Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daniela Beșliu
Nicoleta Stănică
Marilena Călin
119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
M I N I S T E R U L E D U CAȚ I E I
Daniela Beșliu
Nicoleta Stănică
Marilena Călin
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari,
începând cu anul școlar 2023–2024.
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19
e‑mail: contact@litera.ro
www.litera.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BEȘLIU, DANIELA
Comunicare în limba română: manual pentru clasa a II-a/
Editor: Vidrașcu și fiii
Daniela Beșliu, Nicoleta Stănică, Marilena Călin. - Bucureşti:
Redactor: Gabriela Niță
Litera, 2023
Corector: Carmen Bîtlan
ISBN 978-630-319-194-2
Credite foto: Shutterstock
Ilustrație copertă: Getty Images I. Stănică, Nicoleta
Copertă: Lorena Ionică II. Călin, Marilena
Tehnoredactare și prepress: Lorena Ionică 37
Deșteaptă-te, române!
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
3
PAGINA DE PREZENTARE A UNITĂȚII
VARIANTA TIPĂRITĂ
Titlul unității UNITATEA 2 PE CĂRĂRILE TOAMNEI
de învățare
Manualul de Comunicare în limba Privește imaginea alăturată.
• Te-ai jucat vreodată așa cum fac copiii
din imagine?
română este structurat pe unități Ce ai simțit? Povestește.
• În ce anotimp este posibil acest lucru? De ce?
Audiați în clasă cântecul Toamna roditoare.
23
vizate
PAGINI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE
UNITATEA 2 • PE CĂRĂRILE TOAMNEI PE CĂRĂRILE TOAMNEI • UNITATEA 2
Activităţi de familiarizare Zile de toamnă Să înțelegi mai bine Dincolo de teXt Rubrica Să înțelegi mai bine –
cu tema unităţii Spune cât mai multe
Ieri vedeam pe luncă flori,
de George Coșbuc
1. Observă așezarea în pagină a poeziei.
a. Unde a fost scris fiecare vers?
Tu ce anotimp îndră-
gești? De ce?
aprofundarea textului
cuvinte care au legătură b. Cu ce fel de literă începe fiecare vers?
cu toamna.
Mândri fluturi zburători
Și vedeam zburând albine. c. Câte strofe are poezia?
d. Transcrie prima strofă.
și a cunoștințelor
Ilustrație reprezentativă Ieri era și cald și bine.
Azi e frig și nori și vânt,
2. Scrie în caiet enunțurile de mai jos, adăugând cuvintele po-
trivite din poezie. IMPORTANT
Frunzele cad la pământ, Ieri ... zburând albine. Poezia este un text
Florile stau supărate, Azi e ... și ... și ... . literar în versuri. În ver-
Veștejescc de brumă toate. . .. cad la pământ. surile poeziei, autorul
Text-suport A bC
Ieri era frumos pe-afaară
Ca o caldă zi de vară.
Azi e toamnă pe păm mânt,
3. Scrie din poezie perechile de cuvinte care rimează.
Exemplu: flori – zburători
4. Formulează câte două întrebări pentru fiecare strofă a poe-
își exprimă gândurile,
ideile și sentimentele.
Versull este un rând Rubrica Important –
Cuvinte noi Vreme rea și bate vânt.
nt. ziei. Folosește cuvintele: cine, unde, cum, de ce. din poezie. Fiecare vers
b. era frig;
c. albinele.
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele. 1. Transcrie textul în caiet. Scrie în locul casetelor semnele de 1. Transcrie propozițiile scrise corect. Corectează greșelile întâl-
Gândește-te la ce ai
punctuație potrivite. [ . ? ! — , ] nite în celelalte propoziții, apoi transcrie-le în caiet.
Octombrie învățat în această unitate.
a. — Bine ai venit toamnă!
de Arcadie Suceveanu Toamna este un anotimp bogat și frumosƑ Realizează un desen sau
Scrie, pe verticală, b. Toamna a sosit cu alaiul ei de frunze roșii, galbene, portocalii.
cuvântul toamna. Cine oare, mâna cui Pe câmpƑ în livezi și în vii este agitație mareƑ Mere o pictură despre toamnă.
c. — Ce frig este afară!
Găsește cuvinte care A pus aur în gutui? rumene Ƒ struguri aurii Ƒ prune brumării se adună în coșu- Scrie un text în care să
d. — Bunico mulțumesc pentru prăjitură.
îți descrii lucrarea sau
încep cu fiecare literă Cine a intrat în struguri rile gospodarilor. 2. Greierele vrea să ajungă la casa furnicii. Trimite-i biletul de
prezint-o, oral, colegilor.
din acest cuvânt. Și-a aprins în ei vii ruguri? Prin văzduh se aud strigăte ascuțiteƑ Cocorii parcă își iau mai jos. Completează informațiile redate prin simboluri.
Și-a pictat pe cer, sub nori, rămas-bunƑ Scrie biletul în caiet.
A bC Albe unghiuri de cocori? Ƒ BuniculeƑ unde se duc cocoriiƑ .....................
Dragă greierașule,
Cuvinte noi Ƒ Pleacă în țările caldeƑ draga buniculuiƑ Știi de ceƑ
1. Transcrie poezia.
2. Scrie în caiet numai răspunsurile la întrebări. După ce treci prin de sub munți vei ajunge la șosea.
2. Răspunde la întrebări.
ruguri – tulpini târâ- a. Ce ai aflat din text despre anotimpul toamna?
toare ale unor plante. a. Care este titlul poeziei? Ce alt titlu ar putea avea? Ai grijă la ! Mergi către . Traversezi, apoi mergi
b. Ce adună gospodarii?
b. Care sunt culorile menționate în versurile poeziei? . Căsuța furnicii este la tulpina celui de al patrulea .
c. Cine scot sunete ascuțite?
c. Cine crezi că a colorat gutuile?
3. Subliniază în caiet cu verde cuvintele alcătuite dintr-o silabă 3. Privește cu atenție imaginea care însoțește textul. Te descurci ușor dacă nu .
și cu albastru cuvintele alcătuite din două silabe. Scrie trei enunțuri care exprimă: Prezentarea proiectului Sper să ajungi cu bine!
4. Scrie perechile de cuvinte de la capăt de vers care rimează. o mirare; un îndemn; o rugăminte. Finalizați expoziția de .............................
5. Gândește-te la anotimpul toamna. Scrie trei întrebări care Folosește la final semnul de punctuație potrivit. toamnă. Invitați colegii 3. Scrie un cvintett despre toamnă, după indicațiile:
încep cu cuvintele: Cine? Cum? Unde? 4. Descrie un obiect din clasă sau un element din imaginea care din clasa pregătitoare versul 1 – cuvântul temă (toamna);
Pot mai mult!
6. Privește cu atenție imaginea alăturată. însoțește textul. Scrie un text de 4-5 enunțuri. să o viziteze. Povestiți-le versul 2 – două cuvinte care arată însușiri ale toamnei;
La final, verifică dacă: Scrie enunțuri în care cum ați lucrat.
a. Se potrivește textului citit? Explică părerea ta. versul 3 – trei cuvinte care arată acțiuni ale toamnei;
ai scris corect; cuvintele date să aibă Recitați poeziile și in-
b. Scrie un text format din patru-cinci enunțuri. Te poți ajuta versul 4 – enunț din patru cuvinte, potrivit cu tema;
ai folosit semnele de punctuație necesare; sensuri diferite. terpretați cântecele învă-
Activitate răspunzând la următoarele întrebări: versul 5 – un cuvânt ca o concluzie (sentiment, părere).
ai așezat corect textul în pagină. vii, pui, cer, mare țate în această perioadă.
în perechi Ce face fetița? Ce nume ar putea avea? 4. Formează cuvinte combinând silabele: car țel te ne bă vi iat ie tuș.
Compuneți două versuri Ce pictează? Ce culori folosește? Cum te poți evalua Propune-le și tu colegilor un joc asemănător.
despre o lună de toamnă. Pentru ce eveniment realizează tabloul? Activitate
FB B S AUTOEVALUARE – Pe o coală, scrie ce apreciere crezi că ți se
Cum se simte când își termină lucrarea? în perechi
Puteți folosi rimele 1 text corect; text corect; text neterminat sau cu greșeli de scriere/ potrivește pentru fiecare dintre activitățile enumerate:
următoare: c. Adresează-i fetiței: 14-15 semne 11-13 semne mai puțin de 10 semne puse corect Realizați dialoguri între: Comunicare Citire Scriere Creație Lectură suplimentară Colaborare
gustoase – zemoase o întrebare; un îndemn/un sfat. 2 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect greier și furnică;
veselie – bucurie Folosește virgula în scrierea celor două enunțuri. 3 3 enunțuri corecte 2 enunțuri corecte 1 enunț corect o pasăre și o frunză: • Mă descurc singur • Realizez, cu ajutor • Trebuie să exersez
aromate – coapte 6. Descrie o legumă de toamnă. Folosește enumerări. Reali- 4 text corect 4-5 enunțuri, dar cu text neterminat sau cu mai mult de 3 greșeli un copil și anotimpul Adaugă în portofoliul tău foaia pe care ai notat aprecierile. Scrie titlul uni-
noros – friguros zează și un desen potrivit. 2-3 greșeli de scriere de scriere toamna. tății de învățare.
36 37 38
4
VARIANTA DIGITALĂ AMII ANIMAT
cuprinde animații sau
Varianta digitală cuprinde integral filme, activități. Pentru
conținutul manualului în variantă tipărită, vizionare, se activează
având în plus exerciții interactive, jocuri butonul de redare ( ).
educaționale, animații, filme și simulări.
Activitățile multimedia interactive de
învățare (AMII) aduc un plus de valoare AMII STATIC
cognitivă.
Paginile din manual pot fi vizionate pe
cuprinde desene, fotografii,
desktop, laptop, tabletă, telefon, oferind simboluri, informații suplimentare
o experiență excelentă de navigare. care se derulează cu ajutorul
Navigarea în varianta digitală permite butoanelor de navigare.
parcurgerea manualului și revenirea la
activitatea de învățare precedentă.
5
CUPRINS
UNITATEA 1. DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE . . . . . . . . . . . . . . 7 Broasca cea guralivă, poveste din Statele Unite ale Americii . . . . . . 72
La școală, după Barbu Ștefănescu Delavrancea . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Scrierea cuvintelor într-o și într-un . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Comunicarea orală. Dialogul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Bătrâna și vasul, după o poveste chinezească. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Comunicarea scrisă. Textul. Semnele de punctuație. Scrierea imaginativă pe baza unui șir de întrebări . . . . . . . . . . . . . . 75
Despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând . . . . . . . . . . . . . . . 11 Spre Regatul secret, după Rosie Banks . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Povestea cărții de povești, după Emilia Căldăraru . . . . . . . . . . . . . . 12 Scrierea corectă a cuvintelor care conțin litera x . . . . . . . . . . . . . . . 77
Cartea. Cuprinsul cărții. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Condeiele lui Vodă, adaptare după o legendă populară . . . . . . . . . . 78
Cuvântul. Propoziția/enunțul. Sunetele și literele. RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Alfabetul limbii române. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Fructul cel mai valoros, poveste din folclorul bulgar . . . . . . . . . . . . . 16 Exersează, joacă-te, învață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Comunicarea orală. Salutul. Mă prezint și prezint pe cineva . . . . . 18
Comunicarea scrisă. Scrierea imaginativă pornind de la UNITATEA 6. ÎNVĂȚ SĂ FIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .83
experiențe trăite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Un pumn de alune, după Esop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Cum formulăm politicos o solicitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Povestea ursului cafeniu, după Vladimir Colin. . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Exersează, joacă-te, învață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Scrierea corectă a cuvintelor dintr-o și dintr-un . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de vocale oa, ea,
UNITATEA 2. PE CĂRĂRILE TOAMNEI . . . . . . . . . . . . . . . . 23 ia, ie, ua, uă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Bradul, poveste populară românească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 O faptă generoasă, după Edmondo de Amicis . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Semnul exclamării [ ! ]. Intonarea propozițiilor exclamative . . . . . 25 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Zile de toamnă, de George Coșbuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Ce este toamna? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Exersează, joacă-te, învață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Folosirea virgulei [,] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Puișorii, după Emil Gârleanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 UNITATEA 7. BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ! . . . . . . . . . . . . . .95
Folosirea virgulei [,] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Vestitorii primăverii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Balada unui greier mic, de George Topîrceanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Cântec de primăvară, de Ștefan Octavian Iosif . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Scrierea funcțională. Biletul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Amintiri din copilărie, după Ion Creangă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Descrierea unui obiect sau a unui fenomen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î . . . . . . . . 101
RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Legenda vântului, după o poveste populară . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Păpădia, după Ion Agârbiceanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Exersează, joacă-te, învață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Scrierea funcţională: Afișul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
UNITATEA 3. DESPRE PRIETENIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 EVALUARE. ANTRENAMENT PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ . . . . 108
Doi prieteni, după Anton Pann. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Exersează, joacă-te, învață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Scrierea corectă a cuvintelor sa și s-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Împreună, după Cristina Tohănean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 UNITATEA 8. DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ . 111
Scrierea corectă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Scrierea imaginativă după un suport vizual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Motoşel şi Botoşel, de Ana Blandiana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Un prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Când mama unui căţel este o pisică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Descrierea unei persoane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Black Beauty, după Anna Sewell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Biletul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 De ce îşi cântă cucul numele, legendă populară românească . . . . 118
Cum să scapi de un dușman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Reguli ale discursului oral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 EVALUARE. ANTRENAMENT PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ . . . . 122
Exersează, joacă-te, învață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Exersează, joacă-te, învață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
6
UNITATEA 1 DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE
Comunicarea orală. Acte de vorbire – a saluta, a se prezenta. Reguli de vorbire eficientă. Cuvântul, propoziția/enunțul.
Cartea. Citirea textelor scurte. Textul literar. Textul informativ. Titlu. Autor. Alineate. Așezarea textului în pagină. Punctuația.
Jurnalul (text și desene). Despărțirea cuvintelor în silabe. Sunetele limbii române. Alfabetul limbii române.
Competențe specifice: 1.1, 1.3, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 3.4, 4.1, 4.2.
7
UNITATEA 1 • DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE
La școală
după Barbu Ștefănescu Delavrancea
Spune cât mai multe Mă gândeam sfios la noul an școlar. Îmi era frică și îmi era dor.
cuvinte care te fac Mă pregăteam încă de la mijlocul verii. Îmi luam ghiozda-
să te gândești la școală. nul în spate și colindam pe aceleași cărări din grădina noastră.
Ziceam că am plecat la școală. Uneori îl luam și pe Grivei cu
mine. Câinele căsca de căldură. Clănțănea dinții și repezea
capul după muște.
Eu îi vorbeam despre școală.
— Este tare grozav profesorul nostru. Chiar și tu ai putea în-
văța carte cu el.
Multe îi spuneam și pisicii. Martinica stătea ghemuită în sânul
meu. Era caldă și moale.
