1.De ce poluarea agricolă este mai severă decat cea industrială?

Poluarea agricolă a apărut din cauza unei agriculturi bazate intesiv pe mecanizare, chimizare, irigații, concentrare și
specializare.

Agricultura poluează mediul înconjurător din cauza următoarelor:

-evacuează cateva milioane de metri cubi de ape uzate, neepurate sau incomplet epurate, provenite de la
complexurile de creștere în sistem industrial al porcilor, bovinelor,păsărilor în apele de suprafață și în rețeaua de
desecare;

-folosirea pe terenuri agricole a fertilizării și irigării, a nămolurilor și a apelor uzate, proenite de la crecătoriile de
animale, avand conținut de săruri nocive și agenți patogeni contaminați pentru om, sol, animale și plante

-folosirea îngrăsămintelor chimice în doze mult prea mari

-folosirea produselor chimice cu scopul combaterii bolilor, insectelor, rozătoarelor și a buruienilor din culturile
agricole de către persoane slab instruite

Potrivit studiilor de specialitate, fermele zootehnice și terenurile agricole fertilizate reprezintă principala susrsă de
poluare cu nitrați și nitriți a apelor de supafață și a panzei freatice.

Poluarea apei din practicile agricole nesustenabile prezintă un risc grav pentru sănătatea umană și pentru
ecosistemele planetei.

Pooluarea industrială se realizează asupra mediului înconjurător prin industria producătoare de energie electrică prin
gazele evacuate de la centralele electrice, precum și prin metalurgia feroasă și neferoasă, chimică și a materialelor de
construcții.

Poluarea agricolă este mai severă decat poluarea industrială din următoarele motive:

- in cele mai multe țări, cea mai mare susră de poluare a apei este agricultura, nu industria, iar potrivit More people,
more food, worse water? Cel mai frecvent contaminant chimic găsit în acviferele de apă subterană este azotul din
agricultură.

-poluarea agricolă contamineaza produsele agroalimentare cu substanțe toxice pentru oameni

-poluarea industrială afectează un număr mai mic de oameni, în principiu cei expuși profesional, poluarea agricolă
afectează de la început întreaga populație care consumă produsele agroalimentare cu substanțe toxice.

-poluarea agricolă este mult mai extinsă, care afectează miliarde de oameni și generează costuri anuale de miliarde
de dolari, pe langă poluarea industrială care se referă la cateva activități concentrate ale omului.
-poluarea agricolă este consecința introducerii internționate în sol a unor substanțe absolut necesare producției
agricole, pe cand poluarea industrială se produce, în principiu, prin eliminarea neintenționată a unor noxe în
atmosferă, apă sau sol.

-,,Agricultura este singurul mare producător de ape reziduale, în volum, iar efectivele de animale generează mult
mai multe excremente decat oamenii. Pe măsură ce gradul de utilizare a terenurilor s-a intensificat, țările au crescut
foarte mult utilizarea pesticidelor sintetice, a îngrăsămintelor și a altor inputuri.Deși acestea au contribuit la creșterea
producției de alimente, au și generat amenințări la adresa mediului, precum și la potențialele probleme de sănatate
ale omului” scriu Eduardo Mansur din divizia FAO pentru terenuri și apă și Claudia Sadoff directorul general al
IWMI.

-cea mai mare preocupare pentru sănătatea umană este strans legată de poluarea agricolă din cauza agenților
patogeni proveniți de la animale, pesticide, nitrați din apele subteranre, elemente metalice urbane și poluanți
emergenți, incluzand antibioticele și genele rezistente la antibiotice din excremetele efectivelor de animale.

2.Reglementări privind protecția apelor Dunării împotriva poluării

Protecția apelor Dunării împotriva poluării este reglementată în următoarele:

-Convenția din 29 iunie 1994 privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea ,
(Convenția pentru protecția fluviului Dunărea), semnată la Sofia la 29 iunie 1994, Romania fiind printre statele
semnatare și publicată în Monitorul Oficial nr.41 la data de 27 februarie 2005.

Romania cooperează internațional în domeniul gospodăririi apelor pe mai multe planuri:cu tățrile vecine regional
(cooperare în bazinul hidrografic al Mării Negre si al Funării), european și mondial.

Romania are acorduri bilaterale cu: Bulgaria, Moldova, Rusia, Ungaria, Ucraina. Acordurile au la bază convențiile
intenaționale:

-Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunrea (Sofia 1994)

-Convenția privind protecția Măarii Negre împotriva poluării (București 1992)

-Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale (Helsinki
1992)

-Cooperare bilaterală Romania-Moldova: Acordul între Guvernul Romaniei și Republicii Moldova privind
cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării (Chișinău 2010)

-Colaborarea bilaterala Romania Bulgaria: Acordul între Ministerul Mediului și Gospodării Apelor din Romania și
Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor (bucurești 2004).
-Covenția Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunăarea (ICPDR)-care cuprinde 14 state și Comisia
Europeană

-la inițiativa Romaniei și Austriei în parteneriat cu statele riverane a fost realizată ,,Strategia de dezvoltare regională
europeană a fluviului Dunărea.”

