ȘI DACĂ AI ȘTI...

autor: dr. Adriana Nicolae

ȘI DACĂ AI ȘTI...
Că pielea reprezentă o cale de comunicare, un ”portal” către
dezvoltarea alergiilor, în special a alergiilor alimentare?

Ideea este că atunci când bariera cutanată este ruptă și deteriorată,

alergenii din aer, alergenii alimentari și alți alergeni de contact, pot
pătrunde prin piele în acest mod anormal, mult mai facil, apoi vor fi
prezentați celulelor sistemului imunitar local, care îi vor considera
neprietenoși și vor produce anticorpii specifici alergiilor. Tot acest proces
denumit sensibilizare alergică va sta la baza producerii ulterioare a acelui
tip de răspuns imun anormal , de respingere a unor lucruri obișnuite cu
care organismul vine în contact pe diverse căi și care se cheamă alergie.
Altfel spus, deși există în mod clar anumite tendințe genetice spre atopie,
unul dintre conceptele mai noi este că în dermatita atopică, bariera
cutanată afectată, ”leaky skin” sau „pielea permeabilă” sau ”piele cu
scurgeri” acționează ca un canal subteran pentru alergeni care duce spre
sensibilizarea alergică și dezvoltarea altor afecțiuni alergice.
Că atunci când alimentele sunt consumate pășim pe calea spre
obținerea toleranței imunologice?

În mod normal, în loc să spunem cum obișnuiam altădată, ”Așteptați și

nu-i dați copilului să mănânce alergeni alimentari periculoși până când
nu va fi mai mare”, acum am aflat că ar trebui să facem exact opusul.
Acum ar trebuie să spunem ”Dați-i să mănânce alimentele devreme și cât
mai des. În acest fel, corpul lui va deveni tolerant la acele alimente și
poate obținem în final chiar și vindecarea pielii.”
Un sfat mult mai important este acela să nu apropiați alimentele de
pielea inflamată, deoarece credem că așa vă puteți sensibiliza
transcutanat la acei alergeni. Aceasta poate fi o strategie care ar putea
influența chiar și evoluția marșului atopic, pentru că știm că de cele mai
multe ori, dermatita atopică pare a fi prima afecțiune din marș. Deși ar fi
o teorie unificatoare uimitoare, din păcate nu poate fi aplicată în toate
cazurile de dermatită atopică. Credem însă că pentru anumiți pacienți
alergici, afectarea funcției de barieră a pielii este problema principală și
toate celelalte probleme alergice provin din aceasta. Și pare convingător
că dacă am putea stăpâni inflamația pielii de la bun început, am putea
bloca dezvoltarea anumitor alergii și am putea opri marșul alergic.
Că pielea și intestinul au foarte multe în comun și au foarte multe linii
de comunicare între ele?

În ultimii ani se discută tot mai mult despre acel sistem complex
neuro-imun-cutanat-endocrin în care fiecare dintre părți își poate
schimba ” stilul de joc” în funcție de reacția celorlalte. Sistemul nervos
este cel care conectează pielea cu intestinul și le trimite fiecăruia diferite
semnale pe care ulterior le analizează și le integrează. Tot el intervine în
modularea răspunsului imun, acționează asupra pereților vaselor de
sânge și influențează direct procesul inflamator prin senzațiile de
mâncărime și de căldură locală. Există de asemenea conexiuni nervoase
care asigură legătura între elementele sistemului imunitar și cele ale
sistemului endocrin. Fiecare parte are rolul său, dar ceea ce este evident,
toate lucrează împreună. Remarcabil este și faptul că putem să vedem
reflecțiile unei părți asupra celorlalte, respectiv atunci când un sistem
suferă, acest lucru se poate reflecta și în buna funcționare a celorlalte
sisteme cu care este interconectat.
Că există o conexiune între alimente și eczeme, dar aceasta trebuie să
fie nuanțată?

Este ca atunci când acordați un instrument muzical. Dacă strângeți prea

mult coarda se va rupe, dacă nu o strângeți suficient, instrumentul nu va
cânta, cu alte cuvinte trebuie aleasă o cale de mijloc. Nu poți spune că
totul în dermatita atopică este dieta, pentru că, în general, nu este cu
excepția unor afecțiuni foarte specifice. Dar nici nu o poți respinge
complet, pentru că deseori joacă un rol. Putem face multe alte lucruri
care ne sunt accesibile legate de îngrijirea corectă a pielii subliniind în
continuare importanța unei alimentații sănătoase.

Cu cât dermatita atopică a copilului este mai severă, cu atât este mai
probabil să asocieze și alergii alimentare reale de tip imediat, la care
participă anticorpii de tip IgE și care pot avea potențial anafilactic. Aceștia
vor respecta reguli stricte, nu vor consuma alimentele respective, nu vor
trișa niciodată pentru că dacă le vor consuma, chiar și în cantități mici, își
vor pune viața în pericol și vor avea nevoie de tratament de urgență cu
adrenalină și spitalizare. Știm că în aceste cazuri nu e vorba despre nicio
exagerare.
Există de altfel și o altă categorie de pacienți care atunci când mănâncă
anumite alimente, fac doar o reacție eczematoasă întârziată ca debut și
marea majoritate a acestora au adesea și alte simptome, cum ar fi diaree,
scaune cu mucus, balonare, dureri de burtă.

