1

INSTITUTUL TEOLOGIC BAPTIST BUCUREȘTI

CURS LIMBA EBRAICĂ BIBLICĂ: MORFOLOGIA

PĂRȚILOR DE VORBIRE

Lector Dr. DANIEL GHERMAN

2014
 2

CUPRINS
Prefață ............................................................................. 9
Lecţia I-Alfabetul consonantic al limbii ebraice ........... 12
1) Discuţie motivaţională: ..................................... 12
2) Alfabetul Ebraic: Istoric ....................................... 14
3) Tabelul alfabetului ebraic ()-otiyot ........ 19
4) Alfabetul ebraic ()-otiyot: Prezentare .... 21
Lecţia II: Vocalele în limba ebraică .............................. 30
1. Scurt istoric ........................................................... 30
2. Tabel al vocalelor:................................................. 32
Exerciţii:.................................................................... 36
Lecţia III........................................................................ 37
1. Patah “ascuns.” ................................................. 37
Exerciţii ................................................................. 42
Vocabular: ............................................................. 43
Lecţia IV ....................................................................... 46
1. Accente: ................................................................ 46
2. Consoane schimbătoare ........................................ 51
3. Mappiq .................................................................. 51
4. Împărţirea în silabe ............................................... 52
Exerciţii ................................................................. 54
Vocabular .............................................................. 57
Lecţia V - Literele guturale și articolul hotărât ............. 60
1. Literele Guturale ................................................... 60
2. Articolul hotărât .................................................... 62
Dublare prin compensare ...................................... 64
Dublare prin implicare .......................................... 64
Dublare prin disimilare ......................................... 64
3

Exerciții ..................................................................... 65
Vocabular .................................................................. 66
Lecţia VI ....................................................................... 67
1. Prepoziţii inseparabile ........................................... 67
2. Conjuncţia vav proclitic (în faţă) .......................... 72
Vocabular .............................................................. 74
Exerciţii ................................................................. 75
Lecţia VII-Substantivul ................................................. 78
1. Originea Substantivelor ........................................ 78
2. Genul Substantivelor ............................................. 79
Vocabular .............................................................. 84
Exerciţii ................................................................. 85
Lecţia VIII..................................................................... 88
1. Adjective: Genul şi Numărul .................................... 88
Vocabular .............................................................. 93
Exerciții ................................................................. 95
Lecţia IX ....................................................................... 97
1. Pronumele Personal Independent ...................... 97
2. Pronumele Demonstrativ .................................. 98
Exerciţii ............................................................... 100
Vocabular ............................................................ 100
Lecţia X....................................................................... 102
1. Substantivele şegolate ......................................... 102
2. Substantivul în forma Constructus. ..................... 105
Vocabular ............................................................ 114
Exerciții ............................................................... 115
Lecţia XI ..................................................................... 117
1. Sufixele pronominale la prepoziţii şi particule ... 117
2. Sufixele Pronominale cu Substantive ................. 124
Vocabular ............................................................ 125
 4

Exerciții ............................................................... 127

Lecţia XII .................................................................... 128
1. Verbul: Caracteristici Generale........................... 128
2. Verbul: Starea perfectă a tulpinii verbale Qal a
verbelor tari ............................................................. 133
3. Verbul: Înţelesul perfectului ............................... 135
4. Verbul: Ordinea în propoziţie ............................. 136
Vocabular ............................................................ 138
Exerciţii ............................................................... 139
Lecţia XIII................................................................... 143
1. Verbul: Celelalte structuri ................................... 143
Vocabular ............................................................ 146
Lecția XIV .................................................................. 150
Perfectul familiilor intensive Piel, Pual și Hitpael ...... 150
Lecția XV .................................................................... 152
Perfectul familiilor cauzative Hifil și Hofal................ 152
Exerciții ............................................................... 153
Lecţia XVI .................................................................. 155
1. Verbul: Qal Imperfect al Verbelor Tari .............. 155
Vocabular ............................................................ 160
Exerciţii ............................................................... 162
Lecția XVII ................................................................. 163
Verbul Imperfect familia Nifal ................................... 163
Exerciții ............................................................... 164
Lecția XVIII- Imperfectul familiilor intensive ........... 165
Imperfectul familiei Piel ......................................... 165
Forma Pualului imperfect ....................................... 166
Forma Hitpaelului imperfect ................................... 166
Traducerea Pielului imperfect ................................. 167
Traducerea Pualului imperfect ................................ 167
5

Traducerea imperfectului Hitpael ........................... 167

Vocabular ................................................................ 168
Exerciţii ................................................................... 169
Lecţia XIX .................................................................. 170
Imperfectul familiilor cauzative .................................. 170
Imperfectul Hifilului ............................................... 170
Traducerea Hifilului imperfect ............................... 171
Imperfectul Hofalului.............................................. 171
Traducerea Hofalului imperfect .............................. 172
Exerciţii ................................................................... 172
Vocabular ................................................................ 173
Lecţia XX .................................................................... 174
Imperativul verbelor tari ............................................. 174
Traducere imperativ ................................................ 175
Imperativul Nifalului .............................................. 175
Traducerea imperativului Nifal ............................... 176
Imperativul Pielului ................................................ 176
Traducerea Pielului imperativ ................................. 177
Imperativul Hitpaelului ........................................... 177
Traducerea Hitpaelului imperativ ........................... 177
Imperativul Hifilului ............................................... 177
Traducerea Hifilului imperativ ............................... 178
Imperativul cu sufixul  ......................................... 179
Imperativul cu particula  ...................................... 180
Comenzi negative sau prohibiţii în limba ebraică... 180
Vocabular ................................................................ 181
Exerciţii ................................................................... 182
Lecţia XXI .................................................................. 183
Infinitivul construct şi absolut .................................... 183
Utilizarea infinitivului constructus în sintaxă ......... 184
 6

Infinitivul absolut ........................................................ 185

Utilizarea infinitivului absolut ................................ 186
Exerciţii ................................................................... 188
Vocabular ................................................................ 189
Lecţia XXII ................................................................. 190
Participiul activ şi pasiv .............................................. 190
Traducerea participiului .......................................... 191
Exerciţii ................................................................... 193
Vocabular ................................................................ 194
Lecţia XXIII ................................................................ 195
Iusivul şi Cohortativul................................................. 195
Cohortativul ............................................................ 195
Exerciţii ................................................................... 197
Vocabular ................................................................ 199
Lecţia XXIV................................................................ 200
Verbele stative ............................................................ 200
Caracteristicile verbelor stative............................... 200
Vocabular ................................................................ 203
Exerciţii ............................................................... 204
Lecţia XXV ................................................................. 205
Verbele slabe în limba ebraică biblică ........................ 205
Triliteralitatea verbelor în limba ebraică................. 206
Radicalii slabi.......................................................... 208
Guturale şi schimbările vocalice ......................... 208
Nun ...................................................................... 209
Wav şi Yod ......................................................... 209
Reguli de găsire a rădăcinii verbelor .................. 210
Clasificarea verbelor slabe .................................. 211
Vocabular ............................................................ 212
Exerciţii ................................................................... 213
7

Lecţia XXVI................................................................ 215

Verbele Pe Gutural ...................................................... 215
Particularităţile verbelor Pe gutural ........................ 215
Vocabular ............................................................ 218
Exerciţii ....................................................................... 219
Lecţia XXVII .............................................................. 222
Verbe Pe alef ....................................................... 222
Exerciţii ....................................................................... 225
Lecţia XXVIII ............................................................. 226
Verbele Ayin Gutural .......................................... 226
Vocabular ............................................................ 227
Exerciţii:...................................................................... 229
Lecţia XXIX................................................................ 230
Verbe Lamed Gutural, Lamed Alef şi Lamed He230
Verbe Lamed alef.................................................... 231
Verbe Lamed He ................................................. 232
Folosirea verbului a fi  ....................................... 234
Vocabular ............................................................ 236
Exerciţii:.................................................................. 237
Lecţia XXX ................................................................. 239
Verbe Pe Nun .............................................................. 239
Vocabular ............................................................ 243
Exerciţii ................................................................... 244
Lecţia XXXI................................................................ 245
Verbe Ayin Vav şi Ayin Yod.............................. 245
Vocabular ............................................................ 248
Exerciţii ................................................................... 249
Lecţia XXXII .............................................................. 250
Verbele Pe Yod şi Pe Vav................................... 250
Particularităţi ale verbelor Pe yod şi Pe vav: ...... 250
 8

Vocabular ............................................................ 253

Exerciţii ................................................................... 254
Lecţia XXIII ................................................................ 255
Verbele Dublu Ayin ............................................ 255
Caracteristici ale verbelor Dublu Ayin ............... 255
Vocabular ............................................................ 257
Exerciţii ....................................................................... 258
Lecţia XXXIV ............................................................. 259
Relaţiile ce se crează între verbele slabe ................. 259
Verbe defective ....................................................... 259
Concluzii ..................................................................... 261
Vocabular .................................................................... 262
Exerciţii ....................................................................... 263
Verbele tari (regulate) ................................................. 265
Vocabular general ....................................................... 266
Bibliografie ................................................................. 287
Tabel sufixe pentru verbe la starea perfectă ............... 291
Tabel verbe tari ........................................................... 293
Tabel verbe Pe gutural ................................................ 296
Tabel verbe Pe gutural ................................................ 297
Tabel verbe Pe alef...................................................... 298
Tabel verbe Ayin gutural ............................................ 300
Tabel verbe Lamed gutural ......................................... 302
Tabel verbe Lamed Alef ............................................. 305
Tabel verbe Lamed He ................................................ 308
Tabel verbe Pe Nun..................................................... 311
Tabel verbe Pe Vav/Pe Yod ........................................ 314
Tabel verbe Ayin yod/Ayin vav .................................. 316
Tabel verbe dublu Ayin .............................................. 318
9

Prefață
Acest manual de limba ebraica este rodul unei munci de
peste zece ani atât la catedră cât și în bibliotecă. După
apariția primei cărți Curs Practic de limba ebraică
partea a doua verbul: Morfologie, București: Editura
Granada, 2012, au fost evenimente în viața autorului care
au contribuit la apariția acestui curs complet care să
 10

abordeze toate părțile de vorbire ale limbii ebraice, nu

numai verbul.
Mulțumiri pentru aceasta Institutului Teologic Baptist
din București, studenților; familiei: Anemona, Joseph,
Christina, Emanuel, Beniamin și Teofil; părinților: Petre
și Ana care m-au susținut în acest demers. Mai presus de
toți și toate se cuvine să mulțumesc lui Dumnezeu pentru
ajutorul primit în realizarea acestui curs referitoare la
limba poporului Israel.
11
 12

Lecţia I-Alfabetul consonantic al

limbii ebraice

1) Discuţie motivaţională:
De ce trebuie să trudim pentru învăţarea şi chiar
aprofundarea limbii Ebraice?

a) Pentru că limba Ebraică este cea în care au fost

scrise majoritatea cărţilor Vechiului Testament.
Proporția scrierilor VT în cadrul Bibliei este de 75%.

b) Pentru că traducerile Bibliei oricât de bine ar fi

realizate tot nu pot prezenta în limba tradusă atmosfera,
contextul antic şi chiar expresiile idiomatice pe care
textele originale le conţineau. Peter Enns consideră că
Biblia este o carte destul de complicată pentru a fi
înțeleasă: ”traducerile, oricât de necesare sunt ele, tind să
ascundă aceste provocări interpretative.”1

c) Pentru că în procesul de rescriere a

manuscriselor multe expresii au fost schimbate ca
urmare a evoluţiei limbii Ebraice.

1 Peter Enns, ”Protestantism and Biblical Criticism: One

Perspective on a Difficult Dialogue,” în Marc Zvi Brettler, Peter
Enns și Daniel J. Harrington, S.J. The Bible and the Believer: How
to Read the Bible Critically & Religiously (Oxford: University
Press, 2012), 157.
13

d) Pentru a predica cu putere și corectitudine

texte din Vechiul Testament. Paul D. Wegner atrage
atenția în mod corect că mulți creștini astăzi nu au o
viață spirituală solidă pentru că nu se predică din Vechiul
Testament:2
Creștinii moderni prezintă lipsa unei bogății și adâncimi în
viața lor spirituală pentru că nu aud predicat Vechiul
Testament cu aceeași urgență și putere așa cum este
predicat Noul Testament. Este mult prea superficial să se
folosească Vechiul Testament numai pentru ilustrații fără
să se descopere adevărata lui adâncime.

e) Martin Luther îndemna pe slujitorii Cuvântului

să se țină de deslușirea textului biblic în limbile originale
pentru că acestea sunt : ”teaca în care sabia Duhului este
ținută.”3

d) Dacă un Medic este obligat să înveţe pentru a

profesa medicina denumirea exactă în latină a părţilor
corpului uman, a mii de plante şi microorganisme,
precum şi a medicamentelor, cu atât mai mult un doctor
de suflete trebuie să trudească la aprofundarea limbilor
în care a fost scrisă cartea ce vorbeşte despre viaţa
veşnică.4

2 Paul D. Wegner, Using Old Testament Hebrew in Preaching

(Grand Rapids: Kregel Academic & Professional, 2009), 8.
3 Wegner, 27 sau Luther’s Works, ed. Jaroslav Pelikan și Helmut T.
Lehmann (Philadelphia: Muhlenberg, 1962), 45:359-360.
4 Viața veșnică trebuie înțeleasă după definiția Mântuitorului din
Evanghelia lui Ioan 17:3.
 14

e) Sunt multe lucruri inutile pe care le face omul

pe parcursul vieţii lui, iar învăţarea limbii ebraice nu este
chiar inutilă.

f) Programa şcolară prevede pentru studiile

theologice aprofundarea acestor limbi ca a tuturor
celorlalte materii.

2) Alfabetul Ebraic: Istoric

Nevoia omului de a păstra date, tratate, legi,
mituri, faptele de vitejie ale unei personalități istorice
rege, etc., l-a determinat să dezvolte o modalitate prin
care evenimentele importante să fie înregistrate și
reprezentate simplu pe un material ieftin, uşor de
prelucrat şi suficient de durabil. Se pare că materialul
folosit ca suport al scrierii a influenţat şi tiparul literelor.
De asemenea, se pare că toate stilurile de scriere antică s-
au dezvoltat din scrierea pictografică. Poporul spre care
majoritatea cercetătorilor tind să-i atribuie paternitatea
primelor scrieri pictografice este cel al sumerienilor.
Mai întâi, sumerienii cu aproape șase mii de ani în urmă
au înscris pe tăbliţe din lut evidenţe contabile, iar mai
apoi au încercat să redea activităţi, contracte. Prin
pictograme sumerienii au reprezentat la început lucruri
care țineau de același domeniu introducând astfel
ambiguitate în tălmăcirea scrierilor. Astfel, exista un
singur semn care indica atât cuvântul ”stea,” cât și ”cer,”
15

dar și ”zeu” și chiar adjectivul ”înalt”.5 Următorul pas

făcut în scriere a fost făcut de sumerieni prin realizarea
unei silabe care să evidențieze pluralul prin fonema
ME.6 Nevoia de a reda cuvinte abstracte a dus la
dezvoltarea unor logograme bazate pe un şir de foneme
ce alcătuiau cuvântul respectiv fiecare fonemă
reprezentând la început la rândul ei un alt cuvânt: 1.
iș - ca silabă (morfenă)
ișum-”lemn, copac”-(cuvânt).

2.
an- nu- tim (normalizare)
annûtim = ”acesta, aceasta”(cuvânt).
3.
maḫ - rum (normalizare)
maḫrum = ”primit” (cuvânt)
Astfel că în perioada clasică a limbii sumeriene
existau trei feluri de semne: pictograme ce reprezentau
obiecte concrete, ideograme care erau folosite pentru
redarea obiectelor dar și a conceptelor și silabograme sau
foneme care erau reprezentarea sunetului unei anumite
silabe. Problema principală era că această scriere
necesita cunoaștere unui mare număr de semne (600).
Nevoia de claritate a făcut ca sumerienii să fie obligați să
adauge la semnul respectiv o silabă care să arate dacă

5 Cuvinte preluate din cartea lui Ellis R Brotzman, Old Testament

Textual Criticism: A Practical Introduction, (Grand Rapids: Baker
Books House, 1994), 26.
6 Ibid., 26.
 16

este vorba de ”stea” sau de ”zeu”. Această clarificare

prin folosirea unei alte silabe a dus la mărirea zestrei de
semene și așa destul de mare.
Aşa cum s-a afirmat mai înainte se pare că
materialul folosit ca suport al scrierii a influenţat şi
tiparul literelor. Astfel, pe piatră se puteau uşor
reprezenta literele ca nişte cuie, la fel şi pe lutul ce era
din abundenţă pe malurile râului Tibru. Această formă
de scriere a fost numită de către savanţii moderni scriere
cuneiformă – tikip santakkim.
Acadienii au preluat scrierea de la sumerieni cu
4500 de ani în urmă și l-au perfecționat. Principala lor
contribuție a fost că au transformat scrierea sumeriană în
una silabică. Astfel au crescut numărul de semene de la
600 la 700 conținând : șase semne ce reprezentau vocale,
nouăzeci și șapte de semene ce reprezentau silabe
deschise (care se termină în vocale sau încep cu o
vocală), mai mult de două sute care indică silabe închise
(consoană-vocală-consoană) și trei sute de silabe care
reprezintă ideograme ce erau împrumutate de la
Sumerieni. Fiind o scriere silabică acadiana este de mare
ajutor în a înțelege cum se citeau vocalele chiar pentru
limba ebraică antică prin existența cuvintelor comune.
Dacă acadienii cei mai apropiaţi strămoşi ai
sumerienilor au renunţat la scrierea pictografică odată cu
dezvoltarea vocabularului lor, egiptenii au continuat şi
perfecţionat scrierea pictografică (prin aprox. 5000 î.Ch.)
transformând-o în scriere ieroglifică ca urmare a
prezenţei pe malurile Nilului a trestiei papirusului folosit
pentru producerea hârtiei. Semnele folosite în Egipt nu
17

au fost asemenea cu cele folosite în zona Mesopotaniei.

Spre deosebire de scrierea acadiană scrierea egipteană nu
prezintă vocale.
Cum poporul Israel a trebuit să stea în Egipt timp
de 400 de ani probabil Moise sau cine a inventat
alfabetul arhaic evreiesc, a conceput ca literele să
reprezinte pictografic lucruri din viaţa reală. Mai mult
scrierea evreiască se aseamănă cu cea egipteană și prin
faptul că nu conținea la început vocale. În peninsula
Sinai au fost descoperite astfel de scrieri arhaice în care
caracterul pictografic al literelor este pronunţat şi se
aseamănă cu literele arhaice evreeşti. De exemplu :
representa un cap de taur întors iar în acadiană alpu
înseamnă taur.
Cea mai mare parte a Vechiului Testament a fost
scrisă cu litere arhaice. Prin jurul anului 500 î.Hr. textul
în scriere arhaică a fost complet retranscris în litere
aramaice (consoane numai). Aceasta decizie de
schimbare a tiparului scrierilor sfinte evreieşti s-a datorat
devenirii limbii aramaice ca lingua franca în Orient.
Tradiţia atribuie lui Ezra transcrierea Torei în litere
regulate (drepte) aşa cum este relatat în Sanhedrin 21b-
22a:

Tora în original a fost dată lui Israel în caractere evreieşti şi

în limba sacră; a fost dată din nou lui Israel, în zilele lui
Ezra, în ketabh ‘shshură (scriere asiriană) şi în limba
aramaică. . . şi chiar dacă Tora nu a fost dată prin el[Ezra]
forma literelor a fost schimbată prin el.
 18

Toate celelalte cărţi ale Bibliei ce au fost scrise de la

acestă dată înainte vor păstra caracterul ebraic al limbii,
dar tiparul literelor va fi aramaic. Numai două cărţi
conţin texte şi în limba aramaică: Ezra şi Daniel. Prin
jurul anului 1000 d.Hr. evreii (massoreţi) au adaptat un
sistem de semne care să nu altereze textul consonantal
(ce era considerat sacru) prin care au redat vocalele
pentru fiecare cuvânt. Această vocalizare se spune că
este conformă cu realitatea după tradiţia încredinţată din
tată în fiu asupra modului cum se pronunţau în limbajul
original cuvintele.
19

3) Tabelul alfabetului ebraic ()-otiyot

Nume Formă Formă Trans- Pronunţie Val-
Finală literare oare
Num-
Erică
’alef  ’ Literă mută 1
Bet  B B ca în Bine 2
 B V ca în Vale
gimel  G G ca în 3
Găină
 G G ca în
Găină
dalet  D D ca în Dac 4
 D D ca în Dac
He  H H ca în Han 5
vav  V V ca în Vie 6
zayin  Z Z ca în Zori 7
chet  H CH ca în 8
Chel
Tet  T T ca în Tată 9
yod  Y I ca în Iar 10
Kaf  K K ca în 20
Kilogram
  K K ca în
Kilogram
 20

lamed  L L ca în Lac 30
mem  ‫ם‬ M M ca în Mac 40
nun   N N ca în Nuc 50
samek  S S ca în Sac 60
‘ayin  ‘ Literă mută 70
Pe  P P ca în Par 80
 ‫ף‬ P F ca în
Floare
ţade  ‫ץ‬ Ţ Ţ ca în Ţară 90
Qof  Q Q ca în 100
Quirinius
Reş  R R ca în Rac 200
Sin  Ś S ca în Sat 300
Şin  Ş Ş ca în Şnur
Tav  T T ca în Tac 400
 T T ca în Tac
21

4) Alfabetul ebraic ( )-otiyot:

Prezentare

 =  (alef) Aceastã literă nu are un

sunet specific, iar în frază nu se citeşte, totuşi este
considerată consoană mai ales la începutul silabei.
Numele lui Dumnezeu începe cu aceastã literã
)”elohim” şi numele omului
elohim(

()
 ”adam”.
=  ‘beit’ Literã ce are ca echivalent
în limba Românã sunetul consoanei „B”. Tora începe cu
aceastã literã )”bereşit” (trad. ”la
(

început”), cuvântul casă (beit). Este

simbolul casei şi arată ca o casă cu fereastra spre stânga.

 =  „gimmel” Echivalentul în

limba românã a consoanei ”G”. Cuvântul “mântuitor”
începe cu aceastã literã ( 
) goel. Arată ca o
cizmă al cãrui carâmb stă lăsat în faţă spre stânga.

 = ”dalet” Aceastã literã are

ca echivalent în limba româna consoana ”D”. Arată ca
un smnal C.F.R. lăsat. Este prima literă din cuvântul
 22

“uşă” ( ) „delet”, sânge ( )”dam”.

 = he aceastã literă poate fi
pronunţată ca un ”h” mai moale. Este aproape ca
sunetul ce-l faci când expiri aerul din plãmâni. Verbul
“a fi” are două din aceste litere (1 şi 3) ,
()”haia”.
 
= „vav” Această consoană are ca
echivalent în alfabetul românesc diftongul “Va”. Este
semnul specific al conjuncţiei “şi.” Apare întotdeauna
cuplat cu alte cuvinte. Este litera care formează cele
mai puţine cuvinte.

