Rondel limbii
Dorul și limba
Cerul e țesut din stele,
Luncile – din floricele,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.
Din pământ izvorul iese,
Grâul – din semințe dese,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.
Razele ne vin din soare,
Iar miresmele – din floare,
Numai dorul strămoșesc –
Din cuvântul românesc.
române
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o asacult
Şi renumele să-i crească,
Vorbită fie cât mai mult,
Iar de Pronia cerească
Va creea în timp tumult,
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o ascult.
Cel plecat să "rătăcească"
S-o ţină obiect de cult,
Iar de poate s-o vorbească
Aşa cum o făcea demult,
Limba dragă românească
 Amintire
La Bucureşti ajuns odată,
O doamnă din Academie
Mi-a spus, cu chicoteală, mie
Că-s moldovean cu limba lată.
Şi mi-a mai zis, în băşcălie,
Că am pronunţia stricată,
La Bucureşti ajuns odată,
Cea doamnă din Academie.
Că limba mea a fost călcată
De ruşii din sălbăticie
Am înţeles că ea nu ştie
Şi am vorbit o limbă lată,
La Bucureşti ajuns odată...
La miez de noapte
într-o vale
Se cântă,, bella ciao" în limba rusă
La casa construită peste pod,
Bătăi de cisme freamătă un glod
Prin iarba verde la pământ răpusă.
Se strigă şi se bea din vodca pusă
În cani de lut, de Iuri, un nărod,
Se cântă,, bella ciao" în limba rusă
La casa construită peste pod!
Priveşte luna printre nori, distrusă
La fraţii prinşi de-al arşiţei năvod
Şi se aude plânsul unui plod,
Iar liniştea cu ţipete-i pătrusă,
Se cântă,, bella ciao" în limba rusă.