:a $i 1(cosmizarelr a or.nului. irr cele doud sensuri ale vechiuh"ri
cur,dnt cosrzosi cal'e scntnif ioli de.odatd podoabd gi ordine
rurii'ersal5. Plin hainl" otnui primegte lunrea ca pe o podoabd.
-fotul este insd
antbigur-r: rrcosmizarel) nu inseamni
irrdumnezeire. Iar plajeie noastre. vara. sunt acoperite, pentru a
palali'aza Evanghelia. de rnorrninte nu virruitc. ci bronzate !
Numai in Hristos ontul igi regaseqte tainic haina h,rminoasa
5i imbracd umanitatea transflglrratA a lui Hristos. Aceastd lumind
llinicd poate sd redevind aceea;i irr ''tunicile de piele" qi sd
lnursibme elbrtrer sau durabil. in .lur.r-rl nostru" haosul in cosmos.
n scasta se intdrnplS unc-ori intr--o mar-e iubire. cAnd se rcalizeaza
"inocenta. f'ecioria. stlntenia pielii... fird de care tandrerea.
pusiunea. dragostea. ar tl de neconcepllt". scrie Rozanov. Deja.
ultf-o asttbl de iubire. incepe transligurar-ea lumii $i tunicile de
piclc devin haine lurninoase.
Acest lucru e valabil nrai ales in desdvdrqirea personald a
slinleniei. in istoria sflntqniei cr.e$title sunt pomenite mLrlte
86 OLIVIER CLEMENT
exemple ale transfigurdrii sirnlurilor Ei a trupului, dar cel mai
semniflcativ este fErd indoiald cel al Sthntului Serafim de Sarov.
Era in Rusia, iarna, intr-o pddure. in 1831. Pdrintele Seraflm
vorbea cu un tdndr, Motovilou pe care-l vindecase gi care-l luase
ca pdrinte duhovnic. Dupd o lungd Ei tdcutd nevoinfi, Serafim
pirca insulleqit direct de citre Duhul; rugiciunea lur era
neincetata qirnii a. pelerini veneau la el; citea in inimi.
proorocea. vindeca sutletele qi trupurile. Nelinigtit, tulburat,
Molovilov intrebd pe bdtrdnul cdlugdr cum si disceamd prezenta
Sl'Antului Duh. Vdzdnd ci singure cuvintele nu-l mi$cd" Seraflm
i se aJdtd deodatd trasfigurat. fEcdndu-l sd intre in lumind.
"Suntem amAndoi in plinitatea Sfantului Duh. De ce nu mI
priveqti? Nu pot parinte. Fulgere i1i !funesc din ochi. Fala
dumitale a devenit nrai luminoasi decit soarele. Nu-ti fie fiic6.
Ai devenit la f'el de luminos ca qi mine. $i tu egti acum in
plindtatea St'antului Duh. altl'el n-ai putea sd md vezi... Ai cu'aj
qi priveqte-m6. Dumnezeu este cu noi".
''ll priveam. insd o f
icd gi mai mare md cuprinsese.
i,
Inchipuieqte-gi cd cineva igi vorbeqte. iar fala lui se glse$te in
soarele de amiazd. Vc'zi miEcarea buzelor lui, expresia
schimbdtoare a ochilor. ii auzi sunetul vocii, ii simli m6inile
str€ugendlFte de urleri qi in acelaEi timp nu-i zirpgti nici mdinile
nici trupul, nici pe al tdrl vezi numai o lumind scAnteietoar e care
se impra$tie implejur. la o distanld de rrai mulli metri, lumindnd
zdpada carc acoperd poiana qi cade bl6nd peste staret $i peste
mine".
Atunci Sfhntul Selafim" prinh.o serie intregd de intrebdri,
il f'ace pe Motovilov sd-qi cerceteze noua stare. $i Motovilov
!41yeberi asupra omului 87
recunoa$te cd se simte "fbarte bine", plin "de o linigte Ei de o
pace de nespus". Picii ise adaugd blAndelea. bucuria, cildura qi
buna mireazrld. "Cdnd md duceam altd dat5 la dans, la bal, mama
rnd stropea. inainte sd plec. cu parlunturi pe care le cumpdra din
cele mai bune magazine... Mirosr"rl lor insd nu se conpara cu
.rceste miresme". Din explicaliile Sfdntului Serailm rezulti cd
l)uhul nu lumineazd doar suf'letul. ci Ei trupul. ferindu-l de
atingerea fiigului gi transfigurdndr"r-l pAnd la miros. simlul cel
nrai arhaic. legat de mirosul protund al pdmdntului.
"$i aga trebuie si fie lr-rcrurilc. conclude sfdntul. Harul
riumnezeidsc sdldEluieste in strilundul nostru, in inimile noastre.
inrpdrdlia cerurilor este inlduntrul vostru. a zis Domnul. Prin
inlptutlia cer"urilor El inlelege harul Sfhntului Duh. El este in noi
irt aceastd clipd. ne incilzegte. ne lumineazd. ne-mbucurd
sirnturile gi ne umple inima de veselie".
TotuSi, ace;ti "elibernti vii" rru sunt hindugi. ci cre$tini: ei
nu sLlnt "purtatori de Duh" decAt in mdsura in care r6m6n
"puftdtori ai Crucii". dtuuiti pdni la capdt vulnerabilitalii lird
ruargini a iubirii oersonale.
 88 OLIVIER CLEMENT
f,.
Destinul eros-ului
Erotism, posiune, Evoughclie
O cdutare uneori cu:'a.joasd. insi adesea grdbitd. conduce
azi Ia o omniprezenti a sexualitltii. Mass-media. publicitatea.
patosul ((revolLltionar')). toate difuzcazd un fieudism vulgalizat,
in care chiar sensul ntortii. pL. cin'e ntaestrul vienez il regdsise.
dispare in reveriile paradisiacc aic fieudo-marxismului. Frica
<refuldriil. excitatia dituzEt a sinttr"l'ilor. a nervilor, a imagina{iei.
sunl legate. se pale, de r-rn ilrtreg ansamblu de deceplii.
Mli intii dcceptia in llunch. cal'c este prea mecanicf,.
repetitivd. golita de scns. o ntuncil care prin evolutia tehnologiei
cauz,eazd, mai putind oboseall plotundd gi rnult rnai mr-rlti
tensiune nervoasd. in civilizatia actr.rald tehnicizatd. pentru un
rlare rrur.nd.r de o:ulerri. singr-u'a realilate a naturii cal'e existA este
trupul celuilalt.
Deceplie totala in dellnitir'. prin r-rihilismul ascurrs gi
extl'eura singurltilte a tiin(elot'. []xpcrienta eroticl este in acest
caz sil'lgura aplopiere a saclulr:i. r.rltinta intdlnire a celuilalt.
'l'inelilol revolulionali dcccptionati de insesizabila r-rtopie. le
L
Intrebiri asupra omului 89
rirmAne lesnicioasa revolutie sexuald. betia ((libertAlii)).
intoarcerea. luatd ca $i inventie" la foarte vechile extaze ale
orgiei. <Obqtilel) care trdiesc in plomiscuitate sexuala exprim[
o pateticd gi naivi nevoie de contopi|e. pentru a scdpa singurdtdlii
;i morlii. singurAtItii rnortii.
Cu toate acestea. a volbi despre etotism, a se ldsa invadat
tlc propriile t'antasme, a mina anevoie extazele gi contopit'ile -
err trjutorul (pemrisivitAtii)) burgheze sau revolutionare -, totul
rlcvine ldrd impoltantd. insd aceastd neinsemndtate duce la
iulirrirea provocf ii. cu atit mai nrr.rlt cu cit sexualitatea. pentru
nroment. pare a se vinde bine $i a face si se v6ndd bine. De unde
r'ulacterul nrereu mai violent Ei nai mecanic al erotismului
('()nlemporan. care sooiltc in eviden[l in detrnitiv o Eubrezenie a
irtlcviratei sensibilitirli. Se presiurt t'enomene de neputintd qi de
liigiditate. De f-apt, cei care au sensul erzs-ului nu mai vorbesc
tlcloc. Popoarele nrediteraneene. de exetr.rplu, sunt mai pudice
rlcciit cele din Nord. Se presimt insi de isemenea f-enomene de
tlczagregare. Dacd existd niai pu{ind retillare. existd mai multl
rliscontinuitate, fiinlelor le este greu a se construi intr-o
c( )r )t ir.luitate personald.
N-ar trebui sd ne oprim numai la erotism. Dacd ii ldsatn
pc intelectuali in practicile lor. obselvlm. la cei simpli. o cu totlll
rrltii preocupare: cea a iubilii-pasiunc. a'-rnatii iubiri". in una din
rri|lilc cheie ale epocii noastre. Drrr.qos tea qi Occidennrl, Denis
rlc l(ougemont a aratat cd unul dintre ultirnele noastre mitu'i este
t'cl ul lui Tristan qi lsolda. chiar'. 9i mai ales pentru cei care n-au
rrrrzit niciodatd de aceq;ti eloi ai iubirii-destin. l'eoria lui
Itorrgcnronl este cd iubirea pasiune s-a ndscut din opozitia intre
'7
\_ )
 90 OLIVIER CLEMENT
aflflnatia cre$tind a persoanei ti stdruinla inc6pdJ6natd, in lumea
cre$tind. a unei conceplii pur tirnclionale. a cdsdtoriei. prea mult
timp cAsAtoria s-a fbcut tErd a lua in considerare dragostea, doar
pentru a asigura continuitatea neamului. insi persoana, trezitd
_deja
la exigenla alegerii libere. a cAutat dragostea in afara
cdsdtoriei: pasiunea hubadurului sau a cavalerului pentru doamna
sa. S-ar putea merge dealtminteri rnai departe gi a ardta cd prima
iubire in intregime personall pe car-e o intdlnirn in istoria
Occidentului a luat aspectul unei prietenii spirituale intre barbati
gi f-ernei care renunlo.\erd la cdsdtorie: Sf'6ntul Bonifaciu. irr
scrisorile adresate Sfintei Lioba. evocd astf'el dragostea lor
duhovniceascd. Sd ne gindint la contextul acelei societdli
merovingiene brutald pAnd la barbar.ie. cu violurile sale. cu
cdsdtoriile sale pur.biologice; cu.jocul carnal al adulterelor.
Cdlugdri gi cdlugdrile realizau urr iutens efbfi pentru a smulge
existenla personali oriclrei apdsdri a .'trupului qi a sdngelui'..
Doar in acel moment au putut 1i intr.evdzute inflexiuni in care se
anunla adevhrata dragoste. insd n.upul era inci atat de violent.
inc6t o iubire personald pdr.ea fird putin[e a se intrupa.
De asemenea iubirea-pasiune este rdu personificatd, pentru
cd se pune in rela{ie directi cu absolutul, lErd o adevaratn
meditalie personal5: nu o vedem pe Isolda devenind Dna Tristan.
ironizeaz-a Denis de Rougenront. in pasiune. dragostea este
dublatd de neliniEte. aceasd scol.bLx.A a absolqtului. Aqteptarea
este umplutA pentru o clipd de o fiinld pe care o sperdm a ti
revelarea absolutului. Apoi vine decep{ia ineluctabi16, f'atal[:
totul e (construitll. iar cdnd celdlalt se r.eveleazd sdrac el insugi,
ne trezim indif'erenfi. reci. Este bine gtiut cd o iubire-pasrune
I trcbdri asupra omului 9I
ffo$te $i moare ca o maladie. $i cAnd e moaftd te intrebi ce s-a
irrtAmplat. qi nu mai gti. "Cum veli fl credincioqi. de vreme ce
sunteti incapabili de a sesiza urzeala unei alte vieli? MI intreb
eunr puteti sA vA ganditi la mine. dacd vi se intAmpld sd gdndili
rrllli:f decAt prin imaginile voastre. Arrr cdutat in zadar a regdsi
olrccare din gestulile rnele in caietul vostru. in atara de ticul
lruzei mele, nimic nu ia trup. De lapt eu nu v-am interesat
rriciodatd in mlsura in care eram eu insumi qi nu asemenea a
eeca ce voi mA credeti. SA trdiesc in afala voastrA, v-a venit
itfoea'?" (Pierre Emmanuel. Circi in sfarSit, eu vir iubesc.)
Adevirata iubire nu este elotism impersonal, nici pasiune
rrbsolutizatS. Ea pune erns-ul in slu.jba tandre{ei, ea $tie cd celalalt
rurc de asemenea nevoie sI fle mAntuit. dar c6, prin dragostea
nr)ilstre. vom putea sd ne mdnluim impreund. Hristos a restaurat
nuplialitatea originilor. El a reluat ternenii insdgi ai Cuvdntului
elcator din Facere. despre omul gi fbrneia care vor li "un singur
lrup". AdevArata cdsdtorie. care nu este o institutie sociald. ci o
Irtittd^ a devenit de atunci posibiln.lin Hristos, noi putem invinge
"usprimea inimii" qi a face ucenicia increderii in chipul fidel a
Itri I)r:mnezeu. Care n-a incetat niciodatd de a zic.e da. chiar atunci
uirrd rroi il respingem. Din acest n'loment nuptialitatea bdrbatului
tri u lerneii este ceruta prin ieltale. prin viala mai tare decdt
rloanea. in acelagi timp nu se mai poate zice, cum trebuia sa se
lrrcrl sub regimul Vechii Alian{e, ci nu este bine pentru om sa
lic singur. Cdci, in comuniunea Bisericii, singurdtatea ddundtoare
{Nlc invins5. celibatul poate sa devind vocalie de rugdciune Ei de
rlrrjire. prof'elie a lumii viitoare. Pe ldngd vocalia nuplialA, in
tcfrrlic prolundi cu ea. vocatia morrasticd realizeazd de asemenea
 92 OLIVIER CLEMENT

implinirea aros-ului.
pdnrinteqti a singut'ei duntnezeiri a lui Hristos. ci este starea
misticd prin excelenti. Martirul ItLl cstc ul'l ascet, ci un om al
crcdintei totalc. O tinirir cregtini insf,r'ciriati. dusd in inchisorile
Cdlugdri Si martiri
l'olrane. gemczr de dut'ei'c in tintp ce adr-tcca pe lume copilul sau.
"Ce vei zice cind vei ll at'uncatl liarelot"' - zice. luAnd-o in
Monahismul a apdrut in Biscrici atunci cdnd a disparur.
zefler.nea. un ternnicer'. lar ea rispurrde: "-Atunci un altul va ti in
prl conveltirea impdr.atultri. riscul petmanent al martiriuluj.
Ne rnine care va sulet'i perrtru mine". in tlontentul in care cie lapt ii
puteam teme pentru cregtinisrr ci plltea fi secularizat. cA putea lirge ppmAntul de sub picioare in sul'erir.rti. n1artirul. dacd aderi
deveni cimentul unei cctdti terestre. Monahisrnul insd
a fbst la('el l{astignit-gi-inviat. cLr toald sLll'erinta sa. este cople$it de
levolta irnpotr.ira o1jri1.t1i cortrPrrrrrtis.
putcrea iuvielii qi cr-uronqte bucl['ia. "Strivili de dinfii llarelor"'.
Monahismul. in tbrr.na sa prirlard, este o cale abrupt5.
cea cl devine "grAu curat''. cunr zicca gi cum urfuturisea - SlAntul
a "puternicilor care cuccr.esc irlparitia lui Dumnezeu... Ignatie al Ar.rLiohiei: el devir.re intr-o oalccare ttrf,sur[ euhat'istie.
Maxirnalisn.rr-rl evangl.relic cere rel.uzul. compromisurilor
gr a Iar cAr-rd situalia politicir abolcEtc pentrLl nroment maniriul. atllnci
ambiguitdlilor. Pentr-u cilugfu.. singur. Dumnezeu este
cu adevtu at apare cilugirul. care. de o alti trauiet'i. dupd o veche sentirtli.
interesant. Oamenilor angajati irr griiile q;i construc{iile
istoriei. "igi dd singele $i prime$te Duhul".
el apArea ca un marginal. un nebun. r.rn in_afaralegii:
qi el vrea Ca $i nrAlturia marlilului. cca a citlr-t-cirului estc agchia in
de lapt sd scape legii depdEind-o. deverrind aoea
existenti in trupr-rl lr-rmii. fana atitati clc salea "Voi sunteti sarea
Duhul pe care nu-l- qtinr .'nici de unde vir.re. rrici ir-rcotro
se ducel.. pdnrintului" ctrre inrpiedicil isLot'iu sd se inchidd in ea ins[qi.
Unii Pirinli au numit monahisntLrl o ..sfent5 deviere,..
Sd in el. StdrgitLrl este cle.ja plezent qi lumea clevine "rug aprins"
ne inchipuim dq exentplu cd mAirre cre$tinii vor
fi din nou in unele monlenle ale isarriei. maximalismul evanghelic
persecutati: un monairism institutionalizat
nu gi_ar mai avea trece de la marLir'la cilirgdr: in altele. de la cdlugdr la mafiir. in
rostul: ar exista siguf un ceiibat ..,lit in interiorur
comunitatilor Rusia. de excmplu. nronahismul olganizat a dispdrut in perioada
euharistice presupuse, uneori cherlate la martiriu.
Aceasta e1a interbelicd. Dar au existal multi rlauli:'i noi qtirr cd ei se rr-rgar-r
q;i
situatia pe parcursul prinrelor trci secole ale erei
noastre. rar pentru cilaii lor. Astiizi cea r.r.r iri n.lare parte a mAndstirilor
cultul stinlilor care se niscuse ilr perioada subapostolicd.
a rost ledeschise imediat dupti rizboi. ar: lbst din nou inchise. l)ar se
mai intai cel al rnarrir.ilor.
presimte - in strAnsi legdturd cll Lu.l uou tip de martiriu. 'hafiiriul
Tiebuie inleles ceea ce inseantnd rrrarririu in creEtinism.
vietii". pre( al un-rilirii qi al .josnicici - un oarecare ttuntir de
Acesta nu este nuntai nrir.turisirea inaintea
.judecdtorilor cdllrgdri ascun6i. nemirtulisiti. Dcstinul lor este fdgdduit.
 94 OLIVIER CLEMENT
rughciunea ii locuieqte, ei nu se mai cdsdtoresc.
Cdlugdrul este de tapt cel care nu se cAsdtore$te, pentru
.cA el vrea sA scurteze tirnpul. sd inlocuiascd procrearea altora,
in timp, prin procrearea sa in vegnicie. Este bine sd ai copii, pentru
cd fiecare este o persoanA vrutd de cdtre Dumnezeu, qi pentru
cd impdrafia nu va veni pAnd ce ntr se va implini numdrul celor
alegi (aleqii. sd ne amintim, nu pentru ei inEigi. ci pentru a lucra
la mAntuirea lumii). Iar cel care. pentru Dumnezeu nu se
casAtorefte, protbleqte in mocl rnai direct impdrdlia. refuzd de a
se instala in istorie. in continuitatea speciei. Consumd in el, in
Ioc de o lisa sd se manifbste. sAnlan[a timpului.
Se presimte ceva analog intr-o iubire adevdratd intre un
bdrbat qi o fbmeie: ei nu se unesc pentru a avea copii. ci pentru
cd se iubesc, ca gi cum dragostea lqr. fErd a mai intfuzia, va
transfigura universul. insl trebuie sd intdrzie!
Monuhismul - implinire ( eros-ului
Precum Ioan care se odihnea pe pieptul invdldtorului la
ultima Cin6, iar mai apoi. imbitrdnit, descoperea chipul
fulgerdtor al Domnului lumilor., cllugdrul este f'ascinat de
incomparabila tiumuse{e a Celui inviat. in cdlugda eros-ul intreg
este atras de aceastd fi-umusele plamAditd din dragoste gi din
lumind. cu atet mai mult bulversantd cu cet ea strdluceqte prin
desfigurarea Patimii gi a Crucii. Nu mai este loc aici pentru o
altd eXpresie a eros-ului: cdci cdlugdrul a inteles cd distanta $i
identitatea intre cel Desfigurat gi cel Tr.ansfigurat dau mdsura
in trebdri as upra omu I u i 95
"iubirii nebune" a lui Dumnezeu pentru el, pentru toli. $i de care
altd dragoste ar mai avea el nevoie?
Trebuie sh iubeqti pe Dumnezeu cu toata puterea ero.s-ului.
Sfhntul loan Scdlarul zicea cd trebuie sa-L iubegti cum ai iubi
logodnica t4 mircasa ta. Cdlugirul astfbl aprins devin€ un "bdrbat
apostolic": el are dreptul sd vorbeascd despre Dumnezeu pentru
ch il cunoaEte cu toata fiin{a sa. Nu va vorpi despre El cum
vorbe$te teologul in canrerd, in cd(i. ci precum cel despre care
putem iice cd "avAnd rugdciunea curatd, este cu adevdrat teolog".
CAnd el vorbe$te despre Dumnezeu, este un calAtor care
istoriseqte. El a fEcut drumul qi a pl5tit prelul sAngelui.
O Biseticd in care nu vor mai exista mari cdlugdli ficdnd
acest pelerinaj in imensitatea lui Durnnezeu pentru a reveni apoi
citre oameni cu chipul incendiat precum cel al lui Moise
cobordnd de pe Sinai, acea Bisericd va tl muribundd. Biserica
nu-i slndtoasd decdt dacd are martiri sau cAlugari.
$i de ce o societate care este legatd nu numai de putere,
oi Si de inlelepciune, aqa cum intreline laboratoare in care se
urmare$te cercetarea qtiinfificd. nu lavolizeazd qi aceste labora-
toare spirituale in care oamenii se consacrd "explordrii lui
Dumnezeu"? Vom sfdrgi toli prin a recunoa$te cd este ridicol a
se stbdi asupra existentei lui Dumnezeu. Ar trebui mai bine sd-i
ascultdm cu atenlie pe cei care-L cunosc din experienld gi pe
care ii vedem cd in credinja gi cunoagterea totald pe care aceasta
o provoaci. nu degradeazd umanitatea lor. ci o sldvesc.
Avem nevoie de spirituali care pot deveni pdrinfii nogtri
duhovniceqti. Prea mult timp am rAmas orfani. Am translbrmat
tratamentul sufletului intr-o tbrmd un pic ne$lefuiti de
96 OLIVIER CLEMENT
psihanalizi. Vrem de asentenea oarncni care practicd "arta
altelor' gi gtiin(a Etiinfelor". cLrnr nunresc IsihaEtii "metoda" lor'.
calugdri capabili de a discelne duhurile. de a se culunda in
"inimi" (care sunt un pic r.nai protunde decAt inconEtientul
psihanaligtilor). spirituali avcrtiza{i in strategia rbzboaielor
nevizute. Da. cAtd nevoie avenr de cirlugf i!
Asculture, .feciorie, sdrdcie
Voturile monahale tladilionalc permit de-a iubi pe
Dumnezeu qi pe aproapele "din toatir inirna sa. din to1 sufletul
siu- cu toata nrinlea sa".
Ascultarea elibereazi lilrertltc'a. rastigninci''iubirea de
sine". Cel care se di cu toati increderezr. cu toatd credinta"
despr-riat. unui "pdrinte" mai avansat pe cdile liberirii. depdgeqte
suficien{a gi int)uenta "patirnilor". se detageazd qi se liniqtegte,
se gdse$te pr-rrtat printr'-r'r nti.jlocirc oare-l introduce in
comuniunea sfin{ilor. Ascultarea condamnd la moarle idolatria
de sine. rddicini a tutulor celorlalte. invati sd se supuni la toatd
existenta astt'el ca ea sd"creasci. adicd si-l invele pe cdlugal.sa
devind "pilirrtc" la rindrrl saLr.
Sdrdcia. ca Ei dezapro1l'iere ontologicd. coopereazd cu
ascultarea pentlu a-l descliide pe om l)umrrezeului Celui Viu: a
se lace umil in rndinilc Acestuia. inseanrnd a-l pemite de a ne
re-crea. Eu md prirlesc de la [:]l in tiecare.rnonrent. primesc totul.
gi totul e dar (har). Sdrircia este ca qi lrdosr,rll sdrbdtoririi.
Interiorizatd de laicul anga.lat in Iume. ea depdqeEte idolatr.ia
Intrebiri asupra omului 97
cconomicului, indepfuteazd cu umor obsesia de a produce qi de
a consurna qi, cum scria Paul Evdokimov, pregdte$te o economie
planetard lbndatd pe partaj, insd rAnduiti la comuniune prin
adevdratul miracol al p6inii: Euharistia.
Castitatea este o notiqne bogatl Ei profundd in Traditia
llisericii primare. $i aceastd noliune merge la fel de bine atAt
pentru omul casdtorit, cat pentru cdlugdr. Castitate inseamnd
unilicare, pacilicare. integritate qi integralitate a fiinlei intregi.
lixistd castitate atunci cdnd persoana integreazd realmente eros-
ul, dinamismul naturii sale. A se abandona miscErii oarbe a eros-
ului. inseamnd a se dezintegra. A omori eros-ul ldr6, a-l invia.
Itrri a-l insulleli in Duhul, inseamnd a se usca dup6 un rip fbafte
particular de rdutate monasticd (adesea inchizitoriald). Trebuie
0onstruita imensitatea iubirii personale. Atunci toatd puterea
vielii devine sirbdtoare a unei intAlniri. f-armec al tandretei.
Aceasta poate fi dragostea pentru fiumuselea ultimi a lui Hristos.
core imi incredinfeazd taina tuturor chipurilor. blandetea fiecArei
creaturi. Si ne arnintim, in mAndstirea din Avila, tamburina de
cure Sfhnta Tereza se acompania pentru a dansa, cdnd bucuria o
invada. Acesta poate 1i de asemenea, tErd a exista opozitie, chipul
lubitei care smulge poetului acel strigdt atat de banal, insd
c$onfial:
"C6t de lirumoasi este lumea, iubita mea,
cAt de t-rumoasd este lumea!"
Ascultdtor, s6rac, cast. cdlugdrul devine vigilenla, trezvn
Iurnii. in regula pe care o dbdea cdlugdrilor din Biserica Romdnd
In 1953, patriarhul Iustinian le cerea "si se roage pentru cei care
nu ltiu, nu pot sau nu vor sd se roage". Sau precum un cdlugdr
 98 OLIVIER CLEMENT
de la Athos care putea zice unui oaspete in trecere, in timpul
slujbelor de noapte aproape indefinite: "Noi suntem obligati sd
biruim tot somnul lumii."
Acesta este puternicul care pune inana pe impdrdlie: el
vede toate lucrurile in lurnina lui Lfuistos care vine. gi pe aceastd
cale grdbeqte venirea Sa.
Cu toate acestea un adevdrat calugdr.nu este nicidecum
insensibil la fiumuselea lbminind in esenla ei, pe care atn putea-
o numi t{paracleticdll. de la denumirea de Paraclet. datd Duhului
Mdngi4ietor. Pentru a reveni la Athos. dacd nici o prezenli
leminind nu este adnisd. pestc tot insd. in inima fiecarei
mandstiri, se gase$te icoana Maicii Domnului. iar Athosul este
adesea numit "Grddina Maicii Domnului" sau.,Gr6dina
Fecioarei". indllarea eros-ului spre veqnicie se face deci prin
medierea celui mai femirrin chip. La f'el, o prietenie
duhovniceascd poate.iuca un rol pr.elios in destinul fbgbduit
slujirii. Dar atunci, "iubegte pe cel mai demn de iubire in aceastd
lume, sinele celuilalt. $i ce primire a-i f'ace frumusetii? Foarte
simpld: recunoaqte, primeEte in inima ta acest dar foarte pldcut
al cerului, apoi lashJ linigtit. cu condi(ia de a-i dori liumusetea
supremd de la Dumnezeu - harul" (Gerar-d Mar-rley H opkirs, poeme).
Voculitt nupliuli
. Este plin de sens t'aptul de a ni se revela consubstan-
tialitatea naturii umane in Biblie. mai intAi sub o fbrmd nupliald:
"nceasta este os din oasele mele qi came din camea
mea.," zice
ornul atunci cdnd Dumnezeu aduce f'enieia spre el.
$i Geneza
c(nltinuA asupra realitdfii vii
a nrariajului:.',De aceea va ldsa omur
l)c tatdl sdu gi pe r.nanra sa Ei se va uni cu f-emeia sa.9i vor fi
rurn0rrdoi un trup'', cuvdnt reluat de Hristos in Evanghelib.
Agadar.
(hagostea dintre bdrbat gi t'emeie este
originard. paradisiacd, datd
irr toatd splendoarea sa cu ntult inainte de phcat: ,.Iar
ei erau gor
qi nu se ruginau" (Fac.2;23-25 t. in paradis nu gdsim
cdlugdrul,
ei cr,rplul.
Cu siguranll condilia de separatie (de cddere) a tLllburat
irr profirnzirne rela{ia dintre birbat gi fbrneie.
$i unul gi altul au
lirst antrenali in jocul impersonal al eras_ului in care
ei se cautd
ftt rnod dureros pentru a se intiilni un moment. a se pierde
din
nor.r sau a nu se mai intdlni nioiodatd.
Paul Evdokimov, a cdrui meditalie asupra dragostei
umane
c$tc atat de prelioasd. aplicd in mod simbolic bdrbatului gi fbrneii
hrtrobarea pe care Dumnezeu o adleseazd lui Adam,
in paradisul
t[.iu pierdut: ''Unde eqti tu?" La fbl. scrie Evdokimov.
btubatul $i
llrrrcia nlr inceteazi a-gi zice unul altuia: ,,Unde egti
tu?,. de_a
Itrngul unei istorii in carc seductia gi ura se amestecd.
S_ar purea
tlu(lia intr-adevdr ceea ce Maryse C_.hoisy a numit .,rdzboiul
rexclor". Perioada pan.iar.hald n_a existat ?ntotdeauna.
nu
Itrlotdeauna blrbatul a clominat f'enteia. Istoria preistona au
$i
lr )oscut t'enomene de matr.iarhat (atestate p6nd
in secolul al
XVI|I-lea in unele sate fianceze in care omul era
semi_nomad)
1l tlc poliandrie, practicatd in Tibet piind in epgca noastrA gi
lorrsiderati de altfbi ca o metodd sAndtdasd pentru a restrAnge
nuntilrul natterilor! Dacd f'emininul pare sd fi fost asociat
mar