 =  “zain” Arată ca un stâlp cu o

streaşină (uluc de gard) către stânga şi dreapta dar oblic.
Echivalent în limba românã este diftongul “Za”. Verbul
“a aduce aminte, a aminti,” începe cu aceastã literã
( ) “zacar”. Se pare cã în limba română acest
cuvânt a fost împrumutat în forma substantivului
“zacanie” ce nu este altceva decât o cronică a morţilor.

 =  „heit” Arată ca simbolul

matematic “pi.” Pronunţia acestei litere este cea mai
23

dificilă, un “CH” expulzat din torace. Intră în

componenţa cuvântului ce exprimã condiţia omului
“păcat” ( )”cheta”.
 = ”teit” Pronunţia acestei consoane
nu diferă de “T”. Cuvântul “bun” începe cu aceastã
)”tov”.
literã (

= ”iod” Este cea mai mică literă din

alfabetul evreiesc. Arată ca o virgulă ridicatã deasupra
sau ca o limbă de foc. La această literă s-a referit Isus
când a spus “Nici o iotă nu va trece neîmplinită.”
Această literă intră în componenţa Tetragrameronului
“numelui lui Dumnezeu ce nu se pronunţă”
()”YHWH”.
 = ”kaf” Aratã ca un C întors
spre stânga şi se pronunţă ca litera “K”. Cuvântul “tot”
conţine ca primă literă această consoană ( )”kol”.

 = ”lamed” Arată ca cifra

cinci (5) căruia îi lipseşte liniuţa de deasupra. Este prima
şi a treia literă a cuvântului “noapte,”
 24

()”laila”.
 
= “mem” Această literă este ca
mod de reprezentare cea mai aproape de un pătrat, în
colţul din stânga având o buclă. M-ul românesc este
similar acestei litere. Cuvântul “apă” conţine această
literă ()”maim”.
= ”nun” Pentru a nu fi confundat
cu  aceastã literã se face ca un L întors spre stânga.
N-ul românesc este modul cum trebuie pronunţată
această consoană. Această literă este prima consoană a
cuvântului “suflet, fiinţă”( ) “nefeş”.

 =  “samek” Arată ca un cerc

cu o liniuţã deasupra spre stânga. Este prima literă în
compunerea cuvântului “Sinai” ( )”Sinai”.
 = ”ain” Învăţătorii evrei spun
despre aceastã literă că nu vorbeşte ci numai te vede.
Aceasta este o aluzie la cuvântul “ochi” ce are în
componenţă litera ( )”ain”. Însă este perfect
25

adevărat că această literă nu se pronunţă.

 =  “pe” Aceastã literă arată ca o

faţă de om cu gură dar fără nas. De fapt litera este în
componenţa cuvântului “gură” ( )”pe”.
 = ”ţade” Litera arată ca un Y
cu o codiţă întoarsă spre stânga. Se pronunţă ca şi ţ-ul
românesc. Intră în compunerea cuvântului “dreptate”
() “ţedeq”.
 = ”kol” Poate cel mai apropiat
de pronunţia acestei litere este ”K”. Cuvântul “voce” are
în componenţă această literă ( )”kol”.
 =  “reiş” Se pronunţă ca şi R-
ul românesc. Cuvântul “ticălos” are în compunere
aceasta literã ( ) “raşa”.

 =  “sin” Se pronunţă ca un

“S”. Cuvântul “prinţ” are în compunere această literă
 26

()”sar”.
 =  “şin” Se pronunţă ca un
“Ş”. Se scrie ca un E întors în sus cu un punct în dreapta
sus. Cuvântul “pace” are prima literă această consoană
()”şalom”.
 = ”tav” Se pronunţã ca “T”.
Codiţa din stânga trebuie să se termine cu o ieşire mai
pronunţată spre stânga pentru ca litera să nu fie
 Aceasta este prima literă a
confundată cu het ( ).

cuvântului “lege” ()”tora”.

4.1. Pronunţia recomandată este cea care se

aseamănă cu ebraica modernă şi este o pronunţie sefardă
considerată cea mai apropiată de ebraica antică. Se
consideră că iudeii au ajuns în Spania pe vremea lui
David şi au întemeiat acolo o colonie care a rezistat până
când au fost expluzaţi din Spania de inchiziţie în 1492 şi
s-au refugiat în Imperiul Otoman. În Spania evreii au
fost numiți sefarzi spre deosebire de țările nordice
germanice europene unde au fost numiți așkenazi. Evreii
așkenazi au dezvoltat o limbă compozită ce conține
cuvinte evreiești și cuvinte germanice ce a fost numită
idiș.
27

4.2. Alfabetul Evreiesc (otiyot) se compune din

22 de consoane,  şi  sunt considerate o singură
literă.

4.3. Ebraica ca şi alte limbi semitice se scrie şi se

citeşte dela dreapta către stânga. Orice carte în limba
ebraică va avea începe de la sfârşit către început deci în
mod invers față de cum sunt cărțile în limbile moderne.
În acest manual literele ebraice sunt scrise de la dreapta
spre stânga iar comentariul românesc de la stânga spre
dreapta.

4.4. În limba ebraică nu sunt litere capitalizate,

majuscule, de început de propoziţie sau de început de
cuvinte proprii.

4.5. Literele alfabetului evreiesc sunt divizate în

funcţie de modul cum se folosesc organele vocale în
pronunţarea lor în cinci categori formând cinci cuvinte
mnemotehnice pentru a fi ușor reținute:
a) Guturale AHaChAR: ;
;
b) Labiale, buzale BuMP:

c) Palatale GiKaQ: ;

d) Limbale DaTaLaNaT:;

e) Dentale ZaSeȚaRSiȘ:.
 28

4.6. Şase consoane pot apare în textele biblice cu

sau fără un punct (dagheş) în interiorul lor: ,
, , , , . Pronunţarea
consoanelor cu punct diferă de cele fără punct, totuşi
urechea studentului neexperimentat poate distinge
differenţe numai pentru două consoane:

1.  = b, dar  = v;
2.  = p, dar  = f.
Punctul din aceste şase consoane se numeşte dageş
(străpuns) lene. Cele şase litere au fost transliterate
pentru a fi uşor reţinute şi introduse în formula: literele
BeGaD KeFaT.
Foarte important: Literele BeGaD KeFaT primesc
dageş lene întodeauna când sunt poziţionate ca prima
literă a cuvântului sau când sunt prima literă din
silabă. De asemenea literele BeGaD KeFaT nu
primesc dageş lene când sunt precedate de o vocală.

4.7. Cinci litere îşi schimbă forma când se

poziţionează ca ultima literă a cuvântului:

Forma normală:

Forma în poziţie finală a literelor KaMNeFeŢ
29

este: 

Exerciţii:

1. Scrieţi şi pronunţaţi alfabetul ebraic de mai multe ori

până când sunteţi siguri că l-aţi învăţat.

2. Repetați alfabetul ebraic după cele patru grupe de

consoane: 1.guturale, 2. cele ce iau dagheş lene, 3.
consoanele care au forme terminale și 4. în funcţie de
modul cum se pronunţă.
 30

Lecţia II: Vocalele în limba

ebraică

1. Scurt istoric

În cadrul procesului de dezvoltare a textului

ebraic biblic pe care-l avem astăzi, se disting patru etape:
a) Etapa antică, cuvintele erau formate numai din
consoane. Această etapă începe cu momentul când
textul a fost scris de către autor şi se termină prin secolul
IX-X î.d.C.
b) Etapa mezoantică, începând cu secolul X
î.d.C. şi terminând cu secolul al V-lea î.d.C. În această
etapă s-au retranscris unele texte şi pentru redarea
vocalelor s-au folosit unele consoane ,  , ,
formânduse grupul de vocale numit mater lectiones.
c) Etapa recentantică, începând cu secolul al V-
lea î.d.C. şi terminând cu secolele IV-VI d.C. În această
etapă s-a produs schimbarea tiparului literelor din arhaic
ebraic în nou aramaic, aşa numite fonturi unghiulare.
d) Etapa medievală, când Masoreţi formează
sistemul vocalic al textelor biblice. Au fost trei sisteme
în concurenţă care să fie folosite pentru redarea modului
de vocalizare a cuvintelor şi anume: Babilonian,
Palestinian, şi Tiberian. Până la urmă sistemul de
vocalizare Tiberian s-a impus peste celelalte. Ben Asher
a fost un cărturar Evreu ce a contribuit la această
31

standardizare. Astfel în jurul anului 1000, textul ce-l

avem astăzi a fost complet realizat.
 32

2. Tabel al vocalelor:
 
Clasa Vocale Vocale Vocale Vocale Şeva
voca- lungi scurte şeva hatef mut
lică simple comple
xe

C C C G C

(āşeva şeva
a qameţ

)
patah (a) (e)
hatef-
patah(â)
Pro-
nunţie
“a”
Pro-
nunţie C C C G C
“e” ţere- segol
 (e)
hatef-  ()
i yod (ē)

şeva
segol
şeva (e)

C
ţere()

Pro- C C

nunţie hireq- hireq()
“i” yod(‫)מ‬
33

C
hireq()
Pro-
nunţie C C C G C
“o”
Pro-
holem-
vav(‫)פ‬
qameţ- şeva
(‫)ץ‬
(e)
hatef-
(‫)ע‬

nunţie şeva
“u” C hatuf qameţ

holem(
)

C C
şureq ( )
qibbuţ
(‫)ש‬

2. 1. Legenda tabelului:

C = orice consoană din alfabetul ebraic;

G= numai consoanele guturale din alfabetul
ebraic;
(X)
= transliterarea semnului vocalei în caractere
latine.

2. 2. Vocalele hatef sunt considerate jumătate de

voucale ce apar numai sub consoanele guturale. Din
 34

considerente gramaticale vocalele au fost prezentate într-

o anumită ordine, vocale lungi→scurte→şeva
mobile→hatef→şeva mut. Această aranjare va fi de
folos şi ulterior când vom studia formarea substantivelor
şi verbelor în a observa modul cum se schimbă vocalele
în cuvânt.

2. 3. Aranjarea în acest mod a tabelului vocalelor

este deasemenea utilă pentru a înţelege cum se schimbă
vocalele în prezenţa accentelor tari. Când un cuvânt este
accentuat cu un accent tare se spune că acel cuvânt este
“în pauză,” adică toate legile normale de vocalizare
încetează, iar acel cuvânt este vocalizat în felul următor:
a) dacă în forma iniţială acel cuvânt avea şeva mut sau
orice altă vocală mai mică decât vocala lungă a clasei
vocalice din care făcea parte atunci vocala se va schimba
către cea mai lungă vocală a clasei; şi b) dacă vocala era
lungă va continua să-şi păstreze valoarea cea mai lungă.
Astfel, verbul ( șamar) ”el a ținut” când
este la pauză vocalizat cu qameț sub a doua consoană
(șamar). Așadar, trebuie văzută o dinamică a
schimbărilor acestor vocale, dar care nu se desfăşoară în
mod haotic, ci după legile prezentate anterior. Mai mult
această dinamică de schimbare a vocalelor prezentate
conform tabelului apare ca o deplasare de la stânga spre
dreapta şi de la dreapta spre stânga.
2. 4. Pronunţia acestor vocale este aproximativă.
Pentru a avea o pronunţie corespunzătoare studentul ar
trebui să trăiască într-un mediu evreiesc.
35

2. 5. O atenţie deosebită trebuie dată lui qameţ


( ) şi qameţ-hatuf ( ) care se scriu la fel dar se
pronunţă altfel. Regula de citire a lui qameţ sau qameţ-
hatuf este următoarea şi va fi studiată ulterior în
profunzime: o silabă închisă va avea întotdeauna o
vocală scurtă deci qameţ-hatuf dacă nu este accentuată şi
nu are o vocală care face parte din altă clasă vocalică.
Până se va discuta acest subiect (împărţirea în silabe)
trebuie să se ştie că, qameţ apare cu mult mai des decât
qameţ-hatuf. De asemenea uneori un meteg (o linioară
verticală dedesubtul primei litere a cuvântului în stânga
vocalei , citeşte hăkmăh şi nu hokmăh) îmi
indică că vocala este qameţ şi nu qameţ-hatuf.

2. 6. În alte texte decât Biblia Hebraica

Stuttgartensia se realizează o combinare între punctele
diacritice ale lui şi  şi vocala holem. Astfel pentru
aceste texte în loc de , apare (moseh),

Moise. De asemenea, pentru litera şin în loc de  ,

va apare  (şone’) “duşman.”

2. 7. Cuvintele ce conţin la sfârşitul lor o

combinaţie patah-yod sau qameţ-yod se vor pronunţa ca
un diftong “ai.”

2. 8. Vocalele şeva pot fi atât semivocale cât şi

 36

.
mute şi în ambele cazuri sunt scrise la fel ( ) Când
sunt semivocale ele pot fi identificate ca fiind dedesuptul
primei litere din cuvânt sau dedesuptul primei litere din
silabă. Vocalele hatef sunt numite vocale compuse şeva.

2. 9. Matres lectiones pot fi scrise

integral (tobîm) sau redus(tovbîm).
Exerciţii:

1. Învaţă aceste vocale conform prezentării tabelului.

2. Utilizând toate consoanele alfabetului scrie-le
împreună cu toate vocalele şi pronunţă silabele astfel
formate.
3. Folosind vocabularul din lecţia următoare scrie
vocalizarea următoarelor cuvinte:
 (2) 
(1) (3)  (4)

 (5)  (6) 

4. Repetă pronunţia cuvintelor de la exerciţiul precedent.
5. Învaţă care sunt vocalele tari şi care sunt cele slabe.
37

Lecţia III

1. Patah “ascuns.”

Înaintea literelor finale guturale  

, , şi un
patah nesilabic apare sub litera guturală dacă cuvântul nu
sfârşeşte într-o vocală din clasa “a.” Această vocală se
pronunţă înaintea guturalei finale,  ru(a)h „duh”,
„vânt”;  re(a)‘ prieten.
2. Maqqef (  )
Maqqef este o linioară orizontală superioară
(cratimă) care leagă împreună două sau mai multe
cuvinte. Cuvintele se pronunţă ca unul singur, accentul
deplasându-se de la primul cuvânt la ultimul. Ca urmare
a acestui fapt în primul cuvânt apar schimbări vocalice
de o treaptă, în cazul în care vocala iniţială este lungă se
trece la vocala scurtă.
Exemple:
Cuvântul , (kol)“tot” când apare
singur are o vocală lungă holem între prima şi a doua
consoană. După ce formează o structură prin maqqef cu
un alt cuvânt accentul se deplasează către silaba finală al
celui de-al doilea cuvânt astfel încât structura nou
 38

formată este în instabilitate ca urmare a faptului că o

silabă închisă neaccentuată trebuie să aibe o vocală
scurtă (cum se formează silabele se va discuta în lecţia
următoare). Instabilitatea este rezolvată prin reducere cu
o treaptă a vocalei lungi holem la vocala scurtă qameţ-
hatuf.

 +  ( )* 

kol-remes (“toate târâtoarele”).
 + 
()*  
mah-yyiqra-’lo (“cum îl va chema”).

3. Semnul complementului direct (`et)

Un complement direct este un cuvânt asupra căruia
acţiunea verbului este îndreptată. Complementul direct
poate fi definitivat sau nedefinitivat. În limba ebraică
poate fi identificat, de obicei, când este definitivat că este
precedat de particula  . Această particulă nu se
traduce şi poate apare singură înaintea complementului
direct sau legată prin maqqef când complementul este
nedefinitivat. În ultimul caz în unitatea sintactică
realizată prin maqqef apare o reducere a vocalei lungi
ţere la vocala scurtă segol în primul cuvânt al structurii.
39

Exemplu (Geneza 3:24):

+   ()*

 , ‘et-derek (al drumului).
4. Dageş Forte

În prima lecţie am văzut că literele BeGaD-

KeFaT primesc dageş lene atunci când sunt la începutul
cuvântului sau al silabei. Scopul acestui semn fiind
fonetic pentru ca să atragă atenţia celui ce le citeşte şi să
le pronunţe mai clar şi apăsat (aspru).
Dageş forte este identic cu dageş lene în aspect
dar cu totul diferit în funcţie. Dageş forte serveşte în a
reprezenta dublarea unei consoane. Dageş forte poate fi
întâlnit în toate consoanele cu excepţia literelor
guturale:    
, , , , . Aceste din urmă litere
când ajung în situaţia de a fi dublate lucrează după o altă
regulă ce va fi explicată într-o lecţie ulterioară.
Transliterarea literelor with dageş forte este dublând
consoana: =pp, =qq, =bb.
Reguli pentru identificarea lui dageş forte în cuvinte:
1. Orice literă din alfabetul ebraic care nu este
literă Begad Kefat şi conţine un punct în interior
conţine un dageş forte, consoana respectivă este
 40

dublată.
2. Dageş forte este conţinut de o literă Begad
Kefat când acea literă este imediat precedată de o
vocală.

Exemple:  dām (sânge) litera cu punct 

este o consoană Begad Kefat care nu este precedată de o
vocală şi punctul este un dageş lene.
t hillā(h)(laudă) conţine două litere ce
e

au un punct în interior  şi . Litera  este o Begad

Kefat ce nu are în faţă nici o vocală, deci conţine dageş
lene. Litera  este o consoană alta decât grupul de
litere Begad Kefat, deci se aplică regula întâi, punctul
este dageş forte.
zikkaron (amintire, pomenire) conţine o
literă Begad Kefat al cărui punct este dageş forte
conform regulii număru doi.
Notă: Există o abatere de la aceste reguli în cazul
literelor SqiMeN-LeVY ( , ,      
, , , , ).
Literele SQiMeN-LeVY când au sub ele un şeva vocalic
au tendinţa să piardă dageş forte. Un exemplu este în
Geneza 1: 3;  
vayehî-ʼor (şi a fost
lumină). În mod normal conjuncţia “Şi” se scrie
vav+patah+ dublarea consoanei următoare, în cazul
acesta ca urmare a acestei anomalii, şeva vocalic
41

determină pierderea lui dageş forte din “yod.”

5. Şeva mut
În lecţia precedentă am prezentat vocalele şi
semivocalele. Am văzut că semivocale pot fi vocala

simplă şeva ( ) şi vocalele compuse şeva-hatef ( , ,  
ֳ). Tot în tabelul vocalelor am prezentat pe şeva mut (
) ce nu este vocală sau semivocală. Aşa cum se
observă nu este nici o deosebire în modul de reprezentare
a lui şeva vocalic şi şeva mut. Cu toate acestea în
transcriere latină şeva vocalic se scrie (e) superscript iar
şeva mut nu se scrie. Pentru a deosebi şeva mut se aplică
următoarele reguli:
1. Dacă ultimele două litere ale unui cuvânt au
sub ele semnul şeva atunci şeva final este mut
( , niqtalt “ea a fost ucisă,” şeva sub ultima
consoană este mut ).
2. Dacă ultima consoană a unui cuvânt sau silabă
are sub ea un şeva atunci acesta este şeva mut ( 
,
melek “rege,” şeva este mut).
3. Dacă două şeva sunt adiacente în interiorul
cuvântului atunci primul şeva este mut, iar al doilea
vocalic ( , yiqţelū, “ei ucid”, şeva sub qof’
este mut ).
4. Şeva mut nu poate sta sub o literă ce conţine
dageş forte, într-un astfel de caz avem numai şeva
 42

vocalic (  , quţţelū, “ei au fost omorâţi,” şeva

este vocalic.
5. Într-o lecţie ulterioară vom discuta mai în
amănunţime aşa numitul fenomen “lupta dintre şeva-
uri.” Pentru acum se poate spune că în procesul de
inflexare al substantivelor cu sufixe sau al adaosului de
prefixe (în cazul prepoziţiilor   
, , ) la cuvinte ce
au prima literă cu un şeva vocalic se produce acest
fenomen al luptei între şeva-uri.
Regulă:Două şeva-uri vocalice nu pot sta
împreună (nu pot fi adiacente) şi atunci se produce un
salt al primului şeva din cuvânt de la o semivocală la o
vocală de obicei hireq. Dacă prima semivocală era
hatef-patah atunci saltul nu se mai face la vocala hireq ci
la o vocală corespunzătoare şeva-ului compus (patah).

Exemple: Geneza 1:15


  ( )   +(în
*

întinderea);
   (înţelepte)

Exerciţii

1. În exercițiu de mai jos literelor BeGaD

KeFaT adaugă dageș lene:
43

1.2.3.4.5.6.7.8.9.

2. Încercuiește cuvintele ce conțin dageș forte:
2.
1.

3.4.5.6.
7.
3. Încercuiește cuvintele ce conțin șeva mut:
1.2.3.4.5.6.7.

Vocabular:

De la această lecţie înainte va urma o secţiune

conţinând două zeci de cuvinte ce este recomandabil să
fie învăţate de student. O recomandare ce poate fi de
ajutor celor ce nu ştiu ce metodă ar fi mai eficientă
pentru învăţarea acestor cuvinte va fi oferită în
continuare, aşa numiata metoda a „maşinuţelor”. Este
bine ca fiecare cuvânt să fie scris pe un cartonaş 20x40
mm, pe o parte cuvântul în ebraică pe cealaltă
traducerea. Studentul va citi cuvântul în ebraică
încercând să-l memoreze şi apoi va citi traducerea.
Procedeul acesta va continua pentru toate cuvintele apoi
va fi reluat până ce toate cuvintele sunt memorizate.
Când un cuvânt se încăpăţânează a fi memorat cartonaşul
 44

cu acel cuvânt se pune separat şi se va repeta ulterior

până studentul va fi sigur de memorarea acelui cuvânt.
Repetarea zilnică a acestor cuvinte va asigura
înregistrarea în memorie pe timp îndelungat a acestora.
Alegerea cuvintelor următoare se bazează pe
principiul frecvenţei prezentat de Larry A. Mitchel în
cartea A Student’s Vocabulary for Biblical Hebrew and
Aramaic. Totuşi din lista prezentată de Mitchel nu toate
cuvintele sunt selectate aici ci numai câteva iar
traducerea lor nu este conformă cu traducerea prezentată
de el. Cine doreşte întreaga listă poate apela direct la
această carte.

1.   tată, capul

spune,
pronunţa.
a zice, a

familiei, strămoş.
2.   ,
6.  pământ,
ţară, ţinut, uscat.

 (subst. pl.) 7.  (pr. rel.)
“om, soţ. care, pe care, în care.
3.  (aproape 8.  (prep) cu,
întotdeauna cu maqqef) alături de; semnul
la, către, spre, (în complementului direct
c.ontext) în, împotrivă. intraductibil; pe.
4..  nume 9.   (vb.) a veni, a
general pentru intra, a merge, a se duce.
Dumnezeu
5.  (vb.) a
10.  fiu, băiat.
45

11. 
(vb.) a se
întâmpla, a deveni, a fi,
a exista.
12. nume divin
unpronunţabil, se
substituie cu “Adonay”
=Domn sau “Elohim”=
Dumnezeu.
13. zi, ziuă.
14.  Israel.

15. (conj.) că, ca,

pentru că, când, dar,
căci.
16. ,  tot,
toate.
17. (adv.) nu.
18. rege.