3.Particularitățile elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale în dreptul mediului

Problematica răspunderii civile delictuale în dreptului mediului prezintă un interes deosebit în literatura de
specialitate. Deși întregul sistem al răspunderii civile delictuale are la bază ideea de culpă ce exprimă atitudinea
subiectivă a făptuitorolui față de fapta ilicită și urmările ei, dreptul mediului este o exceptie de la această regulă,
bazandu-se pe prevederile Legii Cadru nr.137/1995 privind protecția mediului. Art.80 lit.d din Legea 137/1995
prevede: Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, cu scopul suportării
costulului pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare
producerii prejudiciului.

Potrivit art.82 al aceleiasi legi ,, Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională
sau penală, după caz”, iar art.81 Răspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpă. În cazul
pluralității autorilor, răspunderea este solidară. ,,Răspunderea civilă apare astfel, mai mult ca o reparare și mai puțin
ca o răspundere clasică, răspunderea fiind atrasă chiar și atunci cand activitatea poluAtorului se exercită conform
regulilor administrative stabilite, în condițiile în care autorizațiile administrative sunt emise sub rezerva drepturilor
terților.”1

În dreptul mediului, elementele răspunderii civile delictuale pezintă anumite particularități.

În dreptul mediului, fapta ilicită este conduita unei personae fizice sau juridice, concretizată într-o acțiune sau
inacțiune ce contravene dispozițiilor privind protecția conservarea și dezvoltarea mediului.

În dreptul civil, culpa reprezintă temeiul principal de drept comun al răspunderii civile delictuale , în domeniul
daunelor nucleare sau alte domenii în legătură cu care exista reglementare specială , ,,răspunderea delictuală este
fundamentată, pe ideea de risc, după care orice activitate desfășurtă de o persoană creeaza un risc pentru alta, facand
responsabil pe autorul său pentru prejudicial pa care-l poate cauza fără a mai fi nevoie de dovada culabilității.” 2

Regimul răspunderii civile pentru risc impune indemnizația victimei, indifferent de culpa autorului, singurul caz de
exonerare a răspunderii fiind forța majoră.

Avand în vedere instituirea răspunderii obiective, victim poluării va trebui să dovedească doar existent prejudiciului
și raportul de cauzalitate dintre faptă și pagubă, nemaifiind necesară proba culpei.

Caracteristicile răspunderii civile obiective

1
S.M.Teodoroiu, Răaspunderea civilă pentru dauna ecologică , Ed Lumina Lex, 2003, p.83
2
S. Lungu, Răspunderea civilă în cazul mediului înconjurător, Revistă Romană de Drept, nr.3/1978, pag.25
Caracterul obiectiv al răspunderii juridice pentru cauzarea prejudiciilor ecologice prezintă următoarele caracteristici:

– poluatorul, parte a raportului juridic de răspundere civilă, este responsabil indiferent dacă este sau nu
culpabil;

– poluatorul este ţinut responsabil în anumite condiţii chiar şi pentru cazul de forţă majoră;

– poluatorul este exonerat de răspundere juridică în cazul unui cataclism natural excepţional şi în cazul în care
prejudiciul ecologic a fost cauzat prin fapta grav culpabilă a victimei;

– victima prejudiciului ecologic, parte şi ea în raportul juridic de răspundere, are dreptul să pretindă repararea
prejudiciului suferit prin dovada pagubei cauzate;

– indiferent de atitudinea subiectivă a poluatorului, victima prejudiciului ecologic are dreptul la despăgubire;

– culpa autorului nu trebuie dovedită, ea este prezumată, singurul raport cauzal dintre fapta ilicită şi rezultatul
ei dăunător asupra mediului fiind un temei suficient pentru antrenarea răspunderii reparatorii, eliminându-se astfel
obstacolul probei culpei, fapt foarte dificil în materie ecologică;

– proba existenţei culpei fiind inutilă, asigurarea calităţii şi protecţiei mediului este o obligaţie de rezultat;

– răspunderea civilă obiectivă, prin dreptul mediului reprezintă o excepţie de la regula, după care se răspunde
dependent de culpă, spre deosebire de răspunderea civilă, din dreptul civil unde regula generală este răspunderea
întemeiată pe greşeală;

– răspunderea civilă obiectivă pentru daunele ecologice este în deplină concordanţă cu caracterul variat al
mijloacelor şi căilor de poluare;

Bibliografie
1.S.M.Teodoroiu, Răaspunderea civilă pentru dauna ecologică , Ed Lumina Lex, 2003
2.S. Lungu, Răspunderea civilă în cazul mediului înconjurător, Revistă Romană de Drept, nr.3/1978

3.Legea 137/1995