Sehic, Faruk. Cartea râului Una / Faruk Sehic. – trad. Octavia Nedelcu.

– Chișinău:
Cartier, 2019. – 205 p.

Prin introspecția pe care o face Sehic privind războiul și pacea, nevinovăția și

melancolia, autorul a creat o reflecție profundă despre enigma existenței care se
află în centrul traumei colective și individuale, dar și a experienței umane: cum să
păstrezi integritatea propriului eu într-o lume în care acesta este agresat în moduri
inimaginabile.

Allende, Isabel. Ce vrem noi, femeile? / Isabel Allende. - trad. Cornelia Rădulescu.
– București: Ed. Humanitas, 2020. – 197 p.

Isabel Allende, acest izvor nesecat de joie vivre, ne-a scris încă o carte dezarmant
de frumoasă și de sinceră, numită Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea
nerăbdătoare, viața lungă și ursitoarele bune. Findcă așa este ea, Isabel cea care
scrie, Isabel cea care ne scrie.

Amis, Martin. Zona de interes / Martin Amis. – trad. Mihaela Ghiță. – București:
Ed. Pandora, 2020. – 396 p.

„A fost odată ca niciodată un împărat, iar împăratul i-a dat poruncă vrăjitorului său
favorit să-i făurească o oglindă fermecată. Oglinda asta nu-ți reflecta chipul. Îți
reflecta sufletul – îți arăta cine erai cu adevărat. Vrăjitorul nu se putea priviv în ea
fără să ferească ochii. Împăratul nu se putea privi în ea. Curtenii nu îndrăzneau să
se privească în ea.” Romanul lui Martin Amis este o adevărată oglindă, ce pare a
face imposibilului: să pună în scenă o poveste autentică de dragoste dintr-un lagăr
nazist de exterminare, un triunghi amoros care-și trăiește micile drame pe fundalul
unei cutremurătoare „banalități a răului”.

Benjamin, Melanie. Femei de Oscar / Melanie Benjamin. – trad. Irina Bojin. –

București: Ed. Humanitas, 2020. – 391 p.

Într-un univers dominat de bărbați, așa cum era Hollywoodul la începutul secolului
XX, două femei visează nu doar la o carieră în cinema, ci și să schimbe gustul
publicului, venind cu idei noi, îndrăznețe. Una joacă în filme de mare succes,
cealaltă scrie scenarii și regizează. Lumea filmului le recunoaște talentul, le
premiază cu Oscaruri și le consacră definitiv. Lumea reală se dovedește însă a fi
mai puțin generoasă și le rezervă altfel de surprize.

Brooks-Dalton, Lily. Bună dimineața, noapte! / Lily Brooks-Dalton. – trad. Iulia

Surugiu. – București: Ed. Bestseller, 2020. – 375 p.

Un roman cu adevărat original, din altă lume și profund uman. Această frumoasă
poveste ne amintește de dorința noastră puternică de conexiune – cu cei pe care îi
iubim, cu străinii, cu noi înșine. Am ajuns să înțelegem că, de-a lungul timpului și
distanței, în fața izolării și a golului, tandrețea și comunicarea sunt cele care ne țin
legați unul de celălalt.

Burroughs, William S. Prânzul dezgolit / William S. Burroughs. – trad. Sorin

Gherguț. – București: Ed. Pandora, 2020. – 319 p.

Sondând limitele relației dintre artă și obscenitate, prânzul dezgolit este una dintre
cărțile ce au redefinit nu doar literatura, ci și întreaga cultură americană. Romanul
a constituit obiectul unui proces considerat ultima acțiune majoră de cenzură
împotriva unei opere literare în Statele Unite. Verdictul final, favorabil, s-a datorat
pleadoariei unora dintre cei mai importanți scriitori americani ai epocii, precum
Norman Mailer și Allen Ginsberg, care au certificat valoarea artistică a cărții. În
1991, regizorul David Cronenberg a ecranizat romanul, iar producția lui s-a
transformat foarte repede într-un film-cult.