19. ( prep.) pe,

conform cu, după,
împotrivă.
20.  (vb.) a
face, a construi.
 46

Lecţia IV

1. Accente:

Pe lângă sistemul de vocalizare prezentat anterior

textul ebraic conţine şi un sistem de accente care
contribuie la vocalizarea cuvintelor prin marcarea silabei
tonice, altele au fost folosite pentru a uşura cantabilitatea
cuvintelor în cazul slujbei, iar altele pentru punctuaţie.
Aşa cum biserica Ortodoxă are ca practică liturgică
cântarea textului biblic, evreii cu mult timp înainte
foloseau acest procedeu cu textul Vechiului Testament.
Cântarea lor semăna cu o litanie care nu are cap şi nici
coadă ci continua la nesfârşit și se unduiește necontenit.
Muzica modernă orientală aduce întocmai cu felul
evreilor de a cânta textul biblic. O lege generală despre
amplasarea acentelor este că oricare ar fi accentul
întotdeauna este pus pe silaba tonică.

Accentele de punctuaţie servesc să lege sau să

deslege cuvinte între ele şi să coboare sau să accentueze
intonaţia silabelor. În interesul acestui manual vor fi
prezentate numai următoarele accente de punctuaţie:

1. 1. Accente disjunctive:
a). ‘atnah indică unde prima jumătate de
vers se termină. Acest semn ca vârful unei suliţi este
plasat dedesuptul silabei accentuate al ultimului cuvânt
47

din prima jumătate a frazei. Nu trebuie să se înţeleagă că

cele două părţi sintactice formate ca urmare a acestui
accent trebuie să fie egale în număr de cuvinte ci vor fi
egale în sens şi ideea ce o prezintă.

Vers/linie
--------------------------------------------------
A doua stanză Prima stanză
------------------------˰ --------------
‘atnah
b). Al doilea disjunctiv(despărţitor) semn
este silluq, o linioară verticală dedesuptul silabei
accentuate de la ultimul cuvânt al versului/liniei urmat
imediat de sof pasuq:

Vers/linie
---------------------------------------------------
sof pasuq A doua stanză
Prima stanză
 ֽ-----------------------֑--------------
silluq ‘atnah

Aceste accente şi alte câteva au tăria să schimbe

vocalizarea acelui cuvânt (e.g., Jud.
18:30 compară  happasel (idolul) cu Jud.
 48

18:31  (pesel)7, cuvântul ce primeşte accentul se

spune că este “în pauză.”
În cele ce urmează sunt date alte exemple de
cuvinte la pauză:

Forma normală Forma la pauză

1)   ʼani (eu) 
2) ʼereț (pământ, domeniu, ţară) 

3) ʼatta(h)(tu) 
4)  mayim(apă) 
Exemplu: Genesa 1:1;
‫יםֵאתֵהַ ָּש ַמיםֵ ְּוֵאתֵהָּ ָּ ָֽא ֶרץ׃‬
ֵ ‫ֹלה‬ִ֑ ֱ‫אשיתֵבָּ ָּ ָ֣ראֵא‬
ֵ ‫ר‬ֵ ‫ְּב‬
sof pasuq silluq ‘atnah

bereșit baraʼ ʼelohim ʼet hașșamayim veʼet haʼateț

1. 2. Accentul Munach

7
Unii cercetători consideră că această diferenţă s-ar datora
unei structuri differite pentru acest substantiv când este într-o formă
absolută v. BDB, p.820).
49

˼
Accentul Munach ( ) este cel mai puternic
accent conjunctiv. Cuvântul cu acest accent nu trebuie
separat de următorul cuvânt.

1. 3. Acentul tonicei şi poziţiile ei

Fiecare cuvânt ebraic are un accent phonetic care

de obicei este poziţionat pe ultima silabă a cuvântului
(vezi că în ebraică citirea se face de la dreapta la stânga,
deci ce în româneşte ar părea prima silabă în ebraică este
ultima). Când tonica cade pe ultima silabă a cuvântului
aceasta nu este reprezentat în textul Masoretic vocalizat.
În ebraică se spune când ultima silabă este tonică că este
milraʽ “ultima silabă”),
Milra‘ (

e.g.,davar. În cazul cuvântului melek

accentul tonic cade pe penultima silabă a cuvântului. În
această situaţie se spune că acentul este Mil‘el

( “penultima”). Deci cuvintele în limba
ebraică au accentul tonic Milra‘ sau Mil‘el. Pentru
cuvinte formate din mai multe silabe decât două accentul
tonic poate fi pe ultima sau pe antepenultima silabă
niciodată nu va fi la două silabe depărtare de ultima
silabă.

1. 4. Accentul Meteg
 50

Acest accent are aceiaşi aparenţă ca silluq dar

diferă de acesta prin faptul că pe când silluq stă
întotdeauna sub silaba toniqă a ultimului cuvânt din
frază, meteg poate să stea oriunde în afară de ultima
silabă a cuvântului. În continuare sunt date câteva din
funcţiile ce le are meteg:
a) Două vocale lungi într-un cuvânt pot avea
meteg pentru a accentua o vocală în pronunţie.
Exemple: 
ʼanoki (eu) Atât holem cât şi
qameţ sunt vocale lungi deci necesită un accent (meteg).
 laraqi(a)ʽ(întinderii)
Uneori meteg nu apare chiar dacă cele două vocale
qameţ sunt lungi (Gen 1:7). Pe când în Gen. 1:8 meteg
apare şi este legat de intonaţie.
b) Este adesea folosit pentru a întări pronunţia
vocalei lungi sau scurte dinaintea vocalei simple sau
compuse şeva.
Exemple: vay hi (şi a fost)
e

 haʼadama(h)(pământul)
c) De asemenea poate fi folosit cu vocalele lungi
ce se află înainte de maqqef.
Exemplu: Gen. 2:6  ʼet-
e
kol-p nei-haʼadama(h)(toată suprafaţa pământului).
51

2. Consoane schimbătoare
Două consoane ale alfabetului evreiesc în
anumite condiţii se transformă în matres lectionis sau
vocale lungi. Acestea sunt:  şi . Când sunt la
începutul silabei aceste litere funcţionează ca toate
celelalte consoane. Când  este la sfârşitul silabei îşi
pierde calitatea de consoană şi devine matres lectionis.
 devine matres lectionis (vocale) numai când stă ca
ultima consoană din cuvânt.

Exemple: Primul cuvânt al Genezei conţine un

 mut (o altă denumire a acestei litere într-un astfel de


caz)  b reșit. Ştim că  este mut pentru

e

că nu este urmat de nici o vocală.

Primul verb al versului doi al capitolului 1 din
Geneza conţine un  mut hay ta(h).
e

3. Mappiq

Există o excepţie pentru litera  în cele discutate


la punctul anterior. Litera uneori îşi păstrează
valoarea de consoană chiar şi la sfârşitul cuvântului. De
aceea pentru a o deosebi de situaţia când are valoare de
 52

matres lectionis (majoritatea cazurilor), adică de vocală,

în textul vocalizat al Vechiului Testament s-a aplicat un
punct în interiorul literei ce reprezintă consoana (e.g.
 “sămânţa ei,” Gen. 3:15).
4. Împărţirea în silabe

Aşa cum împărţirea în silabe în cazul limbii

române se bazează pe existenţa vocalelor şi a
consoanelor și în limba ebraică aceaste elemente
contribuie la formarea silabelor. Trebuie spus ca un
principiu general că în limba ebraică fiecare consoană cu
excepţia consoanei finale şi a lui  în cazurile
menţionate la secţiunea nr. 3 trebuie să fie urmate de o
vocală o semivocală sau şeva vocal sau mut. O altă
regulă este că niciodată cuvântul nu va începe cu o

vocală cu excepția conjuncției ”și” . Limba ebraică nu

acceptă ca în silabe să fie formate ciorchine de consoane.
O silabă a unui cuvânt evreiesc trebuie să conţină una şi
numai una vocală întreagă.

4. 1. Se disting patru forme de silabe:

1. Silaba Simplă Deschisă are forma Cv (echiv.

română “ta-ta”); unde C=orice consoană, iar v=orice
vocală.
53

 = | davar prima silabă

este Cv

2. Silaba Simplă închisă are forma CvC.

= |davar a doua silabă

este CvC.
3. Silaba Complexă Deschisă de forma
C Cv (echiv. Română “negi”). Unde e = orice semivocală
e

şeva ori hatef.

 d varim (Cuvinte)
 e

=| prima silabă este de tipul C Cv e

4. Silaba Complexă închisă de forma CeCvC

(echiv. Română “răsad”).

 b rit (legământ, alianţă) = un

e

cuvânt dintr-o silabă de tipul CeCvC.

4. 2. Regula vocalelor în silabele simple. Ebraica

este o limbă bazată pe accentul ce se pune în cuvânt
astfel încât aceaşi formă scrisă a cuvântului poate avea
sensuri complet diferite când accentul cade în alt loc
decât ultima silabă (cum este cel mai frecvent) pe prima
e.g. nacha(h)“ea se odihneşte” o formă a
verbului  nu(a)h, poate avea un alt sens când
 54

accentul este pe ultima silabă naha(h)“a conduce,

a călăuzi”. În limba Română ceva asemănător se petrece
în cadrul jocurilor de cuvinte: “Mergi la şcoală? Nu
merg la şcoală; sau Nu, . . . merg la şcoală.”
Două cuvinte care memorate va ajuta pe student
să stabilească uşor ce vocală este potivită pentru silabele
simple funcţie de poziţia accentului:
davar(cuvânt, lucru) -- forma Cv/CvC
 melek(rege) -- forma Cv/CvC
Pornind de la aceste cuvinte patru reguli pot fi
elaborate:
a) Într-o silabă deschisă neaccentuată vocala este
lungă;
b) Într-o silabă accentuată închisă vocala este
lungă;
c) Într-o silabă dechisă accentuată vocala este
scurtă;
d) Într-o silabă închisă neaccentuată, vocala este
scurtă.

Exerciţii

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte şi specifică ce

fel de silabe sunt:
55

Exemplu: = |de tip

C CvC/CvC (complex închisă/ simplă închisă).
e

a). 
b). 

c). 

d). 

e). 

f).

g). 

h). 

i). 

j). 

2) Pentru următoarele cuvinte împarte în silabe şi arată
ce fel de vocale (lungi/scurte) apar în silabe
folosind cele patru legi expuse mai sus:

a). 
b).

c)  d). 

 56

e)  f). 

g)  h) 
57
A

3. Exersând cuvintele vocabularului

precedent rezolvă aritmogriful următor ştiind că pe
latura AA este unul din numele lui Dumnezeu.

Vocabular

1)  (conj.) dacă, atunci.

 2) ; (pron. personal) eu.
3) casă, familie.

4)  (Pi) a vorbi.

8

5) cuvânt, discurs, lucru, chestiune,

problemă.
6) David.
7)  (pron. personal) el.

8) a merge, a umbla, a veni.

9) ( pron. personal) ei

10) (pron. personal) ele

11) (interjecţie) iată

12)  (pron. dem. m.) acest, acesta.

13)  (pron. dem. f.) această, aceasta.

14)  mână, putere, tărie.

15)  a ieşi (afară), a porni, a se duce, a

pleca.

8
Această formă (Qal) a verbului este hipotetică.
 16) a şedea, a sălăşlui, a rămâne, a sta, a
locui.
17) (prep.) înaintea, în faţa, dinaintea, în
prezenţa.
18) 
(prep) de la, din, de pe, din partea, din
cauza, (comp.) decât, ca.
19) a da, a oferi, a pune, a plasa, a aşeza, a
fixa, stabili.
20)  (prep.) către, spre, până la, pe când, în
timp ce.
Lecţia V - Literele guturale și
articolul hotărât
1. Literele Guturale

Următoarele litere sunt considerate în această

categorie:   , , , , şi uneori  (AHaChAR).
Ceea ce face ca aceste litere să necesite un tratament
special în raport cu celelalte consoane sunt anumite
particularităţi pe care numai aceste litere le au.

1. Aceste litere nu acceptă șeva vocalic simplu, ci

numai şeva vocalic compus. Cel mai adesea 
primesc hatef-patah, dar când este într-o poziţie
apropiată de silaba tonică (nu în toate cazurile e.g.
 ) primeşte hatef-segol. Totuşi, în cele mai multe
cazuri se comportă ca celelalte litere guturale adică

primeşte hatef-patah. De asemenea  când este

precedată de segol primeşte hatef-segol dacă aceasta este
vocalizarea cerută. Rar vor fi întâlnite guturale care să
primească semivocala hatef-qameţ. Fobia guturalelor
pentru semivocalele hatef este aşa de mare încât adesea
şeva mut este transformat într-o semivocală hatef,9
vocala consonei precedente guturalei rămânând scurtă.

2. Literele guturale nu pot fi dublate. Totuşi când

alte reguli o cer literele guturale determină schimbări în
ce privește vocala consoanei precedente. Silaba
precedentă guturalei devine deschisă neaccentuată şi deci
necesită lungirea vocalei ce-i urmează (vezi tabelul
vocalelor) după următoarele legi:
1) dacă este patah, vocala se ridică la qameţ (e.g.
în secţiunea următoare se va discuta pe larg modul cum
se construieşte articolul hotărât acum exemplu este
folosit numai pentru ilustrarea acestei reguli):

+ʘ= ( + ʘ)

 
2) dacă este hireq, vocala se ridică la ţere;
3) dacă este qibbuţ, vocala se ridică la holem.

O excepţie se remarcă în cazul lui  şi  când

9
 ”a fi
Una din excepţiile la această regulă este verbul 
mare, grandios” care primeşte şeva mut în conjugarea Nifal perfect
(Ex. 15: 6, 11) şi Hiphil imperfect ”și a
fost minunată”(Is. 42:21).
nu se mai aplică regula lungirii vocalei din silaba
precedentă ci se consideră că aceste consoane sunt
dublate prin implicaţie:

+ ʘ = ( ʘ) 

(templul)
3) Literele Guturale au o ”foame” după vocale de clasa
”a” atât înainte cât și după acestea.
Această preferință este observată în special cu literele
guturale ”tari”,  și .
4. Literele guturale ,  și aflate la sfârșitul
cuvântului și care sunt precedate de vocale
neschimbabile tari de tipul matres lectionum care nu
sunt din clasa ”a” iau atunci un patah furtivum care
trebuie introdus între vocală și guturală.
Ex. ruah „duh, spirit”
2. Articolul hotărât

2. 1. În ebraică nu există articol nehotărât.

Absenţa articolului hotărât poate arăta că substantivul se
află în una din următoarele situații: forma lexicală a
cuvântului, prezența articolului nehotărât, articolul
hotărât când cuvântul este un nume propriu, articolul
hotărât când este un cuvânt urmat de sufixul pronumelui
personal şi într-o ultimă instanță când este un substantiv
într-un lanţ genitival.

pâmânt, un pământ, o ţară;

Exemple:

sau “în ţara Şinear” (Gen. 10:10).

“cuvânt, un cuvânt”; sau

 “cuvântul lui” (schimbarea vocalică va fi
discutată într-o lecţie ulterioară).

2. 2. Articolul hotărât se aplică întotdeauna unui

substantiv ca un prefix. Articolul hotărât îşi păstrează
aceaşi formă indiferent de genul şi numărul
substantivului.

2. 3. Definitivarea unui substantiv poate fi uşor

recunoscută şi adesea “bănuită” când respectivul cuvânt

prezintă prefixul: “ʘ ” he’ + patah + dageş forte
(dublarea consoanei următoare; numai pentru o consoană
diferită de guturale), e.g.,  “viaţa, sufletul.”
2. 4. Când substantivul articulat începe cu o
consoană guturală atunci se pot observa următoarele
cazuri:
Dublare prin compensare
,  şi , forma
2. 4. 1. Când guturalele sunt

prefixului este  he’+qameţ, e.g.,  “omul,”

 “cetatea,”  “capul.”

Dublare prin implicare
2.4.2. Înaintea consoanelor și articolul este
de forma  (He cu patah). Literele He și Chet fiind
guturale, nu pot fi dublate formal, ci doar prin implicație
sau virtual.
Exemplu:
”profetul,” „văzătorul”.
”bogăția”.
Dublare prin disimilare
2.4.3. Înaintea consoanelor guturale de forma
, și  forma articolului hotărât va fi (He plus
șegol) dublarea fiind prin disimilare sau trecere de la
clasa vocalică “a” la “e”.
Exemple:
”murmurul”, “zgomotul.”
”bunul”, “piosul”, “drept credinciosul”.
”vinovăția”, ”nelegiuirea”.

Exerciții
1. Atașați prefixul articolului hotărât la următoarele
cuvinte:





2. Identificați regulile ce se aplică guturalelor
pentru următoarele cuvinte:
 
 


Vocabular
1. văduvă
2. sclavă

3. cale, cărare

4. vie, ca plantă.

5. psalm

6. gând

7. a planta

8. piatră, stâncă, faleză

9. scrib, scriitor

10. problemă, necaz, efort.

11. a face.

12. plăcere, favoare.

13. țap

14. a devasta.

15. groază.
 Lecţia VI

1. Prepoziţii inseparabile

În comparaţie cu limba greacă, ebraica are puţine

prepoziţii care să aducă semnificație în analiza sintactică.
Câteva din prepoziţiile în limba ebraică sunt inseparabile
şi ataşate ca prefixe substantivelor, iar altele sunt
independente şi funcţionează ca prepoziţiile din limba
română.

1.1 Prepoziţiile inseparabile:10

 = în, lângă, prin, cu.
 = ca, ca şi, după, conform cu.
= la, spre, pentru.
Prefixarea lor se realizează în felul următor:
1.1.1 Prepoziţiile inseparabile sunt scrise cu

10
În textele poetice pot fi găsite formele lungi independente ,
 şi  .
semivocala şeva înaintea consoanelor care sunt urmate
de vocale întregi, cu excepţia cazului când stau înainte
de tonica cuvântului (vezi nr. 1.1.2.).
Exemple:
tyviÞarEB. “în început” “ca un

nume”  “pentru eternitate.”

1.1.2. Când prepoziţia inseparabilă este ataşată la
silaba tonică a unui substantiv, vocala de după prepoziţie
va fi qameţ (în mod special pentru vocalele din clasa
“a”).
Exemplu:
 (spre apă, la apă)
1.1.3. Prepoziţiile inseparabile sunt scrise cu
hireq când sunt ataşate înaintea unei consoane ce are un
şeva vocalic. Aceasta se datorează regulei “luptei dintre
şeva-uri,” (două şeva-uri vocalice nu pot sta în poziţii
adiacente, primul şeva se ridică la vocala hireq iar al
doilea rămâne ca şeva vocalic).
Exemple:
 (pe firmament)

 (care să guverneze)

Când consoana ce urmează prepoziţiei este yod
care la rându-i este urmată de un şeva vocalic atunci se
reduce consoana yod şi se formează o vocală hireq-yod
după procedeul următor:
+ ()*
 (în Iuda)
1.1.4. Când o prepoziţie inseparabilă este ataşată
la un substantiv a cărui consoană iniţială (o guturală) este
urmată de un şeva compus atunci prepoziţia va lua
vocala scurtă corespunzătoare semivocalei hatef. Vocala
scurtă dinaintea semivocalelor hatef va fi scrisă cu un
accent suplimentar de tipul meteg.
Exemple:
(în adevăr)
(pentru boală)
N.B. -Uneori înaintea unui  care are un hatef-s gol, e

prepoziţia primeşte un ţere şi vocala hatef-s gol a lui 

e

este pierdută.
Exemplu:

 (pentru
Dumnezeu)
1.1.5. Când o prepoziţe inseparabilă este ataşată
unui substantiv ce prezintă articolul hotărât semnul
articolului hotărât consoana  este pierdută (nu şi
dublarea consoanei următoare şi nici vocalizarea) şi locul
lui este luat de consoana prepoziţiei inseparabile.
 Exemple:
(omul) (ca omul)
(inima)  (în inima)
(oraşul)  (pentru
oraşul)
1.2. Pepoziţiile separabile sunt următoarele:
la, către înaintea, în faţa
pe, deasupra din
cu sub, înloc de
între    după
până lângă
1.3. Prepoziţia prezintă particularităţi
deosebite ce necesită explicaţii speciale:
1.3.1 Când apare înaintea substantivelor definite
(cu articolul hotărât) se scrie în formă întreagă unită prin
maqqef.
Exemplu:
 din pământul
1.3.2. Înaintea substantivelor nedefinite (ce nu au
articol hotărât) care au în poziţia iniţială o consoană ce
nu este guturală  se scrie mem+hireq+dublarea
consoanei următoare.

Exemplu: + 

dintr-un rege
N.B.- Când consoana iniţială a substantivului este yod
urmată de şeva vocalic atunci yod se transformă în
vocala hireq-yod.
Exemplu:

+
 (din Iuda).
1.3.3. Înaintea substantivelor nedefinite ce au
consoana iniţială o guturală prepoziţia ia forma
mem+ţere.
Exemplu:

+ dintr-un om
+ dintr-o cetate
+ dintr-un vârf
+ dintr-un munte
1.3.4. Prepoziţia  poate fi folosită în
comparaţii.
Exemplu:
 Ps: 118:9

”Mai bine să cauţi adăpost în Domnul decât să te
încrezi în cei nobili(cei mari)”.

2. Conjuncţia vav proclitic (în faţă)

Conjuncţia vav poate fi tradusă “şi,” “dar,” “aşa (de),”
“astfel” şi “dacă.” Conjuncţia vav stă întotdeauna ca un
prefix inseparabil. Forma conjuncţiei vav este
determinată de consoana iniţială a cuvântului la care este
ataşată. Întotdeauna conjuncţia vav stă înaintea oricărei
alte prepoziţii.
2.1. Apare înaintea tuturor consoanelor cu
excepţia buzalelor ,  şi , având forma .
Exemple:
şi pământul şi un om
2.2. Este scris  (şureq) înaintea consoanelor
buzale ,   
şi şi înaintea tuturor consoanelor ce
sunt urmate de şeva simplu semivocalic cu excepţia lui
yod..
Exemple:
 şi feminin şi
între, şi din
 
2.3. Înaintea lui ( ), vav ia un hireq, iar yod
pierde şeva pentru că se schimbă în vocală şi vav + yod
are forma  . Exemplu:
+ şi
Iuda
2.4. Când vav este urmat de un şeva compus
atunci semivocala şeva va lua vocala scurtă
corespunzătoare semivocalelor hatef. Un meteg va apare
după vocala scurtă.
Exemple:
şi eu şi boala şi adevăr
2.5. Înaintea cuvintelor monosilabice şi a celor cu
mai multe silabe dar care au tonica pe silaba adiacentă

conjuncţiei vav, vav proclitic va avea forma ( ) .
Exemplu:
şi rău
şi reptile
2.6. Când conjuncţia vav este prefixul numelor
divine se produc următoarele transformări:

+
 
(şi Dumnezeu).
(şi Domnul)
din

+

Vocabular
timp.
a vizita, a
număra, a avea grijă de,
a pierde.
Faraon.
, turmă de
oi.
a se apropia, a
veni aproape.
Solomon.
, şase.
şaizeci.
(s.f.) piatră.
,
Avraam.
pământ,
ţărână.
Cel măreţ,
Dumnezeu.
braţ, pătrat. păcătui.

(Pi) a căuta. putere, bogăţie,

armată.
graniţă, dragoste,
teritoriu. bunătate, îndurare,
a aminti. credincoşie.

sămânţă.
a greşi, a
Exerciţii

1. Ataşează prepoziţia la următoarele cuvinte, mai
întâi fără articol şi apoi cu el. Ţine cont şi de
schimbările care au loc cu literele BeGaD KeFaT.
Exemple: într-o ţară, în
ţara
1. 2. 
3. 4. 

