Claudia Tărnăuceanu

LIMBA LATINĂ

SUPORT DE CURS

Iaşi
 Obiective generale
I. Cunoaşterea noţiunilor de fonetică, morfologie şi vocabular ale limbii latine, în
diacronie, subliniind particularităţile ocurente în textele de factură populară. Cunoaşterea
sistemului sintactic al limbii latine, în diacronie, cu sublinierea particularităţilor ocurente în
textele târzii.
II. Familiarizarea studenţilor cu trăsăturile sintaxei latine.
II. Înţelegerea unor noţiuni de vocabular şi aplicarea lor în limbajul modern de
specialitate
III. Formarea tehnicii de lucru cu dicţionarul latin-român
IV. Dobândirea competenţelor de traducere şi interpretare a textelor latine.
Dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi interpretare filologică a textelor latine
 Prepoziţia

A) Prepoziţii cu cazul acuzativ

ante = înainte, în faţă

ante meridiem (înainte de amiază)
ante certam diem (înainte de ziua fixată, până la ziua fixată)
ante Christum (înainte de Hristos)

apud = lângă, la
apud Graecos (la greci)
apud maiores (la înaintaşi)

Observaţii:
1. în anumite situaţii, prepoziţia poate avea sensul de „către, în faţa”: dicere apud senatum
(a vorbi în faţa / către senat).
2. atunci când precedă un antroponim sau un înlocuitor al acestuia, sensul prepoziţiei
este „la, acasă la”: apud te (la tine acasă); apud Laecam (în casa lui Laeca);
3. înaintea numelui unui autor poate indica opera acestuia: apud Ciceronem (la Cicero,
în opera lui Cicero).

ad = la, spre, către

ad hoc (pentru acesta)
oratio ad iudices (cuvântare către / în faţa judecătorilor)
ad absurdum (până la absurd)
ad valorem (la / potrivit valorii)

adversus şi adversum = faţă de, împotriva

adversum leges (împotriva legilor)
adversus rempubicam facere (a acţiona împotriva statului)

circa şi circum = în jurul, împrejur, în preajma

circa forum (în jurul / în preajma forului)
circum ea loca (în jurul acestor locuri)

Observaţie: cu sens temporal sau precedând numerale, prepoziţia circa poate arăta
aproximaţia: circa mediam noctem (cam pe la miezul nopţii).

citra şi cis = dincoace, peste

citra Danubium (peste Dunăre)
cis Tiberim (dincoace / peste Tibru)

contra = împotriva, în faţă

contra arcem (în faţa fortăreţei)
contra legem (împotriva legii)

erga = faţă de
pietas erga parentes (pietate faţă de părinţi)
erga certam personam (faţă de o persoană anume)

extra = în afara
extra culpam esse (a fi în afara vinei)
res extra patrimonium (lucruri în afara patrimoniului)

intra = înăuntrul, în limita, mai prejos, în răstimp de

intra legem (în limita legii, mai prejos decât cele stabilite de lege)
intra vires hereditatis (în limitele actului succesoral)
intra paucos dies (în răstimp de câteva zile)

infra = sub, mai puţin decât, după

infra eum locum (mai jos de acest loc)
infra petita (mai puţin decât s-a cerut)
infra me (după mine)

inter = între, printre, în timp de

inter partes (între părţi)
inter novas personas (între persoane noi)
quaestio inter sicarios (instanţa pentru delictul de asasinat)
committere iudicium inter sicarios (a judeca un proces de asasinat)
inter sicarios accusare (a acuza de asasinat)
inter noctem (în timpul nopţii)

iuxta = lângă, potrivit

iuxta viam (lângă drum)
iuxta praeceptum (după recomandarea)

ob= în faţa, din cauza

ob oculos (dinaintea ochilor)
ob eam rem (din această cauză)

penes = în puterea
penes praetōrem (în puterea pretorului)
penes accusatorem (în mânile acuzatorului)

per = prin, în timp de, pe

per a contrario (prin acţiune din partea potrivnică)
per sacramentum (prin depunerea jurământului)
per errorem (din greşeală)
decem per dies (timp de zece zile)