Bythell, Shaun. Jurnalul unui librar / Shaun Bythell. – trad. Mihaela Buruiană. –
București: Pandora, 2020. – 351 p.

Când Bythell, orgoliosul patron al celui mai mare magazin de cărți vechi din Scoția
și-a înființat, în 2010, pagina de Facebook, a hotărât, în mod premeditat, să se
concentreze asupra comportamentului clienților. Acest jurnal, ținut timp de un an,
nu face altceva, ba chiar mai aduce și alte personaje pitorești în colimatorul
autorului. Deși este cutremurător de amuzantă, cartea această conține și un miez
mai mult decât serios: este o scrisoare furibundă din linia întâi a luptei dintre
proprietarii micilor afaceri cu cărți și giganți precum Amazon

Jamison, Leslie. Să urle, să ardă / Leslie Jamison. – trad. Anca Bărbulescu.

București: Publica, 2020. – 313 p.

Ascuțită ca o lamă..., Leslie Jamison a fost numită rodul nou-născut al uniunii

dintre Joan Didion și Susan Sontag. Chiar și pentru o scriitoare cu dozele
generoase de talent și succes ale lui Jamison, o asemenea descriere creează
așteptări la înălțimea cărora este greu să te ridici. Dar Jamison o face cu vârf și
îndesat. Eseurile au un ton de reportaj, dar în același timp și de mărturie; împletesc
realitățile unor străini disparați cu experiențele proprii ale autoarei și creează din
ele ceva intens, mai uman și, uneori, atât de inteligent și de revelator, încât
cititorului i se taie respirația.

Krucionîh, Aleksei. Excavatorul gloatelor / Aleksei Krucionîh. – trad. Leo

Butnaru. – București: Tracus Arte, 2020. – 252 p.

Istoria literaturii ruse îl consideră pe Krucionîh fondatorul/ pionerul

transraționalității limbajului, animator/ „părinte” care, dimpreună cu Hlebnikov,
Maiakovski, Kamenski, promovează în mod anarho-rebel noi principii de
organizare a textului, întemeiat pe semantica paradoxală sau, pur și simplu, pe
fonosemantism; lipsa sensului general înțeles (când limbajul rămâne la starea
fonetică sugestivă), „dislocări”, contaminări (sdvighi) compoziționale, o tonalitate
specifică, construcții alogice, semantica grafică a textului, apelând la
ancestralitatea mitului, folclorului, neaoșismului și arhaicității cuvântului, uneori –
a unei buchii luate aparte etc. Prin urmare, vorbind pe cât posibil de deslușit despre
nedeslușismul zaum, trebuie spus că el era înțeles de promotorii sai ca un limbaj
personal, individual, pentru fiecare din ei, limbaj ce „evadează” din cuprinsul
logicii, rațiunii și constând din „cuvinte necunoscute”, deci – și neînțelese. Leo
Butnaru
Lerner, Ben. Școala din Topeka / Ben Lerner. – trad. – Andrei Covaciu. –
București: Ed. Pandora, 2020. – 400 p.

Alternând cu repeziciune perspectivele și planurile temporale, Școala din Topeka

spune povestea unei familii, cu punctele forte și luptele sin interiorul ei: împăcarea
lui Jane cu amintirea unui tată abuziv, adulterele compulsive ale lui Jonathan,
provocarea de a crește un fiu în plină cultură a masculinității toxice. Romanul lui
Ben Lerner este, de asemenea, o cutremurătoare preistorie a prezentului: el
urmărește degradarea graduală a discursului public, nașterea trollilor și tiranilor
noii drepte, continua criza identitară a rasei albe.

McLain, Paula. Soția din Paris / Paula McLain. – trad. – Iulia Gorzo. – București:
Ed. Humanitas, 2020. – 338 p.