5. 6. 

7. 8. 
  la următoarele cuvinte:
2. Ataşează prepoziţia

1. 2. 

3. 4. 

5. 6.

7. 8. 

9. 10. 


3. Ataşează conjuncţia “şi” la următoarele cuvinte
dând traducerea corespunzătoare:
1.   2. 
3.   4. 

5.   6. 

7.   8. 


 Lecţia VII-Substantivul

1. Originea Substantivelor
Funcţie de originea lor putem avea două clase de
substantive:
1.1. Substantive primitive ce au o origine
necunoscută:
Exemple:
(ʼav)tată (ʼem)mamă
(qeren)corn (ʽayin)ochi
(ben)fiu (bat)fiică
(yom)zi (layla(h)) noapte
(yad)mână (dam)sânge
(pe(h))gură (șem)nume
1.2. Pentru majoritatea substantivelor originea lor
este verbul:
“cuvânt,” din ”el a vorbit”
“rege,” din “el a stăpânit”
2. Genul Substantivelor
În limba ebraică substantivele sunt masculine sau
feminine. Singura cale ca acestea să fie identificate în
mod sigur la ce gen sunt, este consultând dicţionarul.
Substantivele de gen masculin sunt cel mai greu de
identificat întrucât ele nu au o regulă specială de
identificare.
2.1. Substantivele de gen feminin pot fi
identificate în felul următor:
2.1.1. Substantivele ce se referă la persoane
feminine sau animale vor fi feminine.
Exemple:
fiică femeie
iapă
2.1.2. Substantive având terminaţia  de obicei
sunt de genul feminin.
Exemple:
lege mâncare
an
2.1.3. Câteva substantive îşi schimbă genul prin
la formele masculine ale lor:
adiţia sufixului
Exemple:
rege regină
 prinţ prinţesă
profet profetesă
2.1.4. Substantive terminate însunt de cele
mai multe ori la genul feminin:
Exemple:
adevăr legământ
uşă
2.1.5. Substantivele ce denumesc părţi ale
trupului sunt din punct de vedere gramatical feminine
Exemple:
mână ochi
picior
3. Numărul substantivelor
Substantivele în limba ebraică au trei numere:
singular, plural şi dual. Multe substantive singulare nu
au, aşa cum am văzut, un sufix caracteristic ce să le
determine genul şi numărul singular. Substantivele la
plural suferă schimbări în ce priveşte vocalizarea. Când
cuvântul primar a fost monosilabic, se formează două
silabe; vocala primei silabe se lungeşte la cea mai lungă
vocală a clasei vocalice din care face parte în cazul când
avem o vocală scurtă în această poziţie. Când cuvântul
nou format este gata să realizeze trei silabe sub primul
radical al cuvântului se produce o reducere a vocalei la
şeva vocalic iar vocala următoare dacă este din clasa “e”
este înlocuită cu qameţ. Toate aceste transformări se
petrec sub supravegherea legilor de vocalizare prezentate
anterior.
3.1. Substantive masculine la plural
3.1.1. Cele mai multe substantive au la plural
sufixul  astfel că se ajunge de la forma singulară
la forma plurală :
cal cai
copac copaci
munte munţi
cuvânt cuvinte
carte(sul) cărţi
rege regi
fiu fii
N.B. Câteva substantive au forme îngheţate care
nu pot fi deduse din formele singulare:
Exemple:
om oameni
zi zile
3.1.2. Câteva substantive masculine la singular
au ca plural sufixul care este pluralul folosit pentru
substantive feminine.
Exemple:
tată taţi
loc locuri
voce voci
3.2. Terminaţii feminine la plural
3.2.1. Cele mai multe substantive au la plural
sufixul 
Exemple:
iapă iepe
lege legi
poruncă (miţvot) porunci
duh duhuri
ţară ţări
N.B. Câteva substantive au o formă la plural ce
nu poate fi anticipată.
Exemple:
mamă mame
fiică fiice
 3.2.2. Câteva substantive de genul feminin la
singular primesc sufixul masculin la plural.
Exemple:
femeie femei
cetate cetăţi
3.2.3. Câteva substantive prezintă ambele sufixe
 
la plural şi
Exemple:
generaţie sau generaţii
an sauani
3.3. Substantive duale. Aceste părţi morfologice
sunt de obicei acele substantive ce exprimă perechi, în
mod special organe ale corpului.
3.3.1. Sufixul pentru substantivele duale are
forma  Se observă că accentul cade pe consoana
finală a rădăcinii substantivului. Exemple:
ureche urechi
mână mâini
buză buze
picior picioare
3.3.2. Câteva substantive apar cu sufixe ce
reprezintă dualul dar nu arată a avea un înţeles de
pereche:
Exemple:
apă ceruri
Ierusalim Egipt
În tabelul următor vom însuma toate aceste
informaţii despre genul şi numărul substantivelor într-un
tabel pentru a putea fi reţinute mai uşor şi pentru a
identifica forma substantivelor în textul biblic original:

Tabel al terminaţiilor substativelor

Gen\număr Singular Plural Dual
Masculin -

Feminin
  
Se observă din tabel că substantivul la masculin singular
nu are terminaţie.

Vocabular
; câmp nas, mânie.
deschis.
;
poartă. Babilon,
; duşman. babilonian.
legământ. pustie, stepă,
carne. păşune.

lună nouă, lună. familie,

clan.
a fi puternic, (s) circuit;
(Hi) a captura. (adv.) de jur împrejur,
păcat, jertfă împrejurimi.
pentru păcat. a întoarce, (Hi) a
a trăi, a fi viu. lua, a desprinde.

a tăia, a a servi, a sluji.

extermina, a face un ardere de tot.
legământ.
pâine.
(s) forţă,
măreţie, (adv) foarte,
excesiv.

Exerciţii
1. Adăugaţi terminaţiile la plural pentru următoarele
substantive şi indică genul fiecăruia:

1. 2. 3. 4. 5. 

 6. 7. 8. 9. 10. 
2. Găsiţi rădăcinile următoarelor substantive :
1.  6. 
2.  7. 

3.  8. 

4.  9. 

5.  10. 


3. Traduceţi următoarele:

1. 
2. 
3. 
4. 
5. 
6. 
7. 
8. 
9. 

10. 
 Lecţia VIII
1. Adjective: Genul şi Numărul
1. 1. Funcţia adjectivelor este aceea de a descrie sau
a limita un substantiv. Iată în cele ce urmează
câteva exemple din cele mai folosite adjective la
forma masculin singular:
(gadol)mare, voluminos(zaqen)bătrân
(numai pt. persoane)
(chadaș)nou (chazaq)puternic
(chay)viu (chakam)înţelept
(tov)bun (yafe(h))frumos,
chipeş
(yașar)drept, direct (mar)amar
(ʽaz) puternic (qadoș)sfânt
(qaton)mic (qarov)apropiat
(qașe(h))greu, dificil, încăpăţânat
(rav)mult, mare
(rachoq) îndepărtat (raʽ)rău
(tamim)perfect, complet, întreg
1. 2. Adjectivele de mai sus sunt la forma masculin
singular şi pot fi folosite numai cu substantive la forma
masculin singular nearticulate. Deci adjectivele respectă
întocmai genul, numărul şi articolul substantivelor ce le
sunt ataşate. Formarea adjectivelor se face astfel; funcţie
de substantivul pe care îl modifică adjectivele la forma
singular masculin iau terminaţia (-im) pentru
substantivele masculine plurale,(a(h))pentru

substantivele feminine singulare, şi (ot)pentru

substantivele feminine plurale. Aceste terminaţii ale
adjectivelor sunt consistente şi uniforme chiar când
substantivele descrise sunt neregulate în forma lor la
plural.
Exemple:
(ʼav tov) un tată bun
(ʼavot tovim) (nişte) taţi
buni
(ʼișșa(h) tova(h)) o femeie
bună
 (nașim tovot) (nişte) femei
bune
1. 3. Structura de bază (masculin singular) a anumitor
adjective suferă schimbări în vocalizare când genul şi
numărul este ataşat. Aceste schimbări depind în general
de numărul de silabe din care este formată forma de bază
a adjectivului.
1.3.1. Pentru adjective monosilabice:
1.3.1.1. Adjectivele monosilabice ce conţin vocale
neschimbabile (matres lections)  nu îşi
schimbă structura vocalică internă la adăugarea
terminaţiilor.
Exemplu:
(ms) (mp) (fs) (fp)
bun   
1.3.1.2. Adjectivele monosilabice ce se termină într-o
consoană ce nu este guturală şi care conţin o vocală
scurtă în silabă vor reţine nemodificată acea vocală când
o terminaţie este adăugată dar se dublează ultima
consoană a formei bazice a adjectivului (CvCCvC).
Exemple:
(ms) (mp) ( fs) (fp)
viu  
puternic  

mult 
1.3.1.3. Adjectivele monosilabice care se termină în
guturale şi care au o vocală scurtă în silabă îşi vor
modifica forma de bază prin alungirea vocalei iniţială la
vocala cea mai lungă a clasei vocalice din care face parte
(CvGvC).
Exemple:
(ms) (mp) (fs) (fp)
amar   
rău   
1.3.2. Adjective bisilabice:
1.3.2.1. Toate adjectivele bisilabice vor avea un
qameţ iniţial în forma de bază ce la
adăugarea terminaţiei se va reduce până la
şeva vocalic (CeCvCvC), în cazul când prima
consoană este o guturală atunci prima vocală
se va reduce la şeva compus ( ) . 
Exemple:
(ms) (mp) (fs) (fp)
bătrân   
puternic  

1.3.2.2. Adjectivul bisilabic “mic” se comportă

diferit de regulile stabilite anterior:
Cholem este înlocuit cu patah iar radicalul “nun” se
dublează.
 Exemplu:
(ms) (mp) (fs) (fp)
mic 
1.3.2.2. Adjectivul bisilabic care se termină în va

pierde când terminaţia care indică genul şi

numărul este adăugată.
Exemplu:
(ms) (mp) (fs) (fp)
frumos  
2. Funcţiile Adjectivelor:
2.1. Adjective substantivale:
Adjectivele substantivale sunt acele adjective folosite ca
un substantiv.
Exemple:
 (tov) unul bun

 (tova(h)) una(femeie) bună

2.2. Adjective atributive:
Adjectivele atributive sunt acele adjective care limitează
direct un substantiv. De obicei adjectivele atributive
sunt poziţionate după substantivul ce îl descriu, iar dacă
se încearcă sublinierea adjectivului atunci ordinea este
inversă.
Exemple:
 (haʼiș hattov)bărbatul bun
(haʼișșa(h) hattova(h))
femeia bună
2.3. Adjective predicative:
Adesea în limba ebraică apar construcţii de propoziţii
fără verb formate dintr-un substantiv şi un adjectiv. De
obicei adjectivul predicativ apare poziţionat înaintea
substantivului. Ceea ce este însă specific adjectivului
predicativ este faptul că adjectivul va agrea cu
substantivul de data aceasta numai în gen şi număr nu şi
în articulare. Când se traduce o astfel de propoziţie
verbul este suplinit cu una din formele verbului “a fi”.
Exemplu:
(tov haddavar)Cuvântul este
bun. (1 Împ. 2:38)

2.4. Adjective predicative duble:

Două adjective predicative sunt adesea utilizate să
descrie un substantiv.
Exemplu:
(tov-veyșar
yehwah)”Bun şi drept este Domnul.” (Ps. 25:8)

Vocabular
=(adv., conj.) de
asemenea, întradevăr
=ochi, fântână
=vb. a cunoaşte, =vb. a se ridica
a observa
; ;
=Iuda =zece;
douăzeci
=preot =vb. a striga, a
; =inimă, chema, a numi
eul, minte, voinţă
=vb. a se
=vb. a lua întinde, a lăsa, a îngădui,
; ; a trimite

=(pron. interog.) =(adv.) acolo

Ce? Cum? = nume
=vb. a muri = an
=Moise ;
=viaţă, suflet, =(num.m;f) doi
gât
=servitor
Exerciții
1. În ce formă sunt folosite următoarele adjective,
care este funcția acestora?

1 .


3

4

5

6

7

8

9

10


2. Potrivește perechea potrivită:

1.( ) un mare rău.

( ) o piatră mare.
( ) mulți fii.
( ) mari împărați. 

( ) duh rău.

( ) femeie frumoasă.

( ) multe zile.

( ) o țară depărtată.

( ) o țară depărtată.

( ) o cetate mică.

 Lecţia IX

1. Pronumele Personal Independent

1.1. Pronumele personal apare scris în două ipostaze:
separat şi legat de alte elemente ale propoziţiei. Când
este scris separat el poartă numele de pronume personal
independent. Când este în legătură cu alte elemente ale
sintaxei se numeşte sufix pronominal şi pentru că apare
la sfârşitul acestor elemente ale sintaxei. Într-o lecţie
ulterioară vor fi studiate sufixele ce trebuiesc adăugate
prepoziţiilor, verbelor şi substantivelor. În această lecţie
vor fi studiate formele pronumelui personal independent
folosit în frază ca subiect.
1.2 Formele pronumelui personal independent sunt:
(ʼanoki), (ʼani)Eu(1cs);
(ʼanu), (nachnu), (ʼanachnu)
noi(1cp)
 (ʼatta(h))Tu(2ms)
(ʼattem)voi(2mp)
(ʼat)Tu (2fs); (ʼattena(h)),
(ʼatten)voi (2fp)
(hu)El (3ms);
(hemma(h)), (hem)ei(3mp)
(hi)Ea; (3fs)
 (henna(h)),  (hen)ele (3fp)
1.3 Exemple de propoziţii ce conţin pronume personal
independent (de obicei propoziţiile sunt fără verb):
 (ʼani yehva(h)) Eu sunt
Domnul (Ex.6:8)
(ʼatta(h) ʼel raʼi)Tu eşti
Dumnezeu care mă vede (Gen.16:13)
 (ki y hva(h) e

hu haʼelohim) Căci El Domnul este Dumnezeu (2

Cron.33:13)
Se observă că pronumele în toate aceste situații are o funcție
predicativă, adică se traduce împreună cu verbul ”a fi”.

2. Pronumele Demonstrativ
2.1. Pronumele demonstrativ este folosit în a semnala un
lucru sau o persoană ce necesită într-o mulţime de
elemente o atenţie specială: “Aceasta este mama lui
Ionel!” (Sunt multe mame dar numai cea indicată este
mama lui Ionel).
2.2 Formele pronumelui demonstrativ:
Singular Plural
apropiat: masc. (ze(h))-acesta (ʼelle(h))
 aceştia
apropiat: fem. (zot)-aceasta (ʼelle(h))
 acestea
depărtat: masc. (hu)-acela () (hem)
(hemma(h)
aceia
depărtat: fem. (hi)-aceea ()(hen)
( henna(h))
 acelea
2.3. Pronumele demonstrative au aceeaşi funcţie ca şi
adjectivele:
1) Când au funcţie atributivă ele agrează cu substantivul
la care este modificator în gen, număr şi articulare:
 (haʼareț hazzot)acest pământ
(Gen.15:7)
Dacă un substantiv este modificat şi de un adjectiv atunci
ordinea de scriere în frază este: substantiv, adjectiv,
pron.demonstr.
(haʼareț hattova(h)
hazzot) acest pământ bun (Deut. 4:22).
2) Când pronumele demonstrativ este folosit cu funcţie
predicativă atunci, pronumele demonstrativ va agreea
întotdeauna cu substantivul în gen şi număr, dar
niciodată nu va lua articol.
(ze(h) hayyom)Aceasta (este) ziua.
(Jud.4:14)

Exerciţii
1. Identificați pronumele personal și funcția acestuia
în următoarele propoziții:
1.
2. 

3. 

4. 


Vocabular

om cale, drum,

frate călătorie, (extins) obicei

după, în spate (pron.) Ea

fiică munte
(adj.) mare (vb.) a fi bun;
(adj.) Bun; (subst.)
oameni, naţiune Bunătate
Ierusalim Egipt
ca (Ni) a fi lovit;
(adv.) aşa, încât (Hi) a izbi

(adv., adj., subst.) a păcătui, a

călca alături
sigur, drept, dreptate
o sută. a ridica, a căra, a
duce
apă.
 Lecţia X

1. Substantivele şegolate
Şegolatele sunt substantive formate din două
silabe care prezintă următoarele caracteristici:
1.1. La singular aceste substantive sunt întotdeauna
accentuate pe prima silabă.
Formele după care pot fi încadrate aceste substantive
sunt qatl, qitl, qutl (qtl substantiv paradigmă ce se
traduce ”măcel”, ”masacru”  qetel) pentru că în
prima silabă iau vocale din clasa “a”, “e” şi “o”. Aceasta
se datoreşte faptului că original aceste substantive erau
iniţial cu radicalul al treilea formând o silabă închisă de
tipurile: cum, cim, cam (c-orice consoană):
qatl (mavet)moarte
qitl(sefer)carte

qutl (boqer)dimineaţă
După cum se observă în a doua silabă şegolatele iau
şegol iar dacă a doua consoană este o guturală (cum
aceasta preferă clasa vocalică “a” ) vocala va fi patah:
(melek)rege
(naʽar)băiat, tânăr
1.3. Prin adăugarea pluralului substantivelor, şegolate se
vor alinia cu unul din următoarele modele funcţie de gen,
pentru masculin (şi uneori feminin) qetālim şi pentru
feminin qetālot.
1.3.1. Pluralul substantivelor masculine care nu încep cu
o guturală:
(zevach)sacrificiu,jertfă
(zevachim)jertfe
(melek)rege, împărat

(melakim)regi
(sefer)carte
(s farim) cărţi
e

(boqer)dimineaţă
(b qarim) dimineţi
e

Alte substantive în acest grup sunt (lista nu este

comprehensivă):
(beged)îmbrăcăminte (baʽal)stăpân
(gefen)viţă (kerem)vie
(yeled)copil.
1.3.2. Pluralul substantivelor feminine care nu încep cu o
guturală:
(delet)(f) uşă (d latot) uşi
e

(nefeș)(f) suflet (n fașot) e

suflete
1.3.3. Pluralul substantivelor masculine care încep cu o
guturală (guturalele preferă clasa “a” pentru semivocala
hatef) :
servitor servitori
turmă turme
cort corturi
1. 3.4. Pluralul substantivelor feminine care încep cu o
guturală:
(f) piatră pietre
(f) ţară ţări
(f) sabie săbii
1.3.5. Pluralul substantivelor cu terminaţii la dual:
(f) ureche urechi
(f) corn coarne
 (f) picior picioare
1.4. Unele segolate au numai formă la singular dar nu şi
la plural:
(f) cunoaştere dreptate
argint iarbă
soare mâncare
pâine imagine, asemănare 
sămânţă
Notă: Schimbările vocalice ce le au formele
substantivelor șegolate când sunt la numere diferite nu
sunt haotice ci determinate de patru faze ale evoluției
acestor substantive.
Prima fază a fost cea semită timpurie când existau trei
forme malku, malka, malki (rege), în a doua fază s-a
pierdut terminația și a rămas doar forma malk, a treia
fază a fost când se formează două silabe ma-lek. A doua
silabă se formează primind o vocală de clasa ”e”. A
patra fază este când și în prima silabă se schimbă vocala
de clasă ”a” în cea de clasă ”e” și forma finală este me-
lek.

2. Substantivul în forma Construită.

2.1. Un substantiv poate fi scris în limba ebraică în două
forme, forma absolută şi forma constructus. Forma
absolută a substantivului este forma de dictionar. Forma
constructus este o comprimare vocalică a formei absolute
atunci când ea permite şi se regăseşte în textul sacru în
toate lanţurile genitivale.
Substantivul în limba română are următoarele cazuri:
1.Nominativ(răspunde la întrebarea ”Cine? Ce?”);
2.Genitiv (Al cui? A cui? Ale cui?); 3.Dativ (Cui?);
4.Acuzativ (Pe cine? Pe ce?); 5.Vocativ.

2.2. Un lanţ genitival sau o expresie în construct este

asocierea împreună a două sau mai multe substantive
(până la patru) în propoziţie. Asocierea poate fi prin
simpla alăturare “păsările cerului,”
sau prin utilizarea lui
maqqef  “toate păsările
cerului.” Ultimul substantiv într-un astfel de lanţ este în
stare absolută, în timp ce substantivele ce preced cel în
stare absolută sunt în forma constructus. Aceste lanţuri
genitivale aşa cum arată numele au funcţia de a exprima
o relaţie genitivală între substantive.
2.3. Substantivele într-un lanţ genitival sunt pronunţate
ca o structură unitară. Accentul în aceast lanţ cade pe
ultimul substantiv, cel în stare absolută. Datorită plasării
accentului pe tonica substantivului în stare absolută se
produce o destabilizare vocalică în substantivele
precedente din cadrul lanţului genitival. Au loc
schimbări vocalice după cum urmează: a) silabele
închise neaccentuate vor lua vocala scurtă a clasei
vocalice din care făcea parte vocala lungă precedentă; b)
pentru silabele dechise ce sunt la două sau trei silabe
depărtare de tonică vocala se reduce la şeva vocalic; şi c)
nici o schimbare nu are loc pentru silabele prezentate
anterior dacă vocalele din interiorul silabei sunt
următoarele:    
, , , .
2.4. Schimbările ce au loc cu substantivele în constructus
sunt prezentate mai întâi pentru plural şi apoi pentru
singular:
2.4.1. Când substantivele sunt la plural masculin în
forma constructus terminaţia , se schimbă în
. Vocala lungă dintr-o silabă deschisă care precede
ţere-yod se reduce la şeva vocalic.
Exemple:
fii fii lui
zei zeii lui
cai caii lui
2.4.2. Dacă reducerea vocalei într-o silabă deschisă
determină apariţia a două semivocale şeva adiacente
atunci ca urmare a luptei între şeva-uri primul şeva se
ridică la o vocala întreagă (de obicei hireq, sau vocala
corespunzătoare semivocalelor hatef):
Exemple:

bărbaţi / bărbaţii lui

cuvinte  / cuvintele

lui

Pentru substantive ce au vocale lungi forma este:

  stelele lui
2.4.3. Substantivele duale în construct au aceeaşi
terminaţie ca şi substantivele la plural masculin.
Exemple:
urechi urechile lui
picioare picioarele lui
2.4.4. Substantivele la feminin plural construct au aceaşi
formă a sufixului cu cel a substantivelor ce sunt în
statutul de absolute  . Aceasta se datorează vocalei
lungi ce nu poate fi schimbată. În interiorul
substantivului vor avea loc următoarele schimbări: a) în
silabe deschise se produce volatilizarea vocalei; b) când
două şeva-uri vocalice vor sta împreună primul se va
ridica la o vocală întreagă; c) substantivele plurale
masculine în construct vor primi aceeaşi terminaţie .
Exemple:
taţi taţii lui
pământuri pământurile lui
Pentru substantivele cu vocale lungi forma este:
spirite spiritele lui
2.5. Regulile care guvernează formarea substantivelor la
singular constructus sunt mult mai complicate. Singura
cale pentru a fi sigur de forma substantivelor în
constructus la singular este consultând dicţionarul.
2.5.1. Substantivele monosilabice cu vocale lungi
neschimbabile au aceeaşi formă în construct ca pentru
substantivele în forma absolut, chiar dacă la plural ele au
forme diferite:
Exemple:
Sing.Abs. om zi
Sing.Constr. omul lui ziua lui
Pl.Abs. oameni zile
Pl.Constr. oamenii lui  zilele lui
2.5.2. Substantivele monosilabice cu vocale scurte care
nu pot fi reduse vor avea aceeaşi formă în singular
construct:
Exemplu:
Sing.Abs.  (f) fiică
Sing.Constr. fiica lui

Pl.Abs. fiice
Pl.Constr. fiicele lui
2.5.3. Substantivele monosilabice cu vocale
schimbătoare lungi care nu au o formă de origine
specifică vor reduce vocala lungă la vocala scurtă a
clasei vocalice din care fac parte:
Exemple:
Sing.Abs. fiu sânge
Sing.Constr. (sau ) sângele lui

Pl.Abs.   