— Vrei să mergi cu mine la școală? Tu înveți adunarea și pro-
fesorul îți dă un șoarece.
Dar Martinicăi îi era teamă să meargă la școală.
8
DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE • UNITATEA 1
IMPORTANT
9
UNITATEA 1 • DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE
Comunicarea orală
Dialogul
Tu cum comunici cu cei
din jurul tău? De ce ai Descoperă
nevoie să comunici cu ei?
Privește cu atenție imaginile de mai jos. Despre ce discută
persoanele din imagini?
Ce vreți să ne jucăm?
Ne jucăm
Jocul întrebărilor Salut! Pe mine
Formați două grupe. Bună! mă cheamă Alex.
Eu sunt Maria. Sunt noul tău coleg.
Elevii din prima grupă for-
mulează întrebări. Folosiți
cuvintele:
CINE CE CUM Leapșa. Aș vrea
DE CE UNDE să alergăm puțin.
Colegii din a doua Este toată lumea
grupă formulează răspun- de acord?
suri cât mai dezvoltate.
Vorbiți tare, clar și corect.
În perechi, apoi în grupuri de câte trei, continuați dialogurile.
Aplică
IMPORTANT
1. Din lista de mai jos, alege regulile pe care este bine să le res-
Folosim cuvintele în
pecți atunci când comunici cu alte persoane.
propoziții/enunțuri atunci
Aștept să îmi vină rândul.
când vrem să transmitem
Îl întrerup pe cel care vorbește.
ori să obținem informații
Ascult cu atenție ce spun ceilalți.
sau pentru a ne exprima
Vreau să fiu mereu primul care își spune părerea.
sentimentele, părerile.
Păstrez subiectul discuției.
Atunci când două sau
Scrie aceste reguli în caiet.
mai multe persoane dis-
2. Roagă un coleg să îți povestească o întâmplare din vacanță.
cută între ele, spunem
Ascultă cu atenție, apoi pune-i întrebări despre întâmplarea
că poartă un dialog.
respectivă. Schimbați rolurile.
10
DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE • UNITATEA 1
Comunicarea scrisă
TeXtul. Semnele de punctuație
Despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Descoperă IMPORTANT
Un grup de propozi-
1. Citește cu atenție însemnarea din jurnalul Mariei. ții/enunțuri legate prin
înțeles formează un text.
În scris, la finalul pro-
pozițiilor/enunțurilor se
pune:
punct [ . ], dacă for-
mulăm o constatare;
semnul întrebării [ ? ],
dacă întrebăm ceva.
În scris, dialogul
este marcat de linia de
dialog [ — ].
La sfârșitul rândului,
atunci când spațiul rămas
2. Răspunde la întrebări. este mai mic decât lungi-
Despre ce a scris fetița în jurnal? mea cuvântului, acesta se
Ce semne de punctuație a folosit Maria? desparte în silabe.
Cum a procedat fetița atunci când un cuvânt nu a încăput Cratima [ - ] se pune
în întregime pe un rând? doar la capăt de rând.
Aplică
1. Transcrie din text alineatul din care afli cine lucrează pentru Ce profesie a oamenilor
a face o carte. care lucrează la o carte ți
2. Transcrie din text toate cuvintele care au legătură cu cartea. se pare mai interesantă?
3. De ce sunt importante cărțile? Scrie răspunsul tău. De ce?
4. Citește cu atenție textul de mai jos.
Hârtia se fabrică din lemn. Drumul copacilor din pădure la IMPORTANT
fabrica de hârtie este lung. Mașini speciale mărunțesc lemnul și
fac din el un fel de aluat care se toarnă în forme. Din el se obțin Textul în care autorul
foile subțiri de hârtie. Aici doar începe povestea cărții. transmite idei și emoții
Primele cărți erau făcute din lemn ori din fâșii de bambus le- cu ajutorul întâmplărilor
gate între ele. Erau scrise de mână. Producția modernă de cărți a povestite este un text
început acum aproape 600 de ani. Atunci a fost inventat tiparul. literar.
Discutați în clasă: Textul prin care se
a. Prin ce se aseamănă textul citit cu Povestea cărții de po- transmit informații, în
vești? Prin ce se deosebesc cele două texte? urma observării faptelor
b. Ce informații noi ai aflat din textul citit? reale, se numește text
c. Realizați și completați împreună o diagramă Venn, după informativ.
modelul de mai jos.
titlul cărții
ărții
cotorull coperta
editura
a
1. Transcrie dialogul dintre tată și fiul cel mic. Dacă ai putea învăța
2. Primii doi fii au adus acasă fructe. De ce crezi că au făcut acest orice, ce ai alege să înveți?
lucru?
Uneori, cuvintele obișnuite primesc sensuri neobișnuite. IMPORTANT
În poveste, cuvântul fruct are sensul de rezultat al străduinței Unele cuvinte au mai
cuiva.
multe sensuri. Pentru a
3. Formulează o întrebare pe care ai putea să o adresezi tatălui. fi sigur că ai înțeles ce ai
4. Scrie enunțuri folosind cuvintele: citit, verifică sensul cu-
(un) fiu (doi, niște) fii (toți) fiii vintelor în dicționar.
copil copii copiii
5. Scrie cuvinte care au sens opus cuvintelor dulce, să caute,
goale, bucuros.
Formulează enunțuri folosind cuvintele date. Buzunarul cu idei
6. Transcrie din text cuvintele care au același sens cu prețios, Lanțul lecturii
am studiat, roadele, fericit. Realizați un lanț al
7. a. Observă enunțurile de mai jos. lecturii. Folosiți fâșii
Ce sensuri au cuvintele subliniate? de hârtie colorată. Pe
Grivei roade un os imens. fiecare fâșie scrieți
Livada este plină de roade. titlul și autorul unei
b. Formulează câte două enunțuri în care cuvintele date să cărți citite, apoi faceți
aibă sensuri diferite. zalele unui lanț.
toc broască ochi leu De fiecare dată
când citiți o carte, adă-
ugați un inel nou în
lanțul vostru!
Imaginează-ți
Comunicarea orală
Salutul. Mă prezint și prezint pe cineva
Vorba dulce mult aduce.
De ce crezi că se spune Descoperă
așa de multe ori?
Observă dialogul copiilor. Adina a adus la școală o
Ce formule folosesc? De ce? fotografie cu mama ei.
IMPORTANT Ce informații poți afla? Iată ce le-a spus colegilor.
Când este nevoie să te prezinți? Ce spune fata despre
Când mă prezint sau
mama ei?
prezint o persoană, spun Salut! Eu sunt Ștefan
numele și prenumele. din clasa a II-a B.
În anumite situații, Vrei să fim prieteni?
este necesar să precizez
vârsta, ocupația sau pre-
ferințele persoanei.
Pentru a saluta pe ci-
neva, folosesc formulele Mama mea se numește
de salut. Bună! Pe mine mă cheamă Elena Paraschiv. Este medic
Bună! Bună ziua! Andrei. Sunt în clasa a II-a A. pediatru. Îi place foarte mult
Îmi doresc un prieten cu care să aibă grijă de cei mici. Adoră
Salut! Sărut-mâna!
să mă pot juca în parc. să asculte muzică și să facă
La revedere! plimbări lungi în natură.
Rămas-bun!
Aplică
Comunicarea scrisă
Scrierea imaginativă pornind
de la eXperiențe trăite
Descoperă
copiere
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
Însemnări de cititor
Cum îți dai seama că un după Mircea Sântimbreanu
copil apreciază cărțile? Am împrumutat ieri o carte de la bibliotecă. Am făcut cunoș-
tință nu numai cu personajele cărții, ci și cu cititorii ei.
Cum? Simplu.
Eroii îi descoperi citind frumușel pagină după pagină. În jurul
tău se strâng Albă-ca-Zăpada și Făt-Frumos. Faci cunoștință cu
Păcală și cu Cenușăreasa. Ba chiar și cu zmeii.
Cititorii? Ei apar pe ultima foaie a cărții. Au notat gândurile
lor cu creioane ori carioca.
Ce găsești acolo?
A bC
Cuvinte noi
20
DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE • UNITATEA 1
21
UNITATEA 1 • DESPRE ȘCOALĂ ȘI CARTE
Activitate în perechi
22
UNITATEA 2 PE CĂRĂRILE TOAMNEI
Acte de vorbire: a identifica un obiect, a cere și a da informații, a formula o idee. Inițierea, menținerea și încheierea
unui dialog despre mediul înconjurător/un fenomen al naturii. Descrierea unui obiect/fenomen.
Textul narativ. Textul în versuri. Textul informativ. Semnul exclamării. Virgula. Biletul. Copieri. Transcrieri.
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2.
23
UNITATEA 2 • PE CĂRĂRILE TOAMNEI
Bradul
poveste populară românească
Desenează un brad. Scrie Era toamnă. Păsările călătoare plecaseră. Rămăsese numai
cât mai multe cuvinte una. Avea aripa frântă. A cerut ajutor salciei.
care îl descriu. Ce cuvinte — Îmi dai voie să mă adăpostesc între ramurile tale?
vei putea adăuga după — Eu nu adăpostesc străinii!
ce citești textul? Nici stejarul nu a vrut să o primească. Pasărea ajunse cu greu
sub un brad.
— Stai pe crengile mele! îi zise ușor bradul.
— Îți mulțumesc!
Vântul împrăștia frunzele galbene.
— Pot să scutur frunzele bradului? îl întrebă Vântul pe
Moș Crivăț.
— Nu. A fost bun cu mica pasăre.Trebuie să avem grijă de el.
Să își păstreze mereu podoaba verde!
De aceea bradul cel bun își păstrează frunzele verzi și iarna.
A bC
1. Explică de ce cuvintele Vântul și Moș Crivăț au fost scrise cu Ce poți face pentru
literă inițială mare. păsările care nu pleacă
2. Ce semne ale sosirii anotimpului toamna sunt menționate în toamna de la noi din țară?
text? Ce alte semne mai cunoști?
3. Alcătuiește trei propoziții/enunțuri despre pasărea rănită.
4. Realizează schița și completează în caiet cadranele.
Personajele poveștii Ce a simțit pasărea
25
UNITATEA 2 • PE CĂRĂRILE TOAMNEI
Zile de toamnă
de George Coșbuc
Spune cât mai multe
Ieri vedeam pe luncă flori,
cuvinte care au legătură
Mândri fluturi zburători
cu toamna.
Și vedeam zburând albine.
Ieri era și cald și bine.
Azi e frig și nori și vânt,
Frunzele cad la pământ,
Florile stau supărate,
Veștejesc de brumă toate.
Ieri era frumos pe-afară
A bC
Ca o caldă zi de vară.
Azi e toamnă pe pământ,
Cuvinte noi Vreme rea și bate vânt.
Ce este toamna?
Un an este împărțit în patru părți. O parte se numește ano-
La ce culoare te gândești timp. Fiecare anotimp are particularități specifice de vreme și
mai întâi când spui de lumină.
cuvântul toamnă? De ce? Toamna este anotimpul care face legătura între vară și iarnă.
Știi care sunt lunile de toamnă la noi? Septembrie, octombrie și
noiembrie.
Frunzele copacilor capătă culoarea galbenă, roșie, portocalie
sau brună. Acestea cad și formează un covor gros, foșnitor.
Zilele devin din ce în ce mai scurte și mai răcoroase. Nopțile
sunt din ce în ce mai lungi și mai friguroase. De multe ori, plouă
și bate vântul. Cerul este mai mereu acoperit de nori cenușii,
groși și mohorâți.
Numeroase specii de păsări migrează la începutul toamnei.
A bC
Nu mai găsesc hrană și nu suportă frigul.
Cuvinte noi
Citim și înțelegem te X tul
particularități – as-
pecte prin care o ființă 1. Câte alineate are textul?
sau un lucru se deose- 2. Citește enunțurile din al treilea alineat. Ce informații ai aflat?
bește de altele; 3. Citește enunțurile în care se precizează:
brună – maro, cafenie; care sunt lunile de toamnă;
migrează – se depla- ce se întâmplă cu unele păsări.
sează, se mută. 4. Citește enunțurile în care apare cuvântul anotimp.
5. Toamna, lumina este din ce în ce mai puțină. Citește enunțul
Buzunarul cu idei
care prezintă acest fapt.
Adună frunze de 6. Ce fel de text este acesta? De ce?
diferite forme și di-
mensiuni. Aplică cu-
loare pe partea cu Răspunde pe baza te X tului
nervuri. Presează cu
1. Ce este toamna?
grijă frunzele pe o
2. Care sunt culorile pe care le vezi
coală. Folosește culori
cel mai des în acest anotimp?
calde. Scrie numele
3. Ce se întâmplă cu nopțile în
lunilor de toamnă pe
acest anotimp?
aceste frunze.
4. De ce migrează unele păsări?
28
PE CĂRĂRILE TOAMNEI • UNITATEA 2
1. a. Transcrie din text enunțurile care conțin cuvintele noi. Ai observat că, în ul-
b. Scrie câte un alt enunț cu fiecare cuvânt nou. timul timp, vremea se
2. Privește cu atenție imaginile. Pentru fiecare, scrie câte o idee schimbă foarte mult. Este
potrivită desprinsă din textul citit. din cauza fenomenului
numit încălzire globală.
Tu ce poți face pentru a
micșora efectele negative
asupra naturii?
Descoperă IMPORTANT
Virgula se folosește
Caută în textul citit enunțurile care conțin virgula [ , ].
între cuvintele unei
Citește aceste enunțuri. Unde este pusă virgula?
enumerări.
Nu se pune virgulă
Aplică înaintea cuvântului și.
1. Spune care șir este o enumerare. Explică alegerea ta.
a. carte caiet gumă stilou; b. flori culege Maria.
2. Scrie enunțuri în care să enumeri:
a. numele a patru colegi; b. trei obiecte din ghiozdanul tău. Jurnal de lectură
3. Scrie un text de 3-5 enunțuri despre frunze, fructe și legume. Citește povestea Marele
Enumeră cât mai multe însușiri ale acestora. pictor, de Emilia Plugaru.
Completează fișa de lec-
tură în jurnalul tău.
29
UNITATEA 2 • PE CĂRĂRILE TOAMNEI
Puișorii
după Emil Gârleanu
Cine pleacă oare Rândunelele se pregătesc de plecare. Un copilaș urmărește
Către țări cu soare? jocul stolului de păsări. Printre ele se află și cei trei puișori ai lui
din cuibul de sub streașină. Îi primise în dar de la mămuca lui.
Păsărelele se odihnesc puțin. Scot un sunet vesel și se ridică
deodată cu toatele. Puișorii își iau rămas-bun de la copil și de la
cuibul lor.
Copilașul privește lung stolul care se pierde în adânc. Duce
mânușițele la ochi și începe să plângă.
— Puișorii!
— Dragul mamei, nu plânge! Se vor întoarce la noi la
A bC primăvară.
— La revedere, puișori! Să ne revedem cu bine!
Cuvinte noi
Activitate
în perechi
Răspunde pe baza te X tului
Dați exemple de cât mai
multe păsări călătoare. 1. Ce urmărește copilul?
