Ingineria transporturilor și a traficului

2022 - 2023 Sem. I

Sisteme de transport II
Prof. dr. ing. Dorinela Costescu
1. Introducere
Cerere de transport, fluxuri de transport, fluxuri de trafic

2. Fluxuri de trafic
Definiții
Determinarea mărimilor caracteristice
Mărimea fluxului de trafic

Intervale dintre entități de trafic

Structura fluxului de trafic

Moduri de organizare a fluxurilor de trafic

2. Fluxuri de trafic
Determinarea mărimilor caracteristice
▪ Mărimea fluxului de trafic
Mărimea fluxului de trafic se exprimă prin
• numărul mijloacelor de transport care trec printr-o secţiune a reţelei într-o
unitate de timp sau prin
• numărul mijloacelor de transport care sosesc într-un nod al reţelei, sau într-o
staţie de servire, într-o unitate de timp.
Repartiția binomială
Repartiția Poisson
Repartiția binomial-negativă
2. Fluxuri de trafic
2. Fluxuri de trafic
▪ Mărimea fluxului de trafic

Ajustarea legilor de repartiție

În practică, mărimea fluxurilor de trafic, ca variabilă aleatoare X, se consideră

determinată dacă este cunoscută,
• pe de o parte, mulţimea valorilor x ale argumentului,
• iar pe de altă parte funcţia de probabilitate f(x).
2. Fluxuri de trafic
▪ Mărimea fluxului de trafic

Ajustarea legilor de repartiție

Construirea funcţiei f(x) se poate realiza în diverse moduri:

▪ cu ajutorul teoriei probabilităţilor se construieşte schema probabilistică în care este încadrată caracteristica
studiată şi pe cale de raţionament se determină expresia analitică a funcţiei f(x). Astfel de repartiţii le
numim repartiţii teoretice
▪ se înregistrează sub formă de frecvenţe caracteristicile studiate pentru
▪ fiecare valoare a argumentului când variabila este discretă, sau
▪ pe intervale convenabil alese, când variabila este continuă,
obţinându-se repartiţia sub formă de tabel. Astfel de repartiţii se obţin în urma experimentelorşi de aceea
le numim repartiţii empirice. Fie că exprimă o caracteristică discretă, fie o caracteristică continuă, prin
modul de obținere, repartiţia empirică nu poate fi decât o repartiţie discretă.
2. Fluxuri de trafic
▪ Mărimea fluxului de trafic

Ajustarea legilor de repartiție

Pentru dezvoltarea modelelor care să permită soluţionarea unor probleme practice, trebuie ca repartiţia
empirică să se încadreze într-o shemă probabilistică cu o anume repartiţie teoretică.
Încadrarea repartiţiei empirice într-o schemă probabilistică cu o repartiţie teoretică se numeşte
ajustarea legii de repartiţie – cu următoarea schemă de lucru:

a) estimarea parametrilor repartiţiei teoretice

b) stabilirea concordanţei dintre repartiţia empirică şi cea teoretică considerată.

2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție
a) Estimarea parametrilor repartiţiei teoretice
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție
a) Estimarea parametrilor repartiţiei teoretice
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție
a) Estimarea parametrilor repartiţiei teoretice

Exemplu, pentru repetiția binomială a1=p, astfel că:

Presupunând cunoscute cel puțin n + 1 valori reale ale necunoscutei p rămâne să fie aleasă
cea pe care o reținem în repartiția teoretică.

Problema care se pune este de a determina acea valoare a parametrului care are
probabilitatea cea mai ridicată de a fi realizată.

Această problemă de calcul aproximativ este numită estimarea parametrilor.

2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție
a) Estimarea parametrilor repartiției teoretice

Caracteristicile unor repartiții

discrete
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție
a) Estimarea parametrilor repartiției teoretice

Orientarea către o anume repartiție teoretică se face după valoarea raportului

dintre valoarea medie și dispersie calculat pentru repartiția empirică.

Cu parametrii estimați pentru repartiția teoretică (pe baza formulelor din tabelul
anterior) se obțin valorile p(x) ale repartiției teoretice considerate.

Valorile obținute pentru repartiția teoretică se compară cu cele ale repartiției

empirice pentru a avea o măsură a concordanței dintre ele.
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție

b) Concordanţa dintre repartiţia empirică şi cea teoretică considerată

Funcția densității de probabilitate a

repartiției χ2 (Hi-pătrat)
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție

b) Concordanţa dintre repartiţia empirică şi cea teoretică considerată

Funcția densității de probabilitate a

repartiției χ2 (Hi-pătrat)

▪ De obicei, pentru  se consideră 0,01 (1%) sau 0,05 (5%) sau

0,10 (10%).

▪ Alegerea unei valori mai mari sau mai mici pentru  poate
modifica concluzia asupra concordanței analizate.
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție

b) Concordanţa dintre repartiţia empirică şi cea teoretică considerată

Exemplu Date obținute din înregistrarea numărului de autovehicule care trec într-un interval dat, t = 10 s,
printr-o secţiune a unei şosele.
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție

b) Concordanţa dintre repartiţia empirică şi cea teoretică considerată

Exemplu
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție

b) Concordanţa dintre repartiţia empirică şi cea teoretică considerată

Pentru
▪ un număr de grade de libertate
=n–m–1=4
unde
n este numărul șirurilor de valori înregistrate (n = 6)
m – numărul de parametri ai repartiției teoretice considerate (m = 1)
și
▪ un nivel de semnificație  = 0,05 Pentru pragul de încredere considerat,
nu există concordanţă cu repartiţia
Poisson.
2. Fluxuri de trafic
Ajustarea legilor de repartiție

b) Concordanţa dintre repartiţia empirică şi cea teoretică considerată

Întrucât raportul Se încearcă aproximarea

repartiției empirice printr-o
repartiție binomială negativă
cu
și