Și există un alt grup de alimente care au un conținut natural mai mare în

histamină sau care sunt considerate de mulți a fi alimente proinflamatorii
și care nu influențează evoluția dermatitei printr-un mecanism alergic
imediat sau întârziat, deci sunt mai puțin specifice, dar dacă nu sunt
consumate o perioadă, aparent eczemele se pot ameliora și chiar curăța.

Cu alte cuvinte dacă mănânci mai sănătos, îți este mai bine.

Copiii mici când mănâncă, fac multă mizerie și primesc mai multă
mâncare pe piele decât o consumă. Și știm că dacă mănâncă alimente
acide precum citrice sau roșii, asta le pot irita pielea. Dar asta nu ar trebui
s-o numim alergie.

Există posibilitatea de a veni în contact prin intermediul pielii cu metale,

parfumuri, conservanți , coloranți, cauciuc și să dezvolți o reacție alergică
de contact față de acestea și să reacționezi apoi la alimentele care conțin
aceste substanțe sau substanțe asemănătoare.
Există însă dovezi ample că eliminarea unui aliment consumat anterior
poate duce la alergie alimentară mediată de IgE la reintroducere,
deoarece se poate pierde toleranța imună.

În plus, dietele de eliminare abuzive au fost asociate cu riscuri

nutriționale, eșec ulterior de creștere și deficiențe nutriționale severe.

În mod concludent, dietele de eliminare ar trebui să fie adaptate nu

numai pentru a îmbunătăți severitatea dermatitei atopice , ci și pentru a
evita efectele negative, de la riscuri nutriționale până la reacții alergice
care pun viața în pericol.

Astfel, ar trebui luată o decizie bine echilibrată în cazul în care un aliment

este identificat în mod clar ca declanșator de exacerbare a dermatitei
atopice printr-o informare clară cu privire la beneficiile limitate, dar
existente și potențialele daune ale unei diete de eliminare.

Cu alte cuvinte nu putem spune direct că doar mâncarea îți declanșează

eczema, dar cu siguranță o agravează și cu siguranță joacă un rol.
Că stafilococul auriu nu este „doar” un colonizator care poate provoca
uneori probleme, ci este unul dintre ” schimbătorii de joc” ai bolii în
contextul microbiomului cutanat ?

Colonizarea pielii atopice cu stafilococul auriu agravează dermatita

atopică și crește nivelul de sensibilizare alergică la ou și la arahide
independent de nivelul de severitate al dermatitei atopice.

Prezența anticorpilor de tip IgE specifici față de enterotoxinele

stafilococului auriu în serul sugarilor cu dermatită atopică moderată și
severă a fost adeseori asociată cu prezența de IgE specifice față de
albușul de ou.

De aceea, prin îmbunătățirea funcției de barieră a pielii și un tratament

corect al infecțiilor cutanate produse de stafilococul auriu, se poate
împiedica apariția unor sensibilizări alergice alimentare și se poate
influența pozitiv toleranța față de anumite alimente ( ou, arahide).
Asistăm la nașterea a nenumărate abordări noi de la antibiotice topice
amestecate cu corticosteroizi, la probiotice și prebiotice topice, la enzime
anti-bacteriene care distrug selectiv stafilococul auriu care se alătură
vechilor practici ca utilizarea băilor clorinate, toate în vederea descurajării
colonizării abuzive pielii cu acest microb care pare să joace marea carte în
dermatita atopică severă și chiar în alergiile alimentare și la alergenii de
mediu cum sunt acarienii din praful de casă sau alergenele provenite de
la pisică. Nu ar fi incredibil dacă această boală teribilă, cronică,
inflamatorie ar putea fi oprită doar prin stabilirea echilibrului bacterian la
nivelul pielii ?
Care este rolul probioticelor în tratamentul dermatitei atopice și dacă
s-ar obține beneficii reale în tratamentul bolii prin utilizarea lor?

Povestea rolului probioticelor în dermatita atopică este un exemplu

frumos al limitelor medicinei bazate pe dovezi așa cum o înțelegem în
prezent. Întâlnim o variabilitate uriașă în studiile legate de probiotice
chiar și cele pozitive sunt relativ modeste, dar există unele studii care par
să arate cu adevărat beneficii, în timp ce altele dovedesc contrariul. Avem
nevoie de o mai bună înțelegere a pacienților, a tipurilor de tulpini
bacteriene necesare, a dozării, a frecvenței și a intervalului de timp cât ar
trebui administrate și sperăm ca în viitorul apropiat să obținem cât mai
multe date care să-și găsească aplicabilitatea.
Că atunci când vorbim despre dermatita atopică există afecțiuni care
sunt prezente simultan la aceeși persoană, care trec dincolo de
nivelul pielii?

De la probleme de sănătate mintală până la afecțiuni alergice asociate,

cum ar fi alergiile alimentare cu mecanim imunologic imediat sau
întârziat, esofagita eozinofilică, astmul, rinita alergică și conjunctivita
alergică, toate duc la un cerc vicios de depresie și anxietate și
performanțe slabe la școală și la serviciu. Așa că cel mai important lucru
este acela să obținem informații clare și despre toate aceste probleme
colaterale. În managementul dermatitei atopice pe lângă verificarea bolii
în sine se vor verifica și celelalte boli alergice care coexistă, într-o strategie
complexă. Dacă se va îmbunătăți starea pielii, de cele mai multe ori se
constată că și celelalte afecțiuni se îmbunătățesc odată cu ea, cel puțin
într-o oarecare măsură, lucru valabil și invers.
UN PROIECT

CU SPRIJINUL