Povestea de dragoste dintre Ernest Hemingway și Hadley Richardson, cuplu teribil

al Parisului anilor 20, este una dintre cele mai cunoscute din istoria literaturii
americane, iar în memoriile sale scriitorul mărturisește că ar fi trebuit să moară
înainte de a mai iubi pe altcineva în afară de ea. Romanul, care poate fi considerat
o replică la Sărbătoarea continuă a lui Hemingway, urmărește evoluția relației
celor doi, dar și a prieteniei lor cu intelectualii expați din Paris: Gertrude Stein,
James Joyce, Ezra Pound, Zelda și F. Scott Fitzgerald.

Oliva, Marilu. Odiseea povestită de Penelopa / Marilu Oliva. – trad. Beatrice

Baciu. – București: Trei, 2020. – 205 p.

Odiseea nu e povestea călătoriei unui bărbat, ci povestea de dragoste a mai multor

femei. A irezistibilei Calypso, care se îndrăgostește de naufragiatul Odiseu, dar în
cele din urmă, văzând că dragostea nu-i este împărtășită, îl eliberează de pe insula
unde îl ține captiv. E povestea tinerei și frumoasei Nausicaa, ce se străduiește să-l
seducă pe erou, însă e nevoită să accepte că inima lui aparține altcuiva. A
dominatoarei Circe, care, deși urăște bărbații și le rezervă o soartă crudă celor ce
ajung în preajma ei, este cucerită de șarmul irezistibil al mândrului Odiseu. Și,
desigur, a Penelopei, loiala lui soție, care nu doar că îl așteaptă devotată vreme de
douăzeci de ani, dar îl și egalează în iscusință și perseverență. În această carte, ele
sunt cele care povestesc peregrinările mult încercatului erou. Fiecare este
protagonista câte uneia dintre etapele marii lui aventuri, perspectiva masculină
fiind înlocuită cu o pluralitate de voci feminine, între care și cea a protectoarei lui
Odiseu, zeița Atena, măreața femeie divină din spatele mărețului erou muritor.
Alternând ingenios punctele de vedere, Marilu Oliva readuce la viață o operă
perenă a umanității pentru publicul modern, îmbogățind-o cu o perspectivă
feminină care îi revelează semnificațiile ascunse.

Pass, Nina de. Un an fără tine / Nina de Pass. – trad. Pavel Cazacu. – București:
Ed. Corinteens, 2020. – 350 p.

O poveste înălțătoare și sfâșietoare despre vindecare după pierdera cuiva drag și

despre adevărurile întunecate pe care alegem să le ascundem de ceilalți, dar și de
noi înșine, perfectă pentru fanii autoarelor Cynthia Hand și Jennifer Niven. San
Francisco. Ajunu Anului Nou. Cea mai promițătoare petrecere se sfârșește cu o
tragedie. Dar G, cea mai bună prietenă a ei, ăși pierde viața. Nouă luni mai târziu,
Cara e încă zbuciumată, chinuită de durere și de un secret întunecat pe care ar
prefera să-l dea uitării. Sperând să-i ofere un nou început, mama ei o expediază la o
școală cu internat din Elveția, une nimeni nu știe ce s-a întâmplat – și unde Cara
intenționează ca lucrurile să rămână așa. Însă noii ei colegi de clasă, Ren și Hector,
nu îi vor îngădui să se închidă în ea. Ba mai mult, cei doi sunt hotărâți să doboare
zidurile pe care Care le-a clădit cu atâta grijă în jurul ei. Și poate că tânăra își
dorește ca ei să reușească... Mai ales Hector, care pare s-o înțeleagă așa cum
nimeni altcineva n-o face. Dar cu cât se apropie mai tare de Hector, cu atât
amintirea lui G pălește. Să meargă mai departe înseamnă să renunțe la trecut – și să
recunoască ce-a făcut în acea noapte fatidică-, dar Cara nu știe cum. O așteaptă
acum o a doua șansă, dar numai dacă va găsi în ea puterea de care are nevoie.

Abgarian, Narine. Din cer au căzut trei mere / Narine Abgarian. Trad. – Luana
Schidu. – București: Ed.Humanitas, 2021. – 258 p.
Din cer au căzut trei mere este o minunată saga despre locuitorii unui sat armean.
Însă povestea acestui sat este de fapt o poveste despre noi. Și aici stă talentul
scriitoricesc al lui Narine Abgarian. O carte plină de tandrețe și umor, subtilitate și
genul acela de măiestrie rară, atât de firească, încât nici n-o remarci.