pone (rar) = după, în urma

pone me (în urma mea)

post = după
post mortem (după moarte)
post Christum (după Hristos)
post delictum (după săvârşirea delictului)

praeter = pe lângă, în afară de, împotriva

praeter legem (în completarea legii)
praeter naturam (contra naturii)
praeter modum (peste măsură)

prope = aproape de
prope seditionem (aproape de revoltă)
propter = din pricina, alături de
propter hanc causam (din acest motiv)
propter quasdam suspiciones (din cauza unor bănuieli)

secundum = după, conform, potrivit cu, în favoarea, în avantajul

secundum legem (după lege, conform legii)
secundum naturam (conform naturii)
secundum allegata et probata (potrivit celor prezentate şi probate)
secundum aliquem decernere (a decide în favoarea cuiva)

supra = desupra, peste

supra leges (deasupra legilor)
supra vires (peste puteri)

versus (de obicei postpusă) = spre, către

plateam versus (către piaţă)
Italiam versus (către Italia)

ultra, trans = dincolo de, peste

ultra vires (peste puteri)
ultra vires hereditatis (peste puterile moştenirii, peste actul succesoral)
ultra Padum (dincolo de Pad)
trans Tiberim (peste Tibru)

Se foloseşte ca prepoziţie cu acuzativul şi usque = până la (adesea întărit de ad)

usque tempora (până în vremea)
usque ad superos, usque ad inferos (până la zeii de sus, până la zeii din infern)

B) Prepoziţii cu cazul ablativ

abs, ab, a = de la, de, de către

ab initio (de la început)
ab origine (de la origine)
a contrario (din ceea ce e contrar, prin opoziţie)
ab intestato mori (a muri fără testament)
ab abusu ad usum (de la abuz la uz)
ab absurdo (prin absurd)

absque = fără
damnum absque iniuria (pagubă / daună fără vătămare)

de = de, din, dintre, despre, în privinţa

de tribunali citari (a fi citat de instanţa de judecată)
de momento ad momentum (din moment în moment, de la un termen la altul)
de iure (de drept)
actio de pauperie (acţiune privind sărăcirea)
De civitate Dei

coram = în prezenţa, în faţa

coram populo (în faţa poporului)
 clam = pe ascuns, fără ştirea
clam me (fără ştirea mea)

cum = cu
maior poena cum asperatione (pedeapsa mai mare cu un spor)
cum sociis (cu aliaţii)
esse cum imperio (a fi învestit cu comanda supremă)

Observaţie: atunci când se construieşte cu pronumele personale, reflexive şi, uneori,

cu relativele, prepoziţia este enclitică: mecum (cu mine), tecum (cu tine), secum, nobiscum,
vobiscum; quocum, quacum, quibuscum. Mai rar, această prepoziţie precedă relativele.

ex, e = din, dintre, din cauza, potrivit cu, în conformitate cu

ex vinculis (din lanţuri)
exordium ex abrupto (introducere directă, început abrupt al unui discurs)
unus ex decemviris (unul dintre decemviri)
ex lege (potrivit legii)

Observaţie: în latina târzie, sintagme precum ex praetore, ex consule pot avea şi sensul
„fost pretor”, „fost consul”;

prae = în faţa, din cauza, în comparaţie cu

prae oculis (în faţa ochilor)
prae metu (din cauza fricii)
prae te nihil sum (nu sunt nimic în comparaţie cu tine)

pro = pentru, în favoarea, în apărarea, înaintea, în loc de, ca, drept, după
postulare pro alio (a pleda pentru altul)
oratio pro Milone (discurs în apărarea lui Milo)
pro tribunali (înaintea instanţei)
pro certo habere (a considera drept sigur)
pro viribus (după puteri)

sine = fără
sine causa (fără motiv)
sine die (fără termen)

tenus (postpoziţie) = până la

Ostia tenus (până la Ostia)

Observaţie: această prepoziţie poate avea şi sensuri aparte: ore tenus (verbal, oral,
numai din gură); verba tenus (numai de formă); nomine tenus (numai cu numele).

