PORTOFOLIUL ELEVULUI

La Limba și LIteratura Romînă

1.Numele, Prenumele: Savca Alina

Liceul Teoretic "Ion Ceangă" din Bălți , clasa "X"-E

Rubricile portofoliului:

1)Rubrica "Limba română,pilon al neamului"

2)Rubrica "Genul liric.Specii literare".

 "Limba romînă, pilon al neamului"

a)Originea limbii romîne:Limba română își are originea în latina vulgata, care era vorbită în vulgus, adică în
popor. Mai exact, româna s-a format pe teritoriul provinciei romane Dacia, acolo unde armata și adminis-
trația romană de după anul 106 d.Hr. au impus folosirea latinei în viața publică a societății.Limba română
este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile
romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și ital-
ienei. Din motive de diferențiere tipologică, româna mai este numită în lingvistica comparată limba da-
coromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este limba oficială în România și în Republica Moldova.

b)Statutul de vorbitor cult al limbii române:portretul moral al vorbitorului cult de limbă română este:

1.principiile generale ale gândirii in vorbire

2.principiile de cunoaștere a lucrurilor in general.

3.cunoașterea modului de a trece de la sistemul limbii la vorbirea intr-o anumită situație.

4.congruență (pentru vorbirea in general)

5.corectitudine ( pentru vorbirea la nivelul limbii)

6.adecvanță

c)Demnitate națională:

Demnitatea este o calitate a fiinţei umane, dar şi a popoarelor. În cazul unei persoane, ea presupune exis-
tenţa unei conştiinţe a propriei valori, dublată de modestie şi corelată cuconştiinţa valorii celorlalţi.Demni-
tatea naţională corelează direct cu iubirea faţă de ţară şi de neam, faţă de pămîntul natal. Fiecare popor tre-
buie să fie apreciat ca identitate naţională şi respectat în concertul popoarelor lumii. Respect şi reciproci-
tate, iată caracteristicile de bază ale demnităţii naţionale.

Lezarea demnităţii unui popor duce la cataclisme sociale.

Aşadar, avem datoria să ne apărăm demnitatea noastră naţională, să fim oameni la noi acasă, cetăţeni ai
acestei ţări, altminteri riscăm sa ne trezim peste noapte sclavi. Pe de altă parte, demnitatea poate fi
atribuită omului, poporului, ea poate fi privită sub diferite aspecte, a omului în general sau a specialistului, a
meseriaşului. De asemenea, demnitatea poate fi privită şi prin prisma drepturilor omului, a echităţii sociale,
a unor procese sociale, precum cel electoral, judiciar etc. Demnitatea naţională este valoarea supremă a
oricărui popor.

Ea este legată de trecutul istoric, de adevăr şi, desigur, ea motivează şi determină dăinuirea unui popor în is-
torie. Este un adevăr care nu are cum ocoli nici ţara noastră.
d) Curiozități despre limba română:

1. Limba română cunoaște patru dialecte:

Daco-român, Aromân, Meglenoromân și Istroromân.

2. Limba română este declarată limbă oficială pentru 4 regiuni.

3. Cel mai lung cuvânt al limbii române are 44 de litere:

Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza.

4. Cuvântul optsprezece este unicul cuvânt în limba română cu 5 consoane una după alta.

5. În limba română există 2 cuvinte sensul cărora nu poate fi tradus cu exactitate în alte limbi.Cuvintele
acestea sunt Doină și Dor.

6. Limba română este unica limba latină care a reușit să supraviețuiască în zona balcanică.

7. Limba română este una din cele 5 limbi în care se țin slujbe pe Muntele Athos.

8. Limba română este unica limbă europeană în care se poate face o propoziție completă cu sens, formată
din 7 cuvinte ce conțin numai vocale:Oaia aia a ei, o iau eu.

9. Cele mai multe cuvinte în limba română încep cu litera „C”.

10. Limba română s-a păstrat foarte bine.

e)Citate semnificative despre limba română:

Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet. (Fănuș Neagu)

Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii. (Mihai Eminescu)

f)Poezii ce abordează tema limbii:

În limba ta

de Grigore Vieru

În aceeași limbă

Toata lumea plânge,

În aceeași limbă

Râde un pământ.

Ci doar în limba ta

Durerea poți s-o mângâi,

Iar bucuria

S-o preschimbi în cant.

In limba ta

Ti-e dor de mama,

Si vinul e mai vin,

Si pranzul e mai pranz.

Si doar in limba ta

Poti rade singur,

Si doar in limba ta

Te poti opri din plans.

Iar cand nu poti

Nici plange si nici rade,

Cand nu poti mangaia

Si nici canta,

Cu-al tau pamant,

Cu cerul tau in fata,

Tu taci atuncea

Tot in limba ta.

Limba noastră cea română

Lui Grigore Vieru

...Face iarba să răsară.

Noi prin ea suntem o Ţară.

Ea ne-adună şi ne-ngână,1

Limba noastră cea română.

Ea îi e păsării zborul,

Tânără precum izvorul

Ca veciile – bătrână...
Limba noastră cea română.