Schmitt, Eric-Emmanuel. Străbătând secolele: Paradisuri pierdute / Eric-Emmanuel

Schmitt. – trad. Doru Mareș. – București: Ed. Humanitas, 2022. – 493 p.

Străbătând secolele, noul ciclu romanesc al lui Eric-Emmanuel Schmitt proiectat în

opt volume și inaugurat de Paradisuri pierdute, se arată a fi o poveste de dragoste
nemuritoare, care sfidează timpul, și totodată o amplă și amețitoare panoramă a
istoriei umanității.

Downing, Samantha. Iubita mea soție / Samantha Downing. – trad. – Marina

Mogoșanu. – Chișinău: Ed. bestseller, 2020. – 454 p.

Povestea noastră de iubire este simplă. Am cunoscut o femeie splendidă. Ne-am

îndrăgostit unul de celălalt. Am avut copii. Ne-am mutat la periferia orașului. Ne-
am împărtășit cele mai arzătoare dorințe și cele mai întunecate secrete unui
celuilalt. Apoi ne-am plictisit. Păream genul de cuplu normal. Suntem vecinii
voștri, părinții prietenului fiului dumneavoastră, cunoștințele cu care tot stabiliți,
de ceva timp, să vă întâlniți la cină. Fiecare dintre noi are propriile lui secrete care
ne mențin căsnicia pe linia de plutire. Al nostru se întâmplă să fie tocmai faptul de
a scăpa nepedepsiți...

Andruhovici, Iuri. Recreații / Iuri Andruhovici. – trad. Maria Hoșciuc. – Chișinău:

Ed. Cartier, 2021. – 125 p.

Recreații întrunește cele mai spectaculoase elemente ale postmodernismului:

burlescul, balaganul, bufoneria, absurdul, ironia, carnavalescul și kitsch-ul, aluzii
la Tîcina, Skovoroda, Antonîci, dar și la propria operă.

Graves, Robert. Eu, Claudius, Împărat / Robert Graves. – trad. Silvian Iosifescu. –
București: Ed. Pandora, 2021. – 559 p.
Desconsiderat din cauza infirmității, trata ca un înapoiat, disprețuit din cauza
bâlbâielii sale, Tiberius Claudius Drusus Nero Germanicus a supraviețuit intrigilor
și otrăvirilor ce au marcat domniile lui Augustus, Tiberius și a nebunului Caligula,
pentru a deveni împărat al Romei în anul 41 d. Hr. Eu, Claudius, Împărat, prima
parte a romanului vieții lui Claudius, scris sub forma unei autobiografii apocrife,
este considerat un clasic modern al ficțiunii istorice. Ecranizarea din 1976 este
socotită și ea una dintre cele mai bune serii TV din toate timpurile.

Jadan, Serhii. Internat / Serhii Jadan. – trad. Maria Hoșciuc. – Chișinău: Ed.
Cartier, 2021. – 308 p.

Internat este un text gen road movie, un roman al formării ce se desfășoară pe

fundalul războiului. Nu se pune însă accentul pe luptele propriu-zise, ci pe
consecințele acestora: Jadan arată cum este pământul, cum sunt oamenii după ce un
tanc convențional trece cu șenilele peste ei și merge mai departe. În acest sens,
Internat este una dintre cele mai impresionante și mai grăitoare cărți despre
războiul din Donbas. Ar putea fi comparată doar cu Ore lungi de Volodîmîr
Rafeenko (apropo, Jadan pune acest roman în capul listei cu cele mai bune cărți
despre război). Dar dacă Rafeenko atenuează cumva durerea, practicând formulele
„basmului pentru adulți”, Jadan nu apelează la niciun fel de anestezic.

Lenoir, Frederic. Atingerea îngerului / Frederic Lenoir. – trad. Lucia Vișinescu. –

București: Ed. Trei, 2021. – 175 p.