C) Prepoziţii care se construiesc cu acuzativul şi cu ablativul

Este vorba de patru prepoziţii care precedă acuzative şi ablative cu valori spaţiale,
temporale, de relaţie.

in = în, la, spre, împotriva, în favoarea

-cu acuzativul (valoare direcţională, temporală sau de relaţie):

in custodiam habere (a ţine la închisoare)
in manum convenire (a intra sub autoritate maritală)
in perpetuum (pentru totdeauna)
in dies (din zi în zi)

-cu ablativul (valoare locativă după un verb de stare, temporală, de relaţie):

esse in vinculis (a fi în lanţuri)
in Italia (în Italia)
in potestate patris (în puterea / sub autoritatea tatălui)
error in negotio (greşeală în afaceri)
in extenso (pe larg)
in extremis (în ultimul moment / în caz de necesitate)
in quattuor mensibus (în termen de patru luni)
in salute communi (cu privire la salvarea comună)

sub = sub, spre, la, cam

-cu acuzativul
sub iugum mittere (a pune sub jug, a trece pe sub furci)
sub leges mittere orbem (a supune lumea legilor)
sub Orientem (către Răsărit)
sub vesperum (spre seară)

-cu ablativul
sub lege libertas (libertate în cadrul legii)
sub moenibus (sub ziduri)
sub Traiano principe (în timpul domniei împăratului Traianus)
sub eodem tempore (cam în acelaşi timp)
sub specie iuris (din punct de vedere juridic)
sub iudice (în curs de judecată)

super = deasupra, peste, în timpul, relativ la

-cu acuzativul
super omnes (peste toţi)
super dotem (pe deasupra dotei)
super cenam (în timpul cinei)

-cu ablativul
super cervice (deasupra grumazului)
nocte super media (pe la miezul nopţii)
hac super re (cu privire la acest lucru)

subter = sub, dedesubtul

-cu acuzativul
subter unam arborem (sub un arbore)

-cu ablativul
subter litore (sub mal)

D) Prepoziţii postpozitive cu cazul genitiv

 În limba latină există trei postpoziţii care se construiesc cu cazul genitiv: causa
(pentru, în vederea, în interesul); gratia (pentru, în vederea, în scopul, spre)1; ergo (pentru, ca
urmare).

E. g.
sui excusandi causa (pentru propria-i scuză)
solvendi causa (pentru plată)
expempli gratia (spre exemplu, pentru <a da> un exemplu)
brevitatis gratia (pentru a scurta)
formidinis ergo (de frică)
huius rei ergo (pentru acest motiv)

1
Cele două postpoziţii provin din ablativele substantivelor causa şi gratia.
 Conjuncţia

Parte de vorbire indeclinabilă, conjuncţia (coniunctio = unire, legătură) leagă între ele
cuvinte în cadrul aceleiaşi propoziţii sau propoziţii în cadrul aceleiaşi fraze.
Conjuncţiile sunt coordonatoare (leagă două părţi de propoziţie sau două propoziţii de
acelaşi fel) şi subordonatoare (leagă o propoziţie subordonată de regenta ei).

A) Conjuncţii coordonatoare

a) conjuncţii copulative, care pot fi:

-afirmative: et, -que (enclitic), atque, ac = şi, nec non (conjuncţie litotică)
-negative: neque, nec, et non = nici, şi nu
-de întărire: etiam, quoque, et = chiar şi, de asemenea

b) conjuncţii disjunctive: aut, vel, -ve (enclitic), sive, seu = sau, fie

c) conjuncţii adversative: at, sed, autem, verum, vero, et = dar, însă (sed are şi
sensul „ci”); atqui = şi totuşi, cu toate acestea

d) conjuncţii cauzal-explicative: nam, enim, namque = căci

e) conjuncţii conclusive, arătând urmarea sau continuarea ideii exprimate anterior:

itaque, igitur, ergo = deci, aşadar, prin urmare; eo, ideo, quare, quapropter, quadecausa =
de aceea, prin urmare; proinde = deci, prin urmare