Pl.Constr. fii lui 
2.5.4. Substantivele monosilabice şisunt
neregulate în forma construct (reminescenţă a vechiului
sistem gramatical din care proveneau ).
Exemple:
Sing.Abs. tată frate
Sing.Constr. 
Pl.Abs. 
Pl.Const.  
2.5.5. Substantivele bisilabice cu prima silabă deschisă şi
a doua închisă vor forma constructus singular prin
reducerea primei vocale din prima silabă la şeva vocalic
şi prin scurtarea vocalei în a doua silabă cu excepţia când
aceste vocale sunt vocale lungi neschimbabile.
Exemple;
Sing Abs. cuvânt stea
Sing.Constr.  
Pl.Abs.   
Pl.Constr.   
2.5.6. Substantivele bisilabice cu ambele silabe închise
vor forma singularul construct prin reducerea silabei
lungi în a doua silabă (deoarece vocalele lungi nu pot sta
în silabe neaccentuate închise)
Sing.Abs. turn judecată
Sing.Constr. 
Pl.Abs. 
Pl.Constr. 
2.5.7. În cazul şegolatelor singularul în constructus are
aceeaşi formă ca în absolut.

Sing.Abs. ţarăregecarte
Sing.Const.

Pl.Abs.

Pl.Const

2.5.8. Substantivele feminine ce se termină în la

singular absolut vor schimba cu  (o terminaţie

veche a femininului). Vocala silabei a doua se va reduce
de la la .
Sing.Abs. regină lege

Sing.Const. 
Pl.Abs.  
Pl.Const. 
2.5.9. Substantivele ce au la singular
forma funcţionează ca nişte şegolate sparte:
Sing.Abs.casă măslin ochi
Sing.Const.   
Pl.Abs. 
Pl.Const.  
2.6. Un substantiv la forma constructus niciodată nu va
lua articolul hotărât. Traducerea lui ca un substantiv
articulat sau nu depinde de substantivul la forma
absolută. Dacă substantivul la forma absolută este
indefinit atunci substantivul în constructus trebuie să fie
indefinit. Dacă substantivul absolut este definit atunci şi
substantivul în forma constructus trebuie tradus cu
articolul hotărât. În limba ebraică sunt trei situaţii în
care substantivul este definit: 1) când are articolul
hotărât; 2) când subtantivul este un nume propriu; şi 3)
când substantivul este urmat de un sufix pronominal.
Exemple:
un fiu al unui profet
ziua întunerecului
ziua Domnului
sabia tatălui său
2.7. Cu excepţia aticolului hotărât nimic nu este permis
să stea între substantivele unui lanţ genitival. Când un
substantiv este modificat de un adjectiv , adjectivul va fi
plasat după ultimul substantiv al lanţului genitival.
Exemplu:
cuvântul marelui
rege (2 împ.18:28).
2.8. Lanţurile genitivale pot avea variate înţelesuri, dar
cel mai adesea acestea trei sunt cele mai probabile:
2.8.1. Pot indica originea (sursa) unei persoane sau
lucru:
Exemple:
cetăţile lui Iuda
slujitorul lui Dumnezeu
2.8.2. Poate descrie sau identifica o persoană sau un
lucru:
Exemplu:
 cai de foc
2.8.3. Cel mai adesea vor arăta apartenenţa sau
posesiunea:
Exemplu:
duhul lui Dumnezeu
Vocabular
a păcătui, a
trece peste sau dincolo.
a sta.
a se ridica.
cap, vârf.
;;(s.
m şi f; adj.n) rău.
a stabili, a pune.
;(s.m
şi f) trei.
treizeci.
mie, trib, clan.
;
(s.m şi f.)
patru.
patruzeci.
mijloc, între.
;(s.f
şi m) cinci.
cincizeci.
sabie.
a naşte, a aduce
pe lume.
altar.
cine? totuşi, încă, din
a găsi, (Hi) a nou.
ivi, a prezenta, a apărea
a se înfţişa.

judecată, 
justiţie, obicei. 
acum, te rog.
a cădea.

Exerciții
1. Scrieți la forma construct singular și plural
următoarele substantive:
1.
2.

3.

4.

5. 

6.
7.
8. 

9. 

10. 
2. Scrieți la forma plural următoarele substantive:
1.
2. 

3.

4. 

5. 

6.

7. 

8. 
Lecţia XI

1. Sufixele pronominale la prepoziţii şi

particule
Sufixele pronominale sunt forme scurte ale
pronumelor personale. Ele pot fi ataşate direct la
sfârşitul prepoziţiilor, particulelor, substantivelor, şi
verbelor. Când sunt ataşate la prepoziţii, ele servesc ca
obiecte ale prepoziţiilor. Când aceste sufixe sunt ataşate
la particule ele pot exprima o diversitate de relaţii
depinzând de funcţiile particulelor. Când sunt ataşate
substantivului sufixele funcţionează ca pronume
posesive. Când sunt ataşate verbelor ele în mod normal
funcţionează ca complemente ale verbelor.
1.1. Sufixele pronominale ale prepoziţiilor inseparabile:

Nr. Prepoziţia Prepoziţia Prepoziţia
Pers.  “cu,  “la”   “ca”
 pe,  
1cs

‫מ‬n” “cu  “la  “ca

mine” 
mine” mine”

  
2ms
“cu “la “ca
 tine” tine”
 tine”

2fs “cu “la 
tine” tine” “ca
tine”
  
3ms
“cu “la el” “ca
el” el”
 
3fs
“cu “la ea” “ca
ea” ea”
  
1cp
“cu “la “ca
noi” noi” noi”
  
2mp
“la “ca
“cu voi” voi”
voi”
  
2fp
“la 
“cu voi”
voi”
  
3mp
“cu “la “ca ei”
ei” ei”
 
3fp
“la “ca ele”
“cu ele”
ele”
1.2 Câteva prepoziţii iau dageş forte în consoana finală
dinaintea sufixelor pronominale: “cu” (atenţie, nu
este semnul complementului direct );
“singur, cu sine însuşi”; “cu”.
Nr. Prepoziţia Prepoziţia Prepoziţia
Pers
.
“cu” “cu “cu
sine însuşi” ”
 
1cs
”c ”cu 
u mine” mine însumi”

”cu mine”
 
2ms
 cu 
tine însuţi

  
2fs
  
 
3ms
 cu 
sine însuşi

 
3fs
 cu 
Sine însăşi
  
1cp
  
 
2mp
 c 
 u voi înşivă

2fp

3mp
 cu 
ei înşişi

 
3fp
 cu 
ele însele

1.3. Prepoziţia va forma împreună cu sufixele

pronominale următoarele forme:
1cs
din mine 1cp din noi
2ms
din tine 2mp din voi
2fs 2fp
din
 din tine voi(femeilor)

3ms
din el 3mp
din ei
3fs
din ea 3fp
din ei
1.4. Câteva prepoziţii au forme de sufixe ce seamănă cu
sufixele pentru substantivele la plural. Două dintre cele
mai des folosite prepoziţii sunt “înainte,”
“la, pentru.”
1cs
înaintea mea la mine
2ms
înaintea ta la tine
2fs
înaintea ta la tine
3ms
înaintea lui la el
3fs
înaintea ei la ea
1cp
înaintea la noi
noastră
2mp
înaintea la voi
voastră

2fp
 la voi
3mp
înaintea lor la ei
3fp
la ele
1.5. Sufixe pronominale cu particule semnul

complementului direct şi “iată!”

1cs
mie iată, eu
2ms
ţie iată, tu
2fs
ţie iată, tu
3ms
lui iată, el
3fs
ei 

1cp
nouă iată, noi
2mp
vouă iată, voi
2fp
vouă 

3mp
lor iată, ei
3fp
lor 
2. Sufixele Pronominale cu Substantive
Sufixele pronominale sunt ataşate la sfârşitul
substantivelor şi arată posesiune. Numai substantivele în
constructus pot primi sufixe pronominale. Un substantiv
ce are un sufix pronominal va fi întotdeauna articulat.
Un adjectiv atributiv ce îl urmează trebuie să aibe
articolul definit. Unii cercetători cred că substantivele cu
sufixe se formează din substantivul în forma constructus
şi sufixul pronominal.
2.1 Tabel cu sufixe pronominale pentru substantive
singulare şi pentru cele plurale.
Nr. Sufixe pentru Sufixe pentru
Pers. substantive singulare substantive plurale

1cs
 
 
 
2ms

2fs
 

3ms
 
 
3fs
 
 
1cp
 
 
2mp
 
 
2fp
 
 
3mp
 
 
3fp
 
Vocabular

, timp  gură.

îndepărtat, eternitate.
; conform
acum. cu.
mercenar, în loc de.

armată. cort.
(Pi) a porunci. Aron.
(adj.) sfânt. sau.
voce, sunet. foc.
(adj.) mult, multe, ; tu.
căpitan, şef.
oficial, ; între,
conducător, prinţ. interval.

Saul. a construi, a

clădi.
;şapte.
şaptezeci.
ceruri,
văzduh.
a păzi, a
veghea.

;mijloc,
prin, între.
dedesupt, sub,
Exerciții
Identifică sufixele pronominale și potrivește traducerile
cu următoarele fraze în limba ebraică:
1.ֵ‫ֹולֵש ָֽמֹו׃‬
ְּ ‫ֵגָּד‬ Psa 76:1
2. ֵ‫ֹלהינּו‬
ֵ ֱ‫ ָֽכי־גָּדֹולֵא‬2Ch 2:4
3. ֵֵ‫ש ִ֤מיֵהַ גָּדֹול‬
ְּ ‫ב‬ (Jer 44:26 WTT)
4. ֵֵֵ‫תנּו‬
ִ֑ ָּ ‫הֵא‬
ֵ ֵָּ‫ְּתֹורתֵיְּהו‬
ַ ‫ו‬
5. ֵ‫ד ְּרכֹו‬
ֵַ ֵ‫מים‬
ֵ ‫ָּת‬
6. ֵֵ‫כֵיָך‬
ֶ ‫ָּת ִ֤מיםֵאַ ָּתה֙ ֵב ְּד ָּר‬
7. ֵ‫אָּ ָ֣בינּוֵז ִָּ֑קן‬
8.  Gen 44:20
9. 2 Împ. 4:14
10. Ps 31:4
 Lecţia XII

1. Verbul: Caracteristici Generale

1.1. Verbe bisilabice: Spre deosebire de limba română şi
alte limbi indo-europene, în limba ebraică verbele sunt
prezentate în forma de dictionar la o formă de Qal
perfect 3ms. Cuvântul Qal vine din verbul  şi
înseamnă “el a fost uşor” şi corespunde rădăcinei verbale
de acţiune simplă.
1.2. Forma Qal perfect 3ms a verbului are în mod
normal trei consoane şi două vocale împărţind cuvântul
în două silabe, accentul căzând pe ultima. Prima silabă
este întotdeauna deschisă şi are de obicei ca vocală pe
qameţ. A doua silabă este închisă şi are vocala patah, cu
excepţia cazului când se termină în sau caz în
care silaba va avea vocala qameţ.
Rădăcină Qal
Formă CāCaC
Exemple:
-el merge
-el iese
-el face
1.3 Excepţie de la regulile prezentate anterior fac
anumite verbe clasificate ca verbe tranzitive (stative).
Aceste verbe descriu o condiţie (e.g. bătrâneţea “a fi
bătrân”) sau o stare de fapt. În acadiană câteva verbe pot
avea o formă adjectivală de forma verbelor tranzitive,
e.g., “el este mare,” “el este puternic” etc. În limba
ebraică aceste verbe stative reţin structura protosemitică
şi pot fi încadrate după trei clase: qātal, qātil, qātul.
Exemple:
qātal  el era mare

 el era sfânt

 el era aproape

qātil  el era bătrân

 el era înfricoşat

qātul  el era capabil

 el era mic

1.4. Pe lângă verbe bisilabice în limba ebraică pot fi
întâlnite şi verbe monosilabice. Aceste verbe au devenit
monosilabice datorită unei contracţii a consoanei “yod”
cu vocala dinainte formând o vocală neschimbabilă (un
diftong) ce a încetat astfel să mai funcţioneze ca o
consoană. Aceste verbe ce nu mai au consoana de mijloc
se numesc “verbe cu vocala de mijloc.” Pentru aceste
verbe forma de dicţionar este a infinitivului, deoarece în
acestă formă ele păstrează cei trei radicali astfel încât pot
fi recunoscute rădăcinile.
Exemple:
a merge, a intra a muri
a ridica a întoarce
a pune, a plasa
În cazul verbelor cu vav sau yod la mijloc şi care se
termină în  
sau acel yod sau vav din mijloc nu se
mai contractă cu vocala precedentă şi vav sau yod
funcţionează ca nişte consoane obişnuite.
Exemple:
el a fost el a ordonat
1.5. Verbele au fost clasificate ca fiind de două feluri:
tari (o cincime din numărul total de verbe) şi verbe slabe
(patru cincimi din numărul total de verbe). Un verb ce
este considerat tare trebuie să aibe trei consoane (altele
decât guturalele) în forma Qal 3ms. Verbele cu vocala
vav sau yod în mijloc se descalifică automat din această
categorie şi intră în categoria verbelor slabe. De
asemenea verbele sunt considerate slabe când au în
constituţia lor una sau mai multe consoane ce sunt
guturale. Un verb este de asemenea slab dacă începe cu
 , şi  , sau a doua şi a treia consoană sunt identice.
1.6. Verbele au fost clasificate de gramaticieni de-a
lungul timpului în unsprezece clase: o clasă de verbe tari
şi zece clase de verbe slabe. Gramaticile de început au
folosit ca verb model (paradigmatic) în a diferenţia cele
unsprezece categorii, verbul  “a face.” Verbele
slabe erau astfel diferenţiate funcţie de poziţia consoanei
guturale şi prin comparare cu verbul paradigmă.
Gramaticile mai noi nu mai folosesc vechiul sistem de
notare a verbelor slabe ci preferă să desemneze poziţia
consoanei cu un număr, e.g., a-I-a guturală.
SISTEM TRADIŢIONAL SISTEM MODERN

Verb III II I
paradigmă Număr Rădăcină
I-Gutural
1  Pe
Gutural “a abandona”
2.  ‘Ayin
II-Gutural

Gutural “a alege”
3.  Lamed
III-Gutural

Gutural “a sacrifica”
4. Pe Alef “a I-Alef

mânca”
5. Lamed III-Alef

Alef “a găsi”
6. 
Lamed He
III-He

“a descoperi, revela”
7.  Pe Nun “a se I-Nun

apropia”
8. Ayin Vav II-Vav/
II-Yod
“a muri”/
Ayin Yod “a
cânta”
9. 
Pe Vav/Pe
I-Yod

Yod “a poseda”
10.  Dublu
Verbe cu rădăcini
gemene
Ayin
1.7. Verbele slabe pot avea mai mult de o singură
consoană slabă, aceasta determinând ca verbul să capete
caracteristici comune cu ambele clase de verbe.
Exemple:
 a trăi -Pe gutural şi Lamed gutural
 a păcătui-Pe gutural şi Lamed alef
1.8. Verbele în limba ebraică nu au timpul legat în forma
lor ci este determinat de contextul în care stau. Ca
urmare un verb poate fi tradus în funcţie de context atât
în stare de trecut, de prezent, dar şi de viitor.
2. Verbul: Starea perfectă a tulpinii
verbale Qal a verbelor tari
2.1. Verbele în limba ebraică au doar două posibile
conjugări complete la toate genurile şi numerele: starea
perfectă şi starea imperfectă. Forma perfectă a verbului
reflectă o acţiune completă, iar imperfectul reflectă o
acţiune incompletă.
2.2. Formele conjugării la Qal perfect pot fi uşor
realizate începând cu forma de bază Qal 3ms la care se
adaugă numai sufixe pronominale şi făcând funcţie de
legile de vocalizare schimbările cerute de adăugarea
terminaţiilor. În privinţa acestor schimbări trebuie
precizat că numai prin adăugarea terminaţiilor vocalice
se produc schimbări în interiorul formei de bază. Ca
urmare a deplasării accentului de pe ultima silabă pe
silaba formată de terminaţia vocalică cu ultima consoană
a doua conoană va fi afectată, vocala ce-i aparţine se va
reduce până la şeva vocalic. Pentru a reţine uşor aceste
terminaţii trebuie observată o anumită logică legate de
ele: este o formă de bază (3ms), sunt două sufixe
vocalice (3fs şi 3cp), sunt patru sufixe consonantice
(2ms, 2fs, 1cs şi 1cp) şi sunt două terminaţii grele (2mp
şi 2fp). Un ultim amănunt înaintea prezentării
terminaţiilor ce sunt aceleaşi indiferent dacă sunt verbe
tari sau slabe, terminaţiile grele determină o schimbare a
vocalei din primul radical mergând după modelul
substantivului.
 Sufixele pentru Qal perfect sunt următoarele:

3ms niciunul 3cp 

3fs 
2ms    2mp 
2fs    2fp 
1cs    1cp 
2. 3. Iată cum arată conjugarea verbului “a fost
ucis” la Qal perfect:
3ms el a ucis 3cp ei (ele)
au ucis
3fs ea a ucis
2ms tu ai ucis 2mp voi
aţi
ucis
2fs tu ai ucis 2fp  voi
aţi ucis
1cs eu am ucis 1cp noi
am ucis
3. Verbul: Înţelesul perfectului

Axa celor șapte timpuri verbale în limba română:

citisem am citit citesc voi fi citit voi citi
MM ca Perfect Prezent Viitor Viitor
Perfectul compus anterior simplu

Imperfect Perfect
simplu
citeam citi

3.1. Sunt mai multe căi de traducere a verbului funcţie de

contextul în care este folosit şi felul acţiunii sau statutul
individual al verbului însuşi.
3.1.1. Un verb la perfect poate fi tradus ca
perfectul compus în limba română (o acţiune simplă
terminată în trecut).
Exemplu:
 Ea mi-a dat din
copac (Gen. 3:12)
3.1.2. Un verb la perfect poate fi tradus ca mai
mult ca perfect (ca o acţiune completată înainte de un
punct de referinţă din trecut).
Exemplu:
şi
Domnul a vizitat pe Sara aşa cum zisese. (Gen.21:1)
3.1.3. Un verb la perfect poate fi tradus la prezent
cînd este un verb ce arată atitudinea, dispoziţia, sau
starea mentală a omului.
Exemplu:
Iată, tu eşti bătrân! (1 Sam.8:5)
3.1.4. Un perfect care are ca prefix conjuncţia
vav va fi tradus uneori la timpul viitorul simplu.
Exemplu:
Şi mă voi culca cu părinţii
mei (Gen. 47:30)
3.2. Subiectul se acordă în persoană, gen şi
număr cu verbul. Această regulă se aplică la toate
formele de perfect, imperfect şi imperativ.
Exemplu:
Aceasta este ziua ce
Domnul a făcut-o! (Ps. 118:24).
3.3. Subiectul pronominal nu are nevoie să fie
evidențiat (scris separat) căci este înglobat în verb. Când
apare totuşi separat este pentru a adăuga claritate şi
pentru a sublinia acel subiect.
Exemplu:
 Şi Eu ştiu că
mântuitorul (răscumpărătorul) meu e viu (Iov 19:25)

4. Verbul: Ordinea în propoziţie

4.1. Ordinea normală în propoziţia ebraică este
verb, subiect (plus toţi modificatori), şi în final
complementul (cu orice alt modificator). Adverbul
este plasat înaintea verbului.
Exemple:
1) “Părinţii
noştri au căzut de sabie.” (2 Cron. 29:9).

2)

“Părinţii noştri nu au ţinut cuvântul Domnului.” (2 Chr.
34:21).

4.2. Când avem o ordine diferită în propoziţie

atunci este subliniată acea parte de vorbire care îşi
schimbă locul.
Exemple:
1) calea păcii
ei nu o cunosc (Isa. 59:8)
2) “Pâinea eu nu am
mâncat” (Deut. 9:9).
Vocabular
a binecuvânta. război,
sânge. bătălie, luptă.

aur. a împărăţi, a

domni.
viaţă, viu. loc.
(timp de) o dclaraţie, zicere.
viaţă.
mare. profet.
Iacov. (Hi) a face
cunoscut, a spune.
a se teme, a-i fi a răspunde.
frică.
a coborâ. copac.
vas, ustensile. duh, vânt.
argint.
Levi.
Exerciţii
Analizați părțile de vorbire și traduceți următoarele
propoziții:
1.
2.
3.
4.
5.

6.
7.

8.

9.
10.

11.
 12.