După o tentativă de sinucidere, Hugo, care are 20 de ani, este reanimat și adus în
același salon de spital cu Blanche, o doamnă în vârstă, aflată în amurgul vieții.
Între tânărul care nu așteaptă nimic de la viață și femeia care măsoară prețul
fiecărei clipe se naște un dialog pe marginea marilor întrebări despre viață și
moarte, despre Dumnezeu, destin și libertate, fericire, dragoste...

McCaughrean, Geraldine. Acolo unde lumea se afârșește / Geraldine

McCaughrean. – trad. Justina Pandol. – București: Ed. Litera, 2021. – 320 p.
În fiecare an, în miezul verii, Quill și prietenii săi sunt duși pe Stânca
Războinicului, un pinten abrupt de piatră aflat în mijlocul oceanului, să vâneze
păsările care cuibăresc acolo. Dar, vara aceasta, barca nu mai vine să-i ia înapoi
acasă. Cu siguranță, numai sfârșitul lumii ar putea fi motivul pentru care au fost
abandonați în bătaia furtunilor, condamnați să reziste foamei și spaimei de moarte.
Cum oare ar putea supraviețui?

Muray, Phillippe. Imperiul binelui / Phillippe Muray. – trad. O. Nimigean. –

Chișinău: Ed. Cartier, 2021. – 150 p.

Satiră a degradării civilizației vestice, Imperiul Binelui transmite un mesaj și mai

alrmant, anume că, manevrându-ne, condiționându-ne pavlovian, inventându-ne
false nevoi și operând o vastă regie de sumisiune prin seducție (dublată însă de una
„maniaco-represivă”, prin proliferarea legilor libertidice), era hiperfestivă
instaurează, pentru prima oară cu concursul populației (homocos-ul lui Zinoviev în
costumație consumistă...), un neototalitarism în expansiune globală. Răul e
absorbit de Binele hegemonic.

Rowling, J.K. Animale fantastice și unde le poți întâlni / J.K. Rowling. – trad.
Tatiana Dragomir. – București: Ed. Arthur, 2021. – 293 p.

Newt Scamander, explorator și magizoolog, tocmai și-a încheiat turul în jurul lumii
în căutarea celor mai rare și extraordinare creaturi magice. Ajunge și la New York,
unde nu are de gând să stea prea mult. Însă își pierde geamantanul și din el scapă
câteva animale fantastice care cutrieră libere orașul. Ce urmează e o adevărată
nebunie...

Tokarczuk, Olga. Povestiri bizare / Olga Tokarczuk. – trad. Cristina Godun. – Iași:
Ed. Polirom, 2020. – 253 p.

Un medic scoțian din secolul al XVII-lea, ajuns în slujba regelui Poloniei,

descoperă o rasă ciudată de copii vegetali. O familie formată din patru femei
identice primește vizita unui cuplu de bărbați similari. Un bătrân văduv, însingurat
și tipicar, observă într-o dimineață că lumea din jur s-a transformat aleatoriu (sau,
dacă nu, că și-a pierdut el mințile). O lume degradată, dintr-un viitor nedefinit, își
păstrează stabilitatea grație sacrificiului unui personaj misterios, aparent nemuritor,
ce suferă pentru oameni de peste treisute de ani. În zece texte dense, pline de
dinamism și surprinzătoare de la premise până la final, imaginația neîngrădită ce
caracterizează Povestirile bizare ale Olgăi Tokarcuz cucerește nu doar prin
subiecte ori prin atmosfera creată, ci și prin forța empatică ce le străbate.
Pendulând între fantastic, SF, straniu și insolit, aceste povestiri reprezintă tot atâtea
mostre de virtuozitate și inventivitate artistică ale acestei remarcabile prozatoare.

Najafoglu, Novruz. Bărbații de altădată / Novruz Najafoglu. – trad. Nicolae

Spătaru. – Chișinău: Ed. Quadrat, 2021. – 197 p.