Procedați la fel și cu pă- 2. De ce plânge copilașul?
sările care nu migrează. 3. Cine îl liniștește pe cel mic?
Puteți folosi enciclope- 4. Ce crezi că simt păsările la plecarea spre țările calde?
dii pentru copii sau infor- Susține-ți răspunsul cu un fapt din text.
mații de pe internet. 5. De ce încearcă mama să aline tristețea copilului?
30
PE CĂRĂRILE TOAMNEI • UNITATEA 2
1. Scrie câte un enunț folosind cuvintele stol, streașină, puișorii. Ți-ai luat vreodată ră-
2. Ce alt titlu ar putea avea textul? Explică alegerea ta. mas-bun de la cineva?
3. Ce explicații ar putea primi băiatul pentru a înțelege de ce Cum te-ai simțit?
pleacă păsările? Scrie un text de 2-3 enunțuri cu ce i-ar putea Povestește.
spune mama.
4. Transformă cuvintele următoare, după model:
copil, ochi, mama, casă, cuib.
Jurnal de lectură
Model: pui – puișor
5. Scrie enunțuri folosind cuvintele: Povestirea Puișorii face
puișor – puișori – puișorii copilaș – copilași – copilașii parte din volumul Din lu-
mea celor care nu cuvântă,
Folosirea virgulei [,] scris de Emil Gârleanu.
Citește întreaga povestire.
Descoperă
31
UNITATEA 2 • PE CĂRĂRILE TOAMNEI
Imaginează-ți
Ești mic cât un greier. Ai ajuns în locul din
imagine. Cu cine te poți întâlni? Ce puteți dis- Jurnal de lectură
cuta? Scrie un text care să conțină și două re- Citește în întregime po-
plici de dialog. Folosește virgula în cel puțin ezia Balada unui greier mic,
una din situațiile învățate. de George Topîrceanu.
Transcrie câteva versuri
în jurnalul tău de lectură.
33
UNITATEA 2 • PE CĂRĂRILE TOAMNEI
2 octombrie Data
IMPORTANT Dragă Furni, Formula de adresare
Biletul este un mesaj Am trecut pe la tine, dar nu erai
Mesajul (textul)
scris, scurt, adresat unei acasă. Voi veni și mâine. Am două
persoane apropiate. grăunțe să îți dau.
Biletul nu se trimite
Cu prietenie, Formula de încheiere (uneori)
prin poștă.
Cri-Cri Semnătura
a. Când a fost scris biletul? Acesta este un bilet de
b. Cui îi este adresat? informare. Explică de ce
c. Ce mesaj este transmis? este numit așa.
Scurte mesaje scrise d. Cine a scris biletul?
pot fi adresate și în e. Ce reguli de așezare în pagină au fost respectate?
format electronic, cu f. Cum ajunge un bilet la destinatar?
ajutorul dispozitivelor destinatar – persoană căreia i se trimite ceva;
mobile, prin SMS. expeditor – persoana care trimite scrisori, mesaje, pachete.
Aplică
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
Octombrie
Scrie, pe verticală, de Arcadie Suceveanu
cuvântul toamna. Cine oare, mâna cui
Găsește cuvinte care A pus aur în gutui?
încep cu fiecare literă Cine a intrat în struguri
din acest cuvânt. Și-a aprins în ei vii ruguri?
Și-a pictat pe cer, sub nori,
A bC Albe unghiuri de cocori?
37
UNITATEA 2 • PE CĂRĂRILE TOAMNEI
38
UNITATEA 3 DESPRE PRIETENIE
Acte de vorbire – a formula o părere. Reguli de vorbire eficientă – ascultarea și respectarea opiniei celuilalt.
Descrierea unei persoane. Repovestirea unor întâmplări citite. Textul narativ. Recunoașterea personajelor.
Scrierea corectă a cuvintelor sa/s-a. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de litere. Scrierea funcțională – Biletul.
Scrierea imaginativă după un suport vizual. Cuvinte cu sens opus.
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.4, 3.2, 4.2.
39
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Doi prieteni
după Anton Pann
A bC
Aplică
41
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Împreună
după Cristina Tohănean
Care este culoarea A fost odată un papagal cu pene lucioase, galbene, verzi și
prieteniei pentru tine? albastre. Zburând printre copacii înalți și stufoși din junglă, el
Cum arată paleta de cu- găsi o sămânță destul de mare, neagră și rotundă.
Se hotărî să o planteze. Începu să sape cu ciocul o groapă.
lori a clasei tale?
Curioasă, de el se apropie o maimuțică.
— Papagalule, vrei să ud eu sămânța? întrebă ea.
Un ursuleț cu blănița cafenie, moale și pufoasă se apropie de ei.
— Eu o să sap, o să smulg buruienile, o să îndrept planta!
spuse el.
Veni și elefănțelul. El avu grijă să nu se apropie niciun animal
erbivor. Plăntuța crescu. Deveni un pom înalt, puternic, plin de
fructe dulci și zemoase.
Tot împreună au muncit ca să adune fructele. Oare cum
au reușit?
A bC
Citim și înțelegem te X tul
Cuvinte noi
1. Citește în șoaptă textul. Notează o idee care ți-a atras atenția.
junglă – pădure deasă, Explică alegerea făcută colegului de bancă.
greu de străbătut cu tu- 2. Cere-i colegului de bancă să citească enunțurile:
fișuri și liane; care exprimă o întrebare;
erbivor – animal care care arată ce face ursulețul.
se hrănește numai cu Formulează cererea politicos. Apreciază-l, arătând unde s-a
plante. descurcat mai bine.
Scrierea corectă
Descoperă
A scrie corect este un
semn de respect față de Citiți pe roluri textul Împreună.
tine și față de ceilalți. De unde ați știut ce intonație să folosiți?
Tu ești de acord cu La ce vă ajută să aveți o intonație corectă?
această opinie? De ce? Ce s-ar fi întâmplat dacă:
– nu erau folosite toate semnele de punctuație?
IMPORTANT – unele cuvinte ar fi fost scrise greșit?
44
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Buzunarul cu idei
Cufărul prieteniei
Așezați în clasă o
cutie de carton.
Aplică În perechi sau în
echipe, realizați dife-
Scrie un text de 3-7 enun- rite imagini inspirate
țuri pe baza imaginii alătu- de cuvântul prietenie.
rate. Dă-i un titlu potrivit. Poți Decorați cutia cu aces-
folosi și dialogul. te imagini.
La final, verifică dacă: Scrieți o apreciere
• ai scris corect; sau un gând bun
• ai folosit semnele de pentru unul dintre co-
punctuație necesare; legi. Puneți mesajul în
• ai așezat corect în pagină cufăr. Citiți mesajele
textul. la finalul zilei.
Prezintă textul colegilor tăi.
45
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Un prieten
Cenușă nu are prieteni în curte. Probabil din pricina invidiei.
Ce animal ai alege Locuiește împreună cu stăpânii în casa cea mare. Când este ger,
să îți fie prieten? se lungește lângă soba de tuci.
Degeaba este invidiat. Cenușă știe ce înseamnă frigul și foa-
De ce?
mea. Când a fost găsit de stăpâna cea mică, era doar un pisoiaș,
aruncat de cineva. Nu deschisese ochii. Nici să miaune nu putea.
A ajuns un coșcogeamite motanul, dar își dorește un prieten
cu care să împărtășească bucuriile și necazurile, căruia să îi po-
vestească toate visurile sale motănești.
Cenușă pășește în curtea înghețată. Cu privirea lui ageră
descoperă un ghemotoc de blăniță neagră. Tremură, mieunând
jalnic. Un pisoiaș, asemeni lui când era mic!
Îl împinge ușor de la spate pornind, pereche, spre casă.
47
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Ne jucăm
Cuvântul interzis
Prezintă-l pe unul dintre colegi fără a-i folosi numele.
Exemplu: are ochii căprui; îi place să povestească; joacă tenis etc.
48
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Biletul
amărât – supărat, trist, 1. Citește în gând textul. Găsește fragmentul ce corespunde ima-
necăjit; ginii care însoțește textul. Verifică împreună cu ceilalți colegi.
soluție – (aici) modali- 2. Citește enunțurile din care înțelegi:
tate de a rezolva o pro- ce simțea Tudor față de Adrian;
blemă; amestec de mai la ce s-a gândit tatăl lui Tudor.
multe substanțe; 3. Alege unul dintre personaje și citește cu intonație replicile
necaz – moment greu, care îi aparțin.
de supărare. 4. Spune cel puțin alte două titluri care se potrivesc textului.
50
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Lucru în grup
a. Răspundeți împreună la întrebări. Completați, fiecare în caie-
tul lui, casetele din harta textului.
Unde are loc acțiunea? Când se petrece întâmplarea?
Care este problema?
De ce s-a declan- Cum s-a desfășu- Cine a participat
șat acțiunea? rat întâmplarea? la întâmplare?
Ești unul dintre copiii
Ce simt personajele?
din imagine.
Cum s-a sfârșit Ce ai învățat din Prezintă în cinci-șase
întâmplarea? această întâmplare? enunțuri cum vă jucați. Dă
b. Repovestiți întâmplarea, urmărind harta textului. un titlu potrivit textului.
51
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
O prietenie neobișnuită
La ce te gândești când
spui că o prietenie O găină are în grijă doi cățeluși orfani. Stăpânul animalelor
este neobișnuită? povestește că, între găină și mama cățeilor, se înfiripase deja o
prietenie neobișnuită. Cele două aveau o relație de prietenie de
mai mult timp, fiind observate deseori jucându-se.
— Credeam că cei doi căței vor muri de tristețe, dar a doua zi
de dimineață am observat lipsa lor. Spre surpriza tuturor, cățeii
dormeau în cotețul de găini, așezați confortabil sub găina care
îi încălzea. Găina a continuat să protejeze puii, ajungând chiar
să atace alte păsări care se apropiau să ciugulească din castro-
nul de mâncare al cățeilor. Sunt convins că pasărea de curte
face acest gest din prietenie pentru mama cățeilor.
A bC
1. Transcrie din text enunțurile din care înțelegi:
Cuvinte noi ce relație era între găină și mama cățeilor;
care a fost surpriza pentru stăpân;
orfani – fără părinți; cum îi proteja găina pe căței.
se înfiripase – luase 2. Recitește textul și răspunde la următoarele întrebări:
naștere, apăruse. a. De ce crezi că prietenia dintre găină și mama cățeilor era
una neobișnuită?
b. Ce credea stăpânul că se va întâmpla cu puii de câine?
c. De ce făcea pasărea acest gest?
3. Găsește în text cuvintele care conțin grupuri de litere.
Cu două dintre ele alcătuiește enunțuri noi.
Lucru în grup 4. Pe baza imaginii care însoțește textul, scrie două enunțuri în
Văd – Mă gândesc – Mă întreb care să folosești cuvintele s-a și sa.
Priviți cu atenție imagi- 5. Scrie un bilet de mulțumire părinților pentru
nea din partea dreaptă. că ți-au dăruit animalul de companie dorit.
Ce vedeți în imagine? 6. Gândește-te la un animal, apoi comple-
La ce vă gândiți privind tează enunțul:
imaginea? Dacă aș fi un animal, aș fi … pentru că … .
Formulați cât mai multe 7. Imaginați-vă că cele două animale din ima-
întrebări pe baza imaginii. ginea alăturată vorbesc. Scrieți un dialog.
52
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
Leul și șoricelul
după Lev Tolstoi
Șoarecele își avea casa sub un copac mare. În acea zi, sub copac dormea un leu. Șoarecele
și prietenii săi se jucau de-a v-ați ascunselea. Toată lumea s-a ascuns.
Șoarecele s-a hotărât să se ascundă în coama groasă a leului.
Leul s-a supărat. A luat șoarecele între labe.
— Te rog să îmi dai drumul! Te voi ajuta și eu odată!
Leul a început să râdă.
— Tu, un șoarece atât de mic să mă ajuți pe mine?
— Nu contează mărimea, ci sufletul!
Surprins, leul îi dădu drumul. Nu peste mult timp, leul s-a
prins în plasa unui vânător.
— Prietene, nu te teme! se auzi glasul șoarecelui.
Cu dinții săi ascuțiți, a ros rapid legăturile capcanei, iar leul a fost eliberat.
Rezolvă în caiet cerințele de mai jos. Întoarce-te la text de câte ori ai nevoie.
1. Alege varianta corectă de răspuns. Scrie 2. Recitește textul și răspunde la întrebări.
răspunsurile corecte în caiet. a. Cum își petreceau timpul șoarecele și
a. Unde s-a ascuns șoarecele? prietenii lui?
în casa de sub copac; b. După părerea șoarecelui, ce este impor-
în coama leului; în plasa unui vânător. tant într-o prietenie?
b. Ce emoție ar putea sugera enunțul c. Cum a fost eliberat leul?
Leul a început să râdă? 3. Scrie trei enunțuri în care să folosești:
bucurie; neîncredere; supărare. s-a; sa; virgula în enumerare.
c. Ce înțeles au cuvintele s-a prins în acest text? 4. Șoricelul a primit un bilet de mulțumire
și-a dat seama; s-a fixat; din partea leului.
a rămas captiv. Cum ar arătă acest bilet? Scrie-l!
Cum te poți evalua
FB B S
1 + 2 6 răspunsuri corecte 4-5 răspunsuri corecte 2-3 răspunsuri corecte
3 3 enunțuri corecte 2 enunțuri corecte 1 enunț corect
4 toate elementele compo- toate elementele componente, 2-3 elemente componente,
nente, scriere corectă 1-2 greșeli de scriere 2-3 greșeli de scriere
53
UNITATEA 3 • DESPRE PRIETENIE
54
UNITATEA 4 IARNA, O POVESTE
Acte de vorbire. Dialog despre școală și prieteni. Textul literar. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin consoana m
înainte de b și p. Scrierea corectă a cuvintelor sau/s-au. Punctuația – Două puncte. Scrierea funcțională. Felicitarea.
Scrierea imaginativă – text (3-7 enunțuri) pe baza unei benzi desenate. Cuvinte care au aceeași formă și înțeles diferit.
Sunetele limbii române – Vocale și consoane. Despărțirea cuvintelor în silabe.
Competențe specifice: 1.2, 1.3, 1.4, 2.2, 2.4, 3.1, 3.2, 3.4, 4.2, 4.3.