lo0 OLIVIER CLEMENT
deglabd lumii vegetale. care acumuleazd energie, iar masculinul
lumii animale, care o cheltuiegte, se presimte, mai degrab5 dec6t
o dominafie unilaterald. un joc complex de tensiuni gi de
altemanJe. in multe tradilii arhaice (qi aceasta a reapdrut in Indi4
in plind perioadd patriarhald, cu tantrismul) se apropia divinul
printr-o simbolisticd cosmicd gi f'eminini (nu numai Pdmdntul
Mami, ci Marea Mamd divind), gi existd un sacerdofiu f'eminin.
Fo4ei mai mari a bdrbatului, l-emeia i-a opus tenacitatea
sa biologicd. Din punct de vedere sexual b6rbatul este partea
legatd de moment, t'erneia de duratd; servitoare, insd care na$te
gi cleqte partea bdrbdteascd. servitoare a,speciei in detinitiv. iar
bdrbatul este intotdeauna tentat sA se dizolve in sdnul mamei
cosmice.
in Hristos, in tainicul raport care-L uneqte cu Biserica,
cre$tinul cautA reconcilierea bdrbatului gi a femeii, a masculinului
gi a f'emininului. a eros-ului gi a persoanei. Cregtinismul, chiar
daci unele contexte culturale l-au desfigurat uneori, a consacrat
deflnitiv transcendenla persoanei gi deci cd bdrbatul gi f'emeia
sunt gi unul gi altul persoane, mai mult decdt egale - absolute.
De aceea Sthntul Pavel a putut scrie: "in Hristos, nu mai este
nici bdrbat, nici femeie" (Gal.3, 28)
- sunt mai intAi, qi
fundamental. persoane.
Simultan, Hristos a restaurat buna polaritate a masculinului
gi a f'emininului. i-a redat splendoarea sa paradisiacd, a -
pacillcat-o, a iluminat-o, prin aceasta mare iubire care circuld
. intre El qi Biserica Sa, intre El gi PdmAntul indumnezeit de
Euharistie. Cdci Biserica nu este numai Trupul SIu, ci qi Mireasa
Sa. $i existd o t'emeie. Maria, care in mod liber, in numele
I
umanittilii gi a pdmdntului, a redeschis crea{ia Creatorului sdu.
De aceea Smntul Pavel afirmd inc5: "...intru Domnul. nici
l'cmeia fbrd bdrbat, nici bdrbatul tErd f'emeie " (l
Cor.l 1. 1 I ).
in aceastd perspectivA, adevdrata cdsitorie, care nu este
sociologicd, ci sacramentald "este o mare taind", scrie
apostolul -, nu pune in cauzd. a$a cum am spus, adevirata
castitate.
La primul sinod ecuntenic. cel de la Niceea (anul 325),
cdteva voci au insinuat c[ mariajul Ei sacerdotiul sunt incompa-
tibile, pentru cd relalia sexuala te tace necurat. Ori, trebuie
subliniat, aceastA probleml nu s-a pus niciodatd, de la
inceputurile crestinismului. Apostolul Petru. in particular., era
cisdtorit, iar Clement al Alexandriei. tblosind o veche istorisire.
nc spune cd dragostea conjugald dintre apostol qi so{ia sa ajunge
la plenitudinea sa in momentul martiriului. Stbntul Pavel, care
tvusese accente monastice gi care a preferat s5 pdstreze celibatul
in speranla unei reveniri imediate a Domnului. atunci cAnd a fbst
chemat, la sfbrgitul viefii sale, sd precizeze organizarea
comunitdlilor pe care el le-a tbndat, cerea numai ca episcopul
(cuvdntul desemna atunci atet episcopii cdt gi preolii noqtri) sd
lie "bdrbat al unei singure femei". Recomandarea are valoare
misthE gi nu morald: intr-adever. in biserica primard. precum
astdzi in Biserica Ortoboxe, un vdduv nu poate avea acces la
preolie. Fidelitatea preotului 1'a!5 de o singurd femeie chiar
dincolo de moarte - trebuie sd fie imaginea absolutei tldeliEti
t lui Dumnezeu.
Oti. dezvoltarea unui dualism (la limit5 manihean) care
rtacliona impotriva pansexualismului unor culte pdg6ne, de
.t
t02 OLIVIER CLEMENT
asemenea cre$terea unei dialectici vechi-testamentare a purului
gi impurului. 9i, in iine, evolulia sacerdofiului spre o casta de
clerici. au deterninat sinodul de la Niceea de a pune problema
puritalii sau impuritatii casdtoriei. {ii-atunci un mare cdlugdr
egiptean din acel timp. Pafhutie. care cuno$tea din experienld
cdile castitdlii asoetice. a reamintit cu insisten!5 cd mariaiul este
cast qi cd el este deci perttct conciliabil cu practicarea
sacerdoliului.
in Tradilia Bisericii nedivizate, dualitatea vielii monastice
gi a vie(ii cojugale nu coincide nicidecum cu cea a sacerdoliului
gi a laicatului. Se poate fbarte bine concepe ca un laic sd aibd
de asemenea nevoie de celibat pentru a se irnplini; calugdrii. in
Occident pdnd in epoca caro lingiand.' in Orient, cu cdteva
excep{ii, pAni astdzi. sunt aploape to{i laici. in Orient se intdmplS
ca unele conunitdti monastice sd nu aibd preot; acesta vine
pentru celebrarea slu.ibelor duminicilor qi sdrbdtorilor. in tot
restul timpului cdlugarii cAntAnd qi psalmodiind slujbele precum
in mare misurd gi laicii au dreptul de-a o tace. Deci, dacd un
laic poate tl atras de voca(ia celibatului. un bdrbat cdsdtorit poate
flla f'el de bine atras de cea a preo{iei. ceea ce este fbarte
obignuit in Orient. Cu toate acestea. pentru cd aici este vorba
despre cdile inventive ale iubirii, se poate fbarte bine concepe.
qi exernplul Sf'6ntului Pavel ne incurajeazd de-a o face, un preot
care va rirnAne celibatar pentru o maj mare disponibilitate
apostolicd. in aceasta consti. parc-se. una dintre experienlele
tradiliei occidentale a sacerdoliului. E ca gi cum a-i spune cd
Biserioa ar trebui sd-qi aleagd preolii sii la f-el de bine printre
cei mai buni celibatari. cAt si orintre cei mai buni bdrbati
103
cdsdtorili. Esengialul este de a nu se opune. de a nu clericaliza
celibatul - pentru cd un laic are de asemenea dreptul la unele
fbrrne de maximalisnt -. de a nu descaliilca cdsdtoria, cdci
diversele sacramente sunt ca gi tot atAtea raze a unicului soare
euharistic Ei este g.eu de inleles in ce fel, dacd cdsdtoria este o
fi incompatibild cu cea a pr.eofiei. poate cI astdzi
taind. ar putea
aceastA problemd pare de nerezolvat in Biserica Catolica, nu
numai din cauza unei condi[iondri istorice indelungate. ci
Ei
pentru cd lipsegte anbianla proflrnd asceticd, magnetizarea pentru
to(i spre o autentici castitate pe care o suscitd prioritatea cdii
monahale in Bisericd. Din contrd. delirurile contemporane in ce
priveEte irnplinit.ea onului printr-o .'liber.I" sexualitate, pustie$te
clerul, cu atat mai mult cu cAt acesta se compune incd dintr_o
majoritate de pr.eoli care au fbst .'puqi de o parte" mult prea de
tineri, in viflutea unei conceptii ir-rdividualiste gi sentimentale a
"vocaliei". qi care igi lac criza lor de adolescentA patruzecl
la
sau la cincizeci de ani.
Cdsdtoria este casti prin integrarea eros-ului in intdlnirea
tlintre doud persoane care. purtate cle comuniunea ecleziall" fac
tlin polaritatea naturilor lor. linbajul iubirii lor gi iqi ddruiesc
lcciproc lumea. Pe parcursul a noud secole nu a existat un ritual
prclpriu al cdsdtoriei: acesta unea doub flinte care, tl.Aind
irnprcund. mergeau intpreund pentru a se impaftA$i. pentru un
lrirrbat gi o f'emeie care se inrddacineazi in viata in Hristos _
(lralaostea lor
-. ei au a o descoperi. a o reinnoi, a_i d5rui oentru
liccare chipul celuilalt gi pentnr anrtindoi chipurile copiilor lor.
lli n-au a o inventa: ea exista inaintea lor. i-a dus unul cAtre altul.

t04 OLIVIER CLEMENT
este dragostea dintre Dumnezeu gi PhmAntul idcut de El, dintre
Dumnezeu qi umanitate. dintre Hristos Ei Biserica Sa. Femeia
este nAscutd nu din "somnul" bdrbatului, cum se obiqnuiegte a
se scrie. ci din "extazul" sdu. cunr pe drept traduce vechea Biblie
grecd a Celor $aptezeci (Septuaginta). Tot a$a, moartea lui
Flristos pe Cruce este un "extaz" care dd naqtere urnanitatii celei
noi. Acest extaz al Rdstignitului este fundamentul oricdrei iubiri
umane. O iubire adevdratd, chiar mult dincolo de frontierele
apalente ale Biseridii. evocd, tErd a o $ti sau gtiind, acest extaz.
Nu o qtie? Atunci ea se consumd. sau moartea o intrerupe. cdci
"nu existd iubire f'ericitd". O stie? Inceoe asceza care consistd
in a lua din extazul inepuizabil a lui Hristos. Din coasta Sa
strdpunsd curge apa botezului Ei sAngele Euharistiei. Din
deschizdtura tiinlei Sale torturate izvoragte Duhul. Atunci, cAnd
iubirea un-rand pare a seca. este de aiuns a slpa pdn{ la intinderile
nesecate ale iubirii divino-umane. Prin pdrere de rdu, prin iertare,
increderea firl reciprocitatea "degertului", celdlalt neagteptat ne
este dat. uimirea qi recunoptin{a se aprof-undeazd, fidelitatea
devine, in Duhul, poarti deschisd la noutate, de aqa manierA inc6t
se reveleazd iartr gi iard intre noi aceastd "mart taind" al ctrrei
singur criteriu, contrar exaltdrilor pasagere ale pasiunii, ar putea
li pacea. bucuria. increderea, impdrtaqite.
Asceza vielii nupliale comportd astf'el trei exigenle majore.
Pdma este interiorizarea obstacolului. iar nu escamotarea
lui. Dragostea nll poate sd dureze. nu poate evita innimolirea
promiscuitatii Ei a uzurii decAt dacd rdmAne presdratd de
obstacole. in cdsdtoria adevdrati. obstacolul nu dispare, se
interiorizeazd. Devine necesitatea durd de a r€sDecta alteritatea
a .-
IntreDa asupra omutur r05
celuilalt pentm ca acest prea apropiat sd rdmdnd totu$i un
aproape. "A deveni un singur trup". adicd o singurd viafd. nu
inseamnd fuziune. ci comuniune: qi trebuie si qtim sd rdmAnem
doi. Trebuie sa te treze$ti la existenta celuilalt. o existenld la t-el
de leal6, la f'el de interioard ca a mea. inaccesibild nu in
opacitatea sa (celdlalt devine atunci un obiect mult prea accesibil
urii mele),.ci in transparenla sa insdgi.
A doua exigen!5 este reluzul de a obiectiva eros-ul"
Occiderrnrl, dupa tAcerile victoriene. se nApuste$te cAtre "artele
de-a iubi". $i. binein{eles. dzic6 dragostea este un limbaj, trebuie
sd inveti bine si
vorbeqti. Dar ce importanlA are, dacd nu mai
avem nimic a ne spune. dacA ttu rnai existd decdt mecanisme
bine aranjate? A refuza simultan vagabondajul imaginarului Ei
mecanizarea enrs-ului, a echilibra atenlia fald de cel5lalt 9i fald
de slrbdtorirea vielii, iatd o asceza de care nimeni nu s-a ocupat
cdtugi de pulin!
A treia exigenlb este cd dragostea umand se implineqte Ei
se depi,gegte intr-o slujire comund. Un cuplu se condamnd dacd
se inchide in el insuEi. N-are alti alegere decdt distrugerea
reciprocd sau impreund-crearea in aceastd mare miEcare a slujirii
9i a vietii, a slujirii vielii, care singurd permite Bisericii de a tr
ea insl$i. Ca in.Tradilia Bisericii nedivizate gi astdzi inci in
Ortodoxie, preotia si tie, de-o oarecare manierd. cdnd este vorba
de un preot cAsitorit, asumat5 nu de bdrbatul singur ci de cuplu,
este de o imensd. de o exemplard semnilicalie.
Intervine aici taina copilului. taina proprie familiei: "Pentru
aceasta imi plec genunchii inaintea Tatllui Domnului nostru lisus
[Iristos. din Care orice neam in cer Ei pe pdmdnt iqi trage numele"
 l06 OLIVIER CLEMENT
(Ef.3, l4-15). Inrr-o perspecrivd propriu cregtind, nu se poate
spune cd obiectivul cdsdtoriei este procrearea. O dragoste
adeval'ati nu are obiectiv; este ea insa$i propria sa evidenld. Dar
atunci ea nu poate sd nu tle f'ecund5. ca aceastd f'ecunditate sa
serueascd pentru a lupta impreund. a pr.imi impreund pe apropele
sau "a aduce pe lume" copii. Atdt de putinq, cupluri aduc cu
adevdrat copiii lor pe lr,une! Cdli nu se inchid asupra lor gi ii
devoreazd cu jilava lor adorare. pdnd cAnd ace$ti copii, cu o
necruldtoare brutalitate. se mogesc ei ingigi din aceastd sterilA
mahice fbnilialS. CAli adulli rru cairtl sensul viefii in copiii lor,
in loc de a le-o transmite: slu.litori ai speciei, nu ai persoanei. A
aduce cu adevdrat copii pe lunte. inseamnd a qti nu nurnai sd le
dai viafd. ci qi exemplul unei slujiri creatoare; ?nseamnd a accepta
destinul scoarlei in .jurul mugurelui. care prote.jeazd la vremea
potrivitd, apoi se deschide pulin cAte putin la vreme potrivitd.
Inseamnd a tace din f-amilia sa acea "miculE Bisericd,. de care
vorbeEte Sfhntul loan Gurd de Aur qi in care copiii. dupd exemplul
adullilor, 1'ac ucenicia dublc'i deschideri: lui
Dumnezeu qi
aproapelui. Cdt de bogat era inteiesul vechiului obicei din casele
lardnegti cregtine de a ldsa intotdeauna un loc liber Ia masd:
pentru strdinul care poate va bate gi oare ar putea fl Necu_
noscutul, gandindu-se cd Duntnezeu viziLeazd adesea oa[renii intr_
un lbl fbarte tamiliar.
Dar copilul insugi nu este oare un mic nepunoscut care ne
viziteazd? -foate asemdndrile care il f'asorreazd gi care ne asigura.
nu'il irnpiedicd de a fl radical dil.efit. Din ce in ce mai mult
copilul va fl dorit. Existd ceva fbame insemnat in aceasti liber.tate
I ntrebdri asupra ontului lO7
care transtbrmh f-ecunditatea din f'atalitate biologicd in setea dupd
o mai mare iubire. Dar cu o condilie: ca acest copil, chiar vrut,
$i ar putea tl intr-o zi "programat". sd fie mai intdi in mod
fundamental primit. qi primit ca vn necunoscut.
Incertitudini
Nimic. precum aceasti temd a dragostei umane, nu atinge
taina existenlei personale qi de aceea Fespectul qi rezerva se
impun aici. precum gi mai mult inc6. preceptul evanghelic de a
nu judeca. Sd ne amintir.r.t atitudinea lui Hristos inaintea femeii
. "prinsd in adulter" (loan 8, 3-ll). Sd ne amintim un alt pasaj, de
o densitate carnalA incredibild. in care chiat'Iisus lasa o
prostituafi sd-l infEqoare picioarele clr parul ei gi sh le unga cu
parfum gi cu lacrimi. Totul este pdtruns de eternitate prin
proximitatea mor{ii 9i a trar-rsfbnndrii : "... spre ingroparea Mea
a fhcut-o" - deja purtitoare de rrit'. Fariseul care-L prime$te pe
lisus zice in sinea lui: "Dacd acest om ar fi prooroc, ar qti cine
este qi ce fbl de t'emeie este aceasta carc se atinge de El, cd este
o prostituata". Iisus, descoperindu-i gAndurile, ii zice: "leltate
sunt pdcatele ei cele multe. fiindcd rnult a iubit. Iar cui i se iartd
pufin, pulin iubegte. Iar ltrreii i-a zis: Ciedinla ta te-a mantuit;
rnergi in pace". (Lc.7. 36-50)
Sd ne amintim. in tlne. dialogul cu Samariteanca - o
crctic5! - aproape de fhntAna lui lacob. Iisus ii aminteEte in rnod
pagnic cd ea a avul cinci bdrbtrli Ei cd birbatul cu care fAiegte
ircurn nu este solul ei. Aceastd amintire nu .judec6, ci afirma o
 I
l08 OLIVIER CLEMENT lntrebdri asupra omului r09

clarviziune care are rolul de-a o trezi pe t'emeie asupra identitdlii

rlc un rit penitential. Cu toate acestea, intemeindu-se pe cuvdntul
interlocutorului sdu. "Doamne. ii zice ea. eu vdd cd Tu esti
lrri llristos cd divorlul este imposibil cregtinului, mai pulin in caz
prot'et". $i acestei t'emei Iisus ii descoperd nu numai taina apei
lc porneia (care desemneazl o situa{ie de adulter qi de
celei vii, ci gi cd "Dumnezeu este Duh si cei care I se inchind
rlcpravare), i se intAmpld sa constate moa.rtea unui cuplu, de.a
trebuie sd I se inchine in duh gi in adevdr" (loan 4, 1 -42\.
rrucgistra dezmembrarea lui gi de a-i da din nou unui divo(at taina
inaintea f'emeii prinsd in adulter, a prcxtituatei, a f'emeii cu
lsircramentul) cdsdtoriei. inseamnd cd aceasta taind nu este
cinci bdrba{i, Iisus, in ciuda tariseilor - gi mai ales a fariseilor
eonrparabild Botezului. in care libertatea omului nu are in t'a!a
creqtindtd{ii -. refuzd a privilegia mizeria trupului, a tbce din
rlt:cit haru'l intotdeauna ot'erit. Harul, in cdsdtorie, este ol-erit unui
picatul trupului lapul isplgitor al angoasei noastre. El desci_
etrplu, adicd acordului a doud libertd{i umane. Ori, in unele cazuri
fi'eazd numai in aceastd mizerie un semn al situatiei noastre'
lirnitd, pentru discernbmAntul cf,rora se cere cea mai mare
comune: "Cel care este tlra pacat sd arunce piatra cel dintrii'..
uiroumspeclie din partea responsabililor bisericegti, se intampla
EI qtie de asemenea cA aceste t'ernei cu via{i deplasatd sunt
r'li o pocdinld comund gi o ieftare reciprocd nu mai sunt posibile,
modestele care vor li primele a-L inqelege.
r'i lcest cuplu nu mai existd qi nu se mai poate insera ca atare
De aceea mesajul cregtin. in acest domeniu, nu este o lege
in curentul de iubire care leaga pe Hristos de Biserica Sa. Cum
a impune, ci o solulie a propune. Nu apa4ine Bisericii sI dicteze
vl indepdrta ea, Biserica, de la comuniune, aceste destine
legile Statului sau sd blocheze ca un oarecare ,.gmp de presiune".
rrhobite? indrdmi-va ea sd indepdrteze de la Flristos pe f'emeia
Biserica inspird qi sfinte$te, ea nu constrdngel inimile sunt cele
nrltrlteri. pe prostituatA, pe fbmeia cu cinci bdrbali gi care trdiegte
pe care incearcd si le schimbe.
Itr'urn cu un bdrbat care nu este sotul sau? $i suntem noi altoeva,
insd trebuie mers mai departe. Chiar pentru fiii sdi, Biserica
pultru a putea arunca piatra dreptului?
trebuie sd fie o mami milostivd gi nu o putere juridicd
impersonald. Preceptele care privesc dragostea umand trebuiesc
adaptate. de cdtre pdrinti duhovnicegti gi episcopi care au darul
Femeia, purtittoare de uomute
discernerii duhurilor, cu un inllnit respect, fiecdrui destin
personal. Aici intervine, in uzul canonic al Orientului creg'tin,
Ast6zi, la capdtul unei lungi perioade de patriarhat. femeia
nofiunea fundamentall de ..iconomie',, care desemneaza tocmai
I irrlil sA se afirme ca persoand umand in plenitudinea sa, un
aceastd adaptare milostivd. Ortodoxia insistii asupra misterului
rurbicct liber gi responsabil. Este fbrmentul, aluatul evanghelic
Jw.J monogamiei. ca qi Catolicismul de altf'el, 9i mai mult chiar, pentru r rul lucreazd, eliberdndu-se in sf6rqit de vechile structuri pdgene.
cd reclsdtorirea unui viduv nu este incurajatd. ea fiind inspirattr
- Insi\ necesara lupt2i pentru egalitate sociald pentru cA ea trebuie
r.
 llo OLIVIER CLEMENT
sd existe -
prca des purtati impotriva bdrbatului, ne lasd astizi
nesiguri asupra identitSlii proprii a t'emeii. asupra sensului
f'eminitali. Fdrd indoialS. trupul. sul1etul, maternitatea, sunt
simboluri, insi mai mult ca niciodatd intdrite dupa atetea
interpretdri care au definit t'emeia ca int'erioard. Ori. pentru
creqtinisrn. masculinul ;i f'emininul nu sutt esen[e ierarhizate, ci
modalitdfi ale unicei naturi umane. Am6ndoud. am spus-o, sunt
prezente in fiecare bdrbal gi in fiecare fbmeie, astf'el incdt femeia.
c6nd ea impune demnitatea sa de persoand contra b rbalulu|
incepe a-i semdna acestuia. valor-izdnd. in Lira sa. propria-gi
dimensiune masculind in detrintentul f'eminitdlii sale. De unde
ambiguitatea actualei "revolutii fbminine', in Extremul-Occident.
Femeia se revoltd pe buni dr.eptate impotriva fieudismului difuz,
care regdsind lird sd o gtie, vechi pre.judecdfi aristotelice
- 5i
scolastice - o vede ca pe un f'el de mascul ratat. Femeia
protesteaz5 impotriva acestei societdfi a plhcerii. care face din.
ea un obiect erotic Ai din goliciunea ei un mijloc de publi_
citate -
pe scurt, un vast bordel al imalinarului. Ea doregte o
reciprocitate real5 cu bdrbatul. o participare directd la viata
public5. in care qi-a dovedit incd de multd vr.eme apritudinile;
compasiunea sa vie. bdtdioasd. se trcze$te pentru tofi cei necdjili
- cei din lumea a treia sau din ntaghenri(e, cei ai minoritltilor
desconsiderate, cei din r-rzinele in care cdqtigarea existentel
rdmdne de cele mai multe ori o pier der.e a sufletului. Totugi, din
lipsa unei inspirafii pur duhovnicesti. haosul ameninld iar
ierarhiile se inverseazd in loc de a f'ace loc unei tensiuni
creatoare. Violenla face din f'erneie un f'el de amazoana
homosexuald gi dominatoare. ignoranla disciplinelor meta_
in trebdri asupra omului lll
morfozei, o datd rupte vechile bariere. neeliberAnd decit instinc-
tele qi tbarte vechile nragii.
Este impoltant deci sd clarificdrn gi sd atirmdm cu
seninAhte qi in acest domeniu. o inspira{ie propiiu creqtind.
S-ar putea sugel a, impreund cu Paul Evdokimov cd masculinul
leflectd intr-un mod mai particular. in natura umanA, Cuvantul
(Logosul divin) care structureaza gi defineqte, iar femininul pe
I)uhul btAnt cale inspir5, mAngAie Ei intrupeazd. Aqa cum am spus
nrai sus, cuventul Ruah, care in limbile semitice insemneazA Duh.
cste adesea f'eminin. Limbaiul Bisericii stabileqte de altf'el o
strdrrsd coresponden{d intre Duhul preasfint eniei - Panagron
;ii f-erneia prin excelenld. Maioa lui Dumnezeu, veneratd ca gi
"Prea St'6nt6" - Panagict. intr-un text al antichitdlii creqtine,
l)idascalia Sfinyilor Apostoli. gdsin urmdtoarele cuvinte cu
privire la diaconat, care atunci era conf'erit atat femeilor cet $i
hdrbalilor: "Diaconul are locul lui Hristos. iar yoi il veli iubi. Veli
cinsti diaconesele in locul Duhului Sfhnt."
Aceastd remarcd ne perrnite sa descitiam simbolurile
inscrise in maniera de a fi.a bfu'batului gi a t'emeii.
Atitudinea masculind in sexualitate ca $i in demers -
tlcmers tizic, dar gi intelectual - este in acelaqi timp liniard qi
saeadatd. pe cdnd atitudinea f'eminina pare iradialie gi
e (mtinuitate. La f'el geometria asprd a trupului bdrbatului se opune
c(n'rtinuifilii annonioase a trupului f'emeii.
Bdrbatul merge ca gi arcaEul. drept la {intd. Voinla sa se
irrcordeazd pentru a depdgi obstacolul. Femeia reaclioneazA
plintr-un gest de prezentd in care voinla abstractd ocupd mai
l)u[in loc decet vibmlia intlegii fiinfe. Ea cautd - sau mai degrabd
 tt2 OLIVIER CLEMENT
g5seste - mai pulin eflcacitatea decdt expresivitatea. Un bdiefel
exagereazi" surioara lui se deghizeazd.
Bdrbatul este zgomot inf-ernal - de r6s sau de mdnie;
l'emeia curge ca apa. surdde ca apa.
Bdrbatul este cuceritof, privind departe gi spunAndu-o cu
lirism. Femeia se adaptazeazd la imediat, indicd concretul, este
ironicd.
Bdrbatul evadeazd, f'emeia se prdbugegte. Partea ei este
grija qi adesea devotamentul.
Bdrbatul gande$te cu capul sdu, lbmeia cu toatA fiinta sa.
Ea poartd copilul in trupul sdu, este in complicitate cu via1a.
Dar adevdrul 1'eminitd{ii gi al masculinitiilii, pentru a trece
de la aceastd descriere ambigud la chipul lui Dumezeu, cere o
ascezd a transfgurdrii.
in Biserica Rdsdritului, deasupra u$ilor impdrdte$ti care
sunt in lala altarului gi inaintea cdrora cregtinii primesc
impdrtdgani4 se reprczintd de obicei, de o pqrte ti de alta a lui
flristos in slavd gi intr-o atitudine de mijlocire, Maica Domnului
gi Sf'dntul Ioan BotezAtorul. Evdokimov vede in aceste doui fi-
guri im4inile simbol ale masculinului qi femininului. Ioan
Botezdtorul, in linia lui Ilie, este violentul care interiorizeazd
violenla sa pentru "a pl€gdti ciile Domnului", cu certitudinea cd
"El trebuie sd creascd, iar eu sd mE micsorez". Vedem in Ioan
simbolul masculinului care cucere$te, gnsindu-gi crucea gi trans-
lbmrarea sa. Dupi chipul BotezAtorului, bdrbatul duhovnicesc nu
va fi solul caredomind gi posedeazd. ci "prietenul Mirelui'l
ceresc, cel care qtie cd femeia, ca persoand" are un raport ime-
diat du Dumnezeu. Cdt despre Maica lui Dumnezeq ..ea nagte
In trebari as upra ont u lu i I r3
dumnezeirea pe pAmdnt gi umanitalea in cer". inrplinind astl'el
maternitatea duhovniceascd. Dupi chipul ei. rnaternitatea prin
care f-emeia se mdnhrieqte, pentru a relua o expresie a Sf'Antului
Pavel. nu este un destin biologic. nici simplul instinct matem.
despre care $tim cd poate poseda copilul pAnd la asfixiere. ci
adevdrata maternitate se transfigureazi dupi chipul celei care.
la picioarele Crucii, se consacri matemitdtii univenale: "Femeie.
iatd fiul tdu", ii spune Rdstignitul. desemnAnd pe ucenicul Sdu
mult-iubit - qi care dintle noi nu este mult-iubitul Sdu? Doar
aceastA nlaternitate .iertlitoare. dezinteresatd. perf'ect corrpa-
tibild cu celibatul, poate descilia sensul ntatemit5lii psihologice.
Prin umrare, spune Evdokimov. voca{ia spirituald a tbmeii ar tl
de "a natte pe Dumnezeu in sufletele devastate".
Orice flintd umand. c-ar 1i bdrbat sau fbmeie. este chematl
la o oarecare virilitate in raport cu natura sa - sd ne gAndim la
"f'emeia puternicd" a Bibliei -, gi la o oarecare f'emirritate in
relatia sa cu Dumnezeu. De asemenea irr bdrbat. via{a spirituali
culmineazd intr-o atitudine aproape lcminind in fata misterului
5i de aceea intruparea se realizeazd printr-o femeie care se
!.ase$te acumin centrul comuniunii slintilor. \
Totu$i, cand bdrbatul Ei f'emeia. pdtrunpi de darul lui
l)umnezeu. se intorc chtre lun1e. fiecare regdseqte transfiguralA
rnodalitatea umanului care dontind in el: unul este un de$teptdtof.
[rplator, cealald "pAze$te viata cu acoperdmAntul sAu matern".
fldrbatul rdnegte pentru a deqtepta. f'emeia cicatrizeazd, gi vindeci:
"l;iccare t'emeie este o purtdtoare de rnir - mironositd". zicea
lrcdorov. intre cele doud atitudini fundamentale ale ascezer
clcgtine. trezvia gi tandretea, prima este virild. a doua f'eminind.
tt4 OLIVIER CLEMENT tl5