13.
14.
15.
16.
17.
 18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
II. Scrieți în ebraică următoarele forme pentru Qal
perfect:
1. 2fs a lui 
2. 3fs a lui 

3. 1cs a lui 

4. 1cp a lui 

5. 2mp a lui 

6. 2fp a lui 

7. 3cp a lui 

8. 2ms a lui 

9. 3fs a lui 

10. 3cp a lui 

 Lecţia XIII

1. Verbul: Celelalte structuri

1.1. Pe lângă structura Qal, ce aşa cum am văzut în
lecţia anterioară corespunde în limba română unei acţiuni
simple, mai sunt alte şase structuri verbale care
corespund unor acţiuni active, pasive, cauzative şi
reflexive. De cele mai multe ori structurile acestea
corespund pentru mai multe feluri de acţiuni. Pentru a se
denumi aceste structuri verbale (binyanim) s-a folosit
verbul paradigmă  . În tabelul următor sunt
prezentate atât denumirile acestor rădăcini dar şi
structura internă (transliterată) a fiecăruia pentru 3ms.
Familia Structura Legendă:
consonantică C=consoană
şi vocalică =consoană dublă
Qal CāCaC H=consoana “he”
Nif‘ al Ni+CCaC T=consoana “tav”
Pi‘ el ā=qameţ
CiCCēC
a=patah
Pu‘ al CuCCaC i=chireq
Hitpa‘ el HiT+CaCCēC î=chireq yod
Hif‘ il Hi+CCîC ē=ţere
Hof‘ al Hō+CCaC ō=qameţ qatuf
u=qibuţ
1.2. Așa cum am mai arătat verbele în limba ebraică sunt
separate nu după modul sau timpul lor, ci după acţiunea
pe care o desfăşoară. Modurile (indicativ, conjunctiv,
optativ, etc.) şi timpurile verbelor rezultă din contextul
frazei şi din formele (pentru modul, imperativ, infinitiv
şi participiu) ce le pot lua. Împărţirea verbelor în ebraică
se face după acţiunea lor (activ, pasiv, reflexiv şi
cauzativ).
Aceste rădăcini verbale conţin modurile şi timpurile
chiar dacă acestea nu au forme diferite cu excepţia
modurilor (imperativ, infinitiv şi participiu) care prezintă
forme proprii uşor de recunoscut. Unele gramatici mai
vechi consideră că atât verbele la Piel cât şi la Pual sunt
intensive. În continuare prezentăm un tabel ce arată
structura verbului ebraic după acţiunea ce o determină
(diateză):
Diateză  Rădăcina Verbală
Activă Qal Nif‘ al Pi‘ el Hif‘ il
Pasivă (Qal Nif‘ al Pu‘ al Hof‘ al
vechi)
Reflexivă Nif‘ al Hitpa‘
el
Cauzativă Pi‘ el Hifil
Hofal
Se observă din tabel că nu există forme perfecte ce să
reprezintă numai o anumită stare. Marea majoritate a
familiilor verbale sunt hibride în ce privește acțiunea ce
o reprezintă. Din punct de vedere educațional s-a
încetățenit o stare pură pentru fiecare familie.
2. Verbul: Conjugarea celorlalte rădăcini la forma
perfect
În continuare vor fi prezentate conjugările celorlalte
structuri verbale la forma perfect. Forma Qal am
prezentat-o lecţia trecută şi va sluji ca formă de referinţă
pentru compararea cu celelate structuri. În capătul de
tabel sunt înscrise denumirea structurii dar şi
caracteristicile specifice fiecărei forme verbale. Pătratele
fiind consoanele formei de bază.
Qal
Nifal
   
activ pasiv+reflexiv
a omorâ a fost omorât
3ms
 
 
3fs  
2ms  
2fs  
1cs  
3cp  
2mp  
2fp  
1cp
  

Vocabular

a poseda, a păcat, fărădelege.

subjuga.
;
locuitor. interior,
a scrie. mijloc, în mijlocul
 ; a fi numeros, a
noapte. fi mare; (Hi) a înmulţi, a
face multe.
de dragul, în picior.
contul, în locul.
loc stabilit, ;
timp stabilit. vinovat,
toiag, trib. păcătosul, netrebnic.

a fi plin, a fi pace, sănătate.

umplut, a împlini. învăţătură,
lucru. lege.

moştenire. a iubi, a place.

băiat, tânăr. mamă.
Exerciţii:
1. Indicaţi structura, rădăcina, persoana, genul, numărul,
următoarelor verbe:
      
    
   
    
   
    
   
    
    
   
   
    
2. Traduceţi următoarele propoziţii analizând fiecare
verb:
1.(Ex.30:33) 
2.(Isa.1:12) 

3.(Deut.9:9) 

4.(Gen. 3:19)

5.(Prov.22:20) 

6.(Deut.10:10) 

7.(Ier.23:21) 

8.(Ier.15:16) 

9.(2 Cron.29:9) 

10. (Rut 1:6) 

11.(Ex.33:17) 

12.(Ex.14:12) 

13.(Lev.20:24) 

14.(Ps.89:21) 

15.(Hos.3:5) 
16.(Lev.17:10)

17.(Mic.5:9) 

18.(Ps.140:7) 

19.(Gen.45:15) 

20.(Gen.47:30) 
Lecția XIV
Perfectul familiilor intensive Piel, Pual
și Hitpael

Pi‘el Pu‘al Hitpa‘el
 3ms    3ms
❑❑
 ❑
❑

intensiv pasiv reflexiv

a ucide a fi ucis a se sinucide

  
  
  
  
  
  
  
  
  
  

-Pi ̒el-ul și Pu ̒al-ul nu au prefix la starea perfectă.

-Hitpa ̒el-ul are prefixul care este o silabă închisă.
-Pi ̔el-ul și Hitpa ̒el-ul iau vocala țere sub a doua
consoană a rădăcinii verbului pentru forma 3ms. La
toate celelalte forme se respectă vocalizarea formei Qal
adică patah. În felul acesta la celelalte forme Pi ̔el-ul se
transformă în Pi a̒ l, iar Hitpa ̒el-ul în Hitpa ̒al.
- Toate familiile intensive au a doua consoană a rădăcinii
dublate.
-Hitpa ̒el-ul prezintă anumite schimbări ale poziției
literelor în interiorul cuvântului așa numite transpoziții
astfel:
,
a) cănd verbul începe cu o literă sibilantă de tipul

și , aceasta ia locul lui din prefixul 

vocalizarea rămânând aceeași;
, aceasta se mută în
b) când verbul începe cu sibilanta

locul lui iar se schimbă în ;

c) când verbul începe cu și , de la prefix se

asimilează în prima consoană a rădăcinii prin intermediul
unui dagheș forte.
Lecția XV
Perfectul familiilor cauzative Hifil și
Hofal
Formele familiilor cauzative sunt prezentate mai jos:
 
Hif‘il Hof‘al
  
cauzativ pasiv
a cauza a fi cauza
omorârea omorârii
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Atât Hofalul cât și Hifilul au ca prefix al tuturor

formelor.
1. Hifilul este tradus uneori ca un cauzativ al Qal – lului.
2. Hifilul este tradus uneori ca un declarativ când
subiectul verbului descrie o stare sau o condiție.
3. Hifilul este tradus uneori ca un simplu activ așa cum
este Qal-ul.
4. Hifilul uneori nu se încadrează în nici una din
variantele de mai sus și se traduce în funcție de context.
5. Hofalul se traduce ca un pasiv al Hifilului.

Exerciții
1. Să se analizeze verbele următoarelor texte și să se
traducă:

1. (1 Împ 3:7) 

2. (Deut 4:36) 

3. (Iosua 10:11) 

4. (Ecl 2:4) 

5. (Lev 20:24) 

6. (1 Sam 15:35) 
7. (Ex 16:24) 

8. (Ex 5:21) 

9. (Ps 38:6) 

10. (Lev 20:24) 

11. (Ier 39:2) 

12. (Iov 30:15) 

13. (Is 42:22) 

14. (Ier 38:22) 

15. (1Sam 25:15) 

16. (Ioel 1:9) 

17. (Dan 9:1) 

18. (Iov 7:3) 

19. (Jud 20:31) 

20. (Ier 6:6) 


Lecţia XVI

1. Verbul: Qal Imperfect al Verbelor Tari

1.1. Conjugarea Qal pentru imperfectul din limba
ebraică se face pornind de la forma de bază (pentru
imperfect este infinitivul construit), e.g., pentru
este , la care se adaugă un set fix de
prefixe şi sufixe. De asemenea, trebuie să se ţină seama
şi de schimbările vocalice care au loc când sunt adăugate
sufixe vocalice.
1.2. Următorul tabel arată prefixele şi sufixele folosite
pentru conjugarea imperfectului pentru familiei Qal.
“C” este litera folosită pentru a arăta consoanele şi a
poziţiona astfel aceste sufixe şi prefixe:

3ms ccc 3mp ccc

3fs ccc 3fp ccc
2ms ccc  2mp ccc
2fs ccc  2fs ccc
1cs ccc 1cp ccc
1.3. Pentru a reţine uşor aceste forme ale imperfectului
trebuie să se ţină seama de următoarele amănunte: 1) se
porneşte de la forma inf. construit; 2) se adaugă prefixele
, , şi ; 3) se adaugă sufixele , şi ;
4) sunt cinci forme scurte, trei forme vocalice şi două
forme invariabile; 5) prefixul caracteristic pentru Qal
imperfect este yod chireq+şeva mut.

1.4. Pentru verbul  “a omorâ” formele

conjugării Qal imperfect vor fi:
3ms  3mp 
3fs  3fp 
2ms  2mp 
2fs  2fp 
1cs  1cp 
1.5. Formele ce au o terminaţie vocalică (2fs, 3mp, 2mp)
suferă schimbări vocalice ca urmare a deplasării
accentului pe ultima silabă nou formată. Vocala de sub a
doua consoană suferă o volatilizare până la şeva mobile.
1.6. Uneori sufixul pentru formele 3mp şi 2mp apare ca
, aşa încât formele verbelor vor arăta astfel

şi .
1.7. Câteva verbe stative (clasa “e”) au la infinitiv sub a
doua consoană patach în loc de cholem. Un exemplu
bun este 
“el este important, el este onorat.”
Conjugarea la imperfect a acestui verb va fi următoarea:
3ms  3mp 
3fs  3fp 
2ms  2mp 
2fs  2fp 
1cs  1cp 
2. Verb: Înţelesurile Imperfectului
De la început trebuie reamintit că denumirea de
imperfect este improprie în limba ebraică. Din acest
motiv unii cercetători au numit această conjugare
“yiqtol,” ferindu-se de numele de imperfect. Cert este că
pentru această conjugare traducerea lui trebuie înţeleasă
ca având aspectul unei acţiuni continue ce începe la un
moment dat dar care nu s-a terminat. Următoarele
exemple nu pot acoperi toate sensurile pe care le are
imperfectul ebraic. Ele sunt folosite să arate câteva din
aceste sensuri.
2.1. Una din cele mai comune utilizări ale imperfectului
este să descrie o acțiune simplă ce se desfăşoară în viitor
(viitorul simplu).
Exemplu:
“Eu voi face
un legământ cu tine.”(2 Sam. 3:13)
2.2. O altă utilizare este cea prin care se arată o acţiune
care se face repetat în trecut în prezent sau în viitor.
a) Pentru timpul trecut
Exemplu:
“şi aşa el a
făcut an de an” (1 Sam 1:7)
b) Pentru timpul prezent
Exemplu:
wyn"+doa] db,[,äw> “Un fiu
onorează pe tatăl său și o slugă pe stăpânul său,” (Mal.
1:6)
c) Pentru timpul viitor
“El îşi va
amintii legământul său pentru totdeauna” (Ps.111:5)
2.3. Imperfectul se mai foloseşte pentru a exprima
dorinţa, obligativitatea, poruncă fermă şi condiţia.
 a) Pentru dorinţă
Exemplu:
“Poate că,
casa lui Iuda va asculta (Ier. 36:3)
b) Pentru obligativitate
Exemplu:

“Cine este Domnul căruia trebuie să-i ascult vocea?”
(Ex. 5:2).
3. Verbe: Iusivul şi Cohortativul
3.1 Aceste forme verbale se mai numesc şi secundare
pentru că provin din modificarea anumitor forme ale
imperfectului. Forme cunoscute pentru iusiv sunt doar
la persoana a doua şi a treia. În cazul verbelor tari
iusivul nu poate fi recunoscut de imperfect decât
analizând contextul. În cazul verbeleor slabe iusivul este
depistat foarte uşor prin forma acestuia mai scurtă decât
a imperfectului. Particula 
este adesea folosită ca o
terminaţie unită prin maqqef atât pentru iusiv cât şi
pentru cohortativ. Traducerea iusivului în limba română
se face cu forma conjunctivului.
Ex.  “Să nu domnească ei peste
mine!” (Ps.19:13)
3.2 Cohortativul exprimă voinţa fermă şi în ce priveşte
forma imperfectului la persoana a întâia singular şi plural
se lungeşte cu terminaţia . Adăugarea acestei
terminaţii vocalice la sfârşitul cuvântului determină
atragerea accentului tonic şi destabilizarea vocalică sub
radicalul al doilea producând volatilizarea vocalei la şeva
vocalic. Traducerea cohortativului se face adăugând
interjecţia “hai!” la conjunctiv.
Ex. “Haide să
facem un legământ între mine şi tine!”
Gen.31:44).

Vocabular
a aduna. a înceta, a
arcă, ladă. termina, a completa.

îmbrăcăminte. tabără, armată.

dimineaţă. mesager.
a adăuga. dar, dar ca
jertfă.
(Ni) a fi salvat; a întoarce.
(Hi) a salva.
posesiuni, (Ni) a fi scăpat,
(Hi) a scăpa, a se
onoare, slavă. strecura.
(Ni) a fi tare, a a părăsi, a
stabili, (Hi) a pregăti. abandona.
drept,
neprihănit.
a se culca, a se
întinde jos, a se
împreuna, a avea
intimitate.
a judeca, a
pleda, a argumenta.
a bea.
a pieri, (Pi) a
distruge, (Hi) a
extermina.
Exerciţii
Lecția XVII
Verbul Imperfect familia Nifal
Pentru construirea formelor verbale ale familiei Nifal imperfect
se pornește de la modul infinitiv construct  (a fost
omorât). Consoana  este îndepărtată și în locul ei sunt
amplasate prefixele. Consoana originală  caracteristică a
Nifalului este asimilată în dagheș forte ce dublează următoarea
consoană. Vocalele caracteristice sunt qameț sub prima
consoană și țere sub a doua. Pentru formele invariabile sub a
doua consoană din rădăcină este un patah.
Așadar prefixele pentru toate formele familiei Nifal au ca primă
vocală qirech cu excepția formei 1cs când este șegol.

Personă/ Qal imperfect Nifal imperfect

Gen/
Număr
3ms
 
3fs
 
2ms
 
2fs
 
1cs
 
3mp
 
3fp
 
2mp
 
2fp
 
1cp
 
Traducerea lui Nifal imperfect se poate face în funcție de
context într-o varietate de căi așa cum este tradus imperfectul în
general. Adesea imperfectul este pasiv în înțeles, ca pasiv al
Qal. Alteori însă are înțeles reflexiv.
a) Nifalul uneori descrie o acțiune simplă la un timp viitor.
b) Nifalul imperfect este uneori folosit în a reprezenta o
acțiune repetată, ca un obicei.
c) Nifalul imperfect este folosit ca un pasiv.

Exerciții
1. Analizați și traduceți următoarele verbele la Nifal
imperfect:
1. Lev 7:19
2. Rut 1:17
3. ‫ן‬Ios 3:13
4. Ier 11:19
5. Is 61:6
6. ‫ן‬Gen 18:29
7. Ps 9:19
8. Is 35:5
9. Gen 2:10
10. Pr 29:18
Lecția XVIII- Imperfectul familiilor
intensive
Familiile intensive Piel, Pual și Hitpael au forme pentru
imperfect. Ca pentru toate celelalte familii pentru a forma
imperfectul acestora se poate porni de la forma infinitivului
 , pentru Pual forma
construit. Pentru Piel forma este

este  , pentru Hitpael forma este  .

Imperfectul familiei Piel

1.Caracteristicile imperfectului pentru familia Piel rămân
aceleaşi ca pentru familiile simple în ceea ce priveşte sufixele şi
prefixele.
2.Pentru a forma starea imperfectă pentru Piel, se porneşte de la
forma infinitivului construct a vorbi la care se adaugă
prefixe şi sufixe.
3.Diferenţele faţă de formele simple sunt următoarele: şeva sub

consoana prefixă şi qatef-patah sub ; de asemenea, a doua
consoană a rădăcinii va fi dublată. Deoarece este o familie
activă, pentru toate formele care au sufixul  3fp şi 2fp vocala
caracteristică este ţere, ca şi la toate celelalte forme.
4. Există situaţii când, datorită semivocalei şeva, ca urmare a
sufixelor vocalice, dagheşul forte caracterisitic intensivelor
dispare; acest lucru se petrece cu grupul de litere SQiMiN-
LeWY (eg.  şi nu ).
Forma Pualului imperfect
Pentru formarea Pualului imperfect, se porneşte de la infinitivul
construit al Pualului  a fost scris cu un priboi (gravat),
la care se adaugă sufixele şi prefixele formelor imperfectului.
Ceea ce îl distinge este faptul că ia şeva vocalic sub prefixe şi
qatef-patah sub alef. De asemenea, are dublată consoana
mijlocie şi are caracteristicile specifice pualului, adică qubuţ sub
prima şi patah sub a doua consoană.

Forma Hitpaelului imperfect

1.Pentru formarea imperfectului familiei Hitpael, se porneşte de
la infinitivul construit al Hitpaelului  a se sinucide
la care se adaugă sufixele şi prefixele, după ce s-a dat la o parte
He.
2.Imperfectul Hitpael se distinge prin formele lungi ale
prefixelor şi prin dublarea consoanei mediane a rădăcinii.
3. Trebuie amintit faptul că pot exista transpoziţii în cazul când
literele şin şi tav sunt în proximitate:  în loc de
 .

Tabelul imperfectului familiilor intensive cu martorul Qal

Qal Piel Pual Hitpael
3ms
   
3fs
      
2ms
   
2fs
   
1cs
   
3mp
   
3fp
   
2mp
   
2fp
   
1cp
   
Traducerea Pielului imperfect
Pielul imperfect are şi el o varietate de sensuri. Uneori are sens
intensiv, alteori simplu iar alteori cauzativ.
a) Exemplu de acţiune simplă:
AMð[;-la, ~Alªv' rBeìd:y> ŸyKiÛ „Căci el va vorbi de pace
poporului lui” (Ps. 85:9).

Traducerea Pualului imperfect

Pualul imperfect se traduce ca pasiv al Pielului imperfect:
`AB*-xL;vuy> yrIªz"k.a;÷ %a"ïl.m;W
“Şi un mesager crud va fi trimis la el” (Prov. 17:11).

Traducerea imperfectului Hitpael

Imperfectul familiei Hitpael este tradus ca reflexiv dar, uneori,
este tradus precum imperfectul familiei Qal (eg WkL'_h;t.yI
Amàv.biW „şi vor umbla în numele Lui,” Zah. 10:12).
Vocabular
 el a avut  el a strigat,
success, (Hi) a (Ni) el l-a chemat
înţeles. să-l îmbrăţişeze.
 el a jefuit.  (adj.) străin,
 rugăciune. diferit, ilicit.

 tribut,  el a văzut, a

realizat.
contribuţie.
 nouă.  reproş,
disgraţios.
 nouăzeci.  a pierde
 el a legat, a nopţile.
închis (închisoare).  de ce?
 stejar.  răsărit, est.
 pântec, burtă.  sanctuar.
  (adj.) mort.
binecuvântare.
 a fost mare.  pauză, sela.
 respiraţie,  mărturie.
vanitate, idol.
Exerciţii
1. Scrieţi conjugarea la imperfect pentru
următoarele verbe:
-1. Imperfect Piel pentru
-2. Imperfect Pual pentru 

-3. Imperfect Hitpael pentru a tăia

2.Analizaţi morfologic următoarele forme verbale

arătând starea, rădăcina, persoana, genul şi
numărul acestora:
1. bNEg:y> 7.~Lev;a]
2.  8.~L;vuy>
3.  9.rMeT;v.a,
4.  10.rBe[;y>
5.

6.%Leh;t.yI
Lecţia XIX
Imperfectul familiilor cauzative
Imperfectul Hifilului
1. Pentru formarea Hifilului imperfect, se porneşte de la

infinitivul construit a cauza păzirea, ocrotirea, de la
care se îndepărtează consoana He şi se adaugă toate prefixele şi
sufixele corespunzătoare stării imperfectului.
2.Caracteristica imperfectului este vocala patah sub prefix şi
hireq yod între a doua şi a treia consoană.
3. Vocala hireq yod fiind o vocală lungă neschimbabilă, nu se
reduce în cazul adăugării terminaţiilor vocalice pentru formele
2fs, 3mp şi 2mp.
4. Pentru formele care au terminaţia Hifilul imperfect ia un
ţere sub a doua consoană în loc de hireq yod.
Tabelul conjugării Hifil imperfect
Pers/gen/număr Hifil
3ms

3fs

2ms

2fs

1cs

3mp

3fp

2mp

2fp

1cp

Traducerea Hifilului imperfect
Verbele la Hifil imperfect se traduc, de obicei, ca un cauzativ al
Qalului imperfect, dar, în unele cazuri, se traduc şi în funcţie de
context. Astfel, uneori, Hifilul imperfect se traduce ca o acţiune
simplă la viitor:
~yBic;[]h(' tAmÜv.-ta, tyrIúk.a; „voi stârpi numele
idolilor” (Zaharia 13:2).

Imperfectul Hofalului
1.Pentru conjugarea imperfectului Hofalului, se porneşte de la
infintivul construit al Hofalului  a fost pus să ucidă,
de la care se îndepărtează guturala He şi, apoi, se adaugă
prefixele şi sufixele specifice imperfectului.
2. Aşadar, vocalele specifice Hofalului imperfect sunt qameţ-
hatuf sub prefixe şi patah sub a doua consoană a rădăcinii.

Tabelul conjugării Hofalului imperfect:

Pers/număr/gen Hofal
3ms

3fs

2ms

2fs

1cs

3mp

3fp

2mp

2fp

1cp

Traducerea Hofalului imperfect
Verbele la Hofal imperfect se traduc ca pasivul Hifilului
imperfect:
la Hifil el a cauzat uciderea iar la Hofal

el a fost pus să ucidă.

Exerciţii
1. Să se conjuge următoarele verbe pentru Hifil imperfect:
, iar pentru Hofal imperfect verbul .
2. Identificaţi familia, rădăcina, persoana, genul şi numărul
pentru următoarele forme verbale:
1. tyrik.y: 6. 
2. tyrik.a; 7. 

3. dbe[]y’; 8. 

4.  9. 

5.  10. 

Vocabular
pasăre,  cisternă.
insecte.
 (neg.) nu, oare?
 capră, păr de  tânăr, om
capră.
puternic.
 (Ni) el a fost  vis.
extraordinar,
minunat.  favoare, har,
 el a graţie, îndurare.
nenorocit.  bucată de
 zid. pâine, talent.
 el s-a  (adj.)
spălat. insolent, prost.
 el a încetat,  (conj.) ca,
a odihnit. aşa cum.
 corn de ţap,  umăr.
trompetă.  ca, aşa ca.
  (adj.) plin.
proprietate.
 (adj.)
familiar, (sub.) ;şef
de trib.
Lecţia XX
Imperativul verbelor tari
Imperativul verbelor în limba ebraică se poate forma pornind
atât de la infinitivul construct, cât şi de la starea imperfectă. În
limba ebraică, imperativul se poate forma doar pentru formele la
persoana a doua (2ms, 2fs, 2mp şi 2fp). Familiile pasive Pual şi
Hofal nu au niciodată forme la imperativ.
Imperativul fiind o comandă, trebuie să fie cât mai scurt dată; de
aceea, infinitivul construit este cel mai potrivit, căci de la forma
lui este cel mai uşor a se porni la construcţia unor comenzi.
Comenzile, prin cele patru forme ale imperativului, sunt
întotdeauna pozitive şi niciodată prohibitive. Pentru a construi o
comandă prohibitivă se foloseşte imperfectul şi iusivul la care se
adaugă adverbele de negaţie  
şi .
Când se adaugă terminaţiile vocalice la infintivul construct
pentru formele 2fs şi 2mp, accentul este atras pe ultima silabă iar
vocala de sub a doua consoană din rădăcină se reduce la şeva
vocalic. Această situaţie ar determina apariţia a două
semivocale şeva alăturate, ceea ce ar fi incorect, aşa încât primul
şeva se ridică la hireq.
1. Forma verbelor Qal imperativ:
Pers/gen/nr Forma Forma finală
intermediară
2ms
 
2fs
 
2mp
 
2fp
 
 În construirea imperativului, se poate porni şi de la formele
imperfectului:
Pers/ Imperfect Forma Imperativ
gen/ interm.
nr
2ms
  
2fs
  
2mp
  
2fp
  
Traducere imperativ
Imperativul se traduce ca o comandă pozitivă:
hZ<©h; rb"Då h" ;-ta, W[úm.vi
„Ascultaţi cuvântul acesta!” (Amos 3:1).
Atunci când se adaugă un sufix pronominal la formele
imperativului, se produce o tragere a accentului pe ultima silabă,
ceea ce va face ca prima silabă să devină închisă şi neaccetuată;
sub prima consoană va veni un qameţ qaton de genul:

+ →→ (qotleni).

hw"+hy> ynIjEïp.v' „Judecă-mă, O Doamne!” (Ps. 7:9).
Imperativul Nifalului
Pentru a forma imperativul Nifalului, se porneşte de la forma
infinitivului construct al Nifalului  a păzi. În cazul
Nifalului, caracteristic fiind prefixul nu mai au loc alte
schimbări ca în cazul imperativului Qalului:

Pers/gen/nr Imperativ
2ms

2fs

2mp

2fp

La 2fp, vocala caracteristică a imperativului de sub a doua
consoană este patah şi nu ţere, întrucât Nifalul este un pasiv al
Qalului la celelalte stări.