Unii au zis că e săracă

Valaha-româno-dacă,

Şi miroase a zer şi-a stână

Limba noastră cea română.

Şi-au ținut-o după uşe,

Şi au pus-o şi-n câtuşe,

Dar s-a înălțat, stăpână –

Limba noastră cea română.

Iar când dânsa-n bolti răsună:

Parcă fulgeră şi tună,

Parcă plouă pe țărână...

Limba noastră cea română.

Ca o mamă ne adună,

Ea ne tine împreună,

Ea aici e-n veci stăpână,

Limba noastră cea română.

g)comentaea unei aserțiuni despre limbă:

Citatul ales:Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii. (Mihai Eminescu)

Comentariul:Sunt de acord cu citatul lui Mihai Eminescu că:”Limba este însăși floarea sufletului etnic al
românimii”, fiind ca prin afirmația data se subliniază importanța limbii in definirea identității românești. Prin
metafora “floarea sufletului etnic,” poetul sugerează că limba nu este doar un mijloc de comunicare, ci și o
expresie profundă a spiritului și valorilor unei comunități. Un exemplu din literatura al argumentului dat
este opera “Limba noastră” de Alexei Mateevici care sugerează importanța și Frumusețea limbii române
prin metafora “limba noastră-i o comoara”. Spre urmare, acest citat evidențiază legătura strânsă dintre
limbă și identitatea culturală, reflectând că limba este nu doar un instrument lingvistic, ci și un purtător al
esenței și istoriei poporului român.

Genul liric.Specii literare

a) Definiție:Genul liric cuprinde operele literare unde autorul își exprimă ideile, gândurile și sentimentele
prin intermediul eului liric. În acest gen domină viziunea și transfigurarea artistică, iar autorul apelează la
tehnici aluzive și asociative pentru a-și crea un univers de mare forță de sugestie ce i se adresează sensibil-
ității cititorului. Vezi care sunt speciile genului liric.

b)Trăsăturile limbajului poetic:

1. Sugestiv (utilizarea metaforelor și a simbolurilor)

2. Afectiv (trezește emoții)

3. Absența sinonimiei

4. Intraductibil

5. Alogic

6. Muzical(includerea elementelor de prozodie)

Comentarea:

Consider ca limbajul operei “Legământ” de Grigore Vieru este unul poetic.

In primul rând , in poezie este prezența caracterului sugestiv, redat prin epitetul “recile pleoape” și com-
parația “Așezați-mi-o ca pernă”.

In al doilea rând, in text se atestă caracterul muzical, fiind redat prin rima încrucișată “aproape”-“pleoape”,
“fata”-“tata”.

In concluzie, afirm ca poezia “Legământ” de Grigore Vieru are un limbaj poetic.

c) comentarea figurilor de stil din opera “Decor” de George Bacovia:

Epitetul cromatic “copacii negri”, format prin determinarea substantivului “copacii” de către adjectivul “ne-
gri”, denota starea depresivă a eului liric. Raportat la imaginea artistică:”decor de doliu”, epitetul ac-
centuează peisajul sumbru al parcului ce își lasă amprenta asupra singurătăți instanței poetice.

Personificarea “regretele plâng”, formată prin atribuirea calității umane “plâng” substantivului “regretele”,
sugerează starea de vinovăție și melancolie nesfârșită. Raportat la imaginea artistică:”decor de doliu”, per-
sonificarea accentuează gândurile și sentimentele depresive a eului liric.
d)Tema. Motive literare

motivul regretului "Pe lîngă plopii fărăsoț" de Mihai Eminescu- "azi nici măcar nu-mi
pare rău"

motivul trecerii ireversibile a timpu- "Glossă" de Mihai Eminescu-"Vreme trece vreme vine"
lui

motivul rozelor "Rondelul rozelor ce mor" Alexandru Macedonski- "E vremea

rozelor ce mor"

motivul tristeței "Rondelul rozelor ce mor" Alexandru Macedonski-"amurgu-

ntristător"

motivul singurătății "Decor" de George Bacovia -"parcul solitar"

motivul durerii "A căzut cerul din ochii tăi" de Grigore Vieru-"ca un pom doborât"

motivul mamei "Chipul tău mamă" de Grigore Vieru- "Chipul tău mamă, ca două
privighetori rănite"

motivul decorului "Decor" de George Bacovia- "Decor de doliu"

motivul dorului "Colind" de Arcadie Suceveanu-"Mi-e dor..."

motivul dragostei "Pe lîngă plopii fără soț" de Mihai Eminescu- "căci te iubeam cu
ochi păgîni"

motivul naturii "Iarna" de Vasile Alecsandri-"fulgii zbor"

motivul suferinței "Bocet popular"- "Lacrimile din ochii mei"

motivul vieții "Pe lîngă plopii fără soț" de Mihai Eminescu-"Ai fi trăit în veci de
veci"

motivul morții "Monosilab de toamnă" de George Bacovia- "să mă lăs pe pat,

ochii să-i închid"

motivul limbii "În limba ta" de Grigore Vieru-" În aceeași limbă toată lumea
plînge"

motivul lumii ca în teatru "Monolog" de William Shakespeare-"lumea întreagă e o scenă și

toți oamenii-s actori"

motivul admirației "Sara pe deal" de Mihai Eminescu-"Apele plîng, clar izvorînd"

motivul flăcării "Flăcări" de Virgil Carianopol -"Sunt flacără"

Motivul ninsorii in poezia “Colind” de Arcadie Suceveanu redat prin epitetul “ninge curat”, sugerează purifi-
carea și frumusețea fenomenului natural. Raportat la imaginea artistică “ninge-n noapte”, motivul reflectă
ca ninsorile sunt asemenea farmecului poetic.