Umanitatea incepe cu Adam, pentru a se implini prin
Adamul desdvdrEit. divino-uman - Hristos -, intr-o femeie: Maica
lui Dumnezeu. Axa Bisericii. care in Hristos este Biserica
Sf'Antului Duh. nu este ierarhia" ci stingenia. in raport cu aceastA
axd sacerdoliul preotului este instrurrental, este o functie care
nu conferd delindtorilor sdi nici o superioritate de esenld. El este
rezcl val barbalil()r pentlu cd preotul. in sluiirea sa. este imaginea
lui Hristos Ei pentlu cd Hristos. recapituldnd intreaga naturA
uman5- este bdrbat, iar nu fbmeie sau androgin. Dar Hristos nu
a venit decdt pentl'u ca Duhul sd se poatA pogori, pentru ca. sub
limbile de fbc de la Pogordrea Sf?ntului Duh. sd apard
umanitate reinnoitd in inima clreia se gisegle o f'emeie.
Pentru t'emeie, a revendica preolia dovedegte o uitare a
Duhului gi a indumnezeirii. Este fiuctul amar al clericalizdrii
Bisericii.
Trebuie reinventatd slu.jirea diaconeselor, expresie
maternitf,lii duhovniceqti legate in mod tainic de Duhul.
Trebuie de asemenea ca tbmeia sd poatd fi sofia preotului,
purtdtoare a preotiei in fblul sdu: iar maniera sa de a o purta nu
este tunctionald ci personald, discreth gi devotatd in Duhul Sf'dnt.
are nevoie pentru a se ajusta. pentru a se aprofunda pe intreg
parcursul unei fidelitali. in acest dialog in care "sufletul invdluie
trupul" sunt doud persoane care incet-incet se recunosc. Atunci
lemeia nu mai este t'emeia in general. f'eminitate cosmicd sau
"ctemul lbminin". Ea este acest ra pe care cealaltd nodalitate a
umanitdtii sale md alr-rtd sd-l numesc. La f'el qi bdrbatul pentru
ca. Orice subordonare este reciproca. in aga t-el inc6t o libertate
se ddruiegte alteia. Fiecare transcende instinctul posesiunii
crre-l inchide in singurhtate gi in moarte. Fiinla umani. in
aceast5 existenta care nLt rnai estc dominatoare sau
o dispretuitoare, ci comunicativA. apare dubld gi una, dupd
:
reciprocitatea respectului. a slu.jirii gi a tandrefei.
"Purtdm aceast:i contoar.d in vase de lut." Dar lungile
noastre cautari in noapte nll ne vol face niciodatd sd uitdm acea
licdlire a zorilor, scAnteia pascald a unei adevdrate iubiri.
a

Se infelege acum cd bdrbahrl gi tbmeia sunt complementari,

nu ca doud tunclii" ci in totalitatea complexd a existenlei lor
personale.
Eros-ul nu mai este fascina{ie irnpelsonald a trupului,
folosire platonicd sau tantricd a celuilalt ca miiloc de extaz,
ci nevoia de un altul pentru o comuniune a sufletului qi a trupului.
In dialoeul dificil al adevdratei iubiii. tocmai atdt de difcil crit
I t6 OLIVIER CLEMENT In trebiri as up ra ont uIu i I t7

gi cel negru, atata timp vrijmaqe. care nu pot preligura orbeqte

comuniunea treimicd in unirea tuturol. $i unicitatea fiecdrr-ria.
Revolulia, devenitd mit, exprimd qi alieneazd - in acelagi timp -
o nevoie mult ntai profundd. Nu trebuie sd ne amdgim cfutd auzint
spunAndu-se cA "totlll este politicl": accentul cdde pe totltl. iar
6.
politica este opiul. dacd nu al poporuh-ri. cel pulin al r:nui tineret

Dumnezeu Ei Cezar Ei al unei intelligentfu care-l cautl pe Dumnezeu tdedduindu-l_.

A venit deci momentul cind cregtinii trebuie sd readucd

aminte luntii cd infiastructura istoriei nr.r este nintic altceva decit
impdrd1ia lui Dumnezeu Si tmpdrdlia Cezurului
relatia umanitatii cu Dur.nnezeul cel Viu. Istoria se desfhgoara
"'Religia voastrd va ll de acum irrainte politica", sclia intr-un divino-urnanism in care uneori accentul se pune pe
[)umnezeu, pdnd la a-l nega pe om, iar alteori pe om. pdnh la a_l
Feuerbach cu pulin inainte ca Marx sd-l socializeze pe
nega pe Dumnezeu. Sensr"rl istoriei. centrul ei. se afld in Hristos.
Dumnezeu. Noi o vedem azi in mod clar in golul pe care-l
[)umnezeu adevdrat gi om adevdrat. qi prin aceasta "om deplin,.:
genercazd civil iza{ia industriald. "Revolutia sdlbaticd" a tehnici i,
iar rnigcarea ei creatoare" in Duh gi in libertdtile noastrc.
aparilia unei civiliza{ii planetare, au nevoie mai mult ca niciodatd
Omul nu este doar fiul pdnrdntuiui. fiul istoriei. El este
de Sens, de Duh, de un nou pact nuptial intre om gi pdmApt. Ori Ei
chipul lui Dunrnezerl chemat sA devind tiul Lui adoptiv. purldtor
societdtile noastre par a nu avea alt tel decet dezvoltarea nede-
finita a mijloacelor de trai. $i curn Duhul nu este spectaculos, do Dul-r, "dumnezeu dupd har". Crucea a rdnit de moarue
pigdnismele paminrului pi toralitar.ismele istoriei. Tensiurrea
atunci ma;inile producdtoare de imagihi propun mai cu
dintre impdrSlia lui Dumnezeu qi impdrdlia Cezarului este
dinadinsul, in mod uguratic. "idolii" gi "pasiunile". pentru a amdgi
ileductibild pAnd la transfigurarea ultimd (care va insemna in
absurdul.Ori sub-dezvoltarea spirituald a.unora se reper-cuteaza
rrcelaqi timp clderea denor.ricului): ea semniflcd qi gribegte
in sub-dezvoltarea rnateriald a celorlal{i, gi "lumea a treia" igi
llansfigurarea, ea deschide calea Duhului in care se desfEpoara.
tace aparilia la periferia societatilor noastre.
la fi:l de ireductibild. persoana. $i dacd cr.egtindtatea a dispdrur.
Rdzvrdtirea, la rnulli dintre tineri, exprimd deci doud tipuri
iroeasta se datoreazd necunoa;terii acestei tensiuni qi negdrii
de sete ce igi corespr"rnd: setea de sens la unii $i setea de
libefidtii personale. Istoria. de la mormdtrtul gol incoace. nr: se
demnitate la al1ii. Peste tot se vorbe$te de "schimbarea vie!ii".
nlai poate inchide in ea insdqi: o tfaverseazd o nddefde. cea a
Nu e vorba doar de apropierea, la rqanif-estalii, intre drapelul rogu
r 18 OLIVIER CLEMENT
Imp[rdtiei. in care pdmdntul gi durerea oamenilor vor fi
transtlgurate, dar prin libera comuniune de persoane unite cu
Dumnezeu.
De aceea cre$tinii primelor veacuri refuzau sd
mdrturiseascd divinitatea Cezarului Ei proclamau singurd
divinitatea lui Hlistos. gi singura indumnezeirea omului prin viala
in llristos. La limitd. ei pAstrau istoria inceputd de martiri: in
ca.re cregtinul, in lala.abuzului celor putemici, se asimileazA pAnA
la stbrgit patimii Ei invierii Domnr,rlui $i sflnle$te cu sdngele sdu
pdnrdntul qi istoria. tlanslirrrl6lrdu- le . in ciuda a toate - in
i,
oliande. ln acelaqi tinrp. pl'imii crtqrini se rr.rgau penlru C ezar -
chiar dacd Cezarul se nur.nea Nelo, gi ii cereau snrerit sd Ie
tolel€ze existenia care. ziceau ei. ar ti (era deja) o binecuvdntare
pentru Imperiu.
Cezarul -
individual sau colectiv - pretinde adorarea de
fiecare datd cdnd pretinde sd explice prin istorie tot ceea ce
priveqte omul.
aftimii drepli
Cel dintdi rol al Bisericii pi al cregtinilor este deci de a
deschide istoria vegniciei in otrre ea este destinatd sI r(treacdl)
intr-o zi printr-un Paqte definitiv (se qtie cd Pagte semnificd
trecere)" in care ea ((trece)) de pe acum prin mi.jlocirea gi
binecuvAntarea liturghiei gi a "oamcnilor liturgici". Pentru cine
gtie sii vadd cu "ochiul inimii". r.eintegrarea sacramentalb men-
line lumea. ltreqte isktria de descompuner.e gi satureazd incet
in t reba ri as upra om ul u i tr9
de vegnicie existenla universali. Rugdciunea gi iubirea sdracilor,
a celor curafi, a "nebunilor pentlu Hristos" inmullesc aceasth
binecuvAntare euharisticd. o transfbmrd in binefacere. permitand
energiilor divine sd pdtrundd in lunre qi sd o lucreze: ele sunt
strdlucirea lubirii personale. qi numai libertdli personale pot sd
le deschidd istoria, precum numai fiat-ul Maicii Domnului a
permis intruparea Cuvdntului. De aceea stdp6nii nevdzuli ai
istot'iei. 9i care nu o $tiu, sunt oamenii slujirii.
Pentru marea Traditie a Bisericii. actul de prezentd al
cre$tinilor Ei mijlocirea lor pdzesc ordinea cosmicd pi societatea
umand gi Ie dau valoare de ofiandd. Cea mai veche <apologielr
a cregtinismului pe care o culoa$tent. cea a lui Aristide. scrish
in timpul primelor perseculii. aflrnrd in mod direct: "Fdrd
indoiald, datorita miilocirii creqtinilor ddinuiegte lumea" (XVI.
I ). Aceast6 concep(ie se inrdddcineazd in Vechiul Testament, cAnd
Avraam. printr-o tdrguiald prodigioasd. obline ca Sodoma sd nu
fie distrusd dacd se vor gdsi in ea gi numai zece drepfi. Creqtinii
sunt chemali sd dea acei zece drepli care lipsiserd Sodomei.
Astfbl, vedem in Faptele Apostolilor (27,33-44) pe Sfhntul Pavel
transf'eral la Roma sub pazd bun5. salvind de la disperare gi
moarte pe pasagerii vasului pe care se gAsea. qi care nauliagrase;
ori actul apostolului este cvasi-euharistic cdnd, in momentul cel
mai greu, "a luat pAine qi. mullumind lui Dumnezeu in fafa tuturor,
a fidnt Ei a inceput sd nrdnAnce''; toti atunci. revenindu-5i din
supdrare. au luat qi ei pu{ini hrand qi au gisit fb4ele necesare
pentru a ajunge pe pdmAnt inot sau pe cdte o scAndurd de la
corabie...
Aceastd rlisiune a "ultir.nilor dlepti" se regdse$te in toate
r20 OLIVIER CLEMENT
religiile avraamite. nu nur.nai in cleEtir.tisr.n. ci gi in islam gi in
iudaism. Pentlu lhlnir-rd. lumea este pazita datoritA miilocirii
celor treizeci qi Ease de drepti care se innoiesc din generalie ir-t
generafie qi "primesc in tiecare zi Prezen{a".
in cle;tinisrrr. ciin secolul al IV-lea, aceastd taina a
millocirii s-a concentrat in rugdciunea cdlugdrilor. Un episcop
egiptean scria atur.rci pustnicilor: "tJnivelsul se mAntuiegte plin
rugdciunile voastre; datoritd cerelilor voastre ploaia vine peste
plmant. pdmantul se acoperi de verdeafd. pomii se incarcd de
iiucte" (Serapion de -fhuruis. Eltistold cdtre cdhrgdri,3: PG.,
xL.928 D-929 A\.
Mijlocirea. binecuvdntarea Iliselicii este un stdlp nevdzut
care leagd cerr,rl Ei pdmintul qi ingdduie seceriqul naturii Ei al
istoriei. Acest stalp sLrnt slintii. ['e cei ce trdiesc asldzi nu-i
cunoaStem. ardtarea lol estc nuld sau deconceftantA. Cu toate
acestea ei sunt. impreund cu prczcnta CL'lui inviat la care se unesc,
adevdrul ultim al Ilisericii. intilnim uneori pe pla.id cochilii
desligurate de nisipul aglulrcfat. algc. concreliur.ri ale viemrilor
marini. Dar cAnd le intoarccnr, apal'e un sidef fbarle curat pe care
cerul se irizeazi gi in care marea ciinta. Asti'el este Biserica. Cdnd
Mielul va rupe pecelile ci(ii adevdratei istolii se va descoperi
cd toate seceriEurile istoriei au pornit din rAndul necunoscut al
stintilor. Se va descopeli. mai imporlant decdt bitdliile. chemarea
revoltaa, chemarea totuSi a atator lovi. strigdtul de credin(d al
vameqilor...
Este deci esential. in criza actuald. care este o crizd de
sens. ca Biserica si fie regisiti ca nristcr al slin{irii. ca loc unde
in trebiri asu pra om u lu i t2l
prisosesc bucuria pascald qi aceastd pace "pe care lumea n-cr
poate da" qi care "depigeqte toatd inlelegerea". Bisericii ii este
dat mai intAi sd-i hrdneascd pe oameni cu pace qi bucurie. Ii este
dat sd inmulleascd parohiile reinnoite. adevirate comunitdli euha-
ristice in care sa putem f'ace ucenicia comuniunii. Locuri unde
sA ne putem smulge unei civilizalii a griibei $i a singurAtAtii, in
care prolil-ereazd prin compensatie puseurile anarhizante gi
f-uziunile erotico-ideologice, pentru a fi in sfArqit impreund tdrd
preiudecdli. in tiumusele $i tandrete. de vreme ce moartea e
invinsa Ei nu mai e nevoie de lapi ispdgitori. Locuri in care
pentru cd le adordm sA putem sd ne vofbim uneori.
Prirnele comunitdti cleqitine se nun'leau tiecate agape.
iubire ddruid de sus. qi mesele tidlegti care urmau euharistiei.
sau ii serveau de cadru. pdstt'aserd in spocial acest nume f'rumos
de "agape". Prima datorie a Bisericii cste de a reinvenra. injuml
euharistiei (altl'el masa servitd impreur-ri ar ramane aliment moft)
acele locuri de impdrlire Ei intraiutorare in care celebrarea dd
valoare sairamentald serviciului social. unde nevoia de
sdrbdtoare se purificd Ei se irnplineqte. "Bine ne este noud a fi
aici". zicea Petru pe muntele Schimbdlii la Fa{d. Oricine a
participat la sluiba de Pagti intr-o bisericd ortodoxd. cand toli
se irnbrdliqeazd vestind adevdrul invierii. va inlelege ce vreau sd
spun. Dacd aceste parohii s-ar inmulti. legate uneori la
comunitdli monastice care Etiu si alterneze retragerea cu
deschiderea, atunci in rnod sigur lumea s-ar schimba din nou.
tird ca nimeni sA fi cdutat retete penttu a o schimba.
SAngele mtu'til'ilor iii nevointa cirlugdrilor au dat naEtere
civiliza{iei Iomane sau civiliza[iei bizantine. au pldsmuit Chatres

t22 OLIVIER CLEMENT
gi Sfhnta Sofia. Sfintii epocii merovingiene, aproape necunoscuti
astAzi. au lbndat Fl.anta in nevdzut. Francisc de Assisi a pennis
prima renaqtere italiana in ctrre lucrurile p6m6ntului se
lumineazd in bucuria lui Dumnezeu. qi r.ugdciunea Athosului a
l-ecundat arta Mistrei qi a Karie-r-rlui. prccum. cinci veacuri mai
tdrzir"r. opela lui Dostoicvski. l,e cAnd. in nr6mentul cel mai
intunecal al dorninafiei rrongole in Rusia viitorul Sfhnt Serghie
se afi-rnda singur in pddure perrtru a se indeletnici cu ,,lucrarea
Tdcerii". el purta in sine^ firl si ftie. victoria de la Kulikovo
Si
Treimea lui Rubliov. $i cine va spLrne legitura tainicd dintrc.
martilii rugi dintrc cele doud rdzboaie gi aceastd gravi tandrete.
acelstd "durerrrasi bucuric". Jceasti vindecare decisiva u ni_
hilismului occidental ce se descoperd in Doctor Jivago a lui
Pasternak sau in opela Ir"riSol.jenilin? Poate ce rugdciunea
antichitatii cre$tine qi a evulr-ri rnediu a acumulat energla
spirituali din oare s-a hrdr.rit nrai tdrziu umanismul modem. p6ni
la epuizarea actuali care face indispensabil un nou fbraj...
Numai oamenii inrbdtati de Dumnezeu, care vor sd
consurle istoria in ve;nicie, t'ecr,urdeazi eivilizafiile. Istoria este
reinnoitd de.cei ce o depdgesc: '.Vie inlpArAtia Th!"
Thina Ji,utelui
Existenta personall indreptatI cdtre Dhmnezeu. cdtre
Dumnezeul fr.eime a cirui fiinti este iubirea, nu poate fi decAt
o existentd in comuniune.'.Fiii lui Durlnezeu gi fiii diavolului
se recunosc astf'el: cel ce nu sdvirqeqte dreptate nu este din
-t
r23
Dumnezeu. nici cel ce,',u-l iub.$r" pe liatele sdu" (l loan 3, l0)'
in tulburdtoarea descriere a.ludecdtii pe care o face St-Antul
Matei. Hristos reaminteqte dleptilor: "Am flnmdnzit $i mi-ati dat
si nranfurc; am insetat ti nii-ati dat sd beau; strAin am tbst 9i m-
a1i primit; gol $i m-a(i imbrdcat...". $i cum dreplii se rnir6, Fiul
Omului le dezvdluie marele secret: "Adevdr vd spun, intrucfrt
afi JAIM unuia dintre ace$ti fo(tt"te mici .frali ai meL mie mi-ali
Jdcln " (Ma:. 25. 34-41). Cor.tret.rtdrrd acest text cu realismtl-i
obiqnuit, Sfhntul loan Gurd de Aur a vorbit de "taina liatelui" Ei
mai ales a fi'atelui "celui rnai rric". sdracul. Acest mare episcop.
acest palriarh al Constantinopolului care apdra impotriva puterii,
pAnd la martiriu. libertatea cle duh :;i drepturile sdrrnanilor. atirma
cu Dutere cd sdlacul este un a/l Hristos ,i cd taina euharistiei
trebuie sI se prelungeasci in sluiba dreptatii. intr-o "pomand"
care sA nu tle induio$are tt'ecAtoal'e ci impAdre. adicd organizare
mai bund a cet[tii. Punerea in comun a bunurilot'a$a cum se
practica in Biserica prinard din Ietusalirn. mama 9i nlodel a
tuturor Bisericilor. a rdmas. in istoria plotundd a creqtinismultti,
imaginea determinantd nu a utrui sisteur economic care ar rezolva
toate problemele. ci a victoliei voite asupra egoismului $i
zgArceniei. pentru a avea "unanimitate" in iubire. Mai mulli dintle
l)drinli, nu numai in cuvdnt dar Si in faptd. un Vasile cel Mat Ei
un Ioan Guri de Aur ir.r Rasarit. un Ambrozie de Milan in Apus.
au subliniat caracterul relativ al pl'oprietdtii pl'ivate, au contestat
cu duritate moqtenirea ntijloacelor de produclie qi au ardtat cd
bogAliile naturale n-aparfin decdt lui Dumnezeu 9i cd oamerrii
pot doar sd le t'oltrseasci pentt'u hirlele tuturor. in acelaEi tirnp-
dupd exemplul lui Pavel oare fhcea cttfiuri. ei au reabilitat munca'
 "!t

124 OLIVIER CLEMENT

intrebari asupra omului 125

consideratd ca fiind doar pentru sciavie

de cdtre Antichitatea
pagind. gi in care au vitzut exL"t.sircc euharistiei intreaga ei dimensiune de serviciu social, el implinea
responsabilitatii cosnricc
a omului gi a unei solidaritdfi in car.e se serviciul social. in numele episcopului, ca pe o stdntl tain6. Ori
schileazd comlmlunea.
CAnd conlirrmisnrul constantinian a pdnd la timidele restauriri contempolane. sluiirea diaconald a
umplut de indii.erenli
ef'ectivul multor parohii. diminudndu_le puterea. displrut de facto in Apus qi a devenit pur liturgicd in Rdsdrit.
de agape, de
fiaternitate trii6. "stanta deviafie". a monahismului Separala de euharistie. cale e totuEi singura ce poate sd o
comunitar
a devenit indispensabild: comr-rnititile invie, taina fratelui s-a intors catre nddeidile qi violenlele
monastice. de fapt, aveau
ca fel sd mftturiseasc5 ..iubrrea apostolicd,.. utopiilor. citre a$teptarea pasionatd a unoi "impdrd{ii milenare"
sd actualizeze. intr_
un context istoric nou. exentplul pr.intei a sfin{ilor. instauratd profitAnd de o catastrof'd eliberatoare.
Biserici din Ierusalim.
MAnastirile. larg cicschise poporului. gi Suntem aici la originile socialisrnului modern, in care coexistd
unde toli cdlugdrii. ?n
Rdsarir. lucrau (Ei lucreazd) cu propriile un puternic t'ennent evanghelic" un umanism devenit antiteist gi
rneini. a,itau ca
lepidarea de sine o necesitd pe cea de toata neputinla resenl irnentului.
bog5tii. lar cdnd. gra{ie.
prrntre altele. rr.rar.ilor deposeddr.i ' Noi simlim clar astizi" cd vine vt'erttea sd depdqin aceastd
de sine" au dispus in colectiv
de importante bogitii. all exersat un schismi. Trebuie sd se puna capdt schizofieniei atdtor creqtini
adevdrat serviciu social,
insotit . itr rcgiunile "bar.barc,.. de o putenricd care, duminica, se extaziazd (in Rdsdrit) sau igi propun intenlii
inflorir.e culturalh.
acurn bune (in Apus). pentru ca peste o sdptdmAnd sd se abandoneze
$tirn cd ntiqcdrile de sdrdcie evanghelicd care
au
zguduit lumea cre$tind ir1 Evul Mediu irtrenuluill acestei lumi. Nu e vorba. de a inlocui sfhnta taind de
qi la inceputul timpurilor
rrodcrne el.au alimentate de invitdmdntul la altar cu taina tiatelui, ca <progresigtiil. astf'el s-ar abandona
lui ,,Gurd de Aur,..
Aceste nli$ciri. rcprinrate in nroci istolia la ea insdqi Ei ea nu- mai este. in definitiv, decdt un dans
cruci, .iaroneaza una dintrc cere
mai distrugatoare schisrne ale istoriei macabru; ci e vorba de a da euharistiei amploarea ei eticd. Ori,
cregtinismului: schisma
intt'e s|Ama tuinii cle la crlxrr qi de la inceputul secolului. mai ales de la Pdguy $i Berdiaev. duhul
taintr .fi.dtelui. Biserica a pdzit
nristerui gi mistica Celui inviat. dar prol'etic s-a trezit in cregtinism qi seva. urcAnd pulin odte putin
complexele distorsiuni fie
cd e' vtirba de decadenta nronalrisllului prin atAtea vie(i corsacrate snerit luptei cotidiene a Fericirilor,
sau de dezvoltarea unui
pietisnr i'dividr-rarist pulin capabir a sf.irEit prin a atinge pe cei mai responsabili purtdtori de cuvdnt.
de a suscita o eticd crcaroare
- au lbcut adesea pe cre$tini sA tie puqin sensibili fa{i de Hristos un loan XXIII gi un Atenagora I. in tirrile.din EsL. in ciuda ispitei
rastignit de istorie. mai ales cdnd istoria seryilitdlii Ortodoxia a refuzat s[ "ridice garda in fafa proprietdlii
a devenit cea a revolutiei
indr.lstliale. Nimic nu simbolizeiza private"; cei mai buni reclaml libertatea de gAndire Ei
ruai bine aceste distorsiuni
deciit evoluqia diaconatului: irr Biserica rlaicizarea>> marxismului, dar afirmd compatibilitatea
veche. diaconul dddea
creqtinismului cu un socialism non-totalitar.
 t26 OLIVIER CLEMENT
in rest, nu e vorba aici de "socialism,' sau de ultima reteta
pentru f'ericirea univelsalh. E vorba de a da Evangheliei, qi in
donreniul social. purelea ci de inspir.utic.
Nu e vorba deci de nici o altir retetd decdt de iubirea activd.
inventivA. tenace. fErd speranta unei reuEite totale qi stabile in
istorie - ar insernna sd nu se cunoascd in mod straniu
profunzimea ldului dar animati de o viziune torald a omului
sau. mai degrabd" a divinoumanititii.
Speranlo Si liherturtea
- Cregtinul $tie ca angaiarea sa in istorie nu va t-ace din ea
Imparaf ia lui Dumnezeu. Iar orizontul sdu nu se limiteazd, la
istorie: el $tie de asemenea cd Hristr.rs revine intru slavd pentru
a invia pe to(i rnorlii gi prin ei. rrupul pdmAntului gi crealiile
istoriei. O astt-el de viziune rru gener.eazd r-rtopia ci speranta.
Cregtinul pregAte$tc in istori-e o transfbrmare care o
depdgeEte Ei care, deia. se of'er.d tainic in Hristos. De aceea el
scapd dilemei "totul sau ninric" fird sd cad[ in resemnarea
disperalilor sau a celor siguri tle sine..El se vede capabil sd
descopere fiecare posibilitate cal.e apare pentru a promova
libertatea. dreptatea. dernnitatea. Lupta sa _ care se dd rnai intdi
in el nu este nici conservatoarc nici revolutionard. sau dacd
- Malxismele socializeazd absolutul. ocolesc moaftea personali
vlem. deodatd una Ei alta. flre$tirrr-rl nu este conservator in sensul
cinismului gi al liicii de irrbuiba{ii carc teorctizeazd cu atat mai
bucurogi greutAtile istoriei ai cdror. beneficiari sunt. CreEtinul nu
poate sA nu iie aproape de cei pardsiqi
Ei de cei revoltati. Ci
intreba ri as upra ont u Iu t r27
evaluAnd qansele de via1d. pind Ei in tragediile istoriei. el qtie ca
existd nigte legi cvasi-biologiqe ale existentei colective in acord
cu viala cosmicd. cA tensiunea intlc individ qi societate este
ireductibild Ei cd in politicd mai ales "cine vrea s6 fbcd pe ingerul
face pe prostul": intriganfii paradisului au fbst t'urieri ai iadului,
qi Prometeu are flcatul ros de poluare. Omul are nevoie de
dreptate Ei de f'ericile. dar qi de risc. de depd$ire, de protunzimca
tragicd a existengei. $i nr"r vom inceta niciodatd de a Iupta
impotriva "duhului greutilii". impotriva prostiei qi a urii. astf'el
inctit nurnai o speranti ,utcol'atd dincolo de lunre - dar de.la
transfbrmAnd lumea prin existente pei'sonale poate da rabdarea
de a sluji viafa fErd a cAdea in amirdciune gi disperare.
DacI cre$tinul nu este revolutional in sensul revolutiei
mitice. el Stie cd creqtinismul deline o putere revolulionara.
aoeea a lui Hristos biruitorul morlii. Aceastd putere poafc
schimba structurile persoanei. $i dacd schimbarea se produoe
simultan la mai mul1i, in comuniune. atunci lumea incepe sd se
schimbe, se fbndeazd o civilizatie.
Dorinla de a uita moarlea - "via1a moarta" - se dezvdluie
in nrod crud in societalile noastre care tind sd elibereze omul
de lbrmele elementare ale nef'ericitii dar il abandoneazd Idrir
scapare <st-Arqir'lii) Uinitude). Acesta este fhrd indoiald bietul
seclet al civilizaliei fericirii gi al revoltei impotriva ei.
- singura adevdratd - in protitul duratei, presupusa ascendentS,
a speciei. Fascismul. in izbucnirea lui primald, era o esteticd
lizloinicd a morlii.
Credinta in Hristos biruitolul Inor.tii. experienla schitata a
 r28 OLIVIER CLEMENT
invierii, speranta lmpdrdfiei ar trebui s5 ne inglduie sd vindecdm,
in noi gi in jurul nostru. angoasa fundamentald gi sd eliberdm
astf'el fbrjele vii ale firii.
Pentru a t-ace o lucrare de via{d in
cetSlile stricacioase de pe pdmdnt, tr.ebLiie addugata .,aducerea
aminte de moarte" qi "de Dumnezeu". Cel ce stie cA totul va
trece. dar $i cA totul poate trece in Dumnezeu, acela e vindecat
de idolatrie gi de nihilisrl: el relalivizeazd pentru a inveqnicr.
Cealaltd dintensiune a rndrturisirii in cetate nu poate fl
decat libeltatea. Bisericile trebuie sd se cbiascd amamic pentru
a 1i contat tin'lp de at6tea veacuri pe sabia Statului. Astdzi, pi este
o evidenld tulburdtoare pentru tinerii din tdrile din Est.
cre$tinismul apare in esenta sa ca o descoperire a persoanei gi
a libeftdtii. De aceea cre$tinii. in angajamentul lor istoric, trebuie
si tacd din libertate nu numai un scop ci gi un mijloc. Dostoievski
a zugrdvit in mod genial in pemoana lui Chigalev, in Demonii,
portretul gnosticului istoriei care prctinde sd dea naqtere libeftAtii
nelimitate din despotismul nelirnitat al celor.'care gtiu',. Noi
suntem cei ce trebuie sd apdrdm libefiatea personald deodatd de
robia socialb gi de robia ideologicd. Noi suntem cei ce trebuie
sd m6rturisim cd Dumnezeu este spatiul libertdtii gi cd omul va
fimereu robul condi{iondrilor naturii qi ale istoriei dacd nu este
dupd chipul lui Dumnezeu. Ori a respecta chipul lui Dumnezeu
in om inseamnd mai intAi a refuza de a-i impune binele.
ArdtAndu-i cu toate acestea. dar numai prin exemplul gi pnn
famrecul comuniunii. ci adevdr.ata libertate cea care ingdduie
- se rafineazi gi nu se innobileazd decAt la tcoala contemplatiei.
omului sd se depdgeascd in iubir-e - cere serioasa ascezd a unei
morfi-invieri: altlbl nu s-ar elibera decdt un haos locuit de fiar.e.
"Divinul marchiz" a ardtat bine. in toiul Revoluliei lianceze, cd
lntrebi ri as upra om u Iu i t29
dacd ne abandondm firii. ftatia devine rrcainismlt. Insd singurele
constrangeri creatoare sunt cele pe care ni le impunem singuri.
"Un tAndr a venit la un om duhovnicesc ca sd invele calea
Atuncielil intrebd carc
deshvArEirii. BdtrAnul insd nu zicea nimic.
e pricina tdcerii lui. Sunt eu mai marele tdu ca sd-ti comand?
i-a rdspuns bdffanul. Nu-!i voi spune nimic. F5- dacd vrei. ceea
ce md vezi pe mine cd tac".
Animat de sperantA qi mergAnd spre libertate. creqtinul
trebuie si lie prezent in viata cet5lii fdfd un alt lel decdt acela
de a marca lird incetare tensiunea sociald (ale c[rei legi trebuie
sd le studieze ca oricare altul) de o neostenitl exigen{d de
comuniune. "Programul nostru social este Treimea. zicea
Fddorov; tot restul este degenerare sociologica". Nu poate sa
existe opozilie, in aceastd slujire, intre necesitatea aceluiaqi nivel
de la om la om, crearea comunitatilor exemplare $i actiunea
asupra structurilor: acestea, in fbnd, nu sunt decat casa, haina,
pdinea cu care sunten datori "tu"-ului fdrd numdr al aproapelui.
astdzi la scard planetarA. Sfantul Ioan Gurd de Aur, cAnd a inceput
sd predice "taina fratelui", a imaginat pentru Antiohia un plan de
reorganizare sociald care ar fi extirpat mizeria. insa socialul este
o dimensiune a persoanei qi nu invers gi structurile mai bune nu
au valoare decet primind vialA prin persoane, pentru persoane.
Cunoaqtem legdtura intre structuri gi deprinderi. Ori acestea nu
a ascezei. aiubirii active. E nevoie de timp qi de popasuri qi de
difuzarea lentd a unui stil. E nevoie de cdlugdri qi de cavaleri
pentru ca toti, pentru o clipA, sA se simti nobili. Apoi totul se
 I30 OLIVIER CLEMENT
uzeazd. $i viafa. din nou. trebuie f'ecr,rndatd de veqnicie.
Iubirea vrdjmasilor
Teologii violenlei uiti Fericirile. Teologii non-violenlei uitd
cd istoria este tdcutA din tragedii. Ceea ce crestinismul trebuie
sd facd sd la$neasc5 in violenlele istoriei, este puterea proprie
lui Hristos a iubirii vrdjrnaqilor. Numai iubirea vrdjmagilor,
practicatd pAnI la tensiurile cele mai rrari, poate vindeca, qi mai
?ntAi in mine. nevroza politicS. cale in a fugi de propria
constA
moarte proiectAnd-o asupra vrdjmagului. Numai prin aceasta
viata este t'ecundatd, fbrla creatoare eliberatd. A f'ace insd din
non-violenfd un sistem. inseamnl a visa la o noud perioadd
constantiniand sublimatd. Dacd "fEc5to|ii de pace se vor chema
fiii lui Dumnezeu". nu trebuie sA uitim cd Fiul lui Dumnezeu a
fost rdstignit. Nimic nu este mai ambiguu decdt a face dintr-un
mijloc de ascezd - din post. de exemplu hdrdzit Ia a lace tainic
lumea permeabild luminii divine, un mijloc de constrAngere
psihologicd a societA(ii. Mciartea totdeauna acceptatd a dat
fecunditatea absolutd destinului lui Ghandi sau a lui Martin
Luther King. in multe ldri cregtine. in Evul Mediu. se considera
cd regele trebuie sd moard martir. dAndu-gi viata pentru prietenii
-
sdi gi pentru vrdimaqii sii: r'ispuns anticipat la aspra remarcA
a Sfhntului .lustin cd nimeni nu poate domni thri urmdri.
Biserica nu trebuie sd impunh metode. nici chiar de non-
violen1d. Ea trebuie sd mtutudseascd cu timp qi flrd timp despre
puterea creatoare a dragostei. Problem'a nu se pune atunci in
Intrebiri asupra ontului l3l
termeni de violen{5 sau non-violenldl solulia ei, totdeauna
pa4ial5, este capacitatea de a translbrma cAt mai mult posibil.
in orice circumstanld istoricd. violenla distrugdtoare in fbrtd
creatoare. Crucea care. penfu a relua admirabila expresie a lui
Berdiaev, face sd reinfloreascd trar-rdaflrul existentei mondiale,
nu se inscrie aici in demisie ci in slujire. nu in sldbiciune ci in
actul creator.
Regele Si bufonul sdu
in migcarea sa prollnda. cfc$tinisrnul tinde si
desacralizeze puterea pentru a o sfinti prin omul care o exercitd.
in pustiul ispitirii, Iisus a exorcizat in mod radical adoratia mereu
ceruta de cdtre prinlul - qi prinlii - acestei lumi, dar a cerut alor
lui de a da Cezarului cele ce-i revin qi i-a reamintit lui pilat cd
n-ar avea nici o putere asupra Fiului Omului dac6 aceasta nu i-
ar fi fbst dati de sus. De asemenea, cum am mai spus-o. Biserica
primitivd, cu toate cI denunqa ca Fiard apocalipticd Statul
divinizat, se ruga pentru autoritati.
Mai tarziu, cAnd cregtindtatea s-a implinit, Biserica a
acordat ungerea impdratului creqtin gi l-a iubit ca pe unul ce
poartd o harismi particulard, la limith crucificatoare, harisma
impirdJiei. Mai ales in RIsdr.it. dar qi in Apus in lunga luptd
impotriva pretenjiilor teocratice ale papalitdtii, cea mai bund
relatie care s-a cdutat atunci intre Bisericd si Stat a fbst o
"simfbnie", un acord reciproc. fErd ca ierarhia bisericeasca sa
pretindA delinerea izvorului puterii politice. impdratul. ca
t32 OLIVIER CLEMENT In t rebiri as u pra ottt u lu i 133