55
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
Iarna pe uliță
de George Coșbuc
(fragment)
A venit baba din munți,
Peste râuri făcând punți. A-nceput de ieri să cadă Sunt copii. Cu multe sănii,
Și a prins, spunând povești, Câte-un fulg, acum a stat, De pe coastă vin țipând
Flori de gheață la ferești. Norii s-au mai răzbunat Și se-mping și sar râzând;
O ghicești? Spre apus, dar stau grămadă Prin zăpadă fac mătănii;
Peste sat. Vrând-nevrând.
uliță – drum îngust; 1. Citește în gând poezia. Ce idee ai reținut? Scrie un enunț.
s-au răzbunat – (des- 2. Citește strofa care corespunde imaginii de lângă poezie.
pre nori) s-au împrăș- 3. Citește versurile din care înțelegi:
tiat; (despre oameni) a. cum arată satul iarna;
și-au făcut dreptate; b. unde se joacă copiii;
apus – vest; locul unde c. ce se aude de la săniuș.
apune soarele; 4. Realizează un desen potrivit poeziei.
năvalnic – nestăpânit,
furtunos, de neoprit;
vuiet – zgomot mare; Răspunde pe baza te X tului
fac mătănii – (aici) cad;
1. Care sunt semnele iernii descrise în poezie?
mătanie – înclinare
2. Ce simt copiii la venirea iernii? De ce?
până la pământ făcută
3. Unde se joacă copiii?
în biserică;
4. Care este jocul de iarnă descris în poezie?
de-a valma – claie
peste grămadă; laolaltă;
se gâlcevesc – se ceartă; Audiați împreună întreaga
gureșe – care ciripesc poezie. Ce părere aveți despre
Lucru în grup felul în care reacționează copiii?
mult; vorbărețe, guralive.
56
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
1. Transcrie strofa care ți-a plăcut mai mult. Ce joc sau activitate de
2. Am scris câte un enunț pentru fiecare strofă. Transcrie aceste iarnă preferi? De ce?
enunțuri în ordinea strofelor din poezie.
Gălăgia copiilor se aude în tot satul. Fișă de portofoliu
Satul este acoperit de zăpadă.
Caută și transcrie pe o
Derdelușul se umple de copii veseli.
coală colorată poezii sau
În satul liniștit, copiii ies pe drum.
ghicitori despre iarnă.
3. Transcrie enunțurile în caiet.
Poți redacta pagina pe
Vântu-i liniștit acum. Vântul este liniștit acum.
calculator/la laptop.
Copiii se-mping pe derdeluș. Copiii se împing
Adaugă un desen
pe derdeluș.
potrivit.
4. Scrie un text de 4-5 enunțuri despre felul în care se joacă cei
mici la săniuș.
IMPORTANT
Scrierea corectă a cuvintelor sau/s-au
Atunci când poate fi
înlocuit cu ori, sau este
Descoperă un singur cuvânt.
Exemplu: apă sau suc.
1. Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Scriem s-au ori de
Observă cum au fost scrise cuvintele colorate. câte ori exprimăm o
Copiii ies pe coastă cu săniile sau cu schiurile? acțiune, deoarece sunt
Toți copiii s-au adunat pe coastă. două cuvinte care se
2. Răspunde la întrebări. pronunță împreună.
Cu ce cuvânt poți înlocui cuvântul sau din primul enunț? Exemple: s-au întors, s-au
Ce exprimă cuvintele s-au adunat din al doilea enunț? dus, s-au oprit.
Aplică
57
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
Fricosul
după Emil Gârleanu
Privește imaginea de mai Iarnă. Noapte lucie ca din povești: copaci de zahăr, câmp de
jos. Cum te-ai simți cristal, iaz de oglindă.
în acest loc? Iepurele a zbughit-o la jucat. Când a văzut întinderea de
zăpadă, a-nceput să sară de bucurie:
— Poate mai întâlnesc un prieten, își zise iepurașul.
Și gândul îi răspunse:
— Poate mai întâlnești un prieten.
Mergând așa, iepurașul cu gândul își vorbesc:
— Ce lumină! Și totuși luna încă nu a răsărit.
— Și totuși luna încă nu a răsărit.
La marginea unei vâlcele, se opri o clipă. Atunci se ridică luna.
Pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată umbra. Iepurașul
împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o ară-
tare cu două coarne grozave.
A bC O zbughi la goană. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo,
Cuvinte noi se ghemui cu ochii închiși. Să nu-și mai vadă umbra!
lucie – strălucitoare;
iaz – lac mic, format în Citim și înțelegem te X tul
albia unui râu, prin adu-
narea apei într-o adân- 1. Cițiți textul cu ecou. (Un enunț este citit cu voce tare de un
citură de teren; copil, apoi, în șoaptă, de ceilalți.) După citirea unui grup de
vâlcea – vale îngustă și trei enunțuri, se schimbă elevul care citește primul.
puțin adâncă; 2. Citește enunțurile din care înțelegi:
stuhărie – loc unde a. când are loc întâmplarea;
crește mult stuf; stu- b. cu cine stătea de vorbă iepurașul;
făriș; desime, desiș. c. care este momentul în care iepurașul împietrește.
Ne jucăm
Realizați jocuri (scenete)
Răspunde pe baza te X tului
de umbre cu degetele sau
cu marionete pe băț. 1. De ce s-a bucurat iepurașul?
Folosiți o zonă mai în- 2. Ce își dorea iepurașul?
tunecoasă a clasei și o 3. Unde s-a oprit iepurele să se odihnească?
lanternă. 4. De ce s-a speriat iepurașul?
58
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
1. Scrie după dictare dialogul iepurașului cu gândul lui. Ce culoarea are iarna
2. Transcrie din text enunțurile care conțin cuvintele noi. La fi- pentru tine? De ce?
nalul enunțului, scrie o explicație scurtă a cuvântului nou.
Exemplu: Noapte lucie pe o lume ca în povești. (strălucitoare)
Jurnal de lectură
3. Ți-ar plăcea să te afli în locul unde era iepurașul? Motivează
răspunsul tău folosind un fapt din text. Citește în întregime po-
4. Cuvântul groază poate avea mai multe înțelesuri. vestirea Fricosul, de Emil
a. Descoperă aceste sensuri, citind enunțurile de mai jos. Gârleanu, din volumul
Iepurașul a încremenit de groază. Din lumea celor care nu
Furnica a adunat o groază de grăunțe. cuvântă.
b. Scrie enunțuri în care cuvântul groază să aibă sensuri diferite. Realizează fișa de lectură.
5. Scrie două enunțuri care ar putea fi adăugate în continuarea
textului.
59
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
A bC
Lucru în grup
Dragi colegi, Colegii voștri mai mari
Vă invităm să vizionați spectacolul „Povestea omului organizează un specta-
de zăpadă”. col. Citiți invitația ală-
Evenimentul va avea loc în ziua de 15 decembrie 2023, turată și observați ele-
la ora 11.00, în Sala de Festivități. mentele sale.
Vă așteptăm cu drag, Realizați împreună in-
Elevii clasei a IV-a B vitația pe care o veți
trimite părinților pen-
tru serbarea voastră de
Crăciun.
61
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
Vocale și consoane
Despărțirea cuvintelor în silabe
Oare cum ar fi o lume
fără sunete? Împreună,
Descoperă
faceți o listă de idei.
Anca a primit un mesaj, dar nici măcar nu îl poate pronunța.
IMPORTANT Explică-i de ce nu poate citi mesajul.
Sebi a primit același mesaj. Compară-l cu cel primit de Anca.
Vocalele sunt sune- Ce observi?
tele care pot fi pronun- Anca Sebi
țate ușor, fără sunete
Prgtm srbr Pregătim serbarea
de sprijin. Pot forma
d Crcin! de Crăciun!
singure silabe. Acestea
sunt: a, e, i, o, u, ă, î(â). Spune ce sunete cunoscute se pronunță foarte greu singure,
Consoanele sunt su- fără alt sunet de sprijin.
nete care se rostesc cu
ajutorul altor sunete: b, c,
d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, Aplică
ș, t, ț, v (w), z. Litera x mar-
chează un grup de două 1. Transcrie al doilea enunț din Legenda omului de zăpadă.
consoane (cs sau gz). Subliniază cu verde vocalele.
2. Din același text, transcrie cinci cuvinte din 2-3 silabe. Notează,
deasupra literelor, cu v vocalele și cu c consoanele. Scrie câte
sunete, respectiv vocale și consoane are fiecare cuvânt.
v c vc
Exemplu: o m ă t – 4 sunete (2 vocale, 2 consoane)
3. Desparte în silabe cuvintele:
omulețul, cărbuni, cărbunii, despuiat, dragoste.
Există vreo silabă care nu are cel puțin o vocală? De ce?
Regulă: Nu izolăm silabe alcătuite dintr-o literă nici la sfârșitul,
nici la începutul unui rând.
4. Privește imaginea alăturată.
Ai construit un om de a. Scrie trei cuvinte care încep cu o vocală și trei care încep
zăpadă. Ca prin minune, cu o consoană. Ordonează-le alfabetic.
acesta începe să îți vor- b. Scrie un text de 5-7 enunțuri. Găsește-i un titlu potrivit.
bească. Ce ți-ar spune? 5. Scrie un bilet prin care să mulțumești unui prieten că te-a
Ce i-ai răspunde? ajutat să construiești un om de zăpadă. Subliniază vocalele.
62
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
Descoperă
Observă cu atenție banda desenată de mai jos. Citește replicile fiecărui personaj.
Spune ce se întâmplă în fiecare moment.
Sebi, astăzi mergem în livadă. O groază de Privește câte pere am adunat!
mere! Abia
aștept să
le culeg!
Moș-Crăciun-cu-barba-albă
după Otilia Cazimir
Ce îți place (apreciezi) Moș Crăciun umblă de cu toamnă prin târguri și prin sate.
cel mai mult la oamenii Oare cum se comportă copiii?
din jurul tău? Nimeni nu mi l-a arătat, în schimb eu l-am recunoscut la
poarta noastră. Are un palton cafeniu, vechi și ros. În picioare
târăște niște galoși terfeliți. Barba îi este argintie, lungă, ca în
poze. Ochi nu are, numai sprâncene. Gură nu are, numai mustăți.
Se oprește în poartă. Tasia îl gonește bodogănind:
— Iar ai venit? Pleacă de aici, sărăcăciosule!
Cotarla se împinge în gard. Latră la el și mârâie.
Moș Crăciun se îndepărtează, prin albul omătului, cu nasul în
pământ. Mi se strânge inima de milă.
Mă simt cumplit de rău:
— Râdeți voi, dar o să vă aducă Moș Crăciun câte o bortă
de covrig!
A bC
Citim și înțelegem te X tul
Cuvinte noi
1. Citiți textul în ștafetă. Fiecare citește câte un enunț, apoi nu-
târg – oraș mai mic; loc mește un coleg care să continue.
unde se vând și se cum- 2. Citește enunțurile din care afli:
pără animale, alimente cine crede copilul că este omul de pe stradă;
etc. ce simte copilul atunci când omul este alungat.
galoși – încălțăminte de 3. Alege răspunsul corect la întrebare:
cauciuc purtată peste De ce îl alungă Tasia pe sărman?
pantofi ori peste ghete, a. pentru că seamănă cu Moș Crăciun;
pentru a le proteja de b. pentru că o face pe cățelușă să latre;
umezeală sau de noroi; c. deoarece nu vrea să îl ajute;
terfeliți – murdăriți, d. deoarece vrea să afle cum se poartă copiii.
mânjiți;
bodogănind – mor-
Răspunde pe baza te X tului
măind; bombănind de
ciudă sau de supărare; 1. Când are loc întâmplarea?
bortă – (aici) gaură; sco- 2. De ce crede copilul că omul de pe stradă este Moș Crăciun?
bitură, scorbură. 3. Cum crede copilul că sunt pedepsiți cei care nu îi ajută pe alții?
64
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
65
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
La săniuș
după Ion Agârbiceanu
Întâi au fluturat prin văzduh câțiva fulgi de nea. Ușor, ulițele
satului s-au acoperit de un covor alb, gros.
Copiii porniseră cu săniuțele pe coastă. Vasilică și Niculăiță
s-au rugat mult de mama lor:
— Putem merge și noi?
Mama le răspunsese îngrijorată:
— Dacă pățiți ceva? Săniile vin ca trăsnetul.
Până la urmă, au primit îngăduință. S-au făcut amândoi cai și au pornit în fugă către săniuș.
Ochii le scânteiau. S-au împins prin omăt. Zâmbeau mereu.
— Cine mână primul, eu sau tu? a întrebat Niculăiță.
Sania s-a răsturnat de două sau de trei ori. Au ajuns acasă pe înserat. Mama se liniști când
îi văzu și copiii intrară, îmbujorați, în casă.
Rezolvă în caiet cerințele de mai jos. Întoarce-te la text de câte ori ai nevoie.
1. Scrie după dictare al doilea alineat și dia- c. Desparte în silabe. Câte consoane și
logul mamei cu copiii. vocale sunt în cuvintele împins, ulițe,
2. Scrie în caiet numai răspunsurile la întrebări. îmbujorați?
a. De ce nu îi lăsa mama la săniuș? Exemplu: sania – sa-ni-a (2 consoane,
b. Ce s-a întâmplat pe derdeluș? 3 vocale)
c. Cum s-au simțit copiii în acea zi? 4. Scrie un text de 5-7 enunțuri, pornind de
3. a. Transcrie din text două cuvinte care la imaginea care însoțește textul. Folo-
au același sens. sește cel puțin o dată semnul [:].
b. Caută în text un enunț în care se află cu- La final, verifică dacă ai scris corect și ai
vântul sau. Scrie enunțul, înlocuind acest folosit semnele de punctuație potrivite.
cuvânt cu altul care are același înțeles.
Cum te poți evalua
FB B S
1 text corect 1-3 greșeli de scriere/așezare în pagină mai mult de 3 greșeli de scriere
2 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
3 a, b, c – corecte 2 subpuncte corecte 1 subpunct corect
4 text corect 5-7 enunțuri, dar cu greșeli de scriere text neterminat și cu greșeli de scriere
67
UNITATEA 4 • IARNA, O POVESTE
Gândește-te la ce
Activitate în perechi
ai învățat în această
unitate. Completează, a. Citiți textul informativ de mai jos.
oral sau în scris: În seara de 23 spre 24 decembrie sau dimineața cu noap-
Cel mai mult mi-a plăcut tea în cap, se obișnuiește să meargă copiii mai mititei cu colinda:
textul … . Moș-Ajunul, Bună-dimineața, Colindișul sau Bună dimineața la
Am învățat să … . Moș-Ajun. În unele zone se zice că umblă cu colindețele. Colin-
Cred că mă descurc să … . dătorii au trăistuțe atârnate de gât sau pe umăr.
Stăpânul casei iese și le dă covrigi, mere, nuci sau colin-
Ne jucăm dele, care sunt singura răsplată a umbletului lor.
b. Formulați cât mai multe întrebări pe Cine?
De-a reporterul baza fragmentului citit.
Prezintă informațiile afla- c. Memorați versurile următoare:
Unde? Când?
te în fragmentul de text, ca Bună dimineața la Moș Ajun!
pe o știre la o emisiune de Am venit și noi o dată,
La un an cu sănătate,
televiziune sau de radio.
Domnul sfânt să ne ajute,
La covrigi și la nuci multe.
Bună dimineața la Moș Ajun! Ce? De ce?
Ne dați, ne dați, ne dați ori nu ne dați?
Imaginează-ți
Te întâlnești cu omul de zăpadă din imagine. Cum se nu-
mește? Ce îți povestește?