Traducerea imperativului Nifal

Imperativul Nifal se traduce ca un activ, chiar dacă Nifalul este
un pasiv al Qalului:
^êl. rm,V'ähi “Fii atent la tine!” (Deut.6 :12).

Imperativul Pielului
Imperativul Pielului se realizează pornind de la infinitivul
construct al Pielului,  a vorbi:
Pers/gen/nr Imperativ
2ms

2fs

2mp

2fp

Traducerea Pielului imperativ
Pielul imperativ se traduce ca un imperativ simplu activ:
^M,êai-ta,w> ‘^ybi’a'-ta, dBeÛK; „Cinsteşte pe tatăl tău şi
pe mama ta!” (Deut.5:16).

Imperativul Hitpaelului
Pentru formarea imperativului Hitpaelului, se porneşte de la
infinitivul construct al Hitpaelului:
Pers/gen/nr Imperativ
2ms

2fs

2mp

2fp

Traducerea Hitpaelului imperativ
Hitpaelul imperativ îşi păstrează sensul reflexiv în traducere:
WvªD>q;t.hi( “Sfinţiţi-vă!” (2 Cron. 29:5).

Imperativul Hifilului
Hifilul imperativ se formează pornind de la forma infinitivului
construit a pune să ucidă în cazul când se utilizează
sufixe pronominale, iar în cazul când nu se folosesc sufixe
pronominale, se porneşte de la forma infinitivului absolut
 numai pentru forma 2ms:
Pers/gen/nr Imperativ
2ms

2fs

2mp

2fp


Traducerea Hifilului imperativ

Hifilul imperativ se traduce de multe ori ca un imperativ simplu
activ:
ya'_j'x]me ^yn<P'â rTEås.h; “Ascunde-ţi faţa de la păcatele
mele!” (Ps.51:11).

Uneori Hifilul imperativ are şi sensul cauzativ, chiar în

exemplul de mai sus traducerea putând fi: „Întoarce-ţi faţa de la
păcatele mele!”

Aşa cum am afirmat la începutul prezentării despre imperativul

Hifilului, în cazul în care Hifilul imperativ 2ms este însoţit de
sufixe personale, se porneşte, în formarea imperativului, de la
infinitivul construit:
ynIrEy§ Kizh> ; „Adu-mi aminte!” (Is. 43:26).
Tabelul sufixelor folosite cu imperfectul şi imperativul:

Pers/gen/nr Forma Pers/gen/nr Forma

3ms
 3mp

3fs
 3fp

2ms
 2mp

2fs
 2fp Nu există

1cs
 1cp


Imperativul cu sufixul 

Sufixul  este, adesea, adăugat la persoana a doua masculin
singular a imperativului. Adăugarea sufixului la formele Qal în
cazul în care vocala caracteristică a imperativului este qolem
determină schimbarea semivocalei şeva în vocală qameţ qaton
(pronunţie o în loc de a). Înţelesul verbelor nu se schimbă, ci
doar este accentuat de acest sufix:
1)  (Qal) (Judecă!)
2)  (Qal)  (Culcat!)
3) ( Nifal) (Jură!)
4) (Piel) (spune!?scrie)
Exemplu:
#r<a'_h' hj'äp.v' ~yhil{a/â hm'äWq
„Scoală-Te Dumnezeule, judecă pământul!” (Ps.82:8).
Imperativul cu particula 
Particula  care se foloseşte în cazul iusivului şi
cohortativului poate fi, de asemenea, utilizată cu imperativul.
Funcţia particulei este să arate insistenţa şi urgenţa într-un mod
politicos:
wyn"ßy[e-ta, an"ï-xq;P. hw"¨hy> “Doamne, deschide-i, te
rog, ochii săi!” (2 Împăraţi 6:17).

Comenzi negative sau prohibiţii în limba

ebraică
Imperativul nu este folosit să exprime decât comenzi pozitive.
Pentru a exprima comenzile negative, se foloseşte adverbul de
negaţie cu imperfectul sau cu iusivul. Când se
foloseşte cu imperfectul, sensul este al unei interdicţii
categorice, ca în cele Zece Porunci. 
bnOë*gT> i al{æß “Să nu furi!” (Exod 20:15).
Când se foloseşte cu iusivul şi, uneori, se adaugă şi

particula  sensul este unul mai moale, ca o dorinţă negativă:

~yIr")c.miB. ynIrBEß .q.ti an"ï-la; “Să nu mă îngropi, te rog,

în Egipt!” (Gen. 47:29).
Vocabular
el a uns. încredinţat, a lovit.

 (Pi, Hi) el a  el a

acaparat.
privit.
 vale.  ardere.
 aici.  deal,
înălţime (cultică).
 el a  parte,
împrăştiat. porţiune.
 mormânt.  fluviu.
 partea  el a format,
estică, est. a modelat.
 sfârşit, limită,  el s-a
graniţă. împiedicat.
 el a  fată,
vindecat. tânără.
  (Pi) el a
memorizator. condus, a
 masă. supravegheat.

 el a
condus, a
Exerciţii
1. Scrieţi formele la imperativ la:
a). Qal pentru verbulel a judecat.
b) Nifal pentru verbul el a ţinut,
păzit.
c) Piel pentru verbul el a vorbit.
d) Hitpael pentru verbul el a ucis.

e) Hifil pentru verbul  el a aruncat.

2. Identificaţi următoarele imperative arătând
rădăcina, persoana, genul, numărul şi sufixul,
dacă este cazul:
1. Wdb.[i 6. Wxl.vi
2. Wdm.li 7. WxL.v;

3. hn"d.Mel; 8. ynIxeL.v;

4. ynIdeM.l; 9. y[im.vi

5. ynIxelv
' . 10. ynI[eymiv.h;
Lecţia XXI
Infinitivul construit şi absolut
În limba ebraică există două infinitive, infinitivul construit şi
infinitivul absolut. Infinitivul construit are un rol important în
formarea conjugărilor pentru starea imperfectă şi imperativă.
Infinitivul are sens de infinit când exprimă ideea de rădăcină
verbală, fiind nelimitat în ceea ce priveşte persoana, genul şi
numărul. Infinitivele sunt substantive verbale, ceea ce înseamnă
că se comportă atât ca verb, cât şi ca substantiv. Ca verb,
infinitivul exprimă rădăcina acestuia a ucis,  a
murit, a scris. Ca substantiv, infinitivul funcţionează ca
un gerunziu bAjê xb;Z<åmi ‘[:mo’v. „ascultarea e mai bună
decât jertfa.” (1 Sam 15:22)
Tabelul infinitivului construct
Familia Forma inf. constr.
Qal

Nifal

Piel

Pual

Hitpael

Hifil

Hofal

Ca un substantiv verbal, infinitivul construct poate lua aceleaşi
sufixe pronominale pe care le iau substantivele singulare.
Pentru familia Qal, înaintea unui sufix, 
devine - 
(qotl-). Înaintea sufixelor 2ms şi 2mp, forma infinitivului
constructus este - (qetol-): uciderea ta. În mod
infrecvent, infinitivul construct pentru familia Qal este -
(qitl-) sau - (qatl-) în loc de - (qotl-).
Cum sufixele ataşate substantivelor indică posesia, numai
contextul va arăta dacă infinitivul este subiect sau complement:
1. Când infinitivul este subiect:
%yIh;êl{a/ hw"åhy>-ta, ‘%bez>[' „ai părăsit pe Domnul
Dumnezeul tău...”(Ier.2:17).
2. Când infinitivul este complement:
%yIrx"+ ]a;me bWvål' %bEßz>['l. “să te las, să mă întorc
de la a te urma” (Rut 1:16).

Utilizarea infinitivului construit în sintaxă

Infinitivul construit poate fi utilizat în multe moduri; câteva sunt
prezentate aici, chiar dacă această gramatică nu are pretenţia de
a se ocupa de sintaxă, ci mai mult de morfologia verbului:
a) Se foloseşte fără prefixe sau sufixe, ca un infinitiv:
rBE+D: yTi[.d:Þy"-al{ hNEïhi “Iată că nu ştiu să vorbesc”
(Ier. 1:6).
b) Infinitivul construct poate urma o prepoziţie:
-Prepoziţia  care transformă fraza într-una temporală (când
are loc acţiunea) şi una cauzală (de ce are loc o acţiune):
awhiêh; #r<a'äB' ‘laer"f.yI !KoÝv.Bi „pe când Israel locuia
în ţara aceea” (Gen 35:22)
-Prepoziţia  transformă fraza într-una temporală:
hm'y>rc"+ .mi ~r"Þb.a; aAbïK. „în timp ce Avram intra în
Egipt” (Gen.12:14).
- Prepoziţia  introduce o frază ce exprimă scopul, rezultatul
sau timpul:
hw"ëhy>-ta, vAråd>li ‘t[ew> „Pentru că este timpul să
căutaţi pe Domnul” (Osea 10:12).
-Prepoziţia 
denotă ideea de restrângere, de a refuza
garantarea unui privilegiu, comparaţie şi, uneori, se traduce cu
„de la”:
afo)N>mi ynIßwO[] lAdïG" “Pedeapsa mea este prea mare să o
port” (Geneza 4:13).
-Negarea infinitivului construct se face cu  ce este
precedat, de obicei, de prepoziţia a căror traducere ar fi „aşa
că nu, nu, etc.”:
WNM,Þmi-lk'a] yTiîl.bil. ^yti²yWIci „îţi poruncisem să nu
mănânci din el” (Gen. 3:11).

Infinitivul absolut
Infinitivul absolut îşi trage numele de la trăsătura lui specifică de
a nu putea lua sufixe şi nici prefixe cu excepţia lui vav şi a

interogativului He . Pentru a fi reţinute aceste forme ale
infinitivului absolut, trebuie ţinut cont de următoarele
elemente:1. Nu există prefixe pentru familiile Qal, Piel, Pual;
2. Următoarele familii Nifal, Hitpael, Hifil şi Hofal au prefixul
; 3. Există un holem ca vocală tematică pentru consoana a
doua a rădăcinii, cu excepţia familiilor Hitpael, Hifil şi Hofal;
4. Există două forme pentru Nifal şi Piel;
5. Hofalul are o vocală tematică diferită de cea a infinitivului
construct.
Tabelul infinitivului absolut
Familia Forma Inf.abs. Forma Inf.abs.
Qal
 
Nifal
 
Piel
 
Pual
 
Hitpael
 
Hifil
 
Hofal
 
Utilizarea infinitivului absolut
Infinitivul absolut are un sens adverbial.
a) Acesta este folosit uneori ca un gerunziu:
!yIy"+ tAtåv'w> „şi se bea (bând) vin” (Is. 22:13).
b) Infinitivul absolut stă înaintea verbului înrudit, slujindu-l pe
acesta în a-i da mai multă forţă şi intensitate:
~k,ªt.a, dqoåp.yI dqoôP' ~yhiúl{awE) „Dumnezeu cu
siguranţă vă va cerceta!” (Gen 50:24).
c) Infinitivul absolut este poziţionat, uneori, după verbul înrudit
conferind acţiunii durată sau continuitate:
@Arêc' @r:åc' ‘aw>V'l; “degeaba curăţă” (Ier.6:29).
d) Infinitivul absolut este, uneori, folosit ca un substitut pentru
forme verbale finite:
dwI©D"-la, T'är>B;dIw> %Alúh' „Mergi şi spune lui David!”(2
Sam 24:12).
Exerciţii
1. Scrieţi formele infinitivului construct şi absolut pentru
toate familiile de verbe folosind verbele:
1. 2. 3. 4. 5. .
Vocabular
el a păzit, a  sfârşit,
supravegheat. epilog.
 el a  cum?
împrăştiat, a
dispersat.
 parte,
(prep.) pe lângă.
 el a fost  blestem.
puternic, de succes.
 el a pledat.  el a fugit.
 lumea  putere.
morţilor.  iubit.
 el s-a  procesiune,
ridicat imediat
sărbătoare.
(devreme).
 sclavă.  violenţă,
greşit.
 el a fost  pavăză.
întreg.
 el a  jurământ.
acaparat, a luat în  el a obţinut,
stăpânire. a primit o moştenire.
 (adj.)
sărac, oprimat.
Lecţia XXII
Participiul activ şi pasiv
Participiul ebraic este forma în care un verb este folosit ca
adjectiv. Astfel, participiul ebraic are atât gen, cât şi număr,
exact ca un adjectiv. În limba ebraică modernă, participiul este
folosit ca să reprezinte timpul prezent al verbului.
Participiul are două diateze, una activă şi alta pasivă. În limba
ebraică, numai la familia Qal există diateză activă şi pasivă
pentru participiu. Sistemul verbal evreiesc permite ca şi alte
familii să fie la diateză activă sau pasivă. Astfel, familiile Piel şi
Hifil sunt la diateza activă, Hitpaelul şi, uneori, Nifalul la cea
reflexivă iar Nifal, Pual şi Hofal la cea pasivă.
1.Qal participiu activ poate fi recunoscut prin vocala holem după
prima consoană din rădăcină şi prin vocala ţere de sub a doua
consoană.
2.Qal participiu pasiv se recunoaşte după vocala şureq ce apare
între a doua şi a treia consoană; sub prima consoană apare un
qameţ.
3.Nifal participiu se distinge prin existenţa prefixului nun şi a
vocalei qameţ sub a doua consoană.
4.Pielul participiu se distinge prin existenţa prefixului mem, a
vocalelor care apar şi la infinitiv constructus adică patah şi ţere,
dar şi a dublării consoanei a doua a rădăcinii.
5.Pual participiu se distinge prin existenţa prefixului mem,a lui
qameţ specific pasivului sub a doua consoană şi a dublării
consoanei a doua.
6.Hitpaelul participiu se distinge prin existenţa prefixului mem,
a vocalelor specifice infinitivului construct, dar şi dublarea celei
de-a doua consoane.
7. Hifilul participiu se distinge prin existenţa prefixului mem şi a
vocalelor care apar şi la infinitivul construct.
8. Hofalul participiu se distinge prin existenţa prefixului mem şi
a vocalei qameţ specifică pasivului.
Tabelul participului activ şi pasiv
Familia Part. Activ(ms) Part. pasiv (ms)
Qal
 
Nifal
 
Piel
 
Pual
 
Hitpael
 
Hifil
 
Hofal
 
9. Participiul, fiind un verb cu funcţie de adjectiv sau
substantiv, va putea fi distins la celelalte forme după terminaţiile
care sunt specifice substantivelor (ms, fs , mp  şi fp
).
Traducerea participiului
Participiul, în limba ebraică, are trei funcţii: de adjectiv, de verb
şi de substantiv.
1) Ca adjectiv cu funcţie atributivă, când urmează substantivul
pe care îl descrie, se acordă cu acesta în gen, număr şi
definitivare:
hV'_aih'w> hV'Þaih'-~[i bkeîVoh; vyai²h' „bărbatul care
se culcă cu femeia” (Deut 22:22).
2) Ca adjectiv cu funcţie predicativă care poate lua poziţia
dinainte şi după substantivul pe care îl descrie şi se acordă cu
acesta în gen şi număr:
ry[i_B' hT'Þa; %WrïB' „Vei fi binecuvântat în cetate”
(Deut. 28:3).
3) Ca verb, este, de cele mai multe ori, precedat de substantiv,
care îi este subiect şi cu care se acordă în gen şi număr dar
niciodată nu primeşte articol:
Alê ‘l[;M;’mi Ÿ~ydIÛm.[o ~ypi’r"f. “Serafimii stăteau
deasupra lui” (Isaia 6:2).
4) Ca substantiv, participiul indică pe cel sau pe cei care fac
acţiunea sau sunt într-o anumită stare. Aceste substantive pot fi
articulate sau nearticulate, masculine şi feminine, singulare sau
plurale:
a) În starea absolută
hw"ßhy> tyBeî rpeSê ho ; “scriitorul în casa Domnului” (2 Împ
22:3).
b) În starea construită:
At+yrIb. yrEîm.vol. “pentru cei ce păzesc legământul lui” (Ps.
103:18)
c) În starea construită cu sufixe pronominale:
dBeÞk;a] yd:îB.k;m.-yKi( “Căci pe cel ce Mă cinsteşte Eu voi
cinsti” (1 Sam 2:30).
Exerciţii
1). Scrie formele participiilor active şi pasive pentru toate
familiile de verbe folosind verbul  .
2). Identifică şi analizează următoarele participii arătând:
rădăcina, familia, starea, sufixele pronominale:
1. ~yliv.mo 6. rTe’T;s.mi
2. ^r<)m.vo) 7. @rEåFoh;

3. yrEîm.vo 8. hj'îp.vo

4. vQEåb;m. 9. ^p,(d.ro

5. ryKiîz>m; 10. tArB.d;m.

Vocabular
ofrandă.  văduvă.
 deşert,  sclavă.
platou.
 cale.
 el a fost  vie.
ostil.
 fumul  a nins.
jertfei.  a fost în
 măsură. dureri, în travaliu.
 el a sfâşiat.  el a divizat,
(Pi) a împăştiat.
 proces  (neg.) nu
(juridic), discurs
juridic. încă, (prep.) înainte.
 parfum,  el s-a uscat.
miros.  (Ni) el a
 judecător. disputat. (Hi) el a
ocărât, a admonestat.
 laudă,
slăvire.
 piedestal.
Lecţia XXIII
Iusivul şi Cohortativul
Iusivul şi Cohortativul
Aceste forme verbale se mai numesc şi secundare pentru
că provin din modificarea anumitor forme ale imperfectului.
Forme cunoscute pentru iusiv sunt doar la persoana a doua şi a
treia. Cu verbele tari, iusivul nu poate fi diferenţiat de imperfect
decât analizând contextul. Iusivul verbelor slabe (Lamed He şi
Ayin Wav/Yod) este depistat foarte uşor prin forma acestuia mai
scurtă decât a imperfectului. Particula 
este, adesea, folosită
ca o terminaţie unită prin maqqef atât pentru iusiv, cât şi pentru
cohortativ. Traducerea iusivului se face cu forma
conjunctivului. Iusivul exprimă o comandă mai slabă sau o
dorință puternică.
Ex. “Să nu domnească ei peste mine!”
(Ps.19:13)

Cohortativul
Cohortativul exprimă voinţa fermă, dorinţa, încurajarea sau
hotărârea de a desfăşura o anumită acţiune. Forma
cohortativului este uşor de recunoscut deoarece este format din
imperfect la persoana întâi singular şi plural care se lungeşte cu
terminaţia . Adăugarea acestei terminaţii vocalice la
sfârşitul cuvântului determină atragerea accentului tonic şi
destabilizarea vocalică sub radicalul al doilea producând
volatilizarea vocalei la şeva vocalic. Traducerea cohortativului
se face adăugând interjecţia “hai!” la conjunctiv.
Ex. “Haide să facem un
legământ între mine şi tine!” Gen.31:44).
^c,ªr>a;b. hr"äB.[.a, “Lasă-mă să trec prin ţara ta!” (Numeri
21:22).
tAm+qoM.h; dx;äa;B. hb'Þrq> .nIw> „Haidem să ne apropiem
de unul din locuri!” (Jud. 19:13).
Cohortativul şi iusivul sunt negate prin adverbul de negaţie
nu:
hd"ªb.anO an"å-la; „Să nu ne pierzi!” (Iona 1:14).
Exerciţii
Folosind Biblia, încercuiţi verbele la forma iusiv:
1.rAa= yhiäy> ~yhiÞl{a/ rm,aYOðw: (Gen 1:3).
2.[:yqIr
ß " yhiîy> ~yhiêl{a/ rm,aYOæw: (Gen 1:6).
3.~yIM;øh; Ww“Q'yI ~yhiªl{a/ rm,aYOæw: (Gen 1:9).

4.#r<a'’h' aveÛd>T;( ~yhiªl{a/ rm,aYOwæ :

(Gen 1:11)
5. yhiÛy> ~yhiªl{a/ rm,aYOæw:
~yIm;êV'h; [:yqIår>Bi ‘troaom. (Gen 1:14).
6. Wcår>v.yI ~yhiêl{a/ rm,aYOæw:

#r<v,Þ ~yIM;êh; (Gen 1:20).

7. ace’AT ~yhiªl{a/ rm,aYOæw:

vp,n<Ü #r<a'øh' (Gen 1:24).

8. hm'êd"a]h'ä-ta, ‘dbo[]t;( yKiÛ

%l"+ Hx'ÞKo-tTe @sEïto-al{ (Gen 4:12).

9. `h'yT,(x.T; ^ßl. an"ï-yhiT.
(Jud. 15:2).
10. `yl'(ae ^ßx]WrB. ~yIn:ïv.-yPi( an"±-yhiywI)
(2 Împ. 2:9).
 2. Folosind Biblia, subliniaţi verbele la cohortativ în limba
ebraică:
1. ~d"²a' hf,î[]n:) ~yhiêl{a/ rm,aYOæw:
(Gen 1:26).
2. ~yrIêxea] ~yhiäl{a/ ‘hd"b.[;n:)w> hk'ªl.nE)
(Deut 13:7).
3. hy"+m'h/a,(w> ~yhiäl{a/ hr"äK.z>a, hx'yfi¦a' (Ps. 77:3).

4. ‘~k,l' ht'Ûrk > .a,w> (Is. 55:3).

5. hT'a'_w" ynIåa] tyrIßb. ht'îrk > .nI
(Gen.31:44).
Vocabular
crâng, tufiş.  el a fost
 psalm. departe, distant.

 gând.  plăcere,

favor.
 conductor.  ţap, (adj.)
 el a plantat. păros.

 piatră.  el a

devastat.
 scrib,  groază.
scriitor.
 nenorocire,  a accepta.
efort. 
 el a seriozitate, constant.
răscumpărat.  cămilă.
 el a făcut.  el a
 călăreţ. înţepenit, s-a agăţat.

 patru.
Lecţia XXIV
Verbele stative
Verbele stative sunt acelea care indică o stare, în contrast
cu cele care prezintă acţiunea sau mişcarea. În limba ebraică,
aceste verbe se disting după vocala caracteristică pe care o au
sub a doua consoană la forma Qal perfect 3ms. Astfel, în funcţie
de această vocală, verbele stative sau intranzitive se împart în
trei grupe: verbe de clasa a, care au ca vocală caracteristică
patah
( ) el a fost îndepărtat, el a fost tare,
el a fost drept, el a fost sfânt, el a fost
aproape, el a fost bucuros; verbe de clasa e, care au ca

vocală caracteristică ţere ( ) el a fost greu, important,

el a fost bătrân, el a fost complet, întreg,

el a fost înfricoşat şi verbe de clasa o, care au ca vocală
caracteristică holem ( ) a fost mic, el a fost

capabil, el a fost furat.