sdu. Lumea Fericirilor este o lurne pe de-a-ndoaselea care face

reprezentant al elementului laic qi al "preoliei sale impdrdteqti"
sd explodeze grava seriozitate de aici de jos. $i noi suntem
(l Pt.2, 9). delir-rea in mod direct un aspect al chipului lui Hristos.
imparati ai unei impirdrii rrerizule. inrpararia cre$tinului eslc
in el putelea se sfinlea devenind limitare a rdului, slujire
inseparabild de oarecare bufbnerie in fbta tutur.or manif'estdrilor
creatoare, organizare a unui spafiu de ordine qi de pace in haos.
duhului de dillcultate gi de posesiune. [Jna dintre cele mai inalte
incercarea fi-a avut rnirelia sa. Ea a f-avorizat. fiind intr-o
fbrme de sfinlenie este "nebunia pentru Hristos", cea a celor
tensiune f'ecundd cu setea de veqnicie imediatd a cdlugdrilor,
"culafi" care trdiesc uneori in carlierele tnirginage ale oragelor.
innobilarea vielii cotidiene prin adevdrata fiumusefe. Impdratul
impreunl cu bdie{ii cei "rbi" pi cu f'emeile cu o viatd 'lrecuratd";
qi poporul se impdrldqeau - erau in comuniune - in bisericd. qi
provoaci disprelul tariseilor gi deodat5. fbcdnd pe bufbnii. smulg
se intAlneau qi la sirbdtoare. in pia(a publicd.
''pielea moartd", dezgolesc sufletele. in fa{a mortii, in tata iubirii.
Tentativa a eEuat din cauzd cA nu s-a respectat liberlatea.
Astdzi. tlecare cregtin trebuie sI asume "preotia impa- Perif-eriile marilor ora$e sunt propice acestor vocatii
stra:rii. $i tlecale sat igi are idiotul siu, care $tie secr.etele.
rdteascd" in care puterea se sfrnte$te prin sluiire gi prin creafie.
Acele voci le ascultd imphatul ascultAndu-qi bufbnul.
Nimic nu este mai important. in aceastd perspectivd, decAt
descoperirea sensului plopriu religios al actului creator. Nu o
Bufbnul impiedicd pe cdlugdr gi pe impdrat sa se
mdndreascd. unul cu depdqirea de sine iar celdlalt cu
s[ biruin olericalisr.nul bisericesc Ai clericalismul ideologic -
ilunrinarea sa. Unuia ii aminteqte cA este cu mult mai putin
qi unul qi celdlalt excese ale aceluiaEi tip de ((castra!i)) decAt
inaintat in cariera spilituald decdt acel cArpaci care se roagd
suscitAnd in toate domeniile vocalii propriu-zis impdrdteqti,
ca toli oamenii sd se m6ntuiascd. decAt acel tAlhar a carei
capabile sd schimbe violenla in tbrld creatoare, capabile si
inim6 a fbst.strdbatutA de rnild intr-o bun6 zi. dec6t acea mamd
inmulleascd viata gi fiun-ruselea: buni gr'ddinari in deflnitiv. care
qtiu sd taie nu in mod arbitmr ci pentru ca pomul sd dea roade.
de tamilie copleqiti de nevoi qi care nu dezndddjduieEte
niciodatd. Iar celuilalt: Memento mori.
$i, desigur. rdstignili intre violenli qi creafie; aceasta este
Fiecare, astlzi, trebuie sd exercite in lume cele doud
"pdlimirea" indispensabild a impdralilor.
func{iuni, care intr'-o societate creqtind constituie cei doi poli ai
Impafal e deci cel cc-qi pacilica plopria naturd nu intr-o
poporului lui Dumnezeu: cea de cSlugdr qi cea de imp6rat.
retragere monastica ci intr-o tensiune creatoare. E un impdrat-
interiorizdndu-le. Dar sa nu uite sd-qi fie Ei propriul bufbn.
sacerdot, cdci incearcd sd sirnbolizeze veEnicul in cet5lile
pdmdnteEti. E un impAl'at-prot'et, caci el anunfd, impotriva tuluror
idolilor. adevdrata Inlparatie.
Sd adSugdm cd nu merge niciodatd irn impdrat fErd bufbnul
 134 OLIVIER CLEMENT
Pentru o laicitute creatoare
Asthzi, intr-o cetate in mod necesar pluralist5, creqtinii
trebuie s6 lupte pentru o laicitate creatoare.* O civilizaJie
deschisd. fEri ideocratie, nu trebuie sd fie un pustiu spiritual
abandonat instinctelor prin dir-ramismul fdrd llnalitate al
produc{iei. Kierkegaard considera cd "omul trebuie addncit in
exislenla". inainte de a irrdrdzni a-i vorbi de Dumnezeu. inainte
cu mai mult de o mie de ani. cel mai dur dintre asceli. SfAntul
Ioan Scdrarul, spunea cd adevdrata fiumusete nu e niciodatd
prolan6: "Trebuie. spunea el. sd incercim sd fim animati de
aceastA mi$care de a iubi pe Dumnezeu cdnd auzim arii muzicale:
cdci cei care iubesc pe Dumnezeu sunt atin$i de o sfinti bucurie,
de o dumnezeiasci emolie $i de o tandrete care ii face sd vene
lacrimi cAnd ascultd o frumoasd armonie. y'e din arii profane,
fie din cdntdri duhovnicegti" (Scara, l5).
E important astdzi ca civilizafia postindustriald sd lle atrasi
printr-o antropologie bogatd. cornplexd, deschisd, care prin chiar
aceastd deschidere respectd ((tdrd tund)Ful persoanei gi se
extinde potenlial in (rteo-antropologiel. Ca toti sa simtd de
acum inainte cd rimul are nevoie nu numai de pdine ci Ei de
prietenie qi de frumusefe, nu numai de abundentd ci gi de ascezi,
nu numai de puterea maginilor- ci qi de un respect reinnoit fa{6
de crealia lui Dumnezeu. nu numai de o educafie a ralionaliti{ii
ci gi de aptitudini de celebr.ar.e. "sdlbatica revolulie" a tehnicii
* Olivief Clement se adreseazd unei societiti franceze "laice" Dl.in statututel
oficial actual.
!n! rgbd ri as up ra o m u Iu i t35
nu va fi stdpanitd decdt prin punerea in valoare a dimensiunilor
non-tehnice ale omului. Criza generatiilor va dispbrea atunci
cAnd, incetdnd de a mai merge de-a-nddrdtul spre moarte. vonl
accepta qi propovddui o cumintenie. Instinctul de luptd va inceta
sd mai putrezeascd. inactiv. in nihilism Ei aventuri. cAnd asceza
il va asuma: asceza individuald a duhului 5i a artei. asceza
colectivd a acelor mari "rdzboaie ale vielii" pe care omenir.ea
va trebui si le ducd pentru a vindeca rdnile lumii a treia. refuzAnd
ibtalit5lile tehnicii qi restabilind prietenia cu universul.
Astfel mdrturisirea cregtinilor in cetate se intoarce azi
cdtre un divino-umanisnt. Religia unui Dumnezeu ce e in-rpotriva
omului. uitAnd creativitatea "iurp[rdteascd" in Duhul SfAnt a
provocat revolta purificatoare a marilor reduclioniqti gi a
prodigioaselor explordli ale umanului. Dar astdzi omul rupt de
Duh este ameninlat de ntoalte: nu nrulai de cea spiritr-rali ci gi
de oea fizicd. Trebuie deci ca umanismul modern sd gdseascd
cu luciditate loc in divino-urranitate. printre ai cdrei rrinainre-
mergdtorilr vor apdrea atunci qi Marx, Nietzsche si Freud. in
inima umanidlii pe cale de uniftcare. se viseazd o Bisericd din
nou una, unind dinamisrnul etic Ei cr"rltural al Occidentului cr.eqtin
gi credinla nezdruniinatd a Ortodoxiei. ea insb;i rnediatoare lath
de Orientul mai indepdrtat. Aceastd Biser.icd metamofbzatd n-
ar cere nimic, n-ar impune nimic. Ea ar emana sensul. libertatea,
iubirea creatoare. Ea ar f'avor.iza qi ar realiza deja in sAnul ei
chipul Comuniunii trinitare. uni-diversitatea persoanelor. a
popoarelor, a neamurilor. a culturilor. Ea ar dezvdlui in invrere
semnificalia posibild a Etiin{ei gi a tehnicii. Cum spunea patri-
136 OLIVIER CLEMENT
arhul Atenagora in anul I969 unui ziarist italian: "Lumea se
gdsegte azi intr-un moment in cale toati valorile sunt puse Ia
incercare. Noile descoperiri gi iraensele progrese ale tehnicii.
ieqilea omului in spaliu, rapidele transtbrmdri sociale. marea
tulburare spirituald'. succesiunea zdruncinath a genera{ilor (...)
creeaza o confuzie neculloscutd pAnd acum. $i aceastd cont'uzie
constituie adesea o pricind de desculajare qi pesimism. Dar noi
nu trebuie sd ceddm acestei ispite. nici mdcar o clipd, nici sd ne
l6sdm pradd disperdrii. Starea lumii actuale este o stare de
naEtere. gi o na$tere este insotiti totdeauna de speran{d. Noi
privim situalia actuald cu o inrensd spefantd cre$tina $i cu un
prol'und sentiment de responsabilitate peritru tipul de lume care
va ieEi din na$teren de azi. $i acum cste ceasul Bisericii: una, ea
trebuie sd dea orientdri cregtine lumii noi care se naqte"
(Awenh"e. 12 ianr"rat'ie 1969).
I n t rebiri as upra om u Iu i t37
I
1
Omul gi cosmosul
Thina Jiinlei create
' Pentru cre$tinism lumea nu este ortanA; mai mult, ea nu
este o simpld emana[ie a Absolutului, ci iese noud din mdna
Dumnezeulu Celui Viu, voitd de Dumnezeu qi jubildnd de acea
veselie descrisd de psalmi gi de cartea lui Iov in care constela{iile
strigd de bucurie - o "armonie muzicald". un "imn minunat
alcdtuit", zice Sf?ntul Grigorie de Nyssa in comentariul siu la
Psalmi (PG.. XLIY 441 B).
Creatura, o continul trecere-pasaj a neantului la fiingd in
atraclia inf-lnitului. este miqcarea in care sunt date simultan
timpul, spaliul, structurile rnateriei: "AceastA lume este o semi-
fiinld intotdeauna curgatoare. in devenire, vibrantd: dincolo.
urechea sensibild, percepe o altd lealitate" (Pavel Florenski).
Astf'et. in viziunea cre;tind" natura este o realitate noud,
adevdratS, dinamica- animati. dupd cum spun Pdrinlii, de o putere
"luminoasd" pe care Dumnezeu o pune in ea ca pe o tensiune
spre transcendenld. De aceea, subliniazd Florenski. numai
creEtinismul a p-ermis interpretarea coreotd a sensului 'creatului.

r38 OLIVIER CLEMENT
in aga f'el incdt orice explorare gtiintificd a naturii presupune
revelalia bilbicd: "Numai atunci oantenii n-au mai vdzut in crcar
simpla cochilie a diavolului, un f'el de. entanalie. de miraj al
divinitdfii, precum curcubeul intr.-un picur de apd. numai atunci
s-a putut concepe lumea ca Ei creatie a lui Dumnezeu. autonolna
in fiinla sa. in.justificarea sa qi in responsabilitatea sa',.
Sirnultan. slava lui Dumnezeu se descoperd la rdddcina
insdgi a lucrurilor. in fiin1a sa. creatul.a ar-e raddcini cereqti. Dupd
logos-ul sdu, dupd "numele" sdu. cr,rvAntul viu prin care qi in care
Dumnezeu i-a dat viat5" cl.eatura exprilr.rd in f'elul sdu, pr.in insdgi
fiinta sa slava dumnezeiascd. Cdci .'alta este stdlucirea soarelui.
alta cea a lunii. alta cea a stelelor ;i chiar stea de slea se
deosebegte in strdlucirea ei" (l Cor..13.41).
La conlluenla acestor abordari complementare se naqre o
conoeplie cregtind a simbolului. Lumea nu este Dumnezeu. cf
templul Sdu. ''locul" Sdu. precum spun despre inimd IsihaEtii. Cu
cat natura este mai plind, mai vie. mai bogatd de sevd in ordinea
sa proprie. cu atat mai mare este semnificalia ei simbolicd.
Simbolul nu este o <rplacdll pe lucruri: el este insdsi densitatea
lor, dinamismul r.raturii lor care este chematd sd se imolineasca
in Dumnezeu.
Omul - preot Si impdrut al universului
Dacd universul std inaintea ornului ca irirna revelatie. de
om depinde descifiarea acesteia in mod creator, fhcdnd
con$tientd prosldvirea ontologicd a lucrurilor. in raportul ei
a
intrebiri asuDra ontului 139
tainic-nuplial care o une$te cu omul, lumea, ca o feminitate
impersonalh. std inaintea omului gi in acelaqi timp tbmleazd cu
el un singur trup. intregul univers sensibil prelunge$te trupul
noslru. Sau. mai degrabd. cLlnt arrl mai. spr"rs-o. ce este trupul
nosfu dacd nu structura pe cale o imprimd persoana noastrA.
"sufletul nostru viu". "pulberii" universale pentru a fblosi doud
expresii biblice? Nu existi discontinuitate intre trupul lumii 9i
cel al omului, lumea este tl'upul un-ranitl1ii. Omul este o "micd
lume", un "micro-ctlst.tros" care rezumd. condenseazd,
recapituleazd gradele liinlei cl'eate Ei poate cunoa$te astf'el trupul
urnanitAtii. Facerea ( I . 26-3 I ) ne arati omul-microcosmos. creat
dupd toare celelalte fiinle. dar asimilat lor prin aceeaqi
binecuvantare. ca vdrful in oare evolulia se impline$te.
$tim cd omul este ir-rsd cu mult mai mult decdt ur-r
microcosmos: el este o persoand clupd cl-ripul lui Dun-rnezeu. in
libertatea sa personald el transcende universul. nu pentru a-l
abar-rdona. ci pentru a-l conlirre. pentrr"i a-i spune sensul. a-i
comunica harul. Universul este chemat prin om sd devin[ "chipul
chipului" (Smntul Grigorie de Nyssa). Sfinfii Pdrin{i au
interpretat in acest sens a doua relatzu'e a crealiei (Fac.2,4-25).
care situeazA om l la origineu lurrii create. Numai omul este
animat de suf)area insiqi a lui Dumnezeu ;i tErd el "plantele" ntr
puteau cre;te, ca gi cum ar fl lbst ir-rriddoinate in el. El este cel
care "nume$te" animalele. desciliAnd esen{ele lol spirituale.
Doar omul - uu nut.nai ir.nplrat. ci gi preot - poate permlte
universului sd corespundd tainicei sale sacramentalitati. Adam
a fost pus in lume pentru a o "cultiva". pentru a desdvAt'Ei
fiumuselea ei. Vladimir Soloviev sputrea cd umanitatea tl'ebuie
 a