Prezentarea proiectului Serbarea de Crăciun
Discutați despre felul în care v-ați pregătit și despre cum
v-ați simțit. Repetați-vă rolul și încurajați-vă colegii!
AUTOEVALUARE – Pe o coală, scrie ce apreciere crezi că ți se
potrivește pentru fiecare dintre activitățile enumerate:
Comunicare Citire Scriere Creație Lectură suplimentară Colaborare
Lucru în grup • Mă descurc singur • Realizez, cu ajutor • Trebuie să exersez
Adaugă în portofoliul tău foaia pe are ai notat aprecierile. Scrie
Organizați un concurs
titlul unității de învățare.
de tipul Cine știe câștigă, cu
întrebări despre colinde și Nu uita să completezi, împreună cu profesorul tău, fișa de
obiceiuri de Crăciun. observare a comportamentului (pag. 144).
68
UNITATEA 5 ÎN LUMEA POVEȘTILOR
De-a poveștile
de Passionaria Stoicescu
Spune cât mai multe De-a poveștile-i un joc Cel mai mult se joacă-n casă
cuvinte la care născocit pe lângă foc când e iarna viscoloasă
te gândești când spui de părinți și de bunici, și când vântul de pe horn
cuvântul poveste. pentru mari și pentru mici. nu-ți aduce pic de somn.
Atunci mama, ca-n poveste,
o-ntâmplare născocește
și vifornița de-afară
se preface-n zi de vară;
glasul ei miroase-a verde
și în ierburi moi mă pierde…
Activitate
în perechi
Răspunde pe baza te X tului
Poveste încurcată
Un coleg începe să spună 1. Cine inventează povești?
o poveste. Celălalt conti- 2. În ce anotimp se joacă cel mai mult acest joc?
nuă, introducând personaje 3. În ce se transformă vifornița când mama povestește?
din altă poveste. Continuați 4. A ce miroase glasul mamei? De ce?
povestea, intervenind pe
Imaginează-ți
rând. Folosiți personaje din
cât mai multe povești. Ce miros au poveștile pentru tine? Și ce culoare? De ce?
70
ÎN LUMEA POVEȘTILOR • UNITATEA 5
1. Ce este jocul De-a poveștile? Cum se joacă? Scrie două reguli Ție unde îți place să ci-
ale acestui joc. tești sau să asculți povești?
2. Alege varianta corectă. Scrie în caiet perechile corecte.
iarnă friguros/friguroasă copii curioși/curios
voce blând/blândă povești interesante/interesant
3. Transcrie din text trei perechi de cuvinte care rimează.
4. a. Privește imaginea alăturată. Cum îi soliciți doamnei bibli-
otecare o carte? Scrie un dialog de 5-7 enunțuri.
b. Joc de rol – În perechi, jucați rolurile imaginate.
IMPORTANT
Dacă avem o rugăminte sau dorim să solicităm ceva unei
persoane mai în vârstă sau necunoscute, folosim formule de
politețe: Vă rog! Îmi permiteți ...? Fiți amabil, ați putea să ...?
IMPORTANT
Scrierea pe liniatură dictando Pe liniatura dictando,
se scrie pe fiecare spațiu
Descoperă dintre două linii.
Poziția corectă în ban-
Observă cu atenție cum a fost scris textul. că și înclinarea caietului
Ce reguli sunt respectate? Cât de mari sunt literele? spre stânga te vor ajuta
să scrii mai frumos și
îngrijit.
Biblioteca prieteniei
Care este cartea ta pre-
ferată acum?
Prezint-o colegilor, în-
Aplică cercând să îi convingi să o
citească.
1. Copiază în caiet fragmentul de mai sus. Împrumutați-vă cărți, pe
2. Transcrie un fragment de text, ales de tine. o perioadă stabilită împre-
ună. Nu uitați să returnați
cartea împrumutată!
71
UNITATEA 5 • ÎN LUMEA POVEȘTILOR
Cum ar fi lumea A fost odată o broască mică și foarte guralivă. Acesteia îi plă-
fără povești? cea să sâcâie celelalte animale.
Într-o dimineață, s-a hotărât să afle ce mănâncă ceilalți la
micul dejun. A dat mai întâi peste girafă.
— Cine ești? Ce mănânci tu la micul dejun?
— Sunt o girafă. La micul dejun mănânc frunze.
— Eu sunt broasca cea verde cu gură mare! La micul dejun
mănânc muște!
Într-un târziu, s-a dus să îl viziteze și pe crocodil. A strigat în
felul ei nesuferit:
— Cine ești? Ce mănânci tu la micul dejun?
Cu o privire înfometată, crocodilul a răspuns:
A bC — Sunt un crocodil și la micul dejun ador să mănânc broaște
verzi cu gură mare.
Cuvinte noi
Broasca a devenit brusc foarte tăcută și a luat-o la goană
guralivă – care vor- țopăind.
bește mult, vorbăreață;
să sâcâie – să enerveze;
să bată la cap; Citim și înțelegem te X tul
ador – iubesc/îmi place
enorm; 1. Citește enunțul în care este descrisă broscuța.
a luat-o la goană – 2. Citește enunțurile în care apar cuvintele și expresiile noi.
a fugit. Recitește enunțurile punând în locul acestora cuvinte cu
sens asemănător.
3. Spune sau scrie o învățătură a textului citit.
Ne jucăm
Teatru cu marionete Răspunde pe baza te X tului
Pe o coală din carton,
desenează personajele po- 1. Ce ai aflat despre broscuță?
veștii. Decupează-le și li- 2. Ce îi plăcea acesteia să facă?
pește-le pe bețișoare mai 3. Ce voia să afle broscuța?
lungi. Dramatizați textul, 4. Ce îi plăcea crocodilului să mănânce?
adăugând și alte momente. 5. De ce a tăcut brusc broscuța?
72
ÎN LUMEA POVEȘTILOR • UNITATEA 5
1. Scrie după dictare dialogul dintre broscuță și crocodil. Corec- Ai sâcâit vreodată pe
tează-te cu ajutorul manualului. cineva?/Te-a sâcâit cineva
2. Broscuța nu s-a speriat de girafă. Explică de ce. vreodată? Povestește.
3. Ce ai învățat din întâmplarea broscuței? Scrie un sfat pe care
l-ai da unui coleg guraliv.
4. a. S-a purtat politicos broscuța? Explică.
b. Rescrie dialogul cu girafa, folosind elemente de politețe
în vorbire.
5. Scrie enunțuri în care cuvântul broască să aibă sensuri diferite.
Fișă de portofoliu
Scrie o listă de sfaturi pentru un dialog politicos.
Bătrâna și vasul
după o poveste chinezească
Este bine că oamenii sunt O femeie bătrână avea două vase mari, pe care le atârna de o
diferiți? Explică răspunsul cobiliță. Cu ele aducea apă de la izvor. Un vas era bun, pe când
tău. Ascultă și motivațiile celălalt era crăpat și pierdea pe drum jumătate din apă. Vasul
colegilor. cel bun era mândru de realizările sale.
Într-o zi, vasul crăpat a prins curaj și a spus:
— Mă simt atât de rușinat! Crăpătura face ca apa să se scurgă
pe tot drumul.
Bătrâna a zâmbit.
— Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe
cealaltă nu? Eu știam defectul tău și am plantat semințe de flori
pe partea ta a potecii. În fiecare zi, tu le uzi. Eu culeg aceste flori
care îmi fac casa mai frumoasă!
Cuvinte noi 1. Citiți textul în ștafetă. Fiecare citește câte un enunț, apoi nu-
mește un coleg care să continue.
cobiliță – piesă de lemn 2. Citește enunțurile din care afli:
curbat, purtată pe umeri a. de ce erau atârnate vasele;
și care servește la trans- b. ce căra femeia cu ajutorul vaselor;
portarea găleților, c. care este diferența dintre cele două vase.
a coșurilor. 3. Alege proverbul care se potrivește textului. Explică alegerea ta.
Ziua bună se cunoaște de dimineață.
Buzunarul cu idei E mai folositor să cunoști calitățile omului decât defectele lui.
Din lut sau plasti-
lină, modelați cele
Răspunde pe baza te X tului
două vase.
Decorați-le cât mai 1. Ce avea femeia?
frumos. Împreună cu 2. Cum erau cele două vase?
colegul/colega rea- 3. De ce se mândrea vasul cel bun?
lizați dialoguri între 4. De ce se rușina vasul crăpat?
vasul bun și cel spart. 5. Cum s-a folosit bătrâna de defectul vasului?
Schimbați rolurile. 6. Când a înțeles vasul crăpat că oricine are calități de care tre-
buie să se bucure?
74
ÎN LUMEA POVEȘTILOR • UNITATEA 5
75
UNITATEA 5 • ÎN LUMEA POVEȘTILOR
Ce ai face dacă ai avea Jasmine luă cutia magică. Litere strălucitoare se formau deja
o baghetă magică? în oglindă.
Scrie pe un bilețel. Afișați — Mergem în Regatul secret să îl ajutăm pe Regele Voios!
toate bilețelele la tablă. exclamă Summer încântată.
Strălucirea magică lumină tufișurile. Fetele au putut să ci-
tească mesajul de la zâna Trixi:
Noi căutăm ingredientul următor,
E delicios, bun și foarte îmbietor.
Mergeți în locul unde se coace totul,
Brioșe, pâine și grămezi de torturi!
— Un loc unde se coace totul, repetă Ellie gânditoare.
— Care este ingredientul extraordinar? adăugă Jasmine.
Deodată, cutia se deschise. Harta magică primită de la Re-
gele Voios pluti afară.
Jasmine apucă harta cu dexteritate. O întinse pe iarbă. Era
ca o fereastră prin care puteau explora regatul. Fetele vedeau
deja steagurile Palatului fermecat și unicornii galopând exact
A bC prin Valea Unicornilor.
Cuvinte noi
Citim și înțelegem te X tul
ingredient – condiment,
mirodenie; parte din 1. Citește în șoaptă mesajul primit de fete. Ce trebuia găsit?
compoziția unui ali- 2. Citește enunțurile în care apar numele personajelor.
ment sau medicament;
dexteritate – ușurință,
îndemânare; Răspunde pe baza te X tului
explora – cerceta, exa- 1. Unde se duceau fetele?
mina, studia. 2. De la cine era mesajul?
3. Unde se află ingredientul următor?
Ne jucăm 4. Ce a plutit afară din cutie?
În perechi, inventați for- 5. Ce au putut vedea fetele pe harta magică?
mule magice care ar putea
Imaginează-ți
fi rostite de personajele
din povești. Desenează harta magică, așa cum ți-o imaginezi.
76
ÎN LUMEA POVEȘTILOR • UNITATEA 5
1. Alcătuiește enunțuri folosind cuvintele din text scrise Cum ar fi lumea magică
cu majusculă în interiorul enunțurilor. în care ți-ai dori să ajungi?
2. De ce erau fetele încântate că merg în Regatul secret?
Ce spune acest fapt despre ele?
Jurnal de lectură
3. Scrie cuvinte care au sens asemănă-
tor cu: secret, voios, extraordinar, steag. Vrei să afli care este
Alcătuiește enunțuri cu acestea. ingredientul secret care
4. Inventează o rețetă pentru un pre- îl poate ajuta pe Regele
parat cu efecte miraculoase. Scrie ce Voios? Citește cartea Re-
ingrediente ai folosi și în ce cantitate. gatul secret. Cofetăria cu
Fă schimb de rețete cu colegii tăi și delicii, de Rosie Banks.
creați o Carte de bucate magice.
Ce știți despre trecutul țării Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, a plecat la drum
noastre, România? prin țară. Voia să știe dacă oamenii sunt pregătiți de luptă. Duș-
manii amenințau țara.
Și iată că într-o duminică ajunge într-un sat. Într-o curte oa-
menii munceau de zor.
— Ce lucrați, creștini, într-o zi de sărbătoare? întrebă domnitorul.
— Ce să lucrăm, mărite boierule? Ia, ascuțim condeie pentru
Măria Sa.
Vodă ce să vadă? Din trunchiul unui brad sătenii făceau să-
geți, nu condeie!
— Astea sunt condeie? zise Vodă râzând.
— Păi, doamne, la dușmani cu astfel de condeie se scrie, dacă
vrei să îți înțeleagă răvașul!
— Și ce veți scrie în răvaș?
— Vom scrie cu ele dușmanilor dorința noastră de libertate.
Mult s-a bucurat Mircea Vodă de asemenea vorbă.
1. Ce simt sătenii pentru țara lor? Transcrie din text enunțul sau Tu ce simți pentru țara
enunțurile din care înțelegi acest fapt. ta? Explică.
2. Transcrie în caiet enunțurile în care apar cuvintele într-o și
într-un. Subliniază aceste cuvinte cu verde.
3. Scrie după dictare primul alineat. Corectează-te cu ajutorul
manualului.
4. Transcrie, în ordine, momentele povestirii.
Lucru în grup
Domnul vrea să știe ce lucrează sătenii.
Mircea cel Bătrân pleacă la drum. Pe o planșă mare, reali-
Vodă este bucuros că românii își iubesc țara. zați conturul țării noastre.
Mergând prin țară, Vodă ajunge într-un sat. Pe bucăți de hârtie roșie,
Sătenii îi explică lui Vodă de ce numesc ei săgețile, condeie. galbenă și albastră, scrieți
5. Povestește, oral, întâlnirea dintre domnitor și săteni. cuvinte/enunțuri despre
România. Acoperiți con-
Atenție! Dialogurile personajelor se povestesc, nu se redau
turul țării lipind biletele
întocmai. De exemplu: Domnitorul a întrebat sătenii de ce
în ordinea culorilor de pe
lucrează într-o zi de sărbătoare.
drapel.
6. Elimină din fiecare șir cuvântul care nu se potrivește. Scrie
șirurile corecte obținute.
Joc de rol
harnic, silitor, isteț, sârguincios;
curajos, viteaz, laș, îndrăzneț;
fericit, îngrijorat, bucuros, vesel;
victorie, biruință, izbândă, eșec.
7. Scrie un cvintet despre Mircea cel Bătrân.
(Ajută-te de indicațiile de la pagina 38!)
Jurnal de lectură
Citește o povestire din volumul Povestiri istorice, de Dumitru
Almaș.
Activitate în perechi
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
80
ÎN LUMEA POVEȘTILOR • UNITATEA 5
81
UNITATEA 5 • ÎN LUMEA POVEȘTILOR
82
UNITATEA 6 ÎNVĂȚ SĂ FIU
Acte de vorbire. Elemente de politețe verbală. Textul narativ. Scrierea corectă a cuvintelor dintr-o și dintr-un.
Scrierea corectă a cuvintelor care conțin: oa, ea, ia, ie, ua, uă. Transcriere.
Scriere imaginativă – text după un șir de întrebări. Despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând. Biletul.
Competențe specifice: 1.1, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3.
83
UNITATEA 6 • ÎNVĂȚ SĂ FIU
Un pumn de alune
după Esop
Citește doar titlul textului. Într-o zi, un băiețel găsi un borcan cu alune. Ochii i s-au mărit.