Motivul morții in opera “Colind” de Arcadie Suceveanu este redat prin comparația “Ninge curat ca într-un
dor de moarte”, ceea ce interpretă o reflecție asupra trecerii timpului și a efemerității vieții.Raportat la
imaginea artistică “Adorm cu fruntea pe ninsoare”, motivul reflectă ca viața trebuie prețuita și ca timpul nu
îl mai întorci înapoi.

e)Eul liric:

Ipostaze a eului liric-fiu,poet, creator, copil, indragostit, iubit e.t.c.

Stările de spirit a eului liric-Bucurie; admirație; încîntare; uimire; satisfacție; satisfacție; duioșie; dragoste;

Încurajare; încredere; respect; mulțumire; speranță; demnitate; mîndrie;

Tristețe, resemnare; melancolie; jale; dor; durere; regret: compasiune: compătimire; frică;

Supărare; nemulțumire; disperare; condamnare; ură; răzbunare; furie;Nedumerire; confuzie; certitudine.

Prezența eului liric:

Consider ca in opera “Cresc amintirile” de Lucian Blaga este prezent eul liric.

În primul rând, in poezie sunt mărcile lexico-gramaticale: verbe si pronume la persoana l : “am văzut”, ”am
zgâriat”.

In al doilea rând, in text se atestă adresarea directă la persoana a ll-a:“Tu copilo”.

In concluzie, afirm ca in poezia “Cresc amintirile” de Lucian Blaga este prezent eul poetic.

Starea de spirit a eului liric:

În poezia “Cresc amintirile” de Lucian Blaga eul liric trece printr-o stare de nostalgie, cauzată de trecerea ire-
versibilă a timpului, redată prin metafora “sunt ani de-atunci” care sugerează cât de repede fuge timpul. La
fel această stare este reliefată prin imaginea artistică: “Și după ani și ani de zile-l vei găsi”, sugerând o nos-
talgie inevitabilă.

f) Mesajul global.

Afirmaţia lui Hegel: Opera de artă... este în chip esenţial o întrebare, un cuvânt adresat inimii care-i
răspunde, un apel către suflete şi spirite.
Mesajul global al poeziei “Cuvântul” de Vasile Romanciuc este că sursa principala prin care noi ne exprimăm
este cuvântul. Această idee este reliefată de metafora “ Cuvântu-n primul rând,este iubire” care sugerează
cât de important este cuvântul, fiind ca doar prin el noi putem arata iubirea.Mai mult si starea de spirit a eu-
lui liric trece printr-o creație nemărginită, motivată de puterea cuvântului in secvența:”Cuvântul naște tihna
și frământul…”.Mesajul global este intr-o relație indisolubilă cu citatul lui Hagel, pentru ca uvântul nu doar
ca un mijloc de comunicare, ci și ca o formă de artă capabilă să adreseze întrebări esențiale și să creeze o
legătură subtilă între cel care exprimă și cel care receptează prin secvența:”cuvântul adresat inimii”.

Prin urmare,cuvântul devine un instrument prin care se exprimă emoții, idei și înțelesuri profunde,
provocând răspunsuri și reflectarea în inimile celor care ascultă.

g)Elemente de prozodie:

versul, stofa, măsura versului, rima(împerechiată,îmbrățișată,încrucișată,monorimă etc), piciorul

metric(iamb,troheu,anfibra,anapest)

Consider că poezia "Iarna" de Vasile Alexandri conține elemente de prozodie.În primul rând în poezie sunt
prezente patru catrene în care este rima împerechiată "zăpadă"-"grămadă", "albi"-"dalbi".În al doilea rând,
textul are un ritm trohaic iar măsura versului este de 15-16 silabe.În concluzie, poezia "Iarna" de Vasile
Alexandri într-adevăr conține elemente de prozodie.

h)Arta poetică:

1."Ars poetica"- de Nichita Stănescu

2.Cîntec de Tudor Arghezi

3.Plumb de George Bacovia

4.Lava de Ion Barbu

5.Epigraf de Tudor Arghezi

Consider ca poezia “Lava” de Ion Barbu este artă poetică,având toate trăsăturile acesteia.

In primul rând,in operă se atestă eul liric, redat prin verbe și pronume la persoana a II:”tu”,”vroiai”,

In al doilea rând, in text se accentuează actul creator al cărui produs este poezia, fapt reliefat in metafora :
“Nu fulgerase încă, în noaptea ta, cuvântul”

In concluzie , afirm ca opera “lava” de Ion Barbu intr-adevăr aparține speciei lirice artă poetică.