B) Conjuncţii subordonatoare

a) completive: ut = ca, să (cu conjunctiv); ne = să nu (cu conjunctiv); quin,

quominus (cu conjunctiv) = să nu; quod = că (cu indicativ)

b) cauzale: quia, quod, quoniam (cu indicativ sau conjunctiv) = fiindcă, deoarece;
quando, quandoquidem = din moment ce, deoarece, fiindcă; cum (cu conjunctiv) = deoarece

c) concesive: quamquam, tametsi (cu indicativ) = cu toate că; etsi, etiamsi = deşi;
quamvis, licet, cum, ut (cu conjunctiv) = deşi, cu toate că;

d) consecutive: ut (cu conjunctiv) = încât; ut non (încât să nu); quin (în latina târzie)
= încât să nu

e) condiţionale: si (cu indicativ sau conjunctiv), nisi (cu indicativ sau conjunctiv); dum,
modo, dummodo (+ conjunctiv) = numai să, cu condiţia să

f) comparative: ut, velut, sicut, quemadmodum (cu indicativ) = după cum, precum; ut
si, acsi, velut si, tamquam si, quasi (cu conjunctiv) = ca şi cum, ca şi când

g) finale: ut (cu conjunctiv) = ca să; ne (cu conjunctiv) = ca să nu; quo (atunci când
finala conţine un comparativ; cu conjunctiv) = ca să
 h) temporale: postquam (cu indicativ) = după ce; ut, ubi (cu indicativ) = când; cum
(cu indicativ) = când, (cu conjunctiv imperfect) = pe când, (cu conjunctiv mai mult ca perfect)
= după ce; dum, donec, quoad (cu indicativ) = pe când, în timp ce, până când, (cu conjunctiv)
= până să; antequam, priusquam (cu indicativ sau conjunctiv) = înainte ca, înainte să, înainte
de.

Interjecţia

Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă prin care sunt exteriorizate sentimente,
senzaţii, stări afective sau voliţionale. Tot prin interjecţii pot fi imitate divese sunete din
natură.
În textele de legi numărul interjecţiilor este foarte redus. În discursurile juridice,
elaborate după regulile retoricii, în care intenţia oratorului este, în primul rând, aceea de a-şi
impresiona auditoriul, de a-i atrage simpatia sau antipatia faţă de personajul apărat sau
acuzat, interjecţiile apar în număr mare, exprimând: indignare, mirare, bucurie, ameninţare,
teamă, entuziasm, admiraţie etc.
Ecce homo!
Alte interjecţii: ah, heu, eheu, o (exprimând durere); vae (compătimire); oh, papae,
babae (mirare); apage (scârbă, respingere); hercle, edepol (confirmare, formule de jurământ)
etc.
 Selecţie de texte

30 Novembris [Pridie Kalendas Decembris]

Apud Patras, in Achaja, natalis sancti Andreae Apostoli, qui in Thracia et Scythia
sacrum Christi Evangelium praedicavit. Is, ab Aegea Proconsule comprehensus, primum in
carcere clausus est, deinde gravissime caesus, ad ultimum suspensus in cruce, in ea populum
docens biduo supervixit; et, rogato Domino ne eum sineret de cruce deponi, circumdatus est
magno splendore de caelo, et, abscedente postmodum lumine, emisit spiritum. (Adon,
Martyrologium)

Audistis quia dictum est: oculum pro oculo et dentem pro dente. (Mat. 5, 38-41)

Et adduxerunt Iesum ad summum sacerdotem et convenerunt omnes sacerdotes et

scribae et seniores. Petrus autem a longe secutus est eum usque intro in atrium summi
sacerdotis; et sedebat cum ministris ad ignem et calefaciebat se. (Marc., 14, 53-55)

Prudentius, Cathemerinon Liber

Hymnus Epiphaniae

Haec stella, quae solis rotam

Vincit decore ac lumine
Venisse terris nuntiat
Cum carne terrestri Deum....

En, Persici ex orbis sinu

Sol unde sumit ianuam
Cernunt periti interpretes
Regale vexillum magi...

Gaudete quidquid gentium est,

Iudaea, Roma, Graecia,
Aegypte, Thrax, Persa, Scytha;
Rex unus omnes possidet.