Spune despre ce crezi că Gura a început să îi lase apă.
poate fi vorba în text. Tatăl lui îi spuse:
— Doar un pumn, te rog. E aproape ora cinei.
Așa că băiatul a înșfăcat cel mai mare pumn pe care putea să
îl ia, dar nu mai reuși să scoată mâna din borcan. A tras și a tras,
dar mâna lui a rămas blocată în borcan.
— Fiule, zise tatăl, nu fi atât de lacom! Dacă dai drumul la
jumătate din alune, vei putea scoate mâna. Poți lua altele
mai târziu.
Băiatul a făcut așa și s-a bucurat de o porție gustoasă de alune.
Dacă ești lacom și încerci să iei prea mult, s-ar putea să nu rămâi
cu nimic.
1. Transcrie din text enunțurile care se potrivesc imaginii care Ce sfat ai primit ultima
însoțește textul. dată? De la cine?
2. Ai citit în text că ochii băiatului s-au mărit și gura îi lăsa apă.
Jurnal de lectură
Ce crezi că s-a întâmplat cu copilul? Explică!
3. Recitește textul. Transcrie în caiet doar enunțurile adevărate. Citește o fabulă scrisă
a. Băiatul a mâncat toate alunele din borcan. de Esop.
b. Tatăl l-a observat când băga mâna în borcan. Notează în jurnal titlul,
c. Băiatul a vrut să mănânce alune de dimineață. personajele și învățătura
d. Tatăl l-a sfătuit că poate mânca alune și mai târziu. fabulei.
e. Băiatul a înțeles că este bine să nu fii lacom.
4. Ești de acord cu sfatul pe care l-a primit copilul? De ce? Buzunarul cu idei
Cum ar arăta lă-
Cum formulăm politicos o solicitare comia și dărnicia ca
personaje?
Desenează-le și tran-
Descoperă sformă-le în figurine
pe băț. Folosiți-le în
Citește enunțurile. scurte jocuri de rol.
— Adu-mi cartea despre animale!
— Adu-mi cartea despre animale, te rog!
IMPORTANT
Care este diferența dintre cele două solicitări?
Atunci când ne adre-
săm sau solicităm ceva
Aplică
unei persoane este po-
1. Din textul Un pumn de alune, selectează enunțul care conține trivit să utilizăm formule
o formulă de politețe. de politețe:
2. Tu ce formule folosești atunci când te adresezi cuiva? Te rog! Mulțumesc!
Scrie formula și cu ce ocazie ai folosit-o. Aș putea să … ?
3. Scrie un dialog pe baza imaginii Mă poți/puteți ajuta
alăturate. să … ?
Folosește un mod de adresare politicos. Dați-mi voie … .
Verifică utilizarea corectă a semnelor de Îmi permiteți … .
punctuație. Le folosim atât în ex-
primarea orală, cât și în
cea scrisă.
85
UNITATEA 6 • ÎNVĂȚ SĂ FIU
Ce este important La pol, s-a rătăcit într-o bună zi Martin, un urs cafeniu.
pentru tine când Crezând că este murdar, focile au râs de el. Bietul urs se în-
îți faci noi prieteni? tâlni cu niște urși albi.
— Cine este urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuseră cu
dispreț urșii albi.
Îi întoarseră spatele. Bietul Martin simți că îi dau lacrimile.
Un pinguin se apropie încetișor. Ascultă ce i se întâmplase.
Îl puse să se săpunească până se umplu de clăbuc.
Acum toți urșii îi admirau blana albă. În acest timp, un ursuleț
rămase pe un sloi ce se depărta de țărm.
Neînfricat, Martin sări în valuri să salveze ursulețul. Tot clăbu-
cul de pe el dispăru.
— Alb sau cafeniu, ești un urs bun și viteaz, spuse mama
ursulețului.
A bC
Citim și înțelegem te X tul
Cuvinte noi
1. Citește textul în șoaptă. Selectează un cuvânt pe care îl con-
dispreț – lipsă de res- sideri important. Explică alegerea.
pect față de cineva sau 2. Citește enunțurile din care ai aflat:
ceva; unde s-a rătăcit Martin;
țărm – fâșie de pământ ce l-a învățat pinguinul.
de-a lungul unei ape 3. Alege răspunsul corect la întrebarea următoare:
mari. De ce nu îl acceptau animalele pe Martin?
a. pentru că se rătăcise; b. pentru că era murdar;
c. pentru că era urât; d. pentru că era diferit.
Ne jucăm
Cuvinte lipite
Formează cuvinte noi Răspunde pe baza te X tului
cu: liniștit, atent, lipit, tăiat,
sărat. 1. Cum a ajuns Martin între urșii albi?
Exemplu: 2. Cum s-a simțit Martin atunci când urșii l-au disprețuit?
înfricat – neînfricat 3. Prin ce faptă a dovedit Martin că este neînfricat?
Formulează enunțuri cu 4. Ce calități a apreciat mama ursulețului?
două dintre noile cuvinte. 5. De ce a ascultat Martin sfatul pinguinului?
86
ÎNVĂȚ SĂ FIU • UNITATEA 6
1. Formulează două întrebări pe baza textului Povestea ur- Te-ai simțit vreodată
sului cafeniu. Adresează-le unuia dintre colegi pentru a da singur sau respins de
răspunsuri. ceilalți? Povestește!
2. Martin a întâlnit mai multe animale cu care a încercat să se Dacă nu ai fost, imagi-
împrietenească. Recitiți textul și completați în echipă, pe o nează-ți cum te-ai fi sim-
coală A4, un tabel asemănător cu cel de mai jos. țit în această situație.
Cum s-a simțit
Cu cine s-a întâlnit Martin?
ursul cafeniu? De ce?
Ursul s-a întâlnit cu focile. A fost trist pentru că au râs
de el crezând că este murdar.
Lucru în grup
În comun
Gândiți-vă la animalele amintite în text. Ce vă doriți să aflați
despre ele? Scrieți o listă cu întrebări.
Completați o diagramă Venn cu informații despre Martin și Martin Ceilalți
ceilalți urși. urși
87
UNITATEA 6 • ÎNVĂȚ SĂ FIU
88
ÎNVĂȚ SĂ FIU • UNITATEA 6
Descoperă
89
UNITATEA 6 • ÎNVĂȚ SĂ FIU
O faptă generoasă
după Edmondo de Amicis
Gândește-te și găsește cât La școală, patru băieți îl necăjeau pe bietul Crossi, băiatul cu
mai multe modalități prin părul roșu și cu mâna în ghips. Îl loveau cu riglele și îl imitau.
care o persoană poate fi Deodată, unul dintre ei s-a suit pe bancă, imitând-o pe
generoasă. mama lui Crossi, care vinde în piață. Înfuriat, băiatul aruncă o
călimară spre colegul răutăcios. Îl lovi în piept pe profesorul
care tocmai intra.
— Cine a azvârlit călimara? întrebă profesorul.
— Eu! zise Garrone, luând vina asupra sa.
— Nu este adevărat! spuse Crossi plângând. Mă băteau. De
necaz, am aruncat cu călimara!
— Cine l-a provocat?
Cei patru s-au ridicat în picioare.
— Ați necăjit un coleg nefericit! Este una dintre cele mai rele
fapte, zise profesorul. Tu, Garrone, ai un suflet bun!
91
UNITATEA 6 • ÎNVĂȚ SĂ FIU
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
Pinocchio
Dacă minciuna ar fi după Carlo Collodi
un animal, acesta ar fi …
Zâna îl luă pe Pinocchio alături.
Desenează-l!
— Cum ai încăput pe mâna tâlharilor?
— Aveam cinci bani de aur. Vulpoiul și Cotoiul au zis că, dacă
îi îngrop în Câmpia Minunilor, o să crească un copac cu gal-
beni. Cu unul am plătit mâncarea la han. Noaptea, au venit doi
tâlhari. Au vrut bănuții. Eu îi țineam sub limbă.
— Unde sunt galbenii acum? întrebă zâna.
— I-am pierdut! răspunse Pinocchio.
Abia trânti minciuna, că nasul îi crescu de două degete.
— Unde i-ai pierdut?
A bC
— În pădure.
Nasul se mai lungi nițel.
Cuvinte noi — Vezi tu, băiete dragă, minciunile se cunosc ușor. Unele
minciuni au picioare scurte, iar altele au nasul lung.
galbeni – bani de aur;
han – locul unde se adă- 1. Transcrie doar răspunsul corect pentru întrebările:
posteau peste noapte Cine îl sfătuiește corect pe Pinocchio?
călătorii; a. Vulpoiul; b. Cotoiul; c. zâna; d. tâlharii.
tâlhari – hoți. Unde trebuia să crească copacul cu galbeni?
a. în pădure; b. la han;
c. în Câmpia Minunilor; d. în mâna tâlharilor.
2. Răspunde la întrebări:
Imaginează-ți a. Ce a făcut Pinocchio cu banii?
Te întâlnești cu Pinoc- b. Cine erau tâlharii?
chio. Ce ai dori să îl în- c. Ce fapt din text arată că Pinocchio mințea?
trebi? Scrie un dialog. 3. Selectează din text cuvintele care conțin grupurile de vocale:
Folosește formule de oa, ea, ia, ie. Desparte-le în silabe! Formulează enunțuri cu
adresare politicoasă. două dintre aceste cuvinte.
Desenează locul unde 4. Potrivește cuvintele. Folosește în enunțuri perechile de cuvinte.
s-au întâlnit Pinocchio dintr-un minciună
și Zâna. dintr-o han
92
ÎNVĂȚ SĂ FIU • UNITATEA 6
93
UNITATEA 6 • ÎNVĂȚ SĂ FIU
94
UNITATEA 7 BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
Acte de vorbire. Dialog despre natură. Descrierea unei persoane. Povestirea unor întâmplări trăite sau observate.
Repovestirea unor întâmplări citite. Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu. Textul literar. Textul informativ.
Poezii din universul copilăriei. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â sau î. Scrierea funcțională: Afișul.
Cuvinte cu sens asemănător/cu sens opus. Vocale și consoane.
Competențe specifice: 1.1, 1.3, 1.4, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.3.
95
UNITATEA 7 • BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
Vestitorii primăverii
An de an, așteptăm cu nerăbdare întoarcerea păsărilor
Spune cât mai multe migratoare.
cuvinte care te fac să te La începutul lunii martie, vin păsările care se hrănesc cu se-
gândești la primăvară. mințe, gândăcei sau resturi de plante. Printre ele se află cinteza,
mierla, barza și privighetoarea. Rândunicile apar și ele, grăbite.
Își refac cuiburile și depun ouă din care vor ieși pui neștiutori,
gata să descopere lumea.
În Delta Dunării spectacolul este fascinant. Vin soiuri multe
de păsări, cele mai multe albe: pelicani, berze, cocori, cormo-
rani, lebede și egrete. Cerul se înfrumusețează cu stoluri mari
și gălăgioase, certărețe. Când în sfârșit se așază pe apă, plutesc
ore întregi, în liniște, refăcându-și puterile după istovitoarea
călătorie. Un nou ciclu de viață începe.
Întreaga natură se bucură, iar noi ne minunăm în fața acestui
permanent miracol.
1. Scrie după dictare enunțurile care conțin enumerări. Ți-ar plăcea să însoțești
2. a. Transcrie în caiet numai enunțurile adevărate. păsările migratoare în că-
Textul citit este un text informativ. lătoria lor? De ce?
Textul are cinci alineate.
Primele păsări care se întorc sunt cele care se hrănesc Jurnal de lectură
cu broscuțe.
Citește poezia Vestitorii
Pentru oameni, călătoria păsărilor migratoare este un
miracol. primăverii, de George Coșbuc.
Primăvara începe un nou ciclu de viață. Transcrie în jurnalul tău
b. Corectează enunțurile false și scrie-le în caiet. o strofă care ți-a plăcut. Re-
3. Transcrie din text cuvintele care conțin grupurile de vocale alizează un desen care ilus-
oa, ea, ia, ie, uă în aceeași silabă. Scrie sau subliniază cu verde trează strofa.
silaba care conține grupul de vocale.
Exemplu: întoarcerea Imaginează-ți
4. Alege varianta corectă și transcrie textul.
Păsările călătoare se întoarce/se întorc la începutul primă- Oare ce le spune puilor
veri/primăverii. Aduce/Aduc cu ele soarele și bucuria. pasărea-mamă?
Natura se trezește/se trezesc din nou la viață. Ghiocei, bre- Scrie un dialog de 4-6
benei și viorele apare/apar prin grădini/grădinii. Copii/Copiii replici.
iese/ies la joacă în aer liber.
5. Te întâlnești cu un cercetător care studiază păsările migra-
toare. Scrie trei întrebări pe care i le-ai pune.
6. Completează versurile, alegând cuvintele potrivite.
Vine primăvara pe dealuri și … ,
Se îmbracă țara în floricele … .
Pomii toți au … .
Primăvară, bun- … !
(munți, câmpii, mii, mici, înflorit, înverzit, venit, primit)
Ne jucăm Activitate
în perechi
Formați grupe de câte trei elevi. Pe sferturi de coală A4, de-
senați aspecte din natură, dintre care numai trei se potrivesc Alegeți-vă o pasăre mi-
primăverii. Amestecați jetoanele, apoi extrageți câte unul, pe gratoare. Folosind enci-
rând. Descrieți imaginea și spuneți dacă aceasta corespunde clopedii pentru copii sau
primăverii. internetul, căutați două
informații sau curiozități
despre aceasta.
97
UNITATEA 7 • BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
Cântec de primăvară
de Ștefan Octavian Iosif
1. Transcrie din poezie strofa care ți-a plăcut mai mult. Ce loc din natură îți
Memorează această strofă și recit-o cu intonație. place primăvara? De ce?
2. Alcătuiește enunțuri folosind cuvintele noi.
3. a. Scrie cuvinte care au același sens cu au pornit și joacă, Ne jucăm
din text. Transformă poezia în-
b. Scrie cuvântul care poate înlocui expresia ca oglinda. tr-o știre referitoare la
4. Realizează în caiet un tabel asemănător cu cel de mai jos. starea vremii pentru o
Completează-l cu informații din text. emisiune de televiziune.
Aud Văd Simt Scrie această știre folo-
căldura soarelui sind și semnele necesare.
........
5. Scrie un dialog de patru-cinci enunțuri între:
o albină și un pom înflorit;
un fluture și o rază de soare.
6. Povestește, oral, o întâmplare trăită sau observată într-o zi de
primăvară. Te poți ajuta de imaginea de mai jos și de întrebă-
rile care o însoțesc.
Scrie un text de 5-7 enunțuri.
Scrie o listă a persoanelor Când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească
care îți sunt dragi. din Humulești, îmi saltă și acum inima de bucurie!
Compară lista ta cu Acolo, mama lega de stâlpul hornului o sfoară cu motocei la
a colegilor. Găsiți ceea ce capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei.
vă aseamănă. Pe atunci, toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare,
de parcă era toată lumea a mea! Și eu eram vesel ca vremea cea
bună și sturlubatic ca vântul în tulburarea sa.