În fiecare dintre povestirile lui Novruz Najafoglu personajele străbat un drum, fie
că e vorba de unul neted și drept de stepă, cutreierat altădată de nomazi sau de
călători porniți spre alte orizonturi – necunoscute, exotice, aureolate de mister, fie
că trebuie să ia pieptiș potecile și cărăruile înguste și priporoase ale muntelui, fie că
străbat drumuri de pădure umbroase, șerpuind printre hățișuri, fie că sunt drumuri
mai scurte legând sate sau strecurându-se pe lângă case și ducând spre locuri dragi
ale copilăriei.

Slimani, Leila. În grădina căpcăunului / Leila Slimani. – trad. Nadine Vlădescu. –

București: Ed. Pandora, 2021. – 272 p.

Captivant, erotic și îndrăzneț, În grădina căpcăunului oferă o explorare a

sexualității, a dependenței și a nevoii unei femei de a simți că trăiește. Adele și
Richard formează un cuplu parizian perfect. Tineri și frumoși, au cariere de succes
și o viață socială împlinită. Ea este jurnalistă, el este medic și au împreună un copil
pe care, cel puțin aprent, și l-au dorit foarte mult și care le-a consolidat relația.
Privit de la distanță, mariajul lor pare fără cusur, însă dacă te apropii, fisurile care-l
străbat devin vizibile, distorsionând imaginea și făcându-te să te întrebi care e
adevărul din spatele măștilor. Adele e plictisită de slujba și de mariajul ei, fiind
stăpânită de o nevoie insațiabilă de sex. Își face programul în funcție de aventurile
ei extramaritale, ajungând târziu la serviciu și mințindu-și soțul, până când, într-o
zi, cade într-o cursă pe care și-a întins-o singură.

Davis, Fiona. Leii de pe Fifth Avenue / Fiona Davis. – trad. Sînziana Dragoș. –
București: Ed. Humanitas, 2022. – 367 p.

Un spațiu emblematic – The New York Public Library, Biblioteca Publică din New
York – și o serie de cărți rare furate conturează cadrul și intriga bestsellerului
Fionei Davis. Elucidarea misterului va aduce față în față două femei din generațiile
difgerite, de la începutul și sfârșitul secolului XX, care se luptă pentru propriile
idealuri și care aleg să le urmeze, indiferent de prețul pe care trebuie să-l plătească.

Kennedy, Elle. Complexul fetei cuminți / Elle Kennedy. – trad. Mădălina

Mangalagiu. – București: Ed. Epica, 2022. – 395 p.

Mackenzie Cabot – „Mac”, pentru cei apropiați – este o studentă de douăzeci de

ani care face tot posibilul pentru a mulțumi pe toată lumea. Dar e epuizant să
respecți mereu regulile. Deși Mac vrea doar să se concentreze asupra afacerii ei
online, mai întâi trebuie să obțină o diplomă de facultate, la insistențele părinților
ei. Asta presupune să se mute în Avalon Bay, un orășel de coastă unde trăiesc,
alături de localnici, studenți bogați care învață la universitatea Garnet.

Lester, Natasha. Secretul fotografei franceze / Natasha Lester. – trad. Mihaela

Ioncelescu. – București: Ed. Nemira, 2022. – 494 p.

1942: Când cariera ssa de fotomodel celebru este brusc întreruptă de începerea
celui de-al Doilea Război Mondial, Jessica May devine fotoreporter pentru Vogue
și pleacă în Europa să scrie despre conflagrație. Tânăra ăși găsește salvarea în
compania celor trei prieteni ai săi: jurnalista Martha Gellhorn, care o încurajează să
încalce toate regulile, parașutistul Dan Hallworth, care o ajută să scrie povești cu
adevărat importante, și Victorine, o fetiță care a crescut într-un spital de campanie.
2005: Curatoarea australiană D`Arcy Hallworth este chemată la un superb chateau
de lângă Reims să arhiveze o faimoasă colecție de fotografii. Însă adevăratul mister
care îi poate schimba viața este identitatea persoanei din spatele camerei foto.