r40 OLIVIER CLEMENT Intrebdri asupra om ului t4l

sd devind un Mesia cosmic colectiv. chemat sd,.supund

cosmic nu se poate situa decet in dragostea creatoare a lui
pdmantul", adicd sd-l transfigureze.
Dumnezeu la care omul poate participa in mod conqtient, in aga
Deci omul este pentru univers speranla primirii harului gi fel incdt nedefinirea lumii se situeazA in omul sfinlit $i devine
a unirii cu Dumnezeu, insd este Ei riscul egecului qi al decdderii,
simbol al "addncului care pe adanc cheamd". in mod sigur, pentru
cici, despdrlit de Dumnezeu, omul nu va vedea din lucruri decAt cei care ref'uzd sau ignord pe Cel Viu. nu mai este nici sus nici
aparenla le va impur-re un "nume" fals. Sd ne amintim textul
;i jos, ci numai frig gi intuneric, precum Nietzsche o proclama in
fundamental al Sfentului Pavel care corespunde situaliei de
acela$i timp cu moartea lui Dumnezeu. ins4 pentru cei care cred
decadere qi mai apoi de rdscumpdrare pe care o vom evoca mai
gi care gtiu - gi toli sunt chema{i la aceastd bucurie -, inima
tArziu, insd in care se vede, in Hristos. redeschizAndu-se sfinlilor este "l5cagul lui Dumnezeu" ;i prin aceasta centrul lumii;
umanitdlii vocatia sa de mi jlocitoare: .'Fiindcd fiptura a$teapta
mai mult. lumea incape in ea qi o a$eazA astf'el in iubire.
cu nerdbdare descoperirea fiilor lLri Dumnezeu. CIci ea a fbst
supusd deqertdciuriii - nu cu voia ei. ci din pricina aceluia care Unii Sflnti Pdrin,ti greci. precum Gdgorie de Nyss4 qi unii
a supus-o - cu nddejdea insi cd gi ea, fbptura insdgi. se va elibera teologi ruqi din prima.jum5tate a secolului nostru, uneori mari
din robia striciciunii spre libertatea slavei fiilor lui Dumnezer.f.
fizicieni, precum pArintele Pavel Florenski, au elaborat o teorie
(Rom.8. I 9-21 ). Astf'el tot ceea ce se petrece in om are o
dinamici a materiei care pelxrite o dare de seamd despre datele
semnificatie universald qi se rdsfidnge asupra universului. scripturistice privind incdrcdtura cosmicd a caderii, minunile lui
Destinul omului determina destinul cosmic. Revelatia biblicd.
Hristos, corporalitatea sa spirituald dupd inviere, invierea
luatd in semnifica!ia sa sintbolicd. ne pune inaintea unui trupurilor qi anticiparea sa in sfinlenie.
antropocentrism clar. nu llzic, ci spiritual. pentru cd este in
Pentru Grigor"ie de Nyssa materia provine din convergen{a
acelagi timp 'lnicrocosmos gi microtheos',, sintezd a universului
structurilor inteligibile. Sd subliniem numaidecdt cd Grigorie
qi chip al lui Dumnezeu $i pentru cd Dumnezeu, pentru a se unl
atribuie o oarecare materialitate inteligibilului, Dumnezeu singur
creatiei. S-a fEcut om. omul este axa spirituala a oricarei flinte
frind imaterial. Ceea ce vrea el sd spund este cd "materia" este
cretrte, a tuturor planLtrilor.Sale. a lumilor Sale. Sfinlii vdd
concre{iunea. inchegarea "raliunilor" "perceptibile prin duh, iar
universul in Dumnezeu, penetrat de energiile. Sale. nelbrmAnd
nu prin simfuri",;i cd aceste structuri create sunt locul de
decdt un tot dar un tot minuscul- in mAna Sa. Trecerea, in
$tiinta intilnire dintre Atotqtiinla divind 9i inteligenla umand. S-ar putea
modernd, de la geocentrism Ia heliocentrism, apoi la absenta
pune intrebarea dacd gtiinla contemporanE. cdnd descoperi
oricdrui centru in indefinitul fizic. nu pune in cauzd acest caracter
"sistemele", "structurile" uluitor de complexe, care singure fac
axial al omului in Dumnezeu, ci ii dd un sens reinnoit. Nedefinitul
universul sd existe. nu ajunge la concluzii similare.
 t42 OLIVIER CLEMENT
Ori, pentru Sfintii I,dlinti gi pentru marii asceji - care
vorbesc din experientA - aceastA concepfie ar:at| cd existd stlri
duhovniceEti foarte dif'er.ite de rnater.ialitate, despre care s-ar
putea spune cd sunt, pentru oll. stAri de contemplatie sau de
orbire. Cel pulin la inceput. iar apoi in Hristos, in Duhul Sfhnt,
situalia cosmosului, transparenla sau opacitatea sa la lumina
dumnezeiascd depinde de transparenla sau opacitatea proprie
omului, cici omul, asetvind tniversul .'neantului", se aserve$te
el insugi unel stdri "impotriva naturii" ntateriei.
Cdderea - catostuofrt cosmicd
Sfinlii Pdrinfi, aprofunddnd numeroase dut...bibli"", u,
vdzut in cdderea omului o adevdratd catastrofb cosmicd,
perveftirea modului paradisiac qi apari{ia unei noi conditii de
existen,td universald. Omul. tlu al lui Dumnezeu, a vrut sd ucidd
pe dumnezeiescul .Tatd pentru a pune stdpAnire pe pdmdntul
mamd. "Omul. zice Stintul Maxim Mdrturisitorul, a vrut sI pund
stip6nire pe lucrurile lui Dumnezeu fErd Dumnezeu, inaintea lui
Durrnezeu gi nu dupd Dumnezeu.,' De aceea.,El va ldsa natura
intreagd pradd morfii" (PG.. XCI. I156 C).
Omul a incetat atunci sI perceapd in mod real adevdrata
lune, aceea pe care Dumnezeu o poartd in slava Sa, deoarece
crealia nu ni se impune rnai mult decdt Creatorul. El vede
universul dupd chipul propriei sale decdderi, a pottei gi a
dezgustului sdu. prin aceasta intunec6ndu-1. indsprindu_1,
dezbin6ndu-1. Astfel se nasc modalitdfile de a omori timpul.
t43
spatiul $i materia, - tirnpul uzurii qi al morlii, spatiul care
desparte $i intemniteazA, materialitatea ppacA, determinatd,
oglindd a mortii noastre spirituale. P4mAntul violat devine
morment pentru om. Oedip cu ochii insAngerali.
insd Dumnezeu, chiar exclus din inima omului, adicd din
inima lumii, o line pe aceasta din atar5. introduce o oarecare
ordine pentru a evita o totald dezintegral€, pentru a ingidui istoria
gi in cele din urmd mantuirea. Legile naturii, prin continuitatea
pe care ele o asigurd. mdrtLlrisesc despre Alianla cosmicA
incheiatd de Dumnezeu cu umanitatea a doua zi dupd potop
ridioare a apelor peste rautatea umand. ape originare in care
crealia decizutd a trebuit sd se desflinteze : "De acum, cat va
trdi pdmAntul. semdnatul 9i seceratul. liigul gi caldura. vara Ei
iam4 ziua gi noaptea nu vor mai inceta" (Fac.8, 22). Cu toate
acestea Alianta ir-rcheiatd nu numai cu omul._ ci cu "toate flintele
insufle1ite", inch"rde de acum inainte moartea, un raport de
exterioritate qi de violenlb intre om gi univers. Sarcina cosrnicd
a omului este reamintitd. insd el va produce "fricd gi team6", va
ucide pentru a mAnca, fapt exclus in condilia paradisiacd.
Dumnezeu iqi rezewd totugi sdngele in care Suflarea Sa pdtrunde
gi animd seva vitalS - iar sdngele semnifica locul transcendenlei
qi promisiunea mdntr-rilii. Crea{ia, toati bund. geme in a;teptarea
eliberdrii. cdci ea este ldsatd in seama puterilor rbului, care
transfbrmd transparenfa sa euharistici intr-un "zid" care obse-
deazd de la Sartre incoace sensibilitatea contemporanA.
Privind din aceste perspective. mi se pare cd gAndirea
cre$tinA ar trebui sd ia in considerare problema evolutiei.
 t44 OLIVIER CLEMENT
Descoperirile geologiei gi ale paleontologiei se opresc cu
necesitate la por{ile Paradisului. pentru cd acesta constituia o
alti modalitate de a 1i. $tiinta nu poate creqte dupd cddere, pentru
cA ea este inclusd in condiliile existenfei provocate de aceasta.
Ceea ce $tiinfa nume$te "evolu!ie", in ordinea spirituald
reprezintd procesul obiectivf,r'ii, a exteriorizdrii existentei cos-
mice abandonatd de c6tre primul Adam. Lumea inceteazd sd mai
fie "trupul mistic" al lui Adarn, addncindu-se in dezbinare Ei in
moarte, in care Dumnezeu o stabilizeaz5. o ocrote$te, o orien-
rcazd inspre intruparea lui Hristos. Noul Adam. Este remarcabil
cd Teilhard de Chardin, care mai apoi va ignora in mod sistematic
starea originard a crealiei, a incercat intr-o scurtd scriere din
1924 - -
Universul meu sd prezinte cu mai mult6 fldelitate
datele Tradiliei: "De unde revine universului sarcina sa originard?
N-ar putea fi.... precum pare a o indica in mod formal Biblia,
din aceea cd multiplul originar este nAscut din disocierea unei
fiinte deja uniflcate (primul Aclam) astt'el incdt, in perioada sa
actualA, Lumea n-ar inainta, ci s-ar re-in6l1a cdtre Hristos (al
doilea Adam)? in acest caz. inaintea fazei actuale de evolutie (a
spiritului in afara materiei), s-ar situa o fazd de involulie (a
spiritului in materie), fazd evident in-experimentald, pentru cd
s-ar dezvolta intr-o altd dimensiune a Realului.,'
TransJigurarea tainicd t costnosulai tn Hrislos
Existenla personal5 deplind, Fiul lui Dumnezeu, devenind
Fiu al PdmAntului, nu numai cd se lasd continut de cdtre univers
In t rebdri as upra om u I u i r45
intr-un punct al spaliului 9i al timpului. .ci conline El insugi in
realitate universul. El nu vrea sd-ii aproprieze lumea ca pe o
pradd prin trupul Sdu. ci. prin atitudinea Sa constant euhadsticA,
El o face trup al rmitdlii, trup in acelagi tin-rp cosmic qi euharistic.
in Hristos, lumea devine corporalitate spirituali. nu
' dematerializatd, ci insutletitd de cdtre Duhul. Hristos ascunde
in mod voluntar corporalitatea Sa luminoasd in corporalitatea
noastrd suf'erindb neputincioasd. astf'el incdt pe Cruce gi in
gi-
zorile neaEteptat radioase ale Pagtilor, totul se lumineazd pentru
a fl
transibrmat: nu numai universul. ci tot efbrtul utnan. De
aceea Trupul gi Sdngele lui Hristos r:ru sunt numai strugure qi grdu,
ci pAine gi vin! in El, in jurul Lui. materia decdzutd nu mai impune
determinismele gi Iimitele sale. ea redevine mijloc de
comuniune, templu gi sarbdtoare a intdlnirii. in El, in jurul Lui,
lumea, inghelatd prin decdderea omului, se tope$te la focul
Duhului, regdse$te dinamismul sdu originar. in El, in jurul Lui.
timpul gi spaliul nu mai sunt sepal'ate, dimensiunea invjerii le
metamorfozeazl..
invierea gi indl{area lui Hristos intru slavd au avut, in
gdndirea creltind primara. o dimensiune cosmicd. Crucea devrne
noul pom al vielii, fbc6nd accesibilh oamenilor invierea. .'Acest
pom urcd de la pimAnt la ceruri. Plantd nemuritoare, el se inal{d
intre cer gi pdmdnt, sprijin neclintit al universului, legdtura a
tuturor lucrurilor. impletituri cosmicd... Prin inillarea Sa la
ceruri, Hristos dddea viald gi putere tuturor lucrurilor... ca Ei cum,
prin jertlb Crucii, durirnezeiasca extindere a lui Flristos in lume
a pdtruns totul" (Pseudo-Gurd de Aur, PG., LIX,743-i46). Totul
de acum inainte, pand la antinomiile cu care fizica contemporana
t46 OLIVIER CLEMENT
trebuie sd se incruciqeze pentru a se apropia de lesdtura insdgi a
lumii. e marcat de semnul Crucii. Cu toate acestea transfigurarea
omului qi a lumii este in acelaqi timp qi tainicd gi descoperitd
vederii, (sacramentalA)). Iluminati in Hristos, lumea rdmAne
incremenitd in opacitatea sa prin opacitatea oamenilor.
Eliberarea definitivd a cosmosului cere nu numai ca Dumnezeu
sd se fbci om, ci ca omul sd se t-acA dumnezeu. Flristos l-a fhcut
pe om capabil sd primeascd Duhul, adicd sd conlucreze la venirea
impdrdliei.
Sfinlii Pdrinti ldmulesc aceasta transfigurare in curs,
vorbind de cele tainice gi de cele ce vor:fi descoperite. "Focul
tainic $i ca indbuqit sub cenu$a acestei lumi (...) va izbucni qi va
cuprinde dumnezeieqte scoarfa morlii" (SfAntul Grigorie de
Nyssa. P G.; XLV, 708 B). Maxim Mdrturisitorul di
semnific4ie cosmicd episodului Rugului aprins gi anunld cd prin
comuniunea sfin{ilor se rnanif-estd qi se va manifesta "acel fbc
inef'abil gi uluitor, ascuns in esenla lucrurilor ca qi in Rug"
(PG.. XCr. ll48 C).
Bisericd $i cosmos
intre prima gi a doua venire a Domnului. intre Dumnezeul-
Om gi Dumnezeul-univers. intre starea decdzutd a fEpturii gi
starea ei de transfigurare, este Biserica, (limitd)) $i (trecere)).
Fiecare creqtin, prin impdrtdqirea din cdle sflnte, adicl din
Euharistie Ei in comunir:nea sfinlilor. ilevine el insuqi o <<limitbl
vie in care moaltea duce la viatd. Isloria cosmicd a Bisericii este
In t rebi ri as upra ont ulu i 147
istoria unei naqteri. aceea a cosmosului ca trup de slavd al
umanitAtii indumnezeite. Biserica este matrita divino-umand in
care se tese trupul universal al omului nou, al oamenilor noi:
"intreaga Ibpturd... sulbrd durerile na;terii... p6nd acum" (Rom.
8.20-22).
"Tainele" Bisericii, adicd dif'eritele aspecte ale vietii
Bisericii ca taind - sacrament a Celui inviat. constituie centrul
gi sensul vie{ii cosmice. Lucrurile nu existd decdt prin
rugdciunile, binecuvAntdlile gi preiacerile Bisericii: "in toate
acestea. materia. rnai inainte rnoatla $i fhrd simlire. transmile
marile minuni gi plimeqte in ea puterea lui Dumnezeu" (Sfentul
Grigorie de Nyssa, PG., XLVI. .581 B). Torul culmineazd la
prefacerea euharistic5. Pentru Sthntul lrineu, natura intreagd este
o of'etiti de om lui Dumnezeu spre a deveni <<euharistiatdl
(eucharistide), in ofrandi. aminre;te Chiril al Ierusalimului,
"pomenim cerul, pdmAntul. marea, soarele, luna gi toatd fbp-
ixa..." (Cateheze mistagogice, V, 6). Daci seva urcb din pnment.
dacd, apa descrie ciclul sAu care f'ecundeazd, dacd cerul gi
pdmAntul se impreuneazd in soare gi in ploaie, dacd omul
munce$te, seamdnd, secerd gi culege roadele, dac6 pivnila tresare
de tn negru parlum, dacd vechiul bob moare sub pimdnt gi cel
nou sub piatra de moard, este pentru ca in cele din urmd sd apara
o hrand care sd nu transmitd decdt viafa, este pentfu ca, in sfhrEit.
lucrarea omului sd f'acd din trupul pimdntului un potir ddruit
Duhului. Pentru gi pentru cA de tbpt din acest centru luminos, din
aceastd pulina materie pusd in incandescenla Trupului de slavd,
tbcul aiunge pdnd la stdnci gi la stele, a cAror substanlA este
prezenti in pdine qi vin. sfinlirea euharisticd pizeEte lumea,
t48 OLIVIER CLEMENT
saurA incet de veqnicie inima lucrurilor, pregAte$te pref'acerea
lumii in Euharistie.
Astfel, Biserica apare ca ldcagul duhovnicesc in care omul
se obiqnuieEte cu o viald euharisticd Ei devine ?n mod autentic
preot qi impdrat: prin liturghie, el descoperd lumea transfigwatd
in Hristos gi de acum inainte conlucreazd la prefacerea ei
definitivS. Misiunea cosmicd a Bisericii in lume cregte prin umila
impdrdlire a omului liturgic. Omul sfiniit este un om care
sfinte$te.
Asceza gi mistica Bisericii primare. transmise mai ales
prin Rdsdritul cre$tin, constituie o adevdratd "frzicd a trupului de
slavd" carq penetrat de lumind, o comunicd crealiei de care este.
inseparabil. A cobori Ia rdddcinile vielii, a rdstigni eros-ul cosmic
pentru a-l transforma ln putere regeneratoare, "inseamnd - scrie
Soloviev a realiza ipso facto sau a elibera de curentii psiho-
somatici concreli care pLln stdpAnire in mod gradat pe mediul.
material gi-l spiritual ize azd... For\a acestui geniu creator al,
omului, in acelaqi timp duhovnicesc Ai trupesc, nu este decat o
transtbrmare, o orientare spre interior a acestei fo4e, ea insdqi
creatoare. care, orientatA spre exterior in naturd, produce...
multiplicarea fizici a organismelor".
in istoria cregtinismului multe minuni - iluminare4 biruin-
!a asupra gravitaliei, asupra timpului 9i spatiului decdzute -
mdfturisesc trezirea Ia o corporalitate duhovniceascd. intreaga
crealie se pacificd in preajma sfinfilor: animalele sdlbatice.
spune Sfdntul Isaac Sirul, simt ldngd ei parfumul care se
rhsp6ndea din Adam inainte de cidere...
Intrebdri as upra omului 149
Contemplarea naturii constituie astfel un aspect major al
spiritualitdfii creqtine tradilionale. Este important, spune Maxim
Mdrnrisitorul, sd se dezvdluie esenfele spirituale ale fiin{elor qi
ale lucrurilor "pentru a le prezenta lui Dumnezeu ca ofrande ale
crealiei" (Mistagogia. II). in acest context omul inceteazd de a
mai obiectiva universul prin pofta gi prin orbirea sa, pentru a-l
, ^, .i
identilica Trupului
- Celui Inviat. El inlelege limbajul crealiei. "Tot
ieea ce ma incojura" zice Pelerinul rus, imi apdrea sub un chip
plAcut: ...totul se ruga. totul canta slavd lui Dumnezeu!
Inlelegeam astfel ceea ce se nume$te {{iunoaqterea limbaiului
creaJieil> gi experimentam cum se poate conversa cu creaturile
lui Dumnezeu."
Lumea se rev eleazd ca o Bisericd al cdrei altar este
"inima-duh" a omului duhovnicesc, care este migcat de o ir"rbire
cosmicd: "Ce este o inimd iubitoare? intreabd Isaac Sirul. Este
o inimd care se aprinde de iubire pentru intreaga crealie... Cel
ce are o astfel de inimd n-ar putea s5-qi aminteascd sau sd
vadd o creaturd thrd ca ochii sdi sd se umple de lacrimi din
cauza imensei compasiuni care-l incearcd... De aceea acest
om nu inceteazd si se roage... chiar gi pentru tArdtoare, miqcat
de mila nesfArgitd care se treze$te in inima celor care se unesc
cu Dumnezeu" (CuvAntul .55).
Iubirea nupliald. ea de asemenea provoacd un f-el de
contemplalie in care crealia se liniSte$te. se impacd gi se
preamdregte. A transfigura via{a cosmic6, pentru a-l cita pe
Rozanov. "nu numai in vegmintele negre ale izoldrii ascetice, ci
in vegmintele luminoase ale unirii trupului qi sdngelui", inseamnd
r'
150 OLIVIER CLEMENT
a pregdti "ivirea unui pAmant nou in care vor exista flori,
flamboiante sexe".
Orice civilizalie oscileazd intre intoarcerea in Paradis -
prin sdrbdtoare, ar15, prin ragazul in care omul se minuneazd in
mod liber de naturd qi muncd. unanizare a materiei lumii intr-
un trup apartindnd tutur or oamenilor. in acest sens omul este de
asemenea chemat sI oolaboreze cu Dumnezeu pentru miantuirea
universului. in cunoagterea naturii. precum qi in transfbrmarea
ei, partea noastrd constd in a trAi marea Euharistie cosmich: "Ale
Tale, dintrr"r, ale Tale. 'fie-!i aducern de.toate gi pentru toate."
Problema care ni se pune acurn este cea a tehnicii modeme.
Revela1iu biblicii, fundament al tehnicii
Adevdratele probleme ale tehnicii de azi nu sunt tehnice,
ci spirituale. "Revolufia aceasta sllbaticd". cum zice Edgar
Morin. cdrei imagini a omului qi a naturii poate fi asociatd?
Ldsatd in
seama ei, adicd a voinqei de profit Ei de dominare a
celor bogali gi a putemicilor, tehnica este oarbd in ce priveEte
adevdratele urgenle. adicd cele ale lbamei de pdine Ei de sens
despre care am vorbit adesea. Singura problem6. in Est precum
Ei in Vest. este lipsa unei finalitagi spirituale care ar t-ace din
tehnicd un insffument qi nu un destin. Mornentul. pentru cre$tini. de
a uita contemplalia qi puterile pe care ea le hr{neqte ar ti riu venit.
Exparsiunea tehnicii va cere tot mai mult o revolulie spirinrald. o "a
treia revolufie" - duph cea a individului, in I 789, qi cea a
in 1917 -. dupd care viseazd azi tintua intelligentia sovieticd.
In t rebi ri as upra om u Iu i l5I
aceste Dupd cum am mai spus. numai Revela{ia biblicd a fbcut
posibild tehnica modemd. in Hristos. responsabilitatea creatoare
a omului este restaumtd. el regdsind demnitatea sa de colaborator
la opera divind. Hristos a eliberat cosmosul de putreziciunile
pdgdnisrrelor, de descAntecele magice, intruparea Sa insiqi
distrugAnd dualismele care fhceau din trup un morm6nt qi din
pdmdnt un exil. Tlupul Celui inviat nu este o i'antomd
dematerializatd, el e plin de intreg nrrpul pdmAntului. pe care-l
transfigureazd. invierea desfiinleazd lumea ca mormdnt, desoo-
perir-rd-o ca euharistie.
Intruparea. f'aptul cd Hristos este in acelaqi timp Dumnezeu
adevArat qi Om adevdrat $i c[ El ne descoperd ?n stldlucirea
Treimii o existenld in care acestea coincid tErd a aboli unitatea
gi diversitatea, toate acestea all cerut din partea Pdrinlilor gi a
sinoadelor o abordare constant antinomicd" un tip de gAndire prin
tensiuni. care a rdmas pAnd astizi reso|tul spiritului de cercetare.
Pe de altd parte. Revelatia biblicd a dezechilibrat peitru
totdeauna universul. dezldntuindu-i dinamismul. precum gi
tlagedia unei libeltdti umane nesatisfEcute. invergunatd in a cduta
sau a retuza pe Dumnezeul Clel Viu. De la vocatia lui Avraam 9i
de la Crucea lui Hristos. nelinigtea. cdutarea, rana dupd infinit.
sunt in lume, iar lumea. in mod contuz, a$teaptd catastrofa gi
transflgurarea impdrdliei. ljtiinla $i tehnica modemd se ivesc in
aceasta deschidere. in aoeasti nelimitare nAscutd dintr-un
inceput, in ciuda pdmdnlului qi a aqh'ilor. pentru a merge nu se
$tie unde, dintr-o luptd cu ingelul. dintr-un Dumnezeu care nu este
colectivitdfii, deus ex machina al ignorantelor noastre pi al neputintelor
noastre. dar care ne thce liberi nrurind ca un sclav pe Cruce.
3BA, OTE A
, aEN-r8,i :.
rl.t,\'.:1'i r. r'.cA"
r52 OLIVIER CLEMENT
Intfrlnirea
Cregtinismul, nu trebuie uitat, a intdlnit mai intdi un intreg
ansamblu de Etiinle preistorice. $tiinte ale interioritdlii qi ale
cauzelor r<subtile)l (in sensul lrnei vieti animiste. panpsihice. in
care omul gi cosmosul ooincid), ftiinte a cdror ultimd readaptare,
pentru lumea mediteraneand, a fbst posibild datoritA intdlnirii
Greciei qi Asiei, intdlnire f'acilitatd de expedilia lui Alexandru.
Yoga indiand qi medicina chinezd in legbturd cu care nu se
subliniaz[ suflcient cdt de mult a compromis ea evolulionismul
materialist al marxismulr,ri dau mdrturie pitnd asldzi de acest
tip de cunoaslere.
Cregtinismul a afirmat cu f'ermitate libertatea $i
transcendenla persoanei, impotriva coincidenlelor gi magiilof
cosmice. Nevoinla asceticd a marilor cdlugdri a purificat
definitiv pdmdntul de cadavrul putrezit al lui Pan gi a fhcut
om responsabil de o rraturt exorcizatd.
Cu toate acestea, creqtinismul nu a respins in intregimd
aceste vechi infelepciuni. SeparAndu-le de magiile negre, de
implicaliile panteiste, punAnd de o pafie libertatea lui Dumnezeu
gi pe cea a omului "stelele inclind. nu determind", zicea
scolastica apropo de astrologie ,. creqtinismul a folosit in mod
pa(ial. a transfigurat mostenirea lor. intre altele, ar trebui evocat
aici destinul astrologiei gi al alchimiei in Bizanf precum gi in
Apus, sau cunoa$terea pitagoreicd a numerelor gi a ritmuril
atAt de irnportanta penrru constructorii de biserici. Astf'el
cre$tinatatea a ttiut sd dea gesturilor muncii o incdrcd
In t rebd ri as upra ont uI ui 153
simbolicd capabild de a asocia pe om gdndirii divine prin
sffucturile cosmosului.
Din aceastd epocd dateazA imaginea atat de particulara a
vechilor pdm6nturi cre$tine. in timp ce in lirile noi natura este
virgind sau violatd, in timp ce in India $i Extremul Orient
tradilionale, opera umand tinde sh se (cosmizeze), vechile tdri
crestine arat6 o naturd marcatd de har, gdsind aproape un chip,
devenind uneori "chipul chipului". adicd al omului care este chipul
lui Dumnezeu.
Acest cregtinism pre-modem, unit inlelepciunilor antice in
privinla cosmosului, a gtiut sd acumuleze energiile care singure
au permis descoperirile Ei invenfiile Occidentului modem.
Marele divorg
Cdnd de-a lungul Evr.rlui Mediu se precizeaziL ascensiunea
umanului pi a ralionalului. se va produce o rupturd intre clegtinism
qi puterile proprii on-rului. in lumea bizantind qi, poate prin
contaminare. in Italia franciscand. s-a cAutat totugi o renaqtere
transfiguratS. divino-un-ranistd. Ea era incdrcatd de o teologie a
transfigurdrii trupului omenesc Ei a pdmAntului. Dar cea din urmi
culturd bizantind, atAt de promildtoare, a tbst inghilitd de Asia.
cregtinismul apusean ocupAndu-se de altceva decAt de lbcundarea
progresului $tiintelor qi tehnicilor de cdtre energiile divine. Sensul
cosmic al Renagterii se regdsea deci abandonat de un cre$tinism
- al Reformei sau al Contra-Retbrrnei - devenit religie a sufle-
tului qi moralI irrdividuald, liri putere de transformare reald iu
 t54 OLIVIER CLEMENT
divino-umanitate. Dezvoltarea gdndirii modeme n-a fost deci
orientatd de cdtre Dulrul Slinr.
Ceea ce rdmdne la cap[tul acestei evolu{ii, este o
experien!d vetero-testamentar5 amenintatd de prometeism.
Tehnica, in linia marilor prof'e{i ai lui Israel, a dat o loviturd f-atald
intregii mistici cosmice impersonale. Ea implineqte, fEcdnd
ireversibilE, na$terea persoanei umane in afara sAnului
P6mdntului Mamd. Zbor.urile inter.planetare, chiar. dacd uma_
nitatea nu le realizeazd decdt prin cdteva persoane interpuse. au
reuqit sd rupi cordonul ombilical care o lega de pdmAnt.
Astdzi. tehnica sntulge pe om din vechile lipsuri qi face sd
apara, pentru repartitia produselor sale, exigenfa dreptdtii.
Aceastd doringd de dreptate incd de aici de jos. este revendicarea
seculard a lui Israel - cel ce luptd cu Dumnezeu. Iar Bisericile
nu pot lace nimic altceva decal si o reia, pentru a ,.iace
locuibil6". o planetd in care revolulia tehnicii multiplicd binele
gi serviciile, insd numai intr-o zond ingr-rstd gi privilegiatd,
in timp
ce suf-erinla restului lumii se addnceqte.
Dincolo cregte totuqi problema sensului. Desacralizarea
natw"ii prin revelctyia biblicd nu
ltoate.fi, pentr"u creStini. declit
o etapd spre transfigurarea sa.
FdrI ca noi sd bdglm prea rlult de seamd, universul tehnic.
ldsal in voia lui, lezeaz,a facult[tile protunde ale umanului.
Hipertrolia gdndirii calculator pur cerebrall a reli.rzului senzual
Ei
a adevaratei gdndiri in tirnpul distracliilor. dificultatea cresciindd
in muncd de "a gdndi cr: mdinile sale'.. recele'metalului. abstraclia
materiilor dc sintezd. penranenta zgomotului, invazia imaginilor
in care rdnjegte instinctul. totul duce la slibirea puterilor
Int rebd ri as upra om u Iu i lJ)
I
unillcatoare ale "inimii-duh". Ast6zi tehnica cere reinnotrea
acestor puteri, daci wenr ca omul gi mediu? sAu cosmic sA nu
fie disffuse.
Exorcismul
Cea dintdi atitudine creqtind. propriu-zis baptismald, nu
poate fi dec6t exorcismul.
A exorciza tatalitatile civilizalieitehnice nu inseamna
nicidecum a descalitica cercetar€a gtiinlificd gi invenlia pe care
ea o provoacd. insearnnd a lupta pentl'u a le face sA respecte mai
mult realul. Cregtinul tlebuie sd ceard gtiin{ei o cautare mai
deschisi, tehnicii o ellcacitate supusd la f'el de bine ireduc-
tibilului persoanei cdt qi necesar ei prietenii dintre om gi univers.
Cdci dacd phmAntul nu mai este sinrlit ca mam5, el trebuie sd
lie sirnlit oa qi logodnicd!
Posibilitafile inteligenlei umane, in care se concentreazd
in mod particular chipul lui Dumnezeu, in doud sensuri sunt fErA
de sfhrgit: in cel al nelimitdrii Ei in cel al absentei de finalitate
(cand chipul nu ftie ca el existd). ParticipAnd la cercetarea
$tiintifrcA, angajand dialogul cu oamenii de gtiin{6, cregtinii
trebuie sd dea mdrlurie cd persoana umanA, pe de o parte, iar
esenfele create, pe de altd parte, sunt propriu-zis inepuizabile.
Este inepuizabilul a cdrui prezenti tainice intemeiazb nelimitarea
cercetdrii $tiinlitlce. Este acel inepuizabil a cArui prezenld
recunoscutA ar putea flnaliza aceastA cautare. impotriva Etiin{ei
inchise a mitologiilor scientiste. cregtinul cheamd la o $tiin[A
 r56 OLIVIER CLEMENT
' deschisS. c6reia ii ascute modul de a se intreba.
I
khnicd Si inviere
Exorcismul este inseparabil de efortul interior de
transfigurare. Acest elbft nu este nicidecum o speculalie asupra
$tiintei, o construclie lllozoficd of'eritd savanlilor. Este o faptd
a credinlei in care savantul se angajeazd, dacd o doregte, in taina
existenlei sale personale.
in noi,
sau de f'apt prin noi, cosmosul liturgic se apropie
de lumea cdzutd pe care o studiem. de care dispunem; in noi, p-in
noi. lumina Schirnbdrii la Fati se transmite de la atom la
nebuloasd, "contemplarea naturii" se prelungegte in cercetarea
fizicd sau biologici, puterea hristicd a reintegrdrii face s6 se
retragd puterile haosului. Daci problema civilizaliei tehnice
devine din ce in ce mai mult cea a sensului gi a finalitdlii, sensul
qi finalitatea nu pot veni decAt prin omul duhovnicesc. Doar omul
Euharistiei poate realiza integrarea materiei. Doar omul icoanei
poate salva chipul ameninlat al persoanei. Doar omul care f'ace
din univers o Bisericd al cdrei altar este propria sa inimd poate
aminti ;tiinlei $i tehnicii sfin(enia pimAntului, necesitatea
smereniei qi a respectului inaintea lui.
Ar trebui citat aici din nou Fedorov. "ciudatul bibliotecar,'
(ca bibliotecar la Moscova. irr secolul trecut. strecpra in mdna
lectorului nu numai lucrarea pe care acela o cerea, ci gi cea pe
care Fedorov o presimlea ca fiind indispensabili acelui om...).
Adevdrata problentd, sugera el..nu este "problema sociald
In trebdri as upra om u Iu i 157
ca problemd a bogdliei, .a sdrdciei qi a abundenlei universale",
ci cea "a vielii gi a mo{ii, a intoarcerii universale la via!h". De
aceea cregtinii sirbdtoresc Pagtile "in munca lor de fiecare zr,
pdmAnteascd". "Liturghia trpbuie sd inglobeze intreaga viatA, nu
numai pe cea a spiritului, interioard, ci qi viala exterioard, a lumii
intregi. translbrmdndu-o in opera a invieiii."
Fedorov a criticat atitudinea in aparenlb activA, dar in
iealitate ldsati in voia instinctului. pe care tehnica modernd o
are f4a de natura. Omul cautd sa tbloseascd tehnica pentru un
protit imediat, dar rdmAne sclavul ei. Omul este cel purlat de
tehnicS, ah:nci cAnd ar trebui ca el s-o poarte spre o finalitate
pascald. Un rapoft intr-adevdr eficace intre om gi cosmos nu
poate exista decAt ca $i comuniune ddtdtoare de via!5.
Problemele ecologiei Ei ale n-rediului inconjwdtor se impun
astdzi cu brutalitate. Dupd ce modemitatea a violat pdmAntul. o
alianjd de viald este indispensabild intre acesta gi umanitatea de
acum inainte tehnicizatd.
Pentru Fedorov disciplinele ascezei trebuie sd devind
colective qi s[ orienteze "opera comun6" a oamenilor, adicl
cunoa$terea gtiinlificd $i puterea tehnicd.
El preconizeazd de asemenea explozia oragelor, nu ca $i
centre de cultur5, ci ca organisme canceroase. Trebuie ca omul
sA regdseascd, dupa atata indif'eren!5, con$tiinta stinleniei
pimdntului prin ea, iubirea pdlinlilor pentru care pdm6ntul este
qi,
trupul qi care doffn in el, germeni ai invierii. Un progres care nu
s-ar orienta spre invierea tuturor, n-ar li decdt o succesiune de
asasinate. De f4pt vedem astdzi mullimile urbane cdutAnd cu
neindemdnare, cu orice ocazie, contactul cu pdmdntul ;i cu
158 OLIVIER CLEMENT
marile opere ale trecutului; vedem comunitdti de tineri refuzdnd.
cum o dorea Fedolov, nesaliul indetlnit al civilizaliei comerciale.
fbrd a respinge pentru aceea tehnica. ci supunAndu-o exigen[elor
unei adevdrate intAlniri cu fiin{ele qi cu lucrurile. Tehnica insdgi.
in fbrmele ei cele mai moderne. permite qi uneori provoaci
explozia olagelor. Uzina autontatizatd ellbereazd deja energia
uman4 pentru moment se plefbrb putrezirea ei in gomaj. in timp
ce lumea a treia sut-erd de n.rizerie. Doar o voinld prof'eticd poate
sA o orienteze spre tbpte ddtltoale de viatd.
in concluziile sale Fedorov accentueazi cd numai o r.eligie
a invierii universale poate unifica, in marea taind a vietii,
domeniile compartimentate ale culturii. "in eibrtul pentru a
recreea lumea in fiumusefea-i nestricdcioasd care-i apartinea
inaintea cdderii, gtiinfa gi arta reunite. vor deveni o etica. o
esteticd, o tehnicd universald a r.eeerrerdrii cosmosului.,,
In trebiri as upra orn u I ui 159
8.
A treia frumusete
Astazi. departe clc urr cteqtinisnt carc pare redus Ia o
ideologie guralivd gi r.noralisti. prolurrzimea religioasd a vietii
nu se mai deschide per.rtru ntul{i decAt in frumusele: un oAntec
ritmat dupd dansul sAngelui. pc care Lln adolescent il intoneaza
acompaniindu-se de o chitari: iarna. la munte. lumea
transfiguratd a zdpezii. cind lurnina pare sd rdsard incet din
pdmAnt fird sd-i mai fie exterioard; un chip in prim plan, pecetlltit
prin insdgi evidenla sa. la televizor sau la cinema...
in clipa fl'umusetii. cotidianul se intrerupe, se intrerupe
voinfa de putere $i de secr"rritate a $tiinlelor qi tehnicilor: totul e
dat $i totul e imens. eu nu mai cuprind, ci si_rnt cuprir-rs. ecranul
intelectului se strici. toatd tirea vlbreazl, in harul sdrbdtorii in
care se reflectd o integritate paradisiacd.
Cu toate acestea. disperalea noast|i. o Etie bine. fiumusetea
nu poate mAntui. Predatd ei insdqi. Frumoasa Doamnd. Maica
"impdrSfiei Maicilor'". se descoperi a fl o Meluzind sau prosti-
tuatd. $i aceastd imagine biblicl a prostituatei revine merer.r, in
tradilia rdsiriteand. de la SfAnrul lsaac Sirul la Gogol. penrru a
desemna magia nocturni a lumii cizute. in paroxismul vielii.
t\
t60 OLIVIER CLEMENT
frumuselea-orgasm spre care tinde civllizatia noastrA este
infr4ita cu moafiea. este sepal at6 de bine. $i dacd binele, izolat,
(te) face mediocru. fiumuselea izolatd (te) t'ace nebun. Hdlderlin,
Nietzsche, Van Gogh. Antonin Artar"rd au innebunit pentru ca au
cdzut intr-un foc al cdrui Nume nu-l cuno$teau.
Iarna frumuselii
Istoria frumuselii a cunoscut multe crize. Ne mdrginim la
cAteva episoade din destinul Europei.: trecerea de la neo-
clasicismul elenistic la arta hieraticd a secolului al III-lea,
devreme iluminatd de cregtinism, sau timpul lungii tranzilii a
cre$tinismului medieval spre umanismul modem. Astdzi. in orice
caz, e vorba mai pu{in de o criza atlata in serie cu celelalte, cAt
de o crzszs, in sensul de ".judecatd", care se constituie ca o
apocalipsa in islolie.
in aceastd crizd. miqcarea cea mai evidenti. cea mai
t<criticdl>. este una de explorare dezintegrantd. Ea se afirm[
impreund cu futurismul qi cubismul, pentru a triumfa in diversele
domenii ale artei non-1)gurative (dacd aceste tendinte au
caracteizat mai ales pictura, nu e greu sd le fie gdsite analogii
in celelalte arte). Aceastd migcare ne face sd ne gdndim la o
teologie negativd care n-ar depaqi negalia. o coborAre la iad care
n-ar mai fi urmatd de inviere. Din cAnd in cAnd, cdte un adevdrat
creatorr asumand aceastd miEcare o intoarce la contemplalia firii
- un Braque, un Bazaine, un Junec. de exemplu -, dar acestea
sunt excepfii. in ansarnblu * o iarnd cosmicd care descompune
fntrebiri asupra omului -r 6l
trupul tiumuselii. Cubismul a degaiat aparenle ale unui schelet
geometric, dar acest schelet s-a fEcut praf la primul qoc. Dincolo
de straturile lumii sensibile, foraiul a intalnit ,,spiritele naturii',,
"elementele acestei lumi" biruite de Hristos gi care se convul-
sioneazd in umbrd. $i mai prof'Lnd5 - materialitatea se resoarbe
in struchri inteligibile - este transparenla intemd a cosmosului,
dar pe care arta (qi gtiinfa) o privesc "spre in jos", spre neant: ea
devine astfel ceea ce filosof-ii religioqi rugi numeau ,.infelepciunea
dezafbctatd". La limitd materia se dematerializsazd. Trupul tir.ii.
a$a cum il cunoagtem incepdnd cu afta greac5 mhaicd. aqa cum
il transfigurase in parte cre$tindtatea medievald, pare sd
putrezeasca gi sd cadb in bucdli. Limitele se $terg, cristalizdrile
se lichefiazd, se volatilizeazd. Omul trece in obiecte. obiectele
unul intr-altul, planurile se ame$eca. Limita intre eu gi non-eu
dispare adesea prin mijlocirea maginilor qi a decorului imensei
cetlfi, ca gi cum "duhurile acestei lumi" ar reveni gi ar pune
st6pAnire in mod disimulat pe o tehnici presupusd neutrd, dar pe
care mintea in realitate nu gtie nici sd o exorcizeze, nici sa o
orienteze. Ca in vuietul motoarelor futurismului, in fiumusetea
convulsivi a suprarealismului, in alchimia capitalelor halucinate,
sau in nord-am ericana action painting din anii 1950, simpld
transcriere a unei nelinigti... Omul, cdre igi pierde deodatd
opacitatea gi stabilitatea, se dizolvd. incdt futurigtii sau
suprarealigtii, chiar atunci cAnd se proclamd materialiqti, nu sunt
decdt in vechiul sens al cuvAntului: omul dispare, dar de
asemenea, in insugi lirismul ei, gi materia. ..Omul, zicea
Marinetti, nu mai prezintd nici un interes... El trebuie inlocuit cu
materia a cdrei esenld trebuie sd o inlelegem in mod intuitiv.
t62 OLIVIER CLEMENT
Trebuie inlocuitd psihologia omului, care este epuizata, cu o
halucinalie liricd a materiei."
in generat, ceea ce fiapeazd in arta contemporand, este
refuzul chipului gi, chiar la cei care-gi transformd pogordrea la
iad in conqtiinld a invierii. o veritabilh neputinld de a reprezenta
chipul omenesc: mi gdndesc la extlaordinarelg exemplare ale
Sfintelor Fele din Manessier, acei imengi muguri ai noplii care
nu se pot niciodat5 deschide. Evolulia este analogd in literaturi
unde cuvintele se separb de CuvAntul $i se invaft ca niqte fi.unze
uscate in aceeagi iarnd cosmicd (spre bucuria filosofilor
limbajului, care lapiIeaz| cu fiunze uscate anticamera fiin{ei. dar
mereu anticamera). Nin-ric mai caracteristic aici decdt marile
opere care deschid secolul, cele ale unui James Joyce, ale unui
Andrd Bi6ly. Sd ludm de exemplu Petersburgul lui Bi6ly, care
s-a tradus in francezd abia in ultilTii cAliva ani, dupd o jumdtate
de veac. O camerd qi obiectele pe care le confine devin pentru
erou simboluri ale evenimentelor strict interioare, ca in unele
happenings-rri. Congtiinla sa se separd de trup, se une$te cu
becul electric ce se aprinde pe birou, qi. becul devine "soarele
conEtiinfei". Vdltoarea de cuvinte o exprimd pe cea a aparenlelor.
Bi6ly era antropozof gi a sesizat, intr-o proiunzime ambigud,
realitali care nu sunt spirituale gi pe care el le numeqte
((astrale)), urme, intr-un 1-el, ale acelei "intelepciuni" create
pentru a fi receptaculul Inlelepciunii divine gi care, din cauzd cd
a fost ignoratd, dezatectatd de cdtre materialism, este acum ca
qi fermecatii. Imediat dupd Primul Rdzboi mondial, dadaismul
n-a fhcut decAt sd constate dqcompozilia limbajului, obiectivat
in afara CuvAntului prin uzajul burghez. apoi descompus in
Intrebdri asupra omului r63
nihilismul excesiv al rdzboiului mondial gi al Rusiei devastate
de rSzboiul civil. de teroare. de fbame...
Aceste procese de <<decli stal izare)) nu fac decdt s6
exprime, in ordinea frumuselii, o t<decristalizare)) globall, o
apocalipsd in istorie care ruineazd vechile ldcaguri ale fiin{ei.
Magina ce distruge modalitdtile organice ale existenlei gi, am
mai spus-o, smulge in mod violent persoana din acoperdmAntele
ei pam6nte$ti. $tiinla care dizolvd cosmosul intr-un ocean de
abstraclii, dezintegralea materiei gi "bomba", cancer posibil al
istoriei, convulsiile mizeriei in societafile sdrace gi cele ale
nihilismului in cele bogate - sunt tot atatea aspecte ale acestei
apocalipse. Procesele de dezintegrare in aftA sunt reflexul acestei
evolulii globale. Reflex, dar adesea gi proorocie, cdci afia a
reprezentat mai inainte lumea dezintegratd prin bomb6, precum
Picasso gi Kafka au descris mai tnainte societatea consen-
traflonarA.
Un cregtin, se pare, trebuie sd caute aici nu o intoarsere
la vechile fbrme ale frumuselii, ci un radicalism pi mai mare, o
indrdzneald creatoare care sd ducd dincolo de limitele acestei
lumi, nu "in jos", ci "in sus". Apocalipsa inseamnd ,,revela!ie,'.
Criza frumuselii in perspectiva pe care noi am invocat-o este
poate qi o incercare de a strdpunge dincolo de lumea cdzutd,
pentru a dobAndi o altd fbrmd, o corporalitate spirituald care
depa$ette legile exterioritafii $i ale non-identitdtii reciproce.
pentnr a ajunge, la sfhrgitul acestei clut5ri negative, care mult
timp a descompus, la revelalia impdrdliei esenfelor din jurul
chipului omenesc indumnezeit.
t64 OLIVIER CLEMENT, lnry9beri asupra omului 165