Mama îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soa-
rele dintre nori după o ploaie îndelungată:
— Ieși afară, copile cu părul bălan, și râde la soare, doar s-a
îndrepta vremea!
Și vremea se îndrepta după râsul meu. Știa, vezi bine, soarele
cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei!
101
UNITATEA 7 • BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
Legenda vântului
după o poveste populară
Fără trup prin lume trece, Dumnezeu crease Pământul și omul, dar se tot gândea ce
Stol de frunze îl petrece. mai are de făcut, ca opera lui să fie desăvârșită.
Când pornește la plimbare, Se coborî într-o zi pe Pământ. Începu să îl cutreiere în lung și
Pomii i se-nclină-n cale. în lat. Toate erau frumoase, măreţe, dar le lipsea ceva.
Ghici, ce este? Apele ședeau încremenite, parcă erau de marmură. Pădu-
rile cele neumblate stăteau cu frunzele împietrite. Florile cele
minunate erau nemișcate, privind spre cer. Atunci, Dumnezeu
creă vântul.
Și cum era primăvară, ceva mângâios se porni. Vrăjite, florile
se plecau gingașe unele spre altele. Suprafața apelor se încreți
ușor în mii de valuri mititele. Trecând printre frunze, vântul pro-
duse freamăt, acel susur tainic ca un cântec. Totul prinse viață
cu adevărat.
Și vântul fu un copilaș cuminte și duios, care adia ușor.
A bC
Activitate în perechi
Imaginează-ți
V-ar plăcea să călătoriți cu vasul
din imagine? Discutați între voi, apoi Poți schimba sau crea
scrieți o listă de motive pentru da și ceva nou pe Pământ. Ce ai
una pentru nu. crea?
103
UNITATEA 7 • BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
Păpădia
după Ion Agârbiceanu
Ghici, ce poate fi? Dintr-o zi în alta luncile înverzeau tot mai tare. Într-o dimi-
Ban de aur la început, neață, Anicuța rămase încremenită. În grădină era un covor ne-
Glob de puf când e trecut. sfârșit de floricele galbene.
Copila nu mai putu face niciun pas: privea marea de bănuți
aurii. Părea că îi sărută soarele.
Într-un târziu năvăli în curte:
— Nicule! Vino să vezi!
Fratele ei ieși dintr-un colț al ogrăzii. Copila întinse brațul.
— A înflorit păpădia, șopti Nicu oftând ușor.
Anicuței nu îi plăcu numele florilor. Erau atât de frumoase și
numele atât de urât!
— O să le zic luminițe, hotărî fata.
Seara, dori să le vadă din nou. Florile dipăruseră însă, iar ea
începu să plângă. Bunica îi arătă cum stau închise într-un căpă-
cel verde, așteptând din nou lumina soarelui.
1. Transcrie enunțurile din text în care sunt descrise păpădiile. Povestește un moment
2. Scrie care sunt acțiunile personajelor. în care ai fost impresio-
Anicuța vede covorul de floricele; nat de ceva ce ai văzut
.......... în natură.
Nicu ..........
3. a. Pe o coală A4, desenează axa timpului. Scrie pe ea mo- Jurnal de lectură
mentele date, în ordinea desfășurării lor. Primul moment
a fost marcat deja. Citește în întregime po-
vestirea Păpădia. O găsești
în volumul File din cartea
Seara, florile Bunica îi explică Nicu îi spune
naturii, al scriitorului Ion
se închid. ce s-a întâmplat. numele florilor.
Agârbiceanu.
Fata dă alt nume Fetița împietrește
florilor. de uimire.
Buzunarul cu idei
Realizează o păpă-
Anicuța vede die din fâșii subțiri de
păpădiile. hârtie creponată gal-
b. Repovestește oral întâmplarea citită. benă, late de 2-3 cm,
4. Scrie enunțuri folosind cuvintele: franjurate și fixate pe
(un) bănuț – (doi) bănuți – (toți) bănuții. un nasture, apoi pe
5. Transcrie enunțurile în ordinea în care pot forma un text. un pai verde.
Adaugă semnele de punctuație necesare. Așază textul co-
rect în pagină.
Albine zumzăitoare umplu văzduhul.
Copiii se bucură de razele aurii ale soarelui.
A venit primăvara veselă.
Câmpul este plin de bănuții păpădiilor.
Ne faci copilăria mai frumoasă, primăvară! strigă o ceată
de năzdrăvani.
Plouă cu petale ca neaua.
6. Ai fost în luncă și ai cules păpădii. Povestește cum a fost
drumeția ta. Scrie un text de 5-6 enunțuri.
105
UNITATEA 7 • BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
IMPORTANT
Aplică
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
Soarele și Vântul Ar putea să fie prieteni
Într-o dimineață, Soarele se trezi din somn. Urcă pe vârful soarele și vântul?
unui munte. Dintr-o vale se ridică un vânt ușor. Toată noaptea Explică răspunsul tău.
stătuse acolo, între două stânci. Se jucase cu iarba stropită de
roua dimineții.
Când Soarele văzu că Vântul este în vârful muntelui, se as-
cunse îndărătul unui nor. Dintr-un colț de zare, Vântul îi strigă:
— Hai, Soare, să începem împreună o nouă zi!
Și amândoi au alergat veseli printre flori și iarbă, ca niște prieteni.
1. Formulează răspunsul la întrebări, alegând varianta corectă:
De ce se ascunsese Soarele?
a. se temea de Vânt; b. observase un nor;
c. voia să alerge; d. își căuta un prieten.
Care a fost propunerea pe care Vântul a făcut-o Soarelui?
a. să se ascundă după nor; b. să se joace cu roua;
c. să înceapă ziua împreună; d. să urce pe munte.
2. Scrie răspunsurile la întrebări. Imaginează-ți
a. Ce făcuse Vântul în vârful muntelui?
b. Unde s-a ascuns Soarele? A doua zi, Soarele îi tri-
c. Ce fapt din text arată că Soarele și Vântul au fost prieteni? mite Vântului un bilet de
3. Redă prin simboluri cum era vremea în ziua descrisă în po- mulțumire.
veste. Scrie un scurt mesaj, folosind aceste simboluri. Scrie acest bilet.
4. Transcrie cuvintele care conțin literele â sau î.
5. Scrie cuvinte care au:
înțeles asemănător cu: se ridică, se ascunse, văzu;
sens opus cuvintelor: dimineață, urcă, să începem, veseli. Lucru în grup
6. Vreți să faceți o excursie la munte. Formați grupe de câte
Realizează un afiș prin care este anunțată această excursie. patru elevi. Compuneți
probleme de matematică
Activitate în perechi folosind informații despre
primăvară. Rezolvați-le,
Dictează-i colegului/colegei două enunțuri din text, apoi apoi propuneți-le și cole-
inversați rolurile. Corectați dictările împreună. gilor voștri.
107
UNITATEA 7 • BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
Verifică dacă: 2. Pentru că este primăvară, ieși mai des în parc, la joacă.
ai scris corect cuvintele; Scrie, în caiet, un text format din șase propoziții, în care să
ai formulat propoziții povestești cum îți petreci timpul în aer liber.
clare; Răspunde la următoarele întrebări.
ai ordonat logic Unde te joci?
propozițiile; Cu cine îți place să te joci?
ai folosit semnele de Care este jocul vostru preferat?
punctuație necesare; Ce îți place cel mai mult când ieși la joacă în parc?
ai așezat corect tex- Ce ți-ar mai plăcea să faci?
tul în pagină. Cum te simți după ce te joci afară?
Scrie un titlu potrivit pentru textul tău.
CITIT
Citește textul de mai jos cu atenție, pentru a răspunde
la întrebări.
LEGENDĂ
după Iulia Hașdeu
Într-o zi, un înger zbura în văzduhul limpede, culegând flori
de pe fiecare stea. Nimeni nu știa ce floare luase de pe Pământ.
Florile se întrebau geloase cine ajunsese în buchetul ceresc.
Trandafirul, crinul, laleaua, ba chiar și modesta violetă susțineau
că o surată din neamul lor a fost aleasă. Doar ghiocelul stătea
singur, tăcut.
A bC Îngerul auzi laudele deșarte ale florilor. O lacrimă îi căzu
Cuvinte noi chiar pe micul ghiocel.
Tulpinița ghiocelului s-a rupt. S-a auzit atunci vocea caldă a
deșarte – nefolositoare. îngerului:
108
BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ! • UNITATEA 7
109
UNITATEA 7 • BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ!
Activitate
în perechi
AUTOEVALUARE – Pe o coală, scrie ce apreciere crezi că ți se
Dacă și atunci potrivește pentru fiecare dintre activitățile enumerate:
Completează enunțurile: Comunicare Citire Scriere Creație Lectură suplimentară Colaborare
Dacă marea ar fi de cer- • Mă descurc singur • Realizez, cu ajutor • Trebuie să exersez
neală, atunci … .
Adaugă în portofoliul tău foaia pe care ai notat aprecierile. Scrie
Dacă o căpățână de us-
titlul unității de învățare.
turoi ar gândi, atunci … .
Dacă … , atunci florile Nu uita să completezi, împreună cu profesorul tău, fișa de
ar putea vorbi. observare a comportamentului (pag. 144).
110
UNITATEA 8 DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ
Tu ai un animal de companie?
Ce poți spune despre el?
Dacă nu ai, ți-ai dori unul? De ce?
Urmăriţi împreună filmul pentru copii
Maria Mirabela.
https://www.youtube.com/watch?v=cqTztWxe1Ck
Ce învățați de la personajele-animale din film?
Acte de vorbire. Dialog despre mediul înconjurător. Povestirea unor întâmplări trăite sau observate.
Repovestirea unor întâmplări citite. Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu. Textul literar. Textul informativ.
Poezii din universul copilăriei. Semne de punctuație. Transcrieri. Dictări.
Scriere imaginativă – text după un șir de întrebări. Biletul.
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3.
111
UNITATEA 8 • DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ
Motoșel și Botoșel
de Ana Blandiana
A bC
Citim și înțelegem te X tul
Cuvinte noi
1. Citește în gând poezia.
raport – comunicare 2. Citiți poezia în ecou, pe strofe.
făcută în fața unei 3. Citește versurile din care înțelegi:
adunări; a. după ce se deosebeau cei doi pisoi;
leit – identic; b. ce făcea Botoșel când voia să se prezinte;
boacănă – gafă; ceva c. cum se comporta Botoșel când făcea boacăne.
nepotrivit;
pitit – ascuns;
suav – delicat. Răspunde pe baza te X tului
113
UNITATEA 8 • DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ
orfan – care și-a pier- 1. Citiți textul în ștafetă. Un copil citește un enunț, după care
dut unul sau amândoi numește un alt copil să continue.
părinții; 2. Citește enunțurile care conțin cuvintele noi.
miracol – minune; fapt 3. Citește enunțurile din care afli:
uimitor, extraordinar; a. câți pisoi are pisica;
adoptiv – (despre copii) b. ce nume a primit cățelușul.
primit în familie cu 4. Stăpânii au numit cățelușul Speranță. Tu ce nume ai fi ales?
drepturi și obligații de De ce?
copil propriu; (despre
părinți) care a adoptat
un copil. Răspunde pe baza te X tului
1. Scrie după dictare al treilea alineat din textul citit. Subliniază Dacă unul dintre colegi
cuvintele care conțin grupuri de litere. ar fi respins de ceilalți, tu
2. a. Transcrie în caiet cuvintele scrise corect: cum ai proceda?
gheare/ghiare, perechie/pereche, ureche/urechie,
cheamă/chiamă, ghiem/ghem.
b. Alcătuiește enunțuri cu trei dintre cuvintele scrise.
3. De ce stăpânii consideră că ceea ce a făcut pisica pentru că- Ne jucăm
țeluș este un miracol? Scrie răspunsul în 2-3 enunțuri. Microfonul magic
4. Completează spațiile libere cu expresiile din paranteză, ast- Realizează un interviu
fel încât să respecți ordinea în care au avut loc întâmplările. cu colegul de bancă por-
Scrie enunțurile în caiet. nind de la textul citit.
… cățelușa nu a vrut să aibă grijă de al doilea pui. Utilizează formulele:
… stăpâna a dus cățelușul în culcușul pisicii. Ce crezi? De ce crezi?
… pisica a avut grijă de cățeluș ca de puiul ei. Ce te-a impresionat?
… cățelușul s-a simțit bine alături de noua familie. Ce părere ai?
Black Beauty
după Anna Sewell
Fișă de portofoliu
Care este locul tău preferat? Descrie acest loc într-un text de
5-6 enunțuri. Menționează: unde se află, ce lucruri deosebite se
află acolo, de ce este special pentru tine, cum te simți când te
afli în acel loc.
Scrie textul pe o coală de hârtie. Nu uita să dai un titlu potri-
vit. Poți adăuga un desen sau o fotografie a acelui loc.
117
UNITATEA 8 • DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ
Cine prin pădure Odată, într-o pădure, se întâlni cucul cu un mierloi scăpat din
Se strigă pe nume? colivie.
Stă în vârf de nuc — Bine te-am întâlnit! zise cucul către mierloi. Ce zice lumea
Și e singur … . despre cântecele noastre?
— Numai bine, spuse mierloiul.
— De privighetoare ce se zice?
— Pe ea o laudă toată lumea.
— Dar pe ciocârlie?
— Și pe ea o laudă lumea, dar cam pe jumătate.
— Dar pe voi, pe mierle?
— Și pe noi ne vorbește de bine, dar mai rar, din când în când.
— Cum se poate? Dar de mine? Spune drept ce zice lumea!
— De tine nu am auzit pe nimeni vorbind.
— Pe nimeni? îl întrebă cucul înfuriat. Atunci lasă că le spun
eu cine sunt!
De atunci începu din răsputeri să cânte: Cu-cu, cu-cu!
119
UNITATEA 8 • DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
123
UNITATEA 8 • DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ
124
UNITATEA 9 DIN AVENTURA CUNOAȘTERII
Competenţe specifice: 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 4.2, 4.3.
125
UNITATEA 9 • DIN AVENTURA CUNOAȘTERII
Activitate
în perechi
Răspunde pe baza te X tului
Folosiți dicționarul pen-
tru a găsi sensul cuvintelor: 1. De ce crezi că specialiștii caută să facă modele de automo-
a schița, performant, tră- bile cât mai performante?
sătură, argilă, manechin, 2. Care este rostul testelor care se fac cu ajutorul prototipului?
asamblat, eșapament. 3. De ce sunt folosiți roboții computerizați în fabricile de
Formulați enunțuri fo- automobile?
losind cuvintele date. 4. Care este răspunsul tău la întrebarea din finalul textului?