Lim, Elizabeth. Șase cocori stacojii / Elizabeth Lim. – trad. Simona Ștefana Stoica.
– București: Ed. Corinteens, 2022. – 512 p.

Inspirat din basme și povești asiatice, acest roman fantasy plin de sensibilitate
imaginat de autoarea seriei Sânge de Stele este perfect pentru cei care au îndrăgit
Zestrea Orishei.

Miralles, Francesc. Un ceai la capătul lumii / Francesc Miralles. – trad. Tudora

Șandru Mehedinți. – București: Ed. Humanitas, 2022. – 251 p.

Un roman tulburător, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a

japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane.
Un ceai la capătul lumii este o poveste plină de sensibilitate și înțelepciune, care ne
reamintește cât de prețioasă este viața.

Page, Martin. M-am hotărât să devin prost / Martin Page. – trad. Adriana Gliga. –
București: Ed. Humanitas, 2022. – 159 p.

Tradus în peste treizeci de țări, romanul M-am hotărât să devin prost s-a vândut
până în prezent în peste o jumătate de milion de exemplare și a fost încununat cu
prestigiosul Euregio-Schiler-Literaturpreis.

Smiley, Jane. Perestroika la Paris / Jane Smiley. – trad. Irina Bojin. – București:
Ed. Humanitas, 2022. – 280 p.

Indiferent dacă veți aborda acest roman ca pe o fabulă sau o alegorie, ca pe o carte
de aventuri sau ca pe un studiu despre bunătate, ba chiar și ca pe o imagine magică
a Parisului, veți descoperi o scriitură și o artă de a povesti de mâna întâi. Mulți
critici au descris Perestroika la Paris ca pe un antidot la timpurile neliniștite pe care
le trăim. Au dreptate. Citind acest roman, cei mai mulți nu se vor putea sustrage
unei înalte stări de bine de la prima pagină până la sfârșitul inevitabil.
Tavares, Goncalo M. Jurnalul pandemiei / Goncalo M. Tavares. – trad. Simina
Popa. – Chișinău: Ed. Cartier, 2022. – 308 p.

Goncalo M. Tavares a dat buzna pe scena literară portugheză înarmat cu o

imaginație cu totul originală, care a depășit toate granițele tradiționale ale
imaginarului. Acest lucru, combinat cu un limbaj întru totul aparte, în care se
amestecă invenția îndrăzneață cu o stăpânire desăvârșită a colocvialului, înseamnă
că nu exagerăm când afirmăm că există un înainte și un după Goncalo M. Tavares.

Yalom, Irvin. Minciuni pe canapea / irvin Yalom. – trad. Carmen Toader. –

București: Ed. Humanitas, 2022. – 391 p.

Își poate pierde un psihiatru mințile? Poate fi el păcălit, sedus, manipulat chiar în
timpul ședințelor în care ar trebui să dețină controlul asupra pacienților? Da, dacă o
femeie dornică de răzbunare hotărăște să joace rolul de pacientă neajutorată. Plin
de revelații surprinzătoare, întocmai ca duelul unui psihanalist cu mintea
omenească, romanul lui Yalom ne dezvăluie cât de vulnerabili suntem, fără
excepție, în fața singurătății și nevoii de iubire.

Vodolazkin, Evgheni. Istoria insulei / Evgheni Vodolazkin. – trad. Adriana Liciu. –

București: Ed. Humanitas, 2021. – 372 p.

Deopotrivă parabolă și meditație asupra timpului, noul roman al lui Evgheni

Vodolazkin ne poartă prin mai multe secole de istorie a Insulei, o țară imaginară
care stă sun semnul unei profeții misterioase.

Nicholls, David. Dulce tristețe / David Nicholls. – trad. Monica Grecu. –

București: Ed. Litera, 2020. – 508 p.

