Fericitul Augustin

Viaţa:
 S-a născut l a 354, la Tagaste, în Africa
 Tatăl, Patricius şi mama , Monica, i-au dat o educaţie aleasă din copilărie.
 Studiază la Tagaste, Madaura şi Cartagina(studiază filozofia lui Cicero).
 La Cartagina intră într-un cerc de prieteni cu vicii şi cu o viaţă decăzută.
 Din legăturile sale cu femeile se naşte fiul său Adeodatus=cel dat de Dumnezeu.
 A fost fascinat de stilul lui Cicero şi s-a aplecat de platonism şi neoplatonism.
 Cade in plasa curentului maniheist timp de mai mulţi ani.
 383-vine la Roma şi cu ajutorul senatorului păgîn Simah, obţine postul de orator la Univ din Milan.
 Predicile Sf. Ambrozie al Milanului l-au schimbat radical.
 Astfel în sîmbăta Paştelui din 387 ”Intunericul îndoielii s-a risipit”
 Vine la Roma pentru a-şi lua mama şi fratele şi pentru a merge în Africa.
 Mama sa moare pe drum; în localitatea Ostia.
 Revine la Roma unde sta cam un an-387-388
 Apoi stă la Tagaste 3 ani unde duce o viaţă retrasă-388-391
 391-preot hirotonit de ep. Valeriu de Hippo-Regius
 395-hirotonit-episcop alături de ep. Valeriu de Hippo-Regius
 Duce o viaţă exemplară
 Activitate misionară puternică; grijă pentru Biserică.
 Moare la 28 august 430.
Opera:
 Operă impresionantă
 Se spune că el concentrează operele lui: Tertulian, Origen, Ciprian, Aristotel şi Platon.
 Se împart în:1)filozofice,2)apologetice,3)dogmatico-polemice,4)exegetice,5)de teologie practică,
6)retorice, 7)autobiografie şi autocritică, 8)corespondenţă.
 El a scris 93 de lucrări în 232 de cărţi,excluzînd predicile şi scrisorile.
1)Filozofice:-Solilocvii-2 cărţi; convorbire intre Augustin şi raţiunea sa.
-Despre învăţător-dedicată lui Adeodatus; nu o lucrare doar pedag, ci şi filozofică.
-Despre ordine-2 cărţi; tratează problema Providenţei şi a originii răului.
-Despre muzică-6 cărţi; vb despre ritmul adevărului etern.
-multe altele:Contra Academicienilor, Despre frumuseţe şi armonie, Despre viaţa fericită
etc.
2)Autobiografice:-Confesiuni-în 13 cărţi-scrise între 397-400;
-cărţile-1-9-vorbesc despre viaţa sa pînă la primirea Botezului.
-cărţile-10-13-descriu concepţia sa filozofico-religioasă despre Dumnezeu,
lume, timp şi veşnicie.
-depăşeşte toate celelalte opere autobiografice prin stilul ei impunător.
-prin această operă se crează stilul autobiografic în lit. patristică latină.
 -Retractări-în 2 cărţi-creează genul autocriticii literare.
-trece în revistă toate lucrările sale de pînă la 427, amintind anul, scopul,
cuprinsul şi eventualele greşeli pe care le cuprinde fiecare dintre cărţi.
3)Apologetice-Despre cetatea lui Dumnezeu-în 22 cărţi-1-10-resp. acuz păgîne contra creşt.
-11-22-existenţa, raportul şi lupta dintre cetatea
lui Dumnezeu şi cetatea pămîntească.
-Contra iudeilor-predică unde se arată că Dumnezeu a procedat drept fată de iudei.
-Despre divinaţia demonilor—despre preştiinţa demonilor.
4)Dogmatico-polemice-Manual către Laurenţiusau despre credinţă, nădejde şi dragoste-122 cap.
-condensează învăţătura sa.; expl Crezul, Tatăl nostru
etc.
-Despre Sf. Treime-în 15 cărţi-principala operă dogmatică a sa.
-1-4-temeiuri biblice pentru Sf. Treime
-5-7-formularea dogmei Sf. Treimi
-8-15-fundamentarea filozofică a dogmei Sf. Treimi.
-Despre 83 diferite probleme-o carte
-Despre credinţă şi fapte şi multe altele.
5)Exegetice-Despre învăţătura creştină-pregătirea necesară pentru înţelegerea Sf. Scripturi.
-Despre Geneză, cuvînt cu cuvînt-neterminată
-Despre Geneză, cuvînt cu cuvînt-12 cărţi
-Locuţii la Heptateuh-7 cărţi
-Probleme la Heptateuh-7 cărţi şi altele.
6)Teologie practică-Despre lupta creştină-lupta cu diavolul şi cu păcatul
-Despre minciună şi Contra minciunii
-Despre folosul căsătoriei şi altele.
7)Oratorie-cuprinde circa 800 de omilii, inclusiv cele exegetice la Ioan.
8)Corespondenţa-270 scrisori

Doctrina:
 El a folosit în operele sale toate cugetările omeneşti în legătură cu teologia, filozofia, morala sau
comunitatea socială.
 Teoria se împleteşte cu practica, Tradiţia cu creaţiile sale geniale.

Caracterizare:
 S-a spus că Augustin uneşte în el puterea creatoare a lui Tertulian, lărgimea de orizont a lui
Origen, simţul bisericesc al lui Ciprian, ascuţimea dialectică a lui Aristotel, avîntul idealist şi
adîncimea speculativă a lui Platon, simţul practic al latinului şi mobilitatea teoretică a grecului.
(B.Altaner)