128
DIN AVENTURA CUNOAȘTERII • UNITATEA 9
Imaginează-ți
Ești unul dintre copiii din imagine. Jurnal de lectură
Pleci cu familia într-o excursie, cu auto-
mobilul. Povestește cum este drumul cu Caută și citește una din-
mașina. Scrie un text de 5-7 enunțuri. Fo- tre cărțile:
losește și unele dintre cuvintele sa/s-a, Tesla și mașina cu ener-
sau/s-au, într-un/într-o. gie cosmică, de Luca
Novelli;
Inventatori de poveste,
de Anna Claybourne.
129
UNITATEA 9 • DIN AVENTURA CUNOAȘTERII
Istoria stiloului
Astăzi, stiloul este un obiect obișnuit. Tu scrii la școală cu el,
Ghici, cine sunt? iar adulții îl folosesc cu încredere pentru acte oficiale.
Țin cerneala-n rezervor, Ești pregătit să afli povestea acestei invenții? Dintr-un docu-
Ca să poți scrie ușor. ment istoric aflăm că, în jurul anului 1000, un calif a cerut un toc
care nu pătează mâinile și hainele. Din păcate, nu se știe cum
arăta acest strămoș al stiloului.
Mult timp, cele mai folosite instrumente de scris au fost pe-
nele de gâscă. Acestea se ascuțeau la vârf și se înmuiau în cer-
neala dintr-o călimară.
În anul 1827, Petrache Poenaru a inventat Condeiul portăreţ
A bC fără sfârșit, care se alimentează singur cu cerneală, adică stiloul
cu rezervor.
Cuvinte noi
El a fost primul român care a primit un brevet de invenție.
istorie – știință care stu-
diază trecutul; poves- Citim și înțelegem te X tul
tire, narațiune;
oficiale – care respectă 1. Citește fragmentul din text care ți-a atras atenția. Explică de ce
legile, regulile; l-ai ales.
calif – conducătorul 2. Citește enunțurile din care reiese:
unui stat musulman; când a fost creat un strămoș al stiloului;
portăreţ – (formă la ce este folosit stiloul;
veche) care poate fi cum era denumită invenția lui Petrache Poenaru.
transportat cu ușurință; 3. Citește enunțurile corespunzătoare imaginii care însoțește textul.
brevet – document 4. Desenează în caiet un toc (condei) și un stilou.
oficial prin care se re-
cunoaște calitatea de
inventator. Răspunde pe baza te X tului
Ne jucăm 1. Ce fel de instrument de scris dorea califul?
Cu stiloul, scrieți literele 2. Cum erau folosite la scris penele de gâscă?
înfrumusețate pe hârtie 3. De ce invenția a fost numită condei portăreț?
colorată, apoi folosiți-le în 4. De ce este folositoare invenția lui Petrache Poenaru?
mesaje scurte.
A B C D Imaginează-ți
Inventezi un stilou special. Ce face acest stilou? Cine îl poate
EFGH folosi?
130
DIN AVENTURA CUNOAȘTERII • UNITATEA 9
1. a. Transcrie enunțurile pe care le-ai citit la una dintre cerin- Ți-a arătat cineva vreo-
țele exercițiului 2, de la rubrica Citim și înțelegem textul. dată cum se face mai ușor
b. Scrie ce informație ai aflat din acest fragment de text. un lucru? Tu ai ajutat pe ci-
2. Una dintre stațiile de metrou din București poartă numele lui neva? Povestește.
Petrache Poenaru. Explică alegerea numelui stației, pornind
de la fapte menționate în text.
3. Scrie enunțuri folosind cuvintele:
(eu) scriu – (tu) scrii (eu) știu – (tu) știi
4. Transcrie din text trei cuvinte formate din mai multe silabe
care conțin litera â sau î. Desparte-le în silabe.
5. Transcrie textul următor, alegând forma corectă a cuvintelor.
În cutia de pe birou se află un mănunchi de stilou/stilouri.
Una/Unul se plânge:
— Astăzi, mi s-a rupt penița/penițele! Andrei a apăsat prea
tare pe foaia de hârtie/hârtii. Am și pătat pagina caietului/
caietelor! IMPORTANT
— Rezervorul/Rezervoarele meu s-a uscat de când nu a mai Revista este o pu-
fost umplut/umplută! se plânge alta/altul. blicație care apare la
intervale de timp, ce
Revista clasei cuprinde articole din
domenii variate sau din-
Descoperă tr-un singur domeniu.
Aplică
131
UNITATEA 9 • DIN AVENTURA CUNOAȘTERII
Am învăţat RECAPITULARE
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele.
Un vis împlinit
Istoria zborurilor spațiale a început în 1957, când a fost lan-
sată prima rachetă în Cosmos. De atunci, multe au fost misiu-
nile spațiale, iar oamenii au ajuns chiar și pe Lună.
Din anul 1981, România se numără printre țările care au par-
ticipat la astfel de misiuni. În acel an, Dumitru Prunariu a de-
venit al 103-lea pământean care a privit Terra din spațiu. Este
primul și singurul astronaut român.
Micul Dumitru și-a început calea spre stele la cercul de au-
tomodelism. Acolo construia modele de planoare și avioane,
visând să devină constructor de aparate de zbor. Apoi, a învățat
și a muncit mult, cu pasiune.
Rezolvă în caiet cerințele de mai jos. Întoarce-te la text de câte ori ai nevoie.
1. Răspunde la întrebări.
a. Care este evenimentul cu care a început istoria zborurilor spațiale?
b. Cine este Dumitru Prunariu?
c. Cum a început pasiunea pentru zbor a astronautului român?
2. Transcrie în caiet numai enunțurile adevărate.
a. Dumitru Prunariu a fost al 103-lea om care a văzut Pământul din spațiu.
b. Zborurile spațiale au început în anul 1981.
c. Dumitru Prunariu este al doilea astronaut român.
d. Copil fiind, Prunariu își dorea să construiască aparate de zbor.
e. Ca să își realizeze visul, Prunariu a muncit mult, cu pasiune.
3. Scrie un text de trei-patru enunțuri despre una din pasiunile Pot mai mult!
tale. Dă-i un titlul potrivit. Verifică scrierea textului.
Imaginează-ți un zbor
4. Scrie textul afișului pentru Târgul de meserii organizat de
printre stele. Scrie un
școala voastră sâmbăta viitoare, la care este invitat și
Dumitru Prunariu. text cu acest subiect.
Cum te poți evalua
FB B S
1 3 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 răspuns corect
2 3 enunțuri 2 enunțuri 1 enunț
3 text corect 5-7 enunțuri, dar cu greșeli de scriere text neterminat, cu greșeli
4 textul afișului corect textul afișului, incomplet text incomplet, cu greșeli
133
UNITATEA 9 • DIN AVENTURA CUNOAȘTERII
134
UNITATEA 10 VARA POVESTEȘTE
Îți place anotimpul vara? Scrie trei motive.
Ce crezi că văd copiii din imagine? Colaboreazăă
cu colegul tău/colega ta și găsiți cât mai multee
răspunsuri posibile.
Ai urmărit vreodată norii albi pe cerul de vară??
În mișcare, ei pot căpăta diferite forme.
Imaginează-ți un nor așa cum dorești.
Desenează-l! Ce ți-ar putea povesti?
Amintește-ți ce ai învățat la Matematică
și explorarea mediului.
Vizionați desenul animat „Circuitul apei în natură”.
ură”.
https://www.youtube.com/watch?v=
mylCQjryPiU&ab_channel=
EuropeanSpaceAgency%2CESA
Prezintă colegilor ce ți-a atras atenția.
Recapitulare finală
Competențe specifice 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.1, 4.2, 4.3.
135
UNITATEA 10 • VARA POVESTEȘTE
O zi specială
Vara începe pentru noi cu o zi specială: Ziua Copilului, numită
De ce crezi că există
și Ziua Internațională a Copilului.
o zi specială în care sunt
Nu peste tot această zi este celebrată la 1 Iunie. În multe
sărbătoriți copiii din
țări de pe glob, sărbătorirea are loc pe 20 noiembrie, ziua când
lumea întreagă?
a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Copilului, un
document foarte important pentru bunăstarea celor mici.
A bC Dacă mergem înapoi în timp, descoperim că prima Zi a Copi-
Cuvinte noi lului a avut loc în a doua duminică a lunii iunie 1857, în Statele
Unite ale Americii. Sărbătoarea a purtat numele Ziua trandafiru-
specială – deosebită, lui, apoi Duminica de flori.
aparte, valoroasă; Deși ne înveselim și ne simțim bine în această zi, nu ar trebui să
a celebra – a sărbători un uităm că sunt încă mulți copii care nu se pot bucura de copilărie.
eveniment important;
bunăstare – situație
materială bună. Citim și înțelegem te X tul
1. Ce aniversăm pe 20 noiembrie?
Lucru în grup
2. Ce denumiri a avut la început Ziua Copilului?
Scrieți cât mai multe 3. La ce dată se sărbătorește Ziua Internațională a Copilului?
exemple de activități pe care 4. De ce crezi că a fost nevoie de un document internațional
v-ar plăcea să le desfășurați: referitor la drepturile copilului?
împreună cu colegii de
Imaginează-ți
clasă;
împreună cu familia. Ai o baghetă magică. Ce îți dorești pentru copiii din localita-
Folosiți un organizator. tea ta?
136
VARA POVESTEȘTE • UNITATEA 10
137
UNITATEA 10 • VARA POVESTEȘTE
1. Transcrie enunțurile care se potrivesc imaginii ce însoțește Când ai fost ultima dată
textul. curios/curioasă?
2. Ai citit în text despre Iepurașul Alb. Găsește indiciile care îți Povestește!
arată că era un iepure neobișnuit.
3. Descrie personajul Alice. Folosește imaginea și informațiile
din text.
4. Transcrie textul de mai jos, alegând varianta corectă din Ne jucăm
paranteză:
Puneți în scenă textul
Am găsit cartea despre care îmi povestise bunicul. Era citit. Creați și un dialog
(într-o/dintr-o) cutie printre alte lucruri. Știam că era cartea
între Alice și Iepurele Alb.
(s-a/sa) preferată. Bunicul era un bun povestitor. Multe întâm-
plări (s-au/sau) auzit din gura lui.
5. Selectează din text cel puțin trei cuvinte care conțin grupu-
rile de vocale în aceeași silabă.
Subliniază consoanele în aceste cuvinte. Fișă de portofoliu
6. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos, în ordinea întâmplării:
Vizionează desenul ani-
Alice intră în vizuină.
mat Alice în Țara Minunilor.
Deodată apare un Iepuraș Alb.
Completează enunțul:
Fata cade într-un gol adânc.
Alice nu a mai văzut un astfel de iepure. M-a impresionat
momentul ... deoarece ... .
Jurnal de lectură Descrie personajul Alice.
https://www.youtube.com/
Harta spațiului imaginar
watch?v=qdTOci2ayoo&ab_
Desenează, așa cum îți imaginezi, locul în care Alice îl întâl- channel=RomanianFairyTales
nește pe Iepurele Alb.
Joc de rol
Lucru în grup Reporter în familie
Gândiți-vă fiecare la un personaj despre care ați citit la lecțiile Adresați întrebări mem-
de Comunicare în limba română. Scrieți două-trei enunțuri des- brilor familiei cu ajutorul
pre acesta, fără a numi personajul. Citiți colegilor ce ați notat. cărora să identificați po-
Ghicesc despre ce personaj este vorba? vestea/cartea preferată a
fiecăruia și motivul ale-
gerii. Așezați informațiile
într-un organizator grafic.
139
UNITATEA 10 • VARA POVESTEȘTE
A bC
Cuvinte noi
140
VARA POVESTEȘTE • UNITATEA 10
2. Scrie trei informații din text cu ajutorul cărora poetul descrie Țara-minune.
3. Transcrie versurile din care ai aflat:
a. în ce anotimp merge copilul la țară;
b. că toți oamenii se cunosc;
c. ce preferă să mănânce copilul când merge la bunici.
4. Scrie un bilet de mulțumire adresat bunicilor pentru vacanța
petrecută la țară.
5. Privește imaginea. Povestește despre ce fac împreună buni-
cul și nepotul. Scrie un text de 5-7 enunțuri.
Cum te poți evalua
FB B S
1 4 răspunsuri corecte 2-3 răspunsuri corecte 1-2 răspunsuri corecte
2 3 informații 2 informații 1 informație
3 3 enunțuri corecte 2 enunțuri corecte 1 enunț corect
4 bilet corect bilet incomplet bilet incomplet, cu greșeli
5 text corect 5-7 enunțuri, dar cu greșeli de scriere text neterminat, cu greșeli
Joc de rol
Alege personajul pe care îl preferi din textele studiate anul
acesta. Formați perechi sau grupe de câte trei și purtați un Gândește-te la ce ai
dialog pe diferite teme (În parc, La magazin, Aș vrea să fiu direc- învățat în această unitate.
tor etc). Ce ar spune personajul tău? Completează enunțurile
oral sau în scris:
Prezentarea proiectului
Cred că a fi copil
Vara povestește
înseamnă să … .
Realizați o expoziție cu lucrările voastre.
Am înțeles … .
Citiți colegilor de la clasele I și clasele pregătitoare întâm-
Mi-a plăcut … .
plările create de voi. Prezentați desenele ce le însoțesc.
AUTOEVALUARE – Pe o coală, scrie ce apreciere crezi că ți se potrivește pentru fiecare dintre
activitățile enumerate: Comunicare Citire Scriere Creație Lectură suplimentară Colaborare
• Mă descurc singur • Realizez, cu ajutor • Trebuie să exersez
Adaugă în portofoliul tău foaia pe care ai notat aprecierile. Scrie titlul unității de învățare.
Nu uita să completezi, împreună cu profesorul tău, fișa de observare a comportamentului
(pag. 144).
141
Ştiu şi pot RĂSPUNSURI LA EVALUĂRI
142
UNITATEA 6 – ÎNVĂȚ SĂ FIU
1. a. Luca a făcut o glumă răutăcioasă; b. rușinat; 2. a. de la fratele lui;
b. au zâmbit; c. este nepoliticos/răutăcios/agresiv; 3. prietenoase,
foarte, ieri, aceasta, întâmplarea, glumească, pregătea; 4. Se folosesc
corect cuvintele dintr-o/dintr-un; enunțuri scrise corect; 5. O opinie
exprimată clar.
143
Fișă de observare a comportamentului
(se completează la finalul fiecărei unități de învățare)
Pe o filă din portofoliu, realizează tabelul de mai jos.
Gândește-te la activitatea ta din orele de Comunicare în limba română. Citește cu atenție fiecare
comportament și bifează răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.
După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.
Comportamentul Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna
Am participat cu interes la lecții.
Am urmat instrucțiunile profesorului.
Am lucrat singur.
Am cerut ajutor când am avut nevoie.
Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.
Am vrut să răspund.
Am dus activitățile până la capăt.
Mi-am spus părerea.
Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.
144
Manualul este prezentat
în variantă tipărită
și în variantă digitală.
Varianta digitală are un
conținut similar celei tipărite.
În plus, cuprinde o serie de
activități multimedia interactive
de învățare (exerciții interactive,
jocuri educaționale, animații,
filme, simulări).
ISBN 978-630-319-194-2