Un frumos omagiu adus iubirii juvenile, Dulce tristețe este o carte în care autorul
face ceea ce știe cel ami bine, introducând cititorul în profunzimea unui peisaj
nostalgic și relatând o poveste de dragoste ce reușește să emoționeze fără a face uz
de sentimentalism, bazându-se pe abilitatea compozițională, pe inteligență și, cel
mai important, pe umor.
Dronfield, Jeremy. Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz / Jeremy
Dronfield. – trad. Mihnea Gafița. – București: Ed. Litera, 2020. – 486 p.

Ororile Holocaustului sunt transpuse la scară umană în această istorisire captivantă

și accesibilă inclusiv celor care nu au conoștințe de istorie despre perioada
respectivă.

Child, Lee. Lună albastră / Lee Child. – trad. Constantin Dumitru-Palcus. –

București: Ed. Trei, 2020. – 444 p.

E un univers aleatoriu, dar din când în când lucrurile se așază cum trebuie.

Însă de data asta nu e deloc așa. Într-o cursă Greyhound, Reacher se gândește la ale
lui, într-o călătorie fără țintă, pentru care are tot timpul din lume. Apoi coboară din
autobuz pentru a ajuta un bătrân pe care parcă-l pândește necazul. Ajuns în orașul
natal al acestuia, descoperă că bătrânul și soția lui datorează o sumă imensă de bani
unor oameni foarte periculoși, care fac parte din cele două organizații criminale ce
își dispută supremația asupra acelui oraș. Lucrurile se precipită și Reacher devine
ținta celor două bande rivale, în mijlocul unui război sângeros pentru putere.

Burroughs, William S. Prânzul dezgolit / William S. Burroughs. – trad. Sorin

Gherguț. – București. Ed. Pandora, 2020. – 320 p.

Sondând limitele relației dintre artă și obscenitate, prânzul dezgolit este una dintre
cărțile ce au redefinit nu doar literatura, ci și întreaga cultură americană. Romanul
a constituit obiectul unui proces considerat ultima acțiune majoră de cenzură
împotriva unei opere literare în Statele Unite. Verdictul final, favorabil, s-a datorat
pledoariei unora dintre cei mai importanți scriitori americani ai epocii, precum
Norman Mailer și Allen Ginsberg, care au certificat valoarea artistică a cărții. În
1991, regizorul David Cronenberg a ecranizat romanul, iar producția lui s-a
transformat foarte repede într-un film-cult.

Yabek, Samar. Fata care nu se putea opri din mers / Samar Yabek. – trad. Laura
Sitaru. – București: Pandora, 2020. – 206 p.
Rima este o fată din Damasc care nu se poate opri din mers. Mama ei o leagă de
pat, iar sfoara îi este îndeajuns de lungă încât să-i permită să exploreze camera, dar
prea scurtă ca să poată ieși din casă. Rima , citește enorm, însă refuză să vorbească.
Ea desenează și-și scrie povestea, însă asta nu poate ține decât atâta vreme cât
singurul pix, albastru, va mai avea pastă. Rima trăiește într-un oraș sfâșiat de
război, scufundat în teroare, într-o țară, Siria, căzută pradă nebuniei. Vocea
naratoarei, a unei fetițe care nu se poate opri din mers, dar care nici nu vorbește,
devine cea mai lucidă expresie a ororilor războiului.

Anappara, Deepa. Patrula djinnilor / Deepa Anappara. – trad. Daniela Rogobete. –

București: Pandora, 2021. – 397 p.

Jay, un băiețel de nouă ani care urmărește toate serialele polițiște pe care le prinde
(în special Patrula de poliție), pornește, alături de cei doi prieteni ai lui, Faiz și
Pari, în aventura unei anchete iscate de dispariția unui copil pe care-l cunosc.
Acțiunea îi poartă prin cele mai periculoase locuri ale metropolei indiene în care
trăiesc: bazarul pe timp de noapte și chiar capătul Liniei Purpurii de tren. Însă în
jurul lor copiii dispar în continuare, unul după altul, iar trioul de detectivi trebuie
să înfrunte părinți îngrozitori, polițiști indiferenți și chiar legenda unor djinni
înspăimântători pentru a descoperi adevărul. Ceea ce a început ca o joacă se
transformă într-o realitate sinistră.