rea vieiii sociale prin doud rdzboaie mondiale gi mai ales. in

definitiv. prin dezvoltarea oalbd a tehnicii. duce la o "societate
Imposibila sintezd
monden6" in care nimic nu mai e comun decdt vulgarul qi fhrd
indoiald o sete imensd Ei asprd de comuniune...
Paralel cu acest proces lqcritior, ca reaclie impotriva lui,
Dimpotrivd, cdutarea intregului, cu prelul libertAlii dacd
observdm, de mai mult de un secol, efbrtul fdcut pentru o sintezl
trebuie, a dus adesea la totalitar. Se qtie liliatia, caricaturald dar
a frumuselii. E de aiuns sd evocdm, pentru secolul al XIX-lea;
reald, de la Wagner la Hitler. Poetii "renaqterii ruse", nostalgicii
drama muzicald a lui Wagner. La inceputul secolului nostrU
artei comunitare, au intdmpinat cu f'ervoare anul 1917. Ei au fbst
simbolismul se sistematizeazS. purtat de tilosofiile vielii. in toate
reduqi la tdcere destul de repede. dar "realismul socialist" Si teoria
lArile Europei, dar mai ales in Germania gi Rusia. mulli
"conducerii sociale" au incercat sd realizeze, la nivelul
reprezentanli ai intelligentiel cunosc nostalgia unei epoci
constrdngerii gi al confbrmismului, o exigen{d fundamentald a
organice, a unei societili pafticipand la cele mai inalte valori
marilor creatori ruqi din secolul al XIX-lea care refuzau ana
prin rnijlocilea unei afte totale care qi-ar regdsi sacrele-i surse.
pentru aftA. cultura ca obiect de lux gi voiau sd facd din f'rumusege
"Renagterea rusd", la inceputul secolului, visa dupd o artd
((teurgice)), care schimbd gi indumnezeiegte via1a. Scriabin
o pdine pentru popor', din care toli sd se poatd hrdni. Aceea;;r
exigenld i-a impins pe suprarealiqti 9i pe atdJia artiqti 9i scr.iitori
fi vrut sd scrie gi sd pund pe note Lu1 (mistenl, in sensul medieval
occidentali spre comunism sau spre tionturile populare in anii
al cuvdntului, in care sd se tl reunit toate artele, toate '30 '40 ai secolului nostru.
umanitalii, mister atat de puternic incdt la ultimul acord lumea 9i
Astdzi, in sociefilile occidentale. .exigenlele unei srnteze
efectiv sd se fi transfigurat!
igi fbc aparilia in trei domenii principale: in cel funclional, in
Dar cum sd se gdseascd o astf'el de unitate incat miqcarea
cel ocult gi in cel (neo-revolutionanl.
de dezintegrare sd se inverseze in dinam.ism al invierii? Dezin. 'in domeniul funclional existd un elbrt
tegrarea depdgea totdeauna sinteza. De unde gi ispita de a impune de amenajare
esteticd a cetdlii. cdci cle$te certitudinea cd omul nu tr.die$te
unitate4 de a o impune impotriva libertifii de a o ciut4 la limit6
numai cu pdine. ci qi cu fiurlusele. Cercetdrile lui Wright in
chiar impotriva libertdlii.
Statele Unite, ale lui Banagan in Mexic. ale lui Vasarely in Franta
Procesul ((critic)) pare strdns legat de individualismul
qi multe altele. sunt caracteristice acestui efort. Aici totul e
societifii occidentale, de atomizarea ei socialS, de importrinla
posibil. at6t o imanenfd care se.joacd cu tehnica (ca Vasarely.
reglatoare dobdndit6 de ban intr-o economie liberali: banul, de'
care fblosegte ordinatoarele), cit qi o aprofundare in existenld
fapt, accelereazd inaintarea instinctului in artd, pentru cd ins-
care lace loc misterului fdrd sd-l nurreascd (crind Luis Barragan.
tinctul sexual gi al mo(ii mai ales - se vinde bine. Dezintegra-
 wf
166 OLIVIER CLEMENT'
de exemplu. noteazd cd "toata arhitectura care nu exprlma
seninltatea nu-qi indeplinegte misiunea spirituald", el slu.iegtc
unei totalitdti deschise a umanuluil. in rest. nimic nu e ptof'an;
umanizarea spaliului. cAnd ea cautd iiumuselea, regdse$tc
spontan simboluri fbarte vechi. De exemplu. arhitectura Casoi
Radioului din Paris reia o schemi. banald in India. a axei lumii.
Prolif'erarea ocultismului. a sincretisn-rului, se rernarcd in
"misa pentru vremurile noastl e" a lui Bd.jart, cu temele salc
imprumutate din Rdsdritr"rl necrcAtin sau din dionisismul ltti
Nietzsche; in arta psihedelicd anrericand. inspirati, ca $i straniilc
liturghii ale Living Theatre-ului. de rnetodele orientale dc
((enstaza)), de erotismul mistic qi de drog. $i toate acestc
tentative - mai sunt muhe altele pentru a-l duce pe individul
occidental. drirddind de singuritate. spre luziuni impersonale.
in domeniul rrneo-revolutionaor miEcirile cele tlat
intel'esante. mai ales in mediul studen{esb. cau15 o transfigurarc
a vielii. Ele criticd o "societate spectacol" in care totul devinc
obiectul unui consum pasiv, incepdnd de la culturi. qi unde nimie
nu mai este tr6it in mod creator. AceastA miqcare a transtbrmat
deja profund vaste domenii ale civiliza{iei occidentale, americanc
in special, ddndu-le gustul de r(Orienturilr, exigenla Ei dejl
practica unei vie{i mai comunitare. mai spontane, deschisir
tiunuselii qi. daci nu contemplafiei, cel pulin ldncezelii. ca 1i
cunr Occidentul post-industrial ar trcbui de acum inainte sit
integreze unele atitudini ale civilizatiilor arhaice... insa. atAta
timp cAt ea va fr condusd de oameni care nu cunosc duhovnicescul
sau il caric aturizeazd. accastd rniqcare va rdmAne in mo<l
considerabil ruptl de izvoalcle trnei crealii durabile.
t67
Dacd o putem sesiza. in procesul tcritic)). ca pe o cdutare
a trupului de slavir, cAutarea sintezei desemneazd in rnod
incongtient Biserica. rrai precis liturghia ca artl deplind. singur.a
cu adeviral i(teurgicA)).
Un Imperiu bizantin planetnr
dctafezi putin cate pr-rtin de izvor.r-rl siru
C)rice culturzi se
spiritual - cici nu existir o rrare culturi caLe si nu se fl nascut
dintr-un cult - pentru a deveni o realitate aulonolnil $i
compartinlentati. $i ci.liar lr.rxul unei elite. Aceasti tazi cle
i(decadenld)) constituie aclesea mor.nentul cel mai r.aflnat. cel
mai inalt, cel rnai congtient in istoria unei culturi. Nu ntai uste
atunci integritate qi spontaneitare. ci o cunoa$rer!- nucntata.
uneori sccpticd. o deschidere spt.e diversitate, spr.e irizarea
contlariilor. insd fEri capacitatea cle a hotdri. Astdzi r.nai ales.
cultura occidentald, in exterrsiunea planetarzi in care sc inrplrneEte
gi se aboleqte in acelagi timp. nu are un alt continllt dccat o
miEcare curatl de cercetare gi intdntpinar.e. o permanenti
incliminare de sine in dialog. Epocile de decadentl (fblosesc
cuvintul fErd vreo conotatjc peiorativa) pernrit o lr-rciditate care
ir-r acelagi tirnp slibe;;te gi imbogaleqre. Sunt Iaze de
universalitate. dincolo de limitele comunitdtilor organiee
tradi{ionale. Aceastd luciditate $i aceastA deschidere nu trec lara
o oarecarc dispor-ribilitate citre neclinoscut. prin ceca cc
Spengler nun'lca "a dor-ra religiozitatc". Astf'el. decadenla culturii
antice a constituit un receptacul al revelatiei creqtine. Sensul
 @-"!

I bS OLIVIER CLEMENT intrebdri as u Dra ontului 169

misterulLli adus in lmperiul rorlan dc cultele orientale. caracterul
contcmplativ al noilor intelpretlri ale pleitonismului. reli-
giozitatea cosmicd a stoioismului au pregitit marile sinteze
patristice. Altcmanta intre un naturalism patetic al portretului
cdutarea hicraticului a pregdtit icoana. Simultan. apare barbaria.
oheurarea cdtre izvoarele nocturne ale firii: taurul negru
iniunghiat pentru botezul rnithraic prin sAnge, apoi vin barbarii
din pi<1uri gi din stepe... insd nici aceasth extinderc barbari n-ar
fi plrtut si innoiascd palida tiurnuse{e anticd. nici cultura anticit
la capatul sulldrii n-ar li avut lirrta si o absoarbd. A trebuit o ou
totul altd dimensiune. cca a crcgtinisrnului. barbari intr-un sens.
pentru invd{atul antic ce-qi sculpta delicat propria-i statuie. qi
poate binein(eles. gi miiloacele mass-media nu se dau in ldturi.
rdsfbi "muzeul imaginar". dar estc un joc de spectator. nu
participare creatoare. pt'intr<r fir-tmuselc t'esinllita in n.rod direct.
qi la niisterul insdqi al flrii. Stl'uctulali$tii
insistd pr: cal'actet'ul
complet ;i pe discontinuitatea ltarrsatnbluriori) culturale qi-;;i bat
e joc de istoria care le-ar explora in van. Aici cea rnai inaltd culturii
se sinucide, iar nroarteil ltti Dun.tnczelt tl ptovoacl 1]e cea a
omului. Pentru cre,stini de f'apt" urr Evenimcnl divinoutnatl' cel
de Crdciun $i de Pa$ti. a sfhrirr.rat odatd pentru totdeallna toate
aceste discontinuit5li $i a pcmtis constitttirea plin inten.ncdiul
istoriei. dincolo. a unei fiaten.rititi a celor vii. llxperienta cdrlii
de buzunar, a discului. a reproducct'ii qi a "teatt'Lrlui pclpular"' (cincl

barbard dupa Duh. nu dupd pimAnt qi dupd sAnge. Aqa avea si se scapd bdtdii dc.joc presuirusi a ti sirrgura revolu(ionar6). chiar
nasci cre5tinitatea si dAra ei in istoric. dc o nestricicioasi contirmdnd unele discontinuitlti. arati ci rnai persistir o

tiunrusele. inainte ca ea sd apari qi si orienteze prin constrAngerc comuniune gi ar putea sd I'cinvie in r.r.rttd clulabil. pelltrtl ca slr ntl

lil:reltatea. s-au gdsit oarneni carc au unit. intr-o intelepciunc
dintrc Ln Origen gi rn Plotin
dcschisb - s[ ne g6ndim la relaliile
ei integlitate. qi cel al <decadenteilr,
pozitivr-rl bar'txuiei. putemica
corr;tiinta ei ascutitd. critici, sensul ei de dialog. O asemenea
unire adesea ameninfatd de tensiune. chiar de dezbinare, a fEcut
originalitatea Bizantului in sdnul lumii creqtine.
Situatia actuald nu este tiri analogie chiar la scarir
planetard cu cea a Irnperiulr-ri roman cdnd acesta deve,nca
h.nperiu bizar-rtin. inalta cr-rltur[ a devenit privilegiul unei elite. I]a
cere. pentru a ll asr-rmati. niedieri mr-rltiple. inilierea in universu|i
spirituale adesea indepirtate in spatiu sau in timp sau pur iii
simplu ir-r sensibilitate. Fnlmusetea. a$a cunt o ofcla aceastir
inaltd culturi. este o fiur.nusete liculturistdl;. nu imediatd. Sc
mai fie prea mult timp disintttlal llristos agorrizAnd qi inviat.
"acest centru in carc conver-Q liniile". Malraux nu s-a ilrgelat pe
-.
deplin numind casele dc culturd catedrarlele epocii noastre. Dar
ce-ar deveni cu timpul niqtc e ;rtedlele ihli altar? inh'r'ttatea nu
sugcreazd o solulie clclicali chiar daci e necesarl pirs-
trarea qi revigorarea culturii poporului cregtin. peste tot undc
ea existi , ci apari{ia cre$tinilor cale sd fie creaturi ale
fiumusetii: inima lol va ll atunci altar.
 t70 OLIVIER CLEMENT
Fecunditatea barbariei
in mod simultan creqte barbar.ia. Ea creEte in primul rdnd
in lumea a tr"eia: negativ, ca asprd dreptate a sclavilor revolta{i,
de turde qi distrugerile tuturor "revolutiilor culturale',; pozitiv, ca
mdrturisire, dionisiacd sau contemplativb, a abstinenlelor
iralionale - gi chiar in insdEi inima Frantei, a lumii a treia a
sufletului pe care o constituie. intr.e altele, geniile celt gi occitan...
Barbaria cre$te. in al doilea rdrrd, nu ihrd multe aurdrii
intelectuale, in acele medii <ineo-revolutionarelt pe care le
evocam mai inainte. Uneori se simte nostalgia unui sacru
elementar trAit cu tot tt.uplll, in plind voce.
Barbaria creqte in sfal.git. $i poate cd este cea mai fecundd.
nu impotriva. ci prin societatea de az-i. Doui teme mai ales par
susceptibile de a li aprofundate de cAtre iiumusele. in aceastd
barbarie (intemA)): cea a chipului gi, pentru a relua un
.joc de
cuvinte al lui Edgar Morin. cea a arkhl-ului (gr _incepur.
principiu) 9i a arcei.
Chipul se ivegte de peste tot. obsedant, barbar. in chiar
momentul in care dispare afia (cultudstd)) curn af ti un prinr
-
plan al cinematogr.atirh:i sau al televiziunii. afiqele publicitare.
ial pe strdzi. ultima noastr.d aftd populard, crearea fr.umoaselor
chipuri ale f'emeilor. Chip enigmatic. inchis prin evidenla insdqi
a fiunruselii sale, chip incd pecetluit. Frumtrselea dintdi, cea a
tinerelii, a eros-ului. aproape irlpersonald, inclinatd insd spre
averltura unei intAlniri. Adesea. ;i intr-o arnbianlI incdrcatd de
imagine a valorilor li:rninine sigure - de confbrt casnic. de sisr,r_
In trebdri as upra ortt u Iu i t7l
ranld se impune chipul copilului. desdvirgirea sa paradisiacd.
-,
Uneori, ca o sfdqiere, apar pentru o clipd pe ecran chipurile unor
ldri ale mizeriei, rdzboiului qi foamei. chipuri sldbite p6nd la
crucea lor fundamentald. chipuri rlstignite. Chipurile care
intreabd cel mai mult, cele mai bogate intr-un alt secret qi de
aseltenea cele mai rare. sunt cele ale mor(ilor - al unui loan al
XXIII-lea, al unui Che Guevara, ca un paradox al acestor doud
mo4i asumate, intr-o lume ce pare a nu avea altd valoare decdt
continuitatea biologicd. Umanitatea pusd in chipuri, toate umani-
talile. in impestrilalea lor, devenind un unic flux de chipuri qi
recdgtigAnd muzeul imaginar vulgarizat, toate acestea (de-
structureazA)). amestecA, adui sufletele la un fbl de stare lichidd
in care se relativizeazl, se dizolva. intr-un f'el de curiozitate
plictisith sau de indulgenfd molatici, valorile, tradiliile, criteriile,
provincialismele. Dar existd o fiumusele ireductibild, o enigmd
ireductibili pe care acest acid nu poate in definitiv sd le corodeze:
este vorba de chipul omului gi de nostalgia unei comuniuni
planetare a chipurilor...
Dar cum. deschizdndu-te acestui flux universalizant. sA nu-
fi cauli qi propriile rddhcini? Cum
sI nu ai nevoie de un p5mAnl
de un arkh.A, de o arcd, pentqr a fl tu insuli in acest tot care
deodatd se dilatd qi ameninfd? Sentimentul cA viala modernd
ameninid pe om cu abstractul. il scoate din elementar Ei-l
transformd pe orSgean intr-un nomad al vidului, acest sentiment
conduce la o "cdutare" (in sensul "c5utdrii smntului Graal") a
unui principiu arhaic in care omul gi-ar regisi inrdddcinarea in
originar. Este ca o imboldire ((neo-arhaicd)). in sensul profund
al cuvAntului grec arkh€, in carr este fundamentalul, primitivul
 r72 OLIVIER CLEMENT '173
intrebdri asupra omului
gi idealul. "Cdutarea' se f'ace prin cosmos gi prin trecut. Ea este
unei subzistente modeste qi discreta fbgdduinJa a unei pustnicii
gi cea a arcei, deodatd arca lui Noe in potopul tehnologic arca
Ai reinnoite si a unei fbtme comunitare originare.
alianlei intr-o civilizalie fdrd refi_rgiu: "chutare,' a unui loc de
linigte qi de tiumusele unde rdbdarea iubitoare a generaliilor a
dat pietrelor un chip. Frumuselea devine aici expresia unei aliante
Frumuse(ea lui Dumnezeu
cu misterul, prin mijlocirea unui pdmAnt Ei a istoriei lui.
La scard colectivl sunt marile rnigralii estivale cdtre marea
Cultura apuseand, devenind chiar mondial5, s-a istovit $i
solard, ale cdrei gdnr-ruri poar.td fbalte vechi temple care nu mai
s-a izolat d" p.ofr-i." atat de mult. incdt ea nu poate constitui
sunt, odatd cu dispariqia "idolilor,'. decAt temple ale fiumuse{ii
forta care va asuma Ei va lumina aceasta mare lAqnire a vielii.
lumii. Allii urch pe mun{i, brdzdeazit pddurile, exploreazd ..md_
Ast5zi ea oscileazd inh'e chintesenla speculativd qi haos. Nunai
runtaiele pdmdntului". La scard fbmiliald. este dorinfa, adesea
url cre$tinism reinnoit i-ar putea deschide calea frumusefii.
stricatd, e adevlral, de a se ancor.a t'eriodic intr-un loc de frunru_
Frumuselea este un Nume divin, poate cel mai uitat, iar
se{e qi de pace.
peste creafie este pecetea Prea-lubitului: "Pune-md ca pe o
Jung povestise in rnemoriile sale cum igi amenajase un tum
pecete pe inima ta, pe b|alul tdu. CAci iubirea este tare ca
aproape de lacul din Zurich. Tumul a devenit imediat pentru el o
moartea... Apele cele mari nu vor putea sd o stingh nici fluviile
fbmtd materni in care el se regdsea: ',Turnul imi d6dea impresia
sd o inece" (Cant.8, 6).Daci este un cuvAnt care revine adesea
cd lenditeam in piatri". Nu pentru a se impreimui, ci pentru a
in Biblie pentru a evoca pe Dumnezeu, este acela de "slavd" -
comunica cu lucrurile: ,,Eu insumi trdiesc in fiecare copac, in
kabod. $i nu e o imagine, ci acea mare sfi'Alucire in care se aratd
clipocitul valurilor, in nori, in animalele care se duc vin, in
Ai insdgi viala lui Dumnezeu. Nu exist6 nimic in afard de om care
obiecte". EI iqi pregdtea singur lemnul. aprindea fbcul. mergea
sd nu "sldveasci" in mod spontan, prin firea sa, prin ordinea sa,
$i aducea apd de la fhntAnd, iqi lunina cu o flacdrA vie. .,Acesre prin liumuselea sa pe Tat6l, prin Fiul. in Duhul despre care am
munci simple fac omul sin-rplu, Ei este fbarte dificil sd fi simplu,,.
putea spune cA este Duhul Frumosului. Dumnezeu este "Pbrintele
In linigte gi armonie cu natura. se r.rasc idei fbarte vechi fbarte
Si luminilor": peste orice lucru, la rdddcina lui, El este lumina
noi: "Aici creafie qi joc sunt aproape unul de altul,'.
frumuse{ii. "Cuvdntul" constituie ((limita) care face sa rasara
Unii chiar, printre ei gi cregtini, refuzAnd altemanfa dintre
ordinea sensibilului din "materia" necuprinsA. Duhul Sf6nt,
obligalia citadinA $i o existenlA mai adevdratd. pdrdsesc dellnitiv
"datdtor de via!5", t'ace ca totul sd se implineascd desavar$it -
marea cetate. f'ac sd reinvie vechi sate qi. tumizAnd ceteva
obiecte
frumuselea dintdi, paradisiacd. cea dintru inceput. dintru artlrd,
sau cAteva servicii miEcdrii (neo-arhaicell. gdsesc elementele
care este incd ref'lectatd de lucruli, de chipul unui copil. de
 wql
| /+ OLIVIER CLEMENT
splendoarea vitald a tiin{elor tinere. Dar omul a intrerr"rpt
comunicarea slavei. a pervertit tirea euharisticd a crea{iei.
Lumina ne-a devenit extcrioard. lucr.r-rrile au de acurn inainte un
aspect intunecos.oribil. mediul inconjuritor masacreazd pe cei
nevinovali. Descoperint din ce in ce mai ntult, prin atAtea aspectc
ale artei contemporane. cd "avem puterea sd dezldnluim imaginilc
cele mai car-ribale. mongtrii obsesionali ai masacrului gi ai
patinrii" (Pietre Emmanuel. Le ntoncle e.st intdriertr). E vorba de
rnongtri de o fiumusele magich caci. pentr.u a relua o remarca a
Areopagitului. ei tac din 'insd;i setea de absolut lbrta tiranica a
riului. in aceste irnagini care nu rdspArrdesc in dellnitiv decdt
"tristetea cea dupi moarte". ornul se reveleazi ca risc al lui
Duntnezeu gi cancer al firii. "'lj.istetea cea pentru moafie" -.1
doua.frumusete. acea nostalgie mov a ingerului cdzut care se
afld. intr-un mozaic din Ravena. la stanga lui Hristos.
De accea. lrullntsctca desprc care noi trehLrie si
mdrturisim. care regase$te inoccnta celci dintAi, dar numar prrrr
inevitabila incercare prin care trece cu cea de-a doua, nu poate
1l decAt cea a Crucii, in ntod inseparabil cruce de sAnge qi de
lumind. Pagtele inaugureazd "Evanghelia slavei lui Flristos, care
este chipul lui Dumnezeu". Slava strf,lucesle de acum dintr-un
chip "devenit desivdrgit prin sr-rt'crin{i". O rugdciune <jin ritr-rl
bizantin spune: "Hristoase. lunrina cea adevdratd. care luninezi
gi sfinleqti pe tot omlll ce vine in lume. sf, se insemneze neste
ruoi Iumina ftlei lale ca intr-insa s6 vedem lumina cea
neapropiatd" (CeasLrl I. n.tr). Frumuselea Fiului, spune Si'6ntul
Chiril. s-a "maturizat in tirnp" penlru ca noi sd flm ',aduqi ca de
mana cltre liurusetca Celui ce-L na$re" (p G, LXVIII, I 034).
in t rebi ri as u prz ottt u I u i t75
Frurnuse[e mafiirizatA prin h.rtmpare gi Patimd. li'umusete a unui
chip insAngerat qi inviaL. biruitor.al mortii. insd prin moarte.
Frumusefe a Celr-ri ce s-a dus cle buni voie in iad. pentru ca in El
sd fle identiflcate "cuh.nea urnilintei" ;i culmea iubirii tair-rici
fl'umusete. pe care nurnai libertatea pelsonald a dragostei o
desciticazh. Plin lacrimi le "revenirii congtiintei". Omul durerilor.
Iird fi'un.rusete dupi pdrelea lr-unii abestcia. sc desooperi a fi
Schimbatul la Fata. 'l'r'ansfiguratu l. Crucca pascald in care
cdularea ncgativd este cople$itA de allrrnarea lubirii. ne deschide
"ll:rcdla luclurilor". icoana chipulr.ri. Cr.c;tir.rismul este leligia
chipurilor. Numai Clripul lr,ri Dumnezeu in om ne pennite s[
descifl'5rr chipul a tot ornul in l)unrnezeu. sd descil'rInt. ilt
comuniunea slinfilor. enigrna citipr-rrilor care impresoard ontul
contemporrir.]. Astizi ntilturisirea lui I lriskrs in Duhul nu mar
poate si se lipseasci de accastd a treia.fruntusate. Nici
liumusctca lui Duntnezeu fild orn. ca r-rn fbc mistuitor (de aceea
Moise. pentru a vedea pe Dun.rnezeu "dir-r spate". tt'ebr-ria sa-gi
acopere lala). nici 1r'unrr-rse{ea ortrirlr-ri firi [)r-rntnezeu (cale
negativA care sc inchicle in sinc gi transtbrmd necunogtinta in
absenld $i instinctr.rl de absolut in dorinld de a distluge). ci
fiumuselea lui Emanuel Dumnezeu este cu noi, gi a Duhului
Sfent noi suntem cu Dunrnezcu.
Arta icoanei
Biserica cea ncdespiltitd a precizztt. in special plin dogma
celui de-al VII-lea Sinod ecumenic (7tt7). cdile qi principiile unei

t76 OLIVIER CLEMENT
afie a transligurdrii, arta iooanei.
Trebuie si precizilm cd intleaga biserich. cu arhitectura,
fiescele q;i mozaicurile sale, cor.rstituie o imensd icoand care esrc
in spaliu ceea ce este deslEqurarea liturgicd pentru timp: '.cerul
pe pdmdnt", rnanit'estarea divino-umanitdlii in care corpul hdrdzit
morlii se preschirrbi in corporalitate duhovniceascd.
Icoana nu este dgci un elentent decorativ. nici nurnar o
ilustratie a Soripturii. Ea este parte ilrtegr.antd a litulghiei qi
constituie. cum a scris [.,eonid Uspensky. "un mijloc de a cunoa$te
pe I)umnezeu qi de a se uni cu El". Ea.face posibitd cunocqtere(r
lui n in te r nte cl iu I Jrunto sttl ui.
Dumn e zeu pr i se diruieqtc fbrd ca ea sd inceteze vrerdatd de a mai 1l dincolo.
Dumnezeu, in tbnd. r.ru s-a ficut doar auzit: El s-a fbcut
vdzut. s-a fdcut chip. iar icoana prin excelentd este cea a Crucii.
"Pentru cd NevAzutul inrbr.dcdndu-se in trup s-a fEcut vdzut, de
aceea reprezentdm asent5narca Clelui ce s-a ardtat,' (S1'6ntul loan
Damaschin. PC., XCN. 1245 ).
A reprezenta pe Hristos. inseamnd a reprezenta gi
midularele Trupului sdr-r eclesial: icoana nu aratd doar pe
Dumuezcu cal'c s-a ficut Otr. ci gi pe omul care s-a t'icut
Dumnezeu.
lcoarra infE{igeazd o prezenld personald, ea sugereazil
adevdratul chip al omului. chipul sdu vegnic, aceastd a trera
tiumuscle la care suntenr chenrati. lcoana nu se poate lipsi dc
aseminarea cu ntodelul. ins[. chiar retuzdnd irrpresia subiectivd,
ea nu cautA o obiectivitate fbtograticd: locul sdu esto
comuniunea. De exentpln. toate icoanele lui Hristos dau impresra
unei identitdti fundan.rentale. Dar asemdnarea, aici. se exprimir
in intdlnirea dintre doud persoane. IJristos gi iconograful, in sdnul
\
Intrebdri asupra onului t77
comuniunii ecleziale. Este mereu acelagi Hristos. dar El se
descoperd flecdruia. fiecirui unicat. intr-un fel unic. Astfbl existi
o singurd Sfanta Fa![, a cdrei pomenire a fbst pdstratd de
Bisericd, de Mireasd $i tot atatea Slinte Fete cd{i iconogr.afi.
Chipul omenesc al lui Dumnezeu este inepuizabil qi pistrcazd
pentru noi, cum a subliniat Arcopagitul. un caracter inaccesibil:
chip al chipurilor gi chip al Neajunsului. "Cel ce M-a vdzut pc
Mine, L-a vdzut pe Tatdl" (ln.l4,9). Cel de-al VII-lea Sinod
ecumenic a interzis ca Tatdl. Principiu al Treimii qi Izvor al
dumnezeirii. sd fie reprezentat direct. in Hristos transcendenta
Ceea ce este adevdmt din chipul lui Flristos devine adevdrat
in chipul omului cdnd este umplut de Duhul. Astf'el arta icoanci
depaqegte opozilia, subliniati de Andrd Malraux, intre artele
Rhsdritului necreqtin. martore ale unei vegnicii impersonalc. gi
cele ale Apusului modern, vandute senzualitdfii gi angoasei
individului. in inepuizabilul chipului personal, arta icoanei
explirnd etemitatea care nu este fuziune. ci comuniune.
SI comparbm imaginea lui Hristos $i pe cea a lui Buddha.
sau imaginea unui sfbnt cregtin gi a unui inlelept budist. Chipul
cre$tin se implinegte in camuniupe, chipul budist se abolepte intr-
o interioritate in care nu mai este nici sine. nici celdlalt. ci un
nimic de n"spus. in cele doud cazuri chipul este aureolat. Dar
chipul cregtin este in h-rmind ca gi lierul in foc, chipul budist sc
dilatd, se identifiod cu sf'era luminoasd al cirui nimb cste
secliunea. Chipul cregtin este deodata inFrioritate gi intdrn-
pinare; chipul budist, cu ochii inchi;i, se reculege.
Icoana, printr-un simbolism concret in care exoresivitatea
 l7a OLIVIER CLEMENT
pl'ineazl in tata oricilci tcndintc dc alegorie. ne f'ace sd sesrziul
indunrnezeirea omului ;;i slintilea Lurir''ersului. adicd adellrLrl
fiin!elor'gi al lucrurilor. Sirrbolica cste lotcleauna in serviciui
persoanei. sc integfeuzil. rclclarrdu-o. irr cleplirratatcer conrt-tniurtii.
Lumina clintr-o icoana nu plovine'dintr-un tbcar plecis.
cdci lcrusalin.rul ccl nor-r- zice Apocalipsa- "n-are nevttic de soare
gi delun[. cdci lunrineazir slava lui l)umnnczcti'(21.23). Ea cstc
pcslc 1ot. lili a p:'oicctr r-rrrb|ir. sirr-r mai degr-abi eer este
tolderruna interiozrlir. lotLll este insolit intclior. Iconoglalii
nunlesc "lunrini" Iondul insLL;;i al icoanei. ca sinrbol al lui
[)urnnczcu "k)tlll in toate".
Aclc'sea perspectir a este invclsatd. I-injile nu convcrg citlc
un "plulct de scdpare". serln al spatiulr,ri decizut ca|e sepa|i gi
intcrnniteazii. ele se dilata in lurninii "din slavi in slava". Stlntii
deschid accst spatiu indunrnezeit. r,cnind la noi din intirrit. aproape
intotdeauna rcprezentati clin latar prolilul al li deia absenti.
in acest conle\t. clripul estc r'oplczentat dupi cea rrai rnare
ascmirnale pelsonalir. clar intpucat. intrcgit. ilurlinat de I)r.rhul.
Buzc tlne qi cr-u'ate. ulechi lccluse. interiorizate. totLtl ulci spre
ochii imenqi. plini de gravitate i;i bliincletc - ortrul stintit devrne
"in intrcgime plivile". spr,urc Sl'iir.rtul Macalic -.;i spre intc'lep-
ciunea liuntii dilatatc.
in preait.na acestof chipuri. anirlalele. plantele. parndrrrul
gi stinca sunt stilizatc clupir csentcle Ior spilituale. Aici intilnirn
o abslractie care nu cr,ucleazit ci concluce la o liguratie;i ntai
pench'antd.. Anirlalele pictate din grotclc pr.eistoricc. sar-r t'elul
in care Bazainc. in vitraliile de la SainrSdverin. a l.eprczentat
elementele pentru a dceaja sensul lor sacranrental. ar putea
t79
apirea intr-o icoand. .{r'putca si sc irr.rplineascd in ea $i nostalgia
persoanei. care chinuie at.ta occidentalb a individului. LJnclc
chipuri pictatc de Rcr.nbrandt la slirqitul vielii sale sunr la limira
icoanei.
Arta icoanei. de fapt. nu este deloc redusd la un (stil)) nici
chiar in Rlsaritul cre;;tin. Arta cregtirrd a Apusului. nu t.trrnai plinir
la a1a rontani. ci pdna ia Trecento-uI italian. particip5 la accasta
cu r.'iziunea sa. Ea insas;i .- ar.ta - nll a incremenit deloc in lonne
stereotipe. Dacd a rarnas fidela aceleiaEi irrspiratii prclfr,rncie,
intrr-rpate in "canotutelc" care precizeazd sensul episcladelor
;i
iderrtitatea persona.ielor. acca inspir.atie e cea a divino-r-rnranititii
gi de aceea in nrai ntultc r.drrduri czi a ir.rclus. chiar. provocat.
cercetirile unranisntului. Adcsea se uiti cd afta macedoneana.
inccpAncl cu secolul al XII-lca. a inaugurat Renaqterea. Aflnral.ea
tumanului in fir"rmusete a ca\ili-qat ltalia ve,nind din Maceclonia gi
Serbia, provocAnd in secolul al XIII-lea o "renagrerc
transf rgr-rrat5". r-rn div irro-umanisnt dizlocat rapid in secolelc
unr.ritoare. in lurlea bizantini ntigcar.ca a durat urai ntult.
cuhninind in prinrcle fiesce de la Mistr.a, $i niai muit inca la
Constantinopol. cll tandl.clea Ei dinarrisntul cle la Karies. Apor
au venil ultirnele invazii. care au distrus cultura bizautina. au
itttcIirrlizat 5i parca illt irsrUr)s ( )riodoxia. dupa ccre au velrit
marile dezbiniri aie cregtinisnrr-rlui.
Poate ci irrtiilrrirea actuali .r Apusului cre$tin cu Rdslritul
cre$tin va perr.nite o noui intlorire a '.divinoumanisntului,..
r
180 OLIVIER CLEMENT.
Pentru o mdrturisire a frumuselii
Astfbl, mdrturisirea Duhului trebuie sd devind astdzi nu doar
slujire, ci $i artd. Arta de a se impdca in "inima-duh", in acest
"ochi al inimii" care dezvlluie in tot omul gansa celei de-a treia
frumuseli gi descoperd cA totul este sacru. Arta de a se minuna
cd Neajunsul vine la noi penuu a ne atinge prin toate chipurile
omene$ti gi toatd frumusetea lumii.
Atunci omul gdsegte curajul cel bun, increderea de a-gi
reincepe viala in Duhul Sfhnt. "Fericiti sunt cei bl6nzi, c6 aceia
vor mo$teni pdmdntul". Ei il moqtenesc deia, presimlind, in taina
fiinjelor gi a lucrurilor, pe Hristos care revine in lumini..
Dumnezeul cel viu, ,Adiincul, ia Chip pentru ca chipurile s6 nu
mai moard, ci sd striluceascd precum soarele, iar astbzi numai
o anune tiumusefe, a treia, poate sd-L facd simtit * frumuselea
sfinlilor, trumuselea lucrdrilor inspirate, fie propriu-zis liturgice,
ca icoan4 lie profetice, la limitd, mereu in migcare, ale Bisericii
gi ale lumii. Rubleov, pentru a-L picta pe Dumnezeu, a pictat
tinerelea $i tiumuselea in unitatea jertfitoare a celor Trei. ,
Dostoievski qi Bemanos au arAtat c6 iadul nu poate qdtura inima
omului. Soljenilin a regdsit, dincolo de iad, tandrelea gi forta,
nezdruncinatd a con$tiintei. in Biserici, ca gi la frontierele ei,
a$teptam. pregbtim o "sfinlenie genial6", capabild sd sugereze
frLrnuselea lui Dumnezeu. intre prim-planul ce rimdne opac , str6fundul angoasei sale, la aservirea ce o sugrumi, pentru ca
Ai
arta care nu mai indrdznegte sd reprezinte chipul omenesc se
deschide perspectiva lcoanei.
in trebdri as upra om u Iu i l8l
9.
Moartea gi sirbtrtoarea
' Biruinp asupra mortji
"Hristos a inviat din morfi cu moaftea pre moarte cdlcAnd
gi celor din mormAnturi via15 d6ruindu-le": acesta este, intr-o
biserici din Rdsdrit, leitmotivul slujbelor pascale, leitmotivul
"sdrb5torii sdrbitorilor". "Ziua invierji! Pa$tile Domnului,
Pagtile! Cd din moarte la viala (...) Hristos Dumnezeu ne-a trecut
pe noi (...). Acum toate s-au umplut de lumina. cerul gi pdmantul
.gi insuqi iadul. Deci sd prdznuiascd toatd fdptgra invierea lui
Hristos, intru care s-a intfuit".
invierea d6ruitA tuturor, inseamnd biruinta vielii depline
asupra morlii 9i iadului. Moartea, din perspectiva Scripnrii Ei a
Pirinfilor, nu desemneazd doar sf6rgitul vietii gi nici iadul doar
o stare spirituald dincolo de mormAnt. $i una qi cealaltd se
raporte4zl la existenla noastrd divizatd, la contradicliile ei. la
totul este exterior a tot, incepand cu omul fald de el insugr.
Moartea gi iadul - este timpul lumii decdzute, timpul crud al
"Orologiului" baudelairian, timpul care tneazd. mecanizeul qi

t82 OLIVIER CLEMENT
distru-qe. Moarrea gi iadul estc spa{iul lumii decdzute. spatir"rl
care separd gi ir-rtemniteazd. Iar aceasta pAnir la stluctr-u'ile logice
ale acestei lurri, care mereLl opune sau contr.rndd. Iadul. de tapt
qi mai ales. sunt ceilalli cunr spune amarul filosof . ura din
rnine fata.de mine insumi. care thce din ei niqte strdini gi nigte'
rivali. $i in ciuda a atita tar.rdrele gi li'umusete - cdci lunrea. chiar
decizuti. riurAne creatia lui l)umnezeu - el este o despirlire
iner'itabild;i enign'ri a neantului. Ilnigma care se ridicd Ia capdtul
a toatd revolta Ei translbnnd in "alchiniie:r neantului"" oricdt de
nccosare ar tl ele. eliberirrilc politicii gi ale cr.tltulii. ('a qi cunr
ne-iur batc pentrr.r dreptate Ei ltlicilc pe un vapor. iar deodatd
dcseopclirl cl-r cl :c seulirrrJi.
f)umnczeu n-a creal moartea. tll. ('el Viu. a ficut pe tint
ca pe unul viu. ihen.rat la desiviir;;ilc. Dar aceasta nu putea li
decAt liberi participarc la cxistetrtir divini. caci "nunrai
Dur.nnezeu este fhrd dc nllarte" (l l im.4.
). Moartea a venit
1 6
$i nll inceteazi sa vini ;i sir clevind 1o1 rnai sumbl'd. pentnl clr .
ort.tul s-a irrtors gi sc inlollcc cle cirtre ('cl Viu. Moartea se
intire;te prin insaqi latalitarea ei care ne inciti la o cxislcntit
lipsita de autelrticitate. prirr cale noi 1r-rgim de angoasi prirr
mincir-u'rd. Omul se thlegte cu aceastil lunte din care crcdc ci
poalc lace impi|irtia sa. de la cafc a$tcaptl sigr"r:'anti gi cale de
lapt il inrobe;;te degertitciunii. aclicii vidulr-ri. Onrul nu se po:ltc
distrr"rge pentru cd el lintinc crcat de l)umnezeu. anintat de
sr-rllarea divind. IlxistAnd prin [)urlnczeu. el nu urai vrea sa cxistc
pcntru l)un1rlczcu: oli. in sinc iusu;i ol.ltlll esle neant. Vinta lui
de ascnrenea estc o "viati r.ltoallaf "- iar sulletul Iui. dupA moanea
-t
in t rebiri as upra ont u ! u i tfJ3
lizicil. subzisti intt-o setl i-existental fankrnlatica (Biblia ignolrr
orice lilisnr al'"ncnrr.itili i su llctr-rl ui" ).
Moartca esle tleci in rrotl lirnclarnental irtrpott'iva natr-rrii
$i. intFo oarecafc ntirsrrni- oricc ntoilrlc este 5i o clintit pcnlnr
ci ea lovegte o e\islcnlar ft'rcr-rlli ;rcnt|u ctet'nitate. Moartca cstc
libertatea pefvcrtilar cale dA ncantului o lealitate paradoxalir.
pcrnritdndu-i sir palirzitezc firel pc calc [)urlnezeu a cl.cat-o
pentrr-r dcsh irlile. Acrrrtr intclcucnt cur,iirrlul lui Hristos clesltr-c
clia'"ol: "tatirl r.ninciurrii".,si "ucigaq; dirrrnr inceput" (ln. ti. 44-4i).
Mincitura inseartrnl a prelcra pro1.l'iul trcant. neantul cr.eatur.ii irr
loctrl Ader,irr-rlui carc' cste [)ulnnezcu. t Jcidcrca inscitr.r.rrrir
imixtiurre'a rlorlii. "circi plala pilcatului cstc rtrornlea". Iia nu eslc
clislrrrec|ca tllii
c|cate. circi l)rrrnnezcu este crcdinci0s. ei
conditia ser impotrir,a ll'ii: rtr-r ncantul. ci ntonstt.uoslrl.
insir Dunltczcu cstc ralhdiltol'. cu toald r.dtrclarca iultir.ii.
Acest ralu pe cale nu-l poatc intpiediea- l)cntrrr ci el sc naspte din
libertati in carc utotltutcfnicil Sa s-a implinit gi s-a lintitat in
acelagi tintp. Durltnezeu o sir-l lilloscrsci pci.rtr-u a-l dcschide pc
om iubirii Sale. ilr rlocl par-acloxal. ll()al.tea. "plata picatr-rlui".
dcvine' as1lel uu rcnrccliu al palciltulUi. 'locutai pentt.u cil cslc
imprxriva lilii. ea il lircc 1te orrr sli-;i clea seama de adevirata sa
conditie. dacit nu firgc cle ca. "l)urtrnczcu a ingaduit ca orlul
si l'ic inghitit clc lltonstru autor al prevar.icatir.rnii 1rar.
proevuricutio- trirclal-c. r'inclelc pc bani) nll pcntrll a-l vedca cii
dispalc ;;i picre pcnt|u ro1(iciuuta" ci pontt.U cir stabilise dinainte
$i pfegitisc incepr-rtul rnantuilii inrplinite prin Cr-rvintr-rl. .dr-rpi
senmrrl lui lona (...)" ltclttrlt ca ontrrl. prirtrind de Ia Duntnezeu
 w-
184 OLIVIER CLEMENT
o mAntuire nesperatd. sd invie din morti qi sI preamdreascd pe
Dumnezeu repetAnd cuvintele prol'etice ale lui lona: "Am strigat
cdfe Domnul Dumnezeul meu in dezrriddjduilea mea gi El m-a
izblvit din pAntecele iadului" (Sfhntul lrineu de L.yon, Sources
chrdtienne.s, nr. 34, p.339-341). Astf'el Dumnezeu fblosegte
inrobirea rno(ii pentru a pregdti pulin cdte pulin, pdn alegere,
'festamentul, punerea la incercare a cledinlei - iar mdntuirea cAnd
se apropie. ciind se indepdrteazd, dupi cunr omul i se deschide
sau o refuzd . pentru a pregdti gi a solicita in conditiile cele
mai lavorabile (libertatea rlspunsului rimindnd dincolo).fal-ului
Mariei. aceastd acceptare care ingiduie in sfhrgit Clreatorului
deposedat (de creatura sa. n.tr) de a intra in chiar sAnul crea{iei
SJI!'pcntru a o lua inap,ri din irrtc|ior. penlru c o re-crea.
"Pentru a trdi din nou ne trebuia un Dumnezeu intrupat gi
omorAt" (Sfhntul Grigorie de Nazianz). Singurul rdspuns cregtin
la lungul proces deschis lui Dunrnez-eu - caricaturilor de
Durrnezeu de citre ateisrnul modem. este tocmai Nevinovatul
pc care il rdstigneEte 1ot rf,ul niscocit de on] gi care ne ddruieqte
astf-el invierea.
Atunci "din adAncul iadului auzi chemarea mea. ascultd
glasul mer-i' . atunci crucea, crucea de lumind. atunci mor-
mdntul. r.normAntul datato' de via!i. atunci cobordrea la iad.
CoborAre biruitoare. nimicesc "'zidul de despi(ire". Pliri rnicqo-
rarea Sa cea de voie. prin smerenia Sa. patima, moaftea Sa de
"blestemat". Hristos lasd sd intre in el iadlrl intreg. toatd moanea
conditiei dec5zute. pdni la acuzalia intiicoEltoare a ateismului:
"Dumnezeul Meu. Dumnezeul Meu. pentru ce M-ai ndrisit'J" Sd
Intrebdri asupra omului l85
ne gAndim ce a putut insenrna t.noallea pentru l)umnezcu-(Jmul.
Cel {ir6 de pdcat. a cdrr,ri moafie nu cra in consecin{ii nici "plata".
nici leacul. Noi suntem in inteliorul morlii. iar El a coborit
acolo. El, cel ce a plltllt zicc: "Eu sr"rnt Via{a". I)e trceea moarte.l
Lui a lbst o surprinzdtoare flpturii iu care s-a cuprins tot rAul
din lume $i toate mortile nozrstle. Astlel incat toati angoa:ia.
toatd ura. toatd dezbinarea. lroaltca intreagd gi toate r1rorlile
noastre sunt nimicite. sau rnai degrabir intoarse cu aceeaqi fbrtir.
in incredere, iubire. unire qi viati prin (lel sau rlai degrabir in
Cel care a fbst ascultdtor"fatalr-ri prind la rloalte Ei care. cle o
liin{d cu'fatil Ei cu Di-rhr-rl in desirvir;irea treimici. s-a ficr"rt de
o fiinti ou noi pAna la iad. pcntlu ca irrsr-rgi iadul nostlu. insiqi
moarlea noastrl sd se unrple de ]unrini. per.rtrLl ca. chiar gi nr,ulri
un pic, libertatea noastrd s[ sc lase indr-rplecati intilnind atita
iubire. Iadul Ei mt'rartca sunl rrctarnorlirzate de Clel care dAndu-
se lol in com-pAtin.rirea Sa stdpinikrare. pr.rne iubirea. care e nlat
tare decAt moartca. ir.r locul irr ca:'e ura. rrAndria. disperarea
intlresc irnpdr'[fia Dezbinitor-rLl ui. Astl'cl. printr-o singu r'lr
miqcare. Hristos sf'arrni pietrele ruornrintclor ;i porfile iadului.
"Iadul este irnpuns in ininri pentlu cl a prirnit pe Clel a cilui
coastd a tbst irnpunsir de sulili: cl gomc' vizdndu-se rlistuit de
focul dumnezeiesc. pcntl'u nrir.rtuirea noilsL'ii a tuturor cclor ce
cantdm: Dumnezeulc Cel ce ne-ai slobozit. birrc cqti cuvAntrrt!"
In Cel lnviat. in tt'Lrpul S[u ploslavit. in ins5Ei cleschjzitr-Lra
rdnilor Sale. nu ntai donrnc;tc lrofi'tea ci l)r"rhr-rl. Sr-r1lar-ea dc
viat[. Iar crucea de biruinti gi de lunrini. dupi czrre ne modcleazir
botezul. poate de acum sii h'ansfbrnre sitr:a1ia cea mai disperatir
in nroafie-inviere. in Pa;tc. in '-tl'ecel'e" spre veEr.ricie.
 'w-
l8(r OLIVIER CLEMENT
Matrita baptisrnalir. potir cuharislic. deschidere lhcr.rlir de
inliere pcrrtru toldc0ulta irr itcoltcr.irntintu l inlcr.nal al Iurtrii
cazltte. rceastil cste [Jiscricu in prolilnzintea-i sf]intir. 'fainir a
('elr-ri inviat. siltgr-rrr-rl loc in car.c. ll'u.it nici o clif'ererrtir pascala.
'-strLr,rLoareasiubitofilor"' ;i birLrinta a:iLlpra ntortii se ofiri
libcl'titii notstre- ltctltru cit ca sl dcvinir cl.catoarc $; sii
col:rbolcze la rranilcsrarca dclinitirir a acestci bir.r-rintc. la
1r'ansflgurarea delinitirir tr istorici qi a univcrsnlui. De accclr
pulcr.n spLlnc ci intrcg ntesaiUl cfc$litl. vostea clJa huna
Evanghe Jia . r cstca desrir lir.Sirii. sc conccntl.eazii in celc c:rteva
ltl.rclul'i irlc cr-n'fittului Slintului Ioun ( iur.tj clc Aur.pe ctrr.e-l e itiln.
in ritul bizantin. la slir;itul ulrenici lh;tikl.:
"lntratidcci toti intru bucuria Stirplirrului vo:jtru (...). Ospinrl
cslc gata. r'cr.riti crr toti la cl. \,'itclLrl estc !ras. ninreni sir nu iasir
tlantiltcl. [Jucurali-r'u toli ]l osllaltul cr.etlintci. Ninreni sa ru.r sc
tantuiascur pentl'u p catclc sale- cnci clin rnrtrntdnt iertarcir ;r
strilLlcit. Nirrrcni sir rrrr sc rlai tclrnli ric rnoatle. circi nc-a izblvit
pc r'rol rnoaltca Miurtuitorului. Iaclul a prinrit un trup. I__a pr.irrrit
;;i
pe I)unurezcul a l.rrirnit l.rirrliurt ;i s-r irrtihiit cu ccu-rl (...). rt.lncic_1i
esto ntoarte holclul. Lrnrlc-li cstc iaclLrlc bir.uinta,l.. (l (.or'.15.55).
A inr,iat Ilristos lii viata stiipincftc'
Rugitiunau pcnlru mlintuire u Iumii
I)esigru'. tlin lcspect pcntru libcltatca noastrai. f)Lnunezcrl
lasit rirul si cxistc. cu toirtc ca in rlod tainic accsta cste hir.uit.
$i accasta l)eutru car I)LrhLtl Slarrl vt.ca sir ne rccldcleascir irtrcr.ror
I
I
Intrebiri as u prx ortrului t87
tira sd ne constrAne.i. prin Iibertatca cfedintei. Adcr.irata istoric
a llisericii esle cea a slirrtiniei. adicl a con;ticntizdrii in aceastir
mare libellate a biruintci lui Il|istos rrsLlp|rr lnorlii. o dati pcntl'Ll
totdeauna. prezenti nrercu irr Iliserica Sa.
Tot astfbl 5i stintii cfirpa nroarlcil l()r;;i rnai alcs tttucenicii.
de pe ttor.rul Mielului (n poc.4. 9-ll). a$tcaptir gi pregdtesc ultinra
prefacere. Origen ll'irnri ca;;i IJlistos aSteaptat. slavtt Sa
-lrupuh-ri
neputand si izbr.rcncasci decAt Ia inrplinirea universal
(l-liscrical al eilui eap Iil cste.
Astlel r,a vcni inlplinirea. cind Duhul C'cl Viu. pnn
-liup prosl,ivit
comuniunca slintilor. va arita intres universul ca
al lui Hristos. Aturrci fiecalc pcrsozurir i;;i va regisi trrqrul danrl
chipul sdu universului trarrsfigural: trup vibrind dc intrezrger sa
sensibilitate natul'alar. tllpLli nostrLl. ccl al .pdnrirrtuh-ri. dar scil(lat
de liald qi de plinirtatea de l)urlnezeu cnle va li "totlll in toatc'.
abolind caracterLrl sepalator al tinrpulr.ri qi spalir"rlui. irr-eirdLrirrd
intre cei inviali o comuniurre ast,rzi cle neimaginat.
Toatit corrplexitatea natLrlii LrnrilnL' ce nrrr\ inc din
dramatica noastra istoric. dir.r c..sccuri ;i clin ilr-rnriuirri ale libcltutii
noastre. toat5 arlbiguitalea. clc lcLln.r inainle transfigulatl. a
"lttnicil,rt rle piclc". rr't !:5'i l,,i in inrpaliti\': (;rci n()i llc
nrinunim dc girurilc de neanl salpatc (le lihertatea noastrir in flreir
atat de bunat a liptufii. cnlc nu clcvenit in Ilriskrs accle rir.ri dc
la nrdini. de la picioarc. de la picpt. pfin care ne curge ', iata divinir
$i nc va culge mcleu. I)e aseulcnca. l()atc llintcle. toate lucnu'ilc
pe care iubirezr noastril lc llcc szi lurticil'rc la aceastir Prczentir.
vor'_qiisi loc in Ierr-rsalinriLl ccl Nou: accsi animal. acest copac lr
cdllpul silbatic ir.] noapte. in carc lauri ncsri $i cai albi irnplctcsc
 t8u OLIVIER CLEMENT
ziua gi noaptea. totul va h acolo. in strdlucirea Celui inviat. C-dci
Acesta. a$tepdndu-qi prietenii crr.e pescuiau. aprinsese pe malul
lacului lbc pentrr-r a liige peqti pe care si-i imparld cu ei cAnd
ur.r
vor reveni. O! Ioarrc. o! PetfL.. spunL.ti-ne daca intpir.itia lui
Dunrnezcu nu vil avea meretr pcufr.u voi. in apropierea gi
nerecunoa;terea acestlri Clhip. mirosul pegtelui fiipt, culoarea
.jarului. pacea lacului in care pfurAntul intAmpind cerul...
CLI toate acestea. daci iadul conditiei decdzute este tainic
dcsliinlat in FIristos. dacii Dumnezeu trebuie sd arate ..totul in
toate" in ziua implinilii celei diti unnd" rirnAne taina zdrobuoare
a ccea ce Apocalipsa nume$te "a doua" gi uJtima moarte. cea a
omului cc a (ploniatr. lh'i iubire in iubirea dumnezeiasod. Cdci
Dumnezeu nu va respinge niciodatir pe nintcni. ljl va cldr-ui iubir.ea
Sa tutln'or. Dar locul acestei iubiri. spr-rne Sl'Antul Isaac Sirul.
devine bucurie ve;nicd pcntru ccl ce o primeqte Ei chin al iadului
pentrll cei care o t'efrzd. Aln putea spune cd dacd iadul universal
a lbst nimicit dc l-lristos. iadul per-sonal rhmAne posibilitatea
infl'ico$Atoare a libcltatii llcciruia. Dar egecul dellnitiv al
acestei colnuniuni cosn]icc. singura care ingiduie imphnrrea
persoanei. nu ar insentna eEecr-rl definitiv al planului dumne-
zeiesc?
I)esigru' cii Biser-ica a condanrnat origenismul. adici
certitudinea cd in ccle din ur.nrd toti oamenii qi chiar ingerii
cdzufi, vor fl reconciliati printr-o .'restaurare universald...
pflntr-o "apocastaza" nu cloar tr nafurii. ci qi a persoanelor De
lapt o astli:l de cerlitr-rdine sc lovc$te de anrenintirile lui Hriskrs.
atat de viguroase in prirnele trei llvanghelii. qi mai ales
dispretuicEte laina ireductibilA a libertarii uoastre: a admite cu
In t rebi ri asupra otn ulu i r89
Oligen cd rdul se va sfirgi prin a se epuiza, Dumnezeu singur
fiind nesthrqit, inseamnd a r:ita cd libertatea personald, tocmal
pentru cd ea este chipul lui [)unrnezeu. inrblaci un caracter
absolut.
$i totugi "constiinta noastrii catolici''. in sensul propriLr al
acesteia. adicd corrgtiinta "dupa intleg" a omenirii reunite in
Hristos, nu poate accepta fird rezclvir cxistenta unui iad vegnic.
Dacd acest.scrupul cel pr-rtin dupir epoca patristica iL
fbst rar in Apus. el a obscdat gAndilea gi lr-rgdciunea rurui P6gu1.
trezit de un socialism evanghelic la misterul "doolrinlimii" con-
substantialitdfii tuturor tlanrerrilor: in Rasarir. sullete pirjolite
de iubire, s-au rugat pAnd in vrertrurile noastre pcntru cei osanditi
qi chiar pentru demoni. Aceastd atitudine n-a rdmas doar
privilegiul cAtorva oameni duhovniceqti. Poporul cregtin din Rusia
mai ales s-a fl'An.rintat rrult peutru cei osAndili. crezAnd de
exemplu ci prin mi.llocirca sa. Maica Domnului le obtine
ridioarea osdr-rdei in fiecare an din .loia cea Mare pdnd la Rusalii.
timp liturgic care tocmai veste$te l{cstaurarea universal5..
participAnd de.ja Ia implinirea ei. C'ontradic{ia dintrc liberlate gi
idbire va fi ea ireparabild?
Sd notdm mai inlAi cA la inceputut'ile sale. Iliser.ica.
indreptati in intregirnc spre a dor-ra venire a lui Hr-istos. nu accepta
deloc ca dellnitivi existenta actuall a celor osdndili, precum nu
accepta nici pen1ru sllnli o t'ericire inrediat consumatd. Ceea ce
gdsim Ia mulli dintre Pdrinli este rnai degrabd nofiunea unei
curdfiri qi a unei vindecdri treptatc. Dupa moafie, $i daci nu este
pe deplin sflntit, sufletul h'ebuie si treacd prin locurile "inf'e-
 t90 OLIVIER CLEMENT
rioare". prezentandlFse la "vdrli" sinrbolice in care puterile riului
iau ceea ce le aparline. lisdndLr-l din ce in ce mai dezgolit. tird
pacc gi liniqte. "Sontrtr:1" ruortii apare astt'el ca o starc
contemplati vd: moautcir. m i qciir.rcl flrr:a decdzuti. of'et'i sufletu
iiimpune aproape. acea pace pL' eJfc cci duhovnicegti o clrr.rosc
inci de pe p5mAnt sLlb nurlelt' clc stiu'e "de nepdtimire". acea
pace care cste o prea dulcc trecere a ltri Llristos ntcrell prezent
in iad. til care cu sflntii Siii. toilte lc irlpJine;te. Biserica clin
vcchime $tia cA peste mortii crispoti iu ltecurlo$tinta rellzului
lor. sc aqterrre o starc in cru'c pacea. lini;itca. prezenta irrtrcvS.zutii
a Doctorului divin sr-rnt resirrtitc ca rri;te chinuri. Dar ea se luea
cu toati dragostca pentl'u /oll cci actrnlili gi. cu numele. pentru
cei care. in petrecerea prin "llica.surile cele de ios". sunt in iad.
in ritr-rrile din Risarit. se ccleblcazir la vecemia Rusaliilot' ibarte
vechea "slujbl a plecirii genunclriktr". Ori se poate citi in aceasti
sluiba dr-rpa litul bizantin: "('ale,si la acest praznic. cu tolul
desavdlqit gi mdntuitor" ai binevoit a prinri ruglciuni de tnijlocire
pentrr.r cei tinuti in iad. ddndu-nc noui mari ridde.idi cd vei trirnire
ugulale qi ntingdiere celor cuprinli de intristiri apdsdtoare...".
Dragostea Iui Dumrrezcu. inntullili cu. r'uqdciunea Biser.icii.
lucreazi din interior pcutru ci nirtrerri nu este singut. , iadr-rl
Llltin'1. singuratatea individuali. pcntru ca ea sd se deschidit
comuniunii ImpAritici ce vinc
Cdt despre ploblenta "cclei de tr dorn modi" qi despr.e iaclul
definitir, dr-rpi implinilea Lrllinri. rugdciunea profr-rndd a
Rdsiritului inci de la Slhr.rtul Antonic. ne sugereMd o solulre nlr
doctrinali. ci existentiali. [.Jn curelar din Alexandr"ia. cdruia
I{ristos i-l trinrite pc. Antonie }lentrll a-i arAta acestuia un grad
Intrebari as upra ottt ului I9I
de slin(enie superior celui in carc se afla el. slArqeEte prin a-i
n.rdrturisi marelui trscet ceea cc cl giirrdca. privind trecitorii: ":[bti
sd tle nlantuiti! I-)u singur merit si llu conclamnat". Aceasti
lu i. atitr.ldille. strainh disperdfii. lt-n incetat sA se transrnitd print|c
duhovnicii ortodocEi. in acest serrs staretul Silr-ran. nrorl la Atlros
in l93ti. auzea pc Ilristos zicArrciu-i: "'l'ine-ti nrintea in iad 5i nq
deznidi.jdui".
Ce s-ar putea sptrne rnai ntult decit cI nll se poate vol'bi
de iacl la ncutru. dupir speculatii bine alarrjate. cu gdndul ascuns
oa cste vorba liu'ir indoiall clc un iad pcntfu altii Ei cir tr.cbr-rie
descris r.runai irr linrba.jr-rl lui Iiu q;i 'l'r-r. in setea de ciintri 5i
speranla. cdci "suntcnr nrintuiti int|e teanta;;i nirde.jcle". zicea in
secolul trecut Amblozie dc Optina. Antciiiutirile evanghelice rirci
prir'esc. ele tzrc irrcnsitatca tlagicir a clcstinului nreu. cle nti
indeanrnir Ia rlalea intotu'ccrc. la colrqliinta cle a ti in iacl. de a Ij
resporrsabil de existenla iaclulr-ri ;i qrrin aceasta chiar. dzrcij nu
deznaddjduiesc, de a participa. aiutat de snterenie. la prczenta
lui llristos. singurul pentt'u totclceluna invir-rgAtor al iadului. Dar.
pentrll /r?e. pcntru fzFul ucnlulalrat it apfoapeh"ri nu po1 decdt slu.ji.
rllsa. spera ca tu vci fi utintuit. cir llristos te va rlvigi in ala
mdsuri prin tandrclea Sa;i plitr 1i'rrnrlrsefea Sa. inc6t indoielile
tale. r'elicentele tale. inclc$tirile talc vor disparea pentru a f'acc
loc "rnarii br.rculii". Apocatastaza nLt poate fl o certitucline. ei
trebuie sd fie scopr-rl lul.rtei rroaslre spiritr-rale. Sir ne rugdnr ,si sir
discelnern pentrll ca lbcr-rl .lr.rclecirtii, cal.e este fbcul ir"rbirii
dumnezeieEti. sd consuntc nu pe cci rii. ci. in tiecare. r.dui carc
uzurpd. Caci .ludecirtorr-rl cstc $i Avocatul" iar C'rucea. zrce
Sldntul Maxim Mdrturis itttlr.rl. estc "judecata.judecdlii". "tJn
(
192 OLIVIER CLEMENT
pumn de nisip intr-o mare intensA. iatd ce este pdcatul a tot trupul
in comparalie cu mila lui Dumnezeu". zicea SfAntul Isaac Sirul
(Cuvdntul 107). iar pentru el picatul adevdrat constd in a nu da
atentia cuvenitA invierii" care ne ridicd din addncul iadului "la
bucuria itrbirii lui .l-h'istos: ce este iadr"rl inaintea harului invierii?"
(Cuvdntul 118).
Astf'el Biserica cea nedespdr{itd are ca gi doctrind
mAntuirea universald. dar a integrat-o ca speranl5 gi rughcrune.
Nur.nero;i P[rin{i din Apusr,rl cregtin ar-r in.aceastd privinld aceeagi
pozilie ca gi cei mai multi dirr l{dsnrit. Sfhntul Ambrozie al
Milar-rului atirma cd "unul gi acelagi om este in acelaqi timp Ei
mantuit $i condamnat" (P2.. XV. 1502). Si ce-i este negesar
pentru a li
mdntuit. dacd nu de a se gti condamnat qi de a nu
deznddnjdui? Daci nu de a se deschide rnarii bucurii pascale prin
comuniunea sflntilor?
Ultimul cuvAnt al cregtinisrnului nu este iadul. ci biruinta
asupra iadului. Daod Dumnezcll nu ne promite mdntuirea
universal5, este pentru ci El poate doar sd ne-o ofere gi apoi sd
o aStepte de la noi, de la iubirea rroastrd.
Ultimul cuvdnt apa(ine sdrbltorii.
" Sd rbdto area s dr bdto r i I o r "
Ce este sdrbdtoarea, dacd nu supraabundenla fiumuselii.
existenta devenitd cdntec. eliberard de utilitate, de grijd, de
apdsare, impdrlbqirea prieteniei. via{a trditd cu aqa intensitate
incdt chiar moanea pare a li uitatA? Sdrbdtoarea este spon@-
193
neitate gi gratuitiitc. rtrarclc cla s1.lus cxistcrrtci. ntarea slulirc car.c
reLlne$te cu Absoh-nui.
in Apusr-rl nroclcnt virtulilc scr.iozitltii. cconomiei. mLrncrr.
''vointa cle voir.rti". au stins lbcut.ilc sirrbitorii. ar-r investit ir.r
putt'r'el tcltnokteicd ceea cc (icor.ses llataille lrurnea- in llecar.c
civilizatie. "parlca blcstcntalif' qi care s-iu.plltca tot atal dc binc
nunri parlea slintiti. Ontul. dolrnit pr.in ratioltalitatea sa pr.irr
;i
puterea sa. a Iisat sit sc rtrolicze laculllitile sale dc sirbirtorirc.
$i lirii irrcloiali existu o lcgdtui.ir tainicir inlre dcclinul sar.birtor.ii
gi absenta lui [)umrrczcu inlr-o errtitliurrilutc tlcveniti unidirtrcn-
sionalir.
Oli astazi putcru rellill.cu intoar.cer.ca sitfb,ltorii.
"Revolutionalii" cci nrai origirraii clin ntai '(rti voiau r.,iata
precunr
o sirbdtoare. ial psihocl.arra lor.clin ('artiel.ul [_atin, in chiar locul
in carc se transmitc o culturi inclrisir la to1 ceea ce depdqeqtc
umanul. mdrlurisea uu f'el de nostalgic Iitr-u.gici. o litr.rrghie car.e.
in dellnitiv. va ti viaqa inszis;i r.egitsita in protunzirnca sa in
c()lI LLlll Llne.
lar acuut sc ivesc 5i noii rnistici. tinand de o mistica nLl
nur.nai individualir;i tainicir. ci clansati. srr.igatd. tr.aitd intprcunir.
insi noii lcvolr:tionari vor si tr.ansli_eureze viata r.ctirzintl
slrlselc s;rilitualc carc sirrgut.c ur-pelnrile trans fig ur.al.ca lor.
aulcJ)ticar.Ia| uoii ntistici sir.birtor.esc prca adcsea pentrll a
sdrbitori gi risci sd sc clizolrc intr.-r-ut inrpersonalisnt asialic q;i
pe (lcasupt'a impolat irr mod anstraet.
$i Lurii ;;i altii sliir';csc prin u cirltrir crLaztrl pentr.u cl insu;t.
pina la tlistr"r,rgere: cr.otisnrLrl sau drt)eul...
De fzrpt" dacir Ilr.istos n-a inviat. moartca va avca inr<tr-
 \
V

I ()"1
OLIVIEII CLEMENT
It tt n"lt:i ri :t.s trlrr;t ttttttt Itt i 195

cleirurra ultirrul cuvant. A doua zi :r llccdlei sarbitoli va l'i n

caf!' o ilctlralizcllza. ltu sLllrl in sirrc dccat o lrrliciparc i|rs o
cenLr;ii ;i a singurlrtallii.
anticipare rcal,I. hr'atnitoilrc. u sirrhirtorii clcl'initirc. cca l
I)at' dlrcn llristos l inriaL. I'a5tclc cstc "silfbilloarcit
lemsllirrului cclr-ri notr. ,\lLrne i l)unrnczcu irrsrrqi "\J ftcfgc
sirhitolilor". llcculc cLrharistic cstc "salrballoarea sir r.birtori lor".
lacrinrile rlin ochii noptli" (.\1.roc.ll. J). ial sintbolisnrLrl cclcsial
iiu noi sllnlenr clc acurtr irraintc capuhili clc "a lhcc cuharistic clin
llccarc lucrtr". in a;;a lcl irrcirl in lul.rra cotidiarrir. chiar in nrarliriLr.
al sirrbirtorii ra li
irr acrlali tintp u[rolit;i r:nirelsalizal :

Srirhutt;urc'tt .st' vtt t't'tale { (t ,'.\(nlat u ltttrttrilrtr. Nu r lt rtrlti

sa liir in stilfc (lc siillrallo;ltc.
l.egarlLn'a cstc slfiiltsal intlc sirbiloalca eclcsiali 1i
cxista lernplu. ciici lot lLtcrul isi va lLra lultrirra tlin MiclLrl
(llt'jstos). ial vasclc loirrncniil cic tsclltcncA vor lr slltrtc. zrcc
co:rlcrrplalic. Sirlbatoalca tlli liccartria o lttirnir cxl.rcr.icrrtir ir
run protel. Sirhittoalett sc vit clcscol'reli cscnta insirl;i l nattu'ii
[)uttrnczcr:lLri ('clui \''iLr. l:u tlesclritlc 'ochiLrl ininrii" prczcrrtei
unranc in inlrceintc llsuntalii in th'irloslcl clintlc 1-lclsolttrc. titrl-lli
S:tlc 1i Irc laec cltPlthili sit rlcs({'Pet inl Pcnltu rlt nl()llL.nt icolutit -lieinrii
cltipr-rltri. "stlllrrcir-elt lrrertrrilor'- . Sirlblllorrlca nc rcr,clcirzir lollrr
chipul 5i dLrpir utnrctia pc citrc l'r'cinrcu o cxcrcilu asul-l.ir
aceslorii. Sllr'llritoillcit sc r ir lcr clir in ntori l.lalticrrlar. cse nllr
llinta qi tot lucrrri cit pc t, nrirrtrnc pi dc uccca. in .jurutl oltrulrri
iubirii pi a hlunei. tlrrhlLr rll.rolr ctrhalislic cu celilalr ;i cLr
slintit. lunreu instiii illtt'ar in slrlliloat-c 5i lcgirseSte in ntrntrr.rc
Iunrea. ( irci lrlpailittia r.u ll un l].rnchcl al nurrtii. ltrecur.n la L una:
tfansllarcrlla sa ()t'lgl ni -i.
-'Si nc bucurailn- sl bcln rinrrl nrirrii bLrcLrrii... Iata ntir.clc;;i
Slarrtrrl estc ()ntLll coltsr.ll)'lrt dc bLrcuria ltascalir. tlc
"salrbaltott'ca slirbtilolilor". ccl cilrc poatc nrirclsl... IatI Soarclc ltostrLl... I)in clragt'rstc F_l se llrcc
ltr.irli lte altroapclc ttscrt.tiutittol nouti 5i sc buculli cu noi: l:l scltirlbit apa in vin pcntnr
zicandLr-i. prccunt Scmlinr dc \.rlr,r : lJrre uliir ntcul l lr.istos a
a nLl intrcrupc bucuria inritlrtil()r: xftcalltal pc altii: ii chcantr
ltl\'llll:
conlinuu pi in vccii r ccilor: Si iall-t cii sc aclrrcc I inul ccl nou".'k
AstlL'l intclc-gcnt cI slilixrloulca in lr-rntc 5i sirr.ltiloar.cu irr
lJisclicar cstc apltllrpc uccluSi lrrcrrr. tlul nu in accca;i or.dinc. ilr
iunrc virrc rnri intiri crrrLrzirrsnttrl. upoi arniu.liciurrca- intiji intcrr-
sitirl\'.t \ietii. lrpoi tri\t('lc,l Lll _!usl (l\'r)t(rlrr1t. irr lliscr.rr.ii rirrc
nrai intlli antalriiciLlltca- nloiUtcit l)f()llfiulLli lt()slru ncan1. calinlil
crrc zclt'obe;tc lipsa rroastru tlc s c rr s i bi I i t ir t c : apoi bucLrr.iir
nesllir';itir. pa;rricir. dc a il icrtilr. iubit. r.e-creat. bLrcurir dc a ll
inrpreunir. copii uluiti.
Oli slrbalrurcl plrsclrli plccrrrn ;i stir.llitoarcu cLrliarisiicrl * I)ostoicvski- l- t rll kut trDt(t:t)\.
,)
t96 OLIVIEII. CLEMENT
Referin{e la autori odoclocqi contemporani
corpLt! in.strsi ul utc.sltri csau, pentru tt .sc avi/tr
in
intpovdrarett, nu Ltnt Llut rafcritttt'lu olwrele tore in ceu nui
tlu "e p(u'le :;unt epti:ulc - tlttr lott.rsi nu loule - sau nu uu.fitsl
trotttrse in fi'ttntazti. Dor Titr .sti preti:ez ttici rc.ferinlelLt
pritrcipttlc. prin grttlittrtlinc .yi rlc usemcneu penlrtt u.fut'<t
descoperila cilitotrrltri (tttr rttrtutri fi untez) lette clinlre cut'c
unele ftrt porle da o(urn r"rioitr!? ditr lxttritnctniul .epiriludl al
!.ir ii nou.\lre.
1: I\istenta acestuia datoreazd mLllt cArtii lLli
- cupitolul
Clrlistos YANNAITAS. I-ihertutau tttorulci. Atena. 1970 (in
greaca ).
cupitolul ul 2-lan trinitc la Vladimir I-ossKY. A l'intage
et a ressentblunce de Dietr. Aubicr'. l)aris 1967. p.l(Xll2l. ;i
fa Par.rtryotis NcLt-,qs. Orrzri urtintrl inthrntnezell. Dcisis. Sibiu.
1 995.
p.56: Pavel Iit-oRtiNsKY. Stdl tl Si Temelia Adeviin ui.
Moscova. l9l3 (in lusa). p.t'iO.
p.70: P aul EvDoKrMov. "l.c Morrachisnre intdriorisi". iu
Lc ,\!illanuit'c tlu Monl lrlros. \trrisc-( ltcvcto-tnc. 1964. t.l.
pp.33l -352.
p.77: Bastle RozANov. I-'A 1x.'culttpse cle notra letnps"
intrebiri ;!supra otttttlu i 197
plecc'dat de Esseuletncnt. Plon. I)aris. 1930. pp.25. 29. 17.
p.85: lhid.. p.31.
ivt;or vt lv. o7.r. c rl.. p.354.
pp. 96-9 7'. Par-rl I t
p.99: Meditalia lui Paul lrvntirr\4ov asupfa iubirii urlanc
se girse;te rnai ales in Fcnteiu si nrirttuirca lzrrzli. Clhlistiena.
Ilucru'e;;ti. 1995. pi in '[uittu .itrhit'ii. ('hristiar.ra. Br-rcure;ti. 1994.
p. l l2: Fenteiu .yi nttittltrireu ftiriir. partea a .3-a. cap.
III qi lV.
p.,129: Nicolac I-'t,ttottttv. l;iIrt:;oficr operei t'onttnc.
Arlicolc. gtiudtrri .yi :;tri.srtri. t.l. \/crrrf i. 190(r (in lusir).
'-Sociologia trinitalii' cslc (lez\'()llilta in a dor.ra pzute a prinrului
capitol. pp..l2-75.
p. 137: Pave\ []t"oRliNSKy. Surscla tntune ole ideetlisntultr i.
manuscris (irr rusd). p.lzl ;;i n/. St{ilpul li Tbmelio Adevdrului.
t4t.tit.. p.288.
p.148: YlarJit'r'rif Sot.ovll v. L. S'cl.r ,lc' l'ununtr'. Atrbiar.
Paris. 1946. pp.140-11 L
p.149: Basile RotANov. o1t.t:i1.. p.46.
pp. 156- 158: Citatelc dirr N. I. l,oottr)v se girsesc in
Que sl ir.tns Puscul es, r.rp.cil.. 1-rp..102 s.
|/ ,1
r

I
I
I l(r
Cuprins l6
Iti
ll
l6
l. O antrolxrlogit in carc sc intr:i prin pocitint:i ........................... ll i0
I)t':hirutrtu. itrlttl .,ti nttrrrtt'tr ............................. l l .r1
Dc Iu fit'i.:cisnt lu tLtitlu lihcflutii . ........ . .. ..... 19 .r+
Inttuntrttr ......... .... .... .. .....25
7. Ontul;;i cosmosrrl
-ltri
li7
2. I'crsoana duJrir chiprrl lui l)untttczcu ............. .l l ntr f iit ttci t t ttrt( ....................... 1.r7
( )mti-filtttrti ..... .....................1I Otrttri 1i'cot .yi itulttirt.rt ttl t ,rirr,,'t,it,,i . ... ............. .................... t.llt
Lu ot'igittt'tt rtttliunii tlt 1x'r'.:outni lt'tlrryitr 1rit 1ttt ti ................ . . l4 ( ,nh'n,t t,'ttttltttt .tl,t\ltt)l;t (tt.\Du.,i ..... l{l
Ittr:ouni li ti llu Li (/ift') .................... ................. 16 7)'ttnsfigt turtu lu iniL Li tr ( t ).\u| )ntJt ti in I lri.tt 0) ll:l
( httl thtifi chilnrl ltri l)tunnt':t'tr .......................'ll lJi:L t'iLitti ;t t.ttttr t r+6
lli.tcttl ustrntul lt'&ilt'( l)tltnt:,.':t'tt .................... +() llcrclutiu hihlic Li. .f tuulnt rnt tl rt'ltnicii ...................... i50
l)a lu "tlti1t" lu "Lr.:tnttittLut"' ...... ...................... 50 Int,ilttiti'tr trl
\.lu afu tlivst t t53
3, Omul in cornuniunc ...,.... .,........... 54 ttl ..........
L.\t )t L i\tl 155
<,1 li lttri, it ,i rnt'i,ti r56
iti
()o lJ. . \ trcirr li'unr usel(' I5()
6l It4 tht lt rtutt.\(ltl 160
67 Ittlrtrrl,tl,r.;tttl, :,7...................... ..... l6+
71 [ 11]t1114tt1t 1,1:,ttttttt l'lt1t, t,s' 167
/:,, t,nlit,rtr,t l,,u lttri, t .......... lto
l' r t t t ttt t.tt' t t\ r I I t I | ) t t tttt t t :t' t r ..... - l7l
Itrrt ic r tLtt tL i 175
J\ ttlt tt !' Itt(it t t i.tit, ,t lt trtttt,.'tItt I lJ()

llJl
|]it t t irt|, t lu ..........
,t,tt
I
t t,r tutrt llil
lltt:tlr iltllr'ttl\ tttttt t1ltIlllttti tl l1|ltli . ..... . ..... .... ...............:....... il16
.'\tll t)tllt\tli tl \.ll l\tlttt ltttt t9l
R ef c r i nta lu u t ttt t ri ortuh tcS i ttt tt tc tttpo rru r i I
()()