Caracteristicile verbelor stative

1. Verbele stative cu vocala caracteristică a se conjugă

precum orice verb tare.
 2. Verbele stative cu vocalele caracterisitice e şi o au la
imperfect şi imperativ vocala caracteristică patah în loc
de ţere sau holem: în loc de şi
în loc de la Qal imperfect 3ms.
3. Verbele stative cu vocala caracteristică e se transformă
în verbe cu vocala caracteristică a la perfect cu excepţia
formei 3ms. Verbele stative cu vocala caracteristică o
sunt consistente ca formă pentru întreaga conjugare; la
2mp şi 2fp holem coboară la vocala qameţ qaton „o”
( q tontem).
e

Tabel conjugare verbe stative la Qal

Perfect
3ms
  
3fs
  
2ms
  
2fs
  
1cs
  
3cp
  
2mp
  
2fp
  
1cp
  
Imperfect
3ms
  
3fs
  
2ms
  
2fs
  
1cs
  
3mp
  
3fp
  
2mp
  
2fp
  
1cp
  
Imperativ
2ms
  
2fs
  
2mp
  
2fp
  
Infinitiv Absolut
  
Infinitiv construct
  
Participiu Activ
  
Vocabular
foamete. animale.
(adv.) numai. ucis.
sabat, catâr.
odihnă.
el a fost
el a uitat. înfuriat, mâniat.
(num. curat, pur.
ord.) al treilea, o
treime.
el a fost
curat, pur.
(s.) pentru că,
continuare, (adv.)
continuu. datorită.
lungime. memorator.
străin. vie.
el a întors. el a scăpat,
a salvat.
el a curvit.
Exerciţii
Scrieţi următoarele forme în ebraică pentru
verbele:
1.Qal imperfect 1cs
 ;
 ; 12. Qal perfect 2ms
2. Qal imperfect 2fs
 ;
; 13. Qal perfect 2mp
3. Qal imperfect
 ;
3mp  ; 14. Qal perfect 2fp
4. Qal imperativ
 ;
2mp  ; 15. Qal imperfect
5. Qal infinitiv

1cp ;
construct ; 16. Qal perfect 1cp
6. Qal participiu
 ;
activ ; 17. Qal imperativ
7. Qal imperfect 3fp

2fp ;
 ; 18. Qal imperfect
8. Qal imperfect 2fp

2fp ;
 ; 19. Qal perfect 3ms
9. Qal imperativ 2ms
 ;
 ; 20. Qal imperfect
10. Qal imperfect

3fs .
2ms  ;
11. Qal perfect 3fs
Lecţia XXV

Verbele slabe în limba ebraică biblică

Verbul este centrul sau inima oricărei limbi deoarece

ajută la exprimarea realităţii dinamice în care trăim. În limba
ebraică, spre deosebire de limbile indo-europene, verbul
exprimă acţiunea ce se desfăşoară şi mai puţin timpul. Verbul în
limba ebraică este, în general, format din trei litere (consoane) la
care se adaugă prefixe şi sufixe, pentru a se putea identifica
starea specifică a acestuia la un moment dat în vorbire. Trebuie
spus că forma verbelor în limba ebraică are caracteristici care
diferenţiază familie de familie.
Orice verb poate fi analizat spaţial ca având trei domenii
prin care este identificată starea lui: prefixe, rădăcini şi sufixe
(eg. „ei au ţinut”).
SUFIXE RĂDĂCINA PREFIXE
(aformative) (preformative)

   
Dacă, în aria SUFIXELOR şi PREFIXELOR, nu pot
apărea alte modificări decât cele care privesc inflexiunea la
diferite persoane, în ceea ce priveşte rădăcina, aceasta poate
avea modificări datorită literelor guturale şi a consoanelor slabe
care se pot pierde la anumite inflexiuni.
Mai puţin de o cincime din verbele limbii ebraice sunt
verbe tari sau verbe care îşi păstrează toate cele trei consoane în
orice formă inflexată.11 Ceea ce complică aprofundarea
sistemului verbal ebraic sunt aceste verbe slabe, care au o
pondere majoritară şi care necesită o atenţie deosebită din partea
studentului.
Încadrarea unui verb în rândul celor slabe este dată
diferit de către gramaticienii limbii ebraice. Unii consideră în
cadrul verbelor tari chiar şi pe cele care conţin o guturală în
structura lor triliterală. Dintre aceştia, Gesenius este cel mai
reprezentativ.12 Motivul pentru care sunt considerate tari
verbele care conţin o literă guturală în structura lor este acela că
modificările ce apar în cazul acestora afectează doar vocalizarea.
Totuşi, verbele ce au consoana întâi guturală, aşa numitele
prima guturalis, la Nifal Imperfect pierd întărirea dată de
dagheş forte, dar aceasta este considerată doar o excepţie (eg.
”el a fost scris”, dar ”el a fost uitat”).
Amprenta verbului slab care o diferenţiază de verbul tare
este prezenţa în rădăcina lui a unei consoane slabe alături de una
tare.13 Weingreen consideră că un verb poate fi numit verb slab
când derivă dintr-unul obişnuit dar are o literă guturală între
radicalii constituenţi, o literă de tip quiescent sau o literă de

genul lui care poate fi asimilată; în fiecare caz, trebuie făcute
anumite ajustări vocalice.14

Triliteralitatea verbelor în limba ebraică

11 J. J. OWENS, Essential of Biblical Hebrew (New York: Harper and Row,

1954), p. 71.
12 E. KAUTZSH şi A. E. COWLEY, Gesenius’ Hebrew Grammar (Oxford:
Clarendon Press, 1990), p. 584.
13 Paul JÜON şi T. MURAOKA, A Grammar of Biblical Hebrew, (Roma:
Pontifical Biblical Institute, 2008), p. 215.
14 J. WEINGREEN, A Practical Grammar for Classical Hebrew (Oxford:
Clarendon Press, 1959), p. 139.
 C. L. Seow arată că înţelesul cuvintelor ebraice este dat
de „rădăcina” acestora compusă, în mod obişnuit, din trei
consoane numite radicali şi de forma lor, adică de combinaţia
radicalilor cu diferite vocale, prefixe sau sufixe.15
În limba ebraică, rădăcina defineşte cuvântul atât timp
cât aceasta se încadrează în domeniul de bază semantic în care
se poziţionează cuvântul. De aceea, cele mai multe dicţionare
ebraice listează cuvintele în funcţie de rădăcina acestora şi nu de
forma lor finală. Astfel, renumitul dicţionar editat de Brown,
Driver şi Briggs (BDB) listează cuvântul ”ceartă” sub
litera (dalet) în apropierea rădăcini verbale ”el a

judecat” în loc să-l plaseze sub litera  (mem) cum era de

aşteptat conform dicţionarelor moderne.16 Această organizare a
listelor de cuvinte ebraice după rădăcină determină dificultăţi în
găsirea înţelesului cuvintelor necunoscute.
Pentru a facilita discutarea modelului literelor în
rădăcina verbelor, s-a ales ca verb paradigmă verbul ”el
a făcut”. stă pentru identificarea primului radical,
Litera

litera pentru al doilea radical şi litera pentru al treilea

radical. Alegerea verbului  ca verb paradigmă nu a fost

una inspirată pentru că acesta conţine o literă guturală în poziţia
mediană. Aşa cum am arătat mai înainte, că există unii
cercetători care au considerat verbe tari şi pe cele care conţin o
literă guturală, alegerea acestui verb ca verb model sau

15 C. L. SEOW, A Grammar for Biblical Hebrew (Nashville: Abingdon

Press, 1989), p. 21.
16 Francis BROWN, S. R. DRIVER şi Charles A. BRIGGS, The New
Brown-Driver-Briggs-Gesenius Hebrew and English Lexicon (Peabody:
Hendrickson Publication, 1979), p. 193.
paradigmă pentru conjugare a fost făcută de către astfel de
gramaticieni. Astăzi, cei mai mulţi cercetători au înlocuit verbul
slab cu verbul tare 
”el a ucis”. Aceste cuvinte
paradigmă ajută la formularea unor generalizări sugerate de
anumite aranjări ale literelor. De exemplu, forma qattāl la
substantive, în general, denotă profesia (eg. ”pescar”,
”marinar”).
Radicalii slabi

Descoperirea formei de bază a verbelor poate fi

problematică pentru studentul începător când anumiţi radicali
„slabi” sunt susceptibili schimbărilor. În cele ce urmează, se vor
prezenta anomaliile ce apar în structura normală a unui verb tare
ca urmare a prezenţei literelor guturale sau „slabe”.

Guturale şi schimbările vocalice

a) Când avem guturale în structura rădăcinii verbului,

deoarece guturalele (şi litera ) nu pot fi dublate, în cazul când,
în mod normal, forma verbului cere dublarea la poziţia unde
guturala sau litera 
se află, atunci se va produce o alungire
compensativă a vocalei ce precede guturala. Compensările

) ajunge qameţ ( ) , qhirec ( )

obişnuite sunt: patah (

 şi qubuţ ( ) ajunge colem ( ).

ajunge ţere ( )

b) O altă schimbare faţă de structura obişnuită a verbelor

se produce atunci când sub guturală trebuie să fie un şeva.
Literele guturale nu acceptă niciodată şeva simplu, ci şeva

compozit de tipul qatef ( , ֳ , ֱ ).

c) O ultimă particularitate a guturalelor, importantă şi
pentru structura verbală, este că acestea preferă vocalele din
clasa (a) adică ( şi ). Când guturalele sunt în poziţia finală

şi sunt precedate de vocale lungi neschimbabile

adică poziţia

( , , şi  ), atunci un patah furtivum trebuie

interpus între această vocală şi guturala finală. Patah furtivum
nu este silabic, aşa încât acesta este o vocală fonetică.

Nun


Regula generală în ceea ce priveşte litera (nun) este că

o literă (nun) ce stă imediat înaintea altei consoane fără să

intervină nici o altă vocală între ele va fi asimilată în următorul
radical. Dacă radicalul ce urmează litera (nun) se întâmplă să fie
o guturală de tipul 
sau consoana 
(reş),
deoarece nu se poate realiza dublarea, se va produce alungirea
compensativă sau dublarea virtuală pentru consoanele (chet)
şi (he).
Wav şi Yod

Aceste consoane cauzează probleme în identificarea

structurii verbului pentru că se substituie una cu cealaltă; de
obicei, consoana cu . este în poziţia primului
Când

radical, este substituită cu . Când nu este în poziţia iniţială,

ci în cea de mijloc, el rămâne neschimbat. Seow arată că
 
verbele care, în forma originală, s-au terminat în şi în mod

normal apar cu litera la final.17

Reguli de găsire a rădăcinii verbelor

În cele ce urmează, sunt prezentate patru reguli

importante care vor ajuta orice student în găsirea şi identificarea
rădăcinii unui verb într-un text ebraic dat:
1. Se dau la o parte prefixele şi sufixele;
2. Dacă rămân doar trei consoane, atunci este găsită
rădăcina verbului;
3. Dacă, după aplicarea regulii 1, rămân doar două
consoane, atunci pot fi patru posibilităţi:
a) Să adaugi înaintea celor două consoane găsite un

( ) sau un ( );
b) dacă punctul a) nu a scos în evidenţă o rădăcină
reală a unui verb, atunci încearcă să introduci
între cele două consoane găsite, aplicând regula

1, un ( ) sau un ( );
c) dacă punctele a) şi b) nu ajută la descoperirea
rădăcinii verbului, atunci se încearcă adăugarea
 
unui ( ) sau a unui ( );

17 Op. cit., p. 24.

 d) dacă aplicarea punctelor a), b) şi c) nu ajută la
identificarea rădăcinii verbului, atunci se încearcă
dublarea celei de-a doua consoane;
4. Dacă, după îndepărtarea preformativelor şi a
aformativelor, rămâne doar o singură consoană, atunci se
  
adaugă un ( ) sau un ( ) înaintea ei şi un ( ) după.

Clasificarea verbelor slabe

Folosind verbul şi urmărind

paradigmă

consoanele slabe , , , , , ,  şi se pot

clasifica aceste verbe în doisprezece categorii:
1. Pe Gutural  el a servit
2. Ayin Gutural el a întrebat

3. Lamed Gutural  el a auzit

4. Pe Alef  el a zis

5. Lamed Alef  el a găsit

6. Lamed He  el a descoperit

7. Pe Nun  el a căzut
8. Dublu Ayin  el a înconjurat

9. Ayin Wav  el s-a ridicat

10. Ayin Yod  el a înţeles
11. Pe Yod  el a făcut bine
12. Pe Wav  el a ieşit
Vocabular
ureche. pouncă.
, sul.
animale, primul.
turmă, crocodil.
a fi înălţat, a
proprietar, fi mare.
soţ.
prieten, amic.
vaci, turmă. buze, mal,
a revela, a ţărm.
descoperi, a depărta,
a merge în exil.
sceptru, băţ,
trib.
bătrân, om (Ni, Hi) a
bătrân.
jura, a declara
aşezare, solemn.
curte, împrejmuire.
ulei.
a fi capabil. alt (om).
mână, palmă.
aşadar.
 Exerciţii
1. Să se identifice următoarele verbe după
poziţia consoanelor slabe:
Ex. lamed gutural
1.  11. 
2.  12. 

3.  13. 

4.  14.

5.  15.

6.  16. 

7.  17. 

8.  18. 

9.  19. 

10.  20. 

2. Să se prezinte particularităţile consoanelor guturale care le

fac diferite de celelalte consoane:
Lecţia XXVI

Verbele Pe Gutural
Verbele Pe gutural sunt cele ce au ca primă consoană o
guturală , , ,  şi, uneori, (eg. a iubi;
a încrede, a crede; a aduna;  a lega).
Verbele Pe gutural care au ca guturală litera  la imperfect iau
întotdeauna segol, indiferent de familia în care se află (eg.

a aduna la Qal imperfect 3ms va fi ֽ, dar

a iubi la 3ms ֽiar la 3mpl şi la orice formă cu
terminaţie vocalică va fi ֽ ). Verbele ce conţin în

prima consoană un dar care nu se comportă precum verbele

Pe gutural formează o clasă nouă de tipul Pe alef (a zis,

a spus).

Particularităţile verbelor Pe gutural

Verbele Pe gutural au particularităţi care sunt determinate de

existenţa guturalei în prima poziţie a rădăcinii. De aceea, nu
există nici o diferenţă între forma verbelor Pe gutural şi verbele
tari pentru familiile Piel, Pual şi Hitpael. Există diferenţe între
formele verbelor tari şi verbele Pe gutural doar în câteva forme
din familiile Qal, Nifal şi în toate formele Hifil şi Hofal.
Particularităţi:

a) Prima literă din rădăcină refuză dagheş forte, ceea ce

afectează strucura familiei Nifal la Imperfect, Imperativ
şi Infinitiv constructus. Astfel, vocala precedentă de sub
prefix este alungită de la hireq la ţere
Nifal imperfect 3ms  “el a fost să
servească”.
Imperativ 2ms ”serveşte!”
Infinitiv constr. ”să serveşti”

b) Preferă şeva compus la Qal perfect 2mp

”voi au slujit”, iar pentru vocala de sub
prefix se respectă regula armonizării Qal imperfect 3ms
”el a slujit”. Şeva mut caracteristic, ce
închidea silaba, se transformă într-o vocală qatef
producând următoarele combinaţii luând şi un meteg,
pentru că o silabă deschisă neaccentuată nu poate exista:

(ֲ ֽ
) fiind în Qal imperfect, ( ֱֽ
) în Qal imperfect
(pentru unele verbe), în Nifal infinitiv absolut, Nifal
perfect, Nifal participiu, Hifil perfect, Hifil imperfect,
Hifil imperativ, Hifil infinitiv construct şi absolut şi Hifil

participiu, ( ֳֽ) pentru toate formele familiei

Hofal.

c) Două vocale şeva nu pot să stea împreună succesiv în

acelaşi cuvânt; de aceea, prima trebuie ridicată la vocala
scurtă corespunzătoare semivocalei şeva: pentru chatef-
 patah, vocala scurtă este patah, pentru chatef-segol
vocala scurtă segol iar pentru chatef-qameţ vocala scurtă
este qameţ-hatuf; astfel, la:
a) Qal imperfect 2fs ( 
)* devine 
,
ceea ce se întâmplă şi pentru celelalte forme care au
terminaţii vocalice 3mp şi 2mp.
b) Nifal perfect 3fs( )*18 devine  şi
pentru 3cp.
c) Hofal perfect 3fs ( )* devine ; la
fel şi pentru 3cp.
d) Hofal imperfect 2fs ( )* devine ; la
fel şi pentru 3mp, 2mp.


18 Formă virtuală.
Vocabular
ţap. (Ni) a lupta,
numai, a se bate.

desigur. , de

a alege. ce?

a înţelege. lucru.

războinic, a zbura.
om puternic. a încercui.
generaţie, a scrie, a
viaţă. număra, (Pi) a
a căuta. reaminti, a raporta, a
enumera.
a omorî. ,
sacrificiu. zece,
(Hist) a se decadă.
închina, a se pleca. poartă,
stradă, afară, deschidere, intrare.
fără.
a fi necurat.
Exerciţii

1. Scrieţi conjugarea verbului a sta pentru următoarele

forme:

Qal Nifal Piel Hofal

Perf.
3ms
Impf.
3ms
Impv. XXX
2ms
Inf.
Constr.
Inf.
Abs.
Part. XXX XXX
Activ
Part. XXX
Pasiv

2. Scrieţi conjugarea verbului a păcătui la imperfect

pentru următoarele familii:

Qal Hifil
3ms

3fs
2ms

2fs

1cs

3mp

3fp

2mp

2fp

1cp

a iubi la perfect pentru

3.Scrieţi conjugarea verbului
familiile următoare:
Qal Nifal Piel Hifil
3ms

3fs

2ms

2fs

1cs
3cp

2mp
2fp

1cp
Lecţia XXVII
Verbe Pe alef
Verbele de tipul Pe alef nu respectă toate legile verbelor Pe
gutural, ca unele verbe Pe gutural care au consoana guturală
pe prima poziţie. Nu sunt multe verbe Pe alef, dar sunt

frecvent folosite în textul biblic (eg. a pieri, a fi

pierdut, a spune, a mânca şi două verbe

deosebit de slabe a fi doritor, a vrea; şi a

coace). Mai există un verb a apuca, a lua în posesie,
care, uneori, la Qal imperfect, urmăreşte conjugarea Pe gutural,
iar alteori pe cea a verbelor Pe alef.
Există o frază memnotică pentru memorizarea celor şase verbe
şi anume: „Cei cinci erau şase; Soţul îi spune miresei
sale: sunt doritor să apuc  să mănânc
tot ce ai copt chiar dacă voi pieri  .”
Particularităţi ale verbelor Pe alef:

1. Guturala alef are tendinţa de a ajunge quiescent, adică de
a-şi pierde calitatea de consoană la imperfect.
Aceasta determină apariţia a trei schimbări, în anumite
circumstanţe:
a) Orice consoană BeGaD KeFaT care urmează guturala
 ce primeşte, datorită transformării în vocală, un holem, îşi
pierde dagheş lene.
 b) Un meteg apare sub prima silabă la 2fs, 3mp şi 2mp,
întrucât holemul precedă o semivocală şeva. ; 
c) Litera de la începutul cuvântului se combină cu
de la preformativ la 1cs, rămânând unul singur

(>).

2. La forma Qal imperfect, vocala preformativă este cholem

(eg. ”el a mâncat”).
3. Aceste verbe au toate celelalte tendinţe ale verbelor Pe
gutural la celelalte forme.
4. Verbul  când este precedat, la Qal imperfect, de un
vav consecutiv pentru formele fără aformative, adică 3ms, 3fs,
2ms şi 1cp, schimbă pe patah cu şegol, deoarece accentul se
mută de pe ultima silabă pe silaba ce-l conţine pe holem:
3ms  
3fs  
2ms  
2fs  
1cs  
3mp  
3fp 
2mp  
2fp 
1cp  
5. Când este la începutul cuvântului sau silabei, litera
funcţionează ca o cosoană. La Qal imperativ şi imperfect,
consoana  preferă catef şegol (eg Qal imperativ 2ms şi
infinitiv costructus ) .
6. O singură particularitate mai trebuie amintiă aici: la Infinitiv
construit, când este adăugată prepoziţia inseparabilă  ca
urmare a regulii şeva-urilor vocalice, şeva de sub lamed se ridică
la vocala corespunzătoare clasei vocalice anterioare şi anume
mai întâi şegol şi apoi ţere pentru că o silabă neaccentuată
deschisă nu poate lua decât o vocală lungă adică  şi
nu . Pentru situaţia când verbul este precedat de
prepoziile şi această particularitate nu se aplică şi nici
pentru celelalte verbe Pe alef.
Exerciţii
Analizaţi următoarele verbe arătând, pentru fiecare:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1. rm,aYOwð : 11. dybia]m;

2. rmoale 12. dBea;

3. yrim.a' 13. dybia]h;l.

4. rmoa/ 14. lk;aOy

5. Wrm.To 15. Whlek.a'T.

6. dboa' 16. lkea'yE

7. dbeao 17. WlK.au

8. db;ayO 18. lkea]T;

9. hd'ybiao 19. lykia]m;

10. dBea;y> 20. lkoa'he

Lecţia XXVIII

Verbele Ayin Gutural

Verbele Ayin gutural sunt cele care au în poziţia consoanei a
doua din rădăcină o guturală de tipul , , , şi .
Particularităţile verbelor Ayin gutural:
1) Guturala, fiind a doua literă din rădăcină, va acţiona
ca o guturală obişnuită, refuzând dublarea, ceea ce va produce:
- modificarea tuturor structurilor verbale ale familiilor intensive;
- alungirea vocalelor precedente în cazul în care guturala este ,
 şi, ocazional, pentru :
- patah se alungeşte la qameţ ( , ),
devine la Piel imperf. 1cpl;
-hireq se alungeşte la ţere ( , ),

devine la Piel perfect 1cs.

(Piel perfect 3ms “el a binecuvântat”).

-qubuţ se alungeşte la holem ( ,  )

devine la Pual participiu ms.

Pual perfect 3ms “el a fost binecuvântat”).
(

- sau dublarea guturalelor şi  prin implicaţie.

Aceasta se aplică uneori şi pentru .

Pi imperfect 3ms.

Pi perfect 3ms.
2) Verbele Ayingutural preferă şi ele sub litera guturală
un şeva compus, cu excepţia cazului în care, în poziţia Ayin,
este :
la Qal perfect 3cs “ei/ele au întrebat”;
3) Preferă vocale din clasa a în loc de clasa o la Qal
imperfect:
Qal imperfect 3ms “el a întrebat”.
4) Uneori, verbele Pe ayin preferă, la familia Piel, starea
perfect, în poziţia de sub a doua consoană, vocale de
clasa a în loc de clasa e.

în loc de 

în loc de 
Vocabular
a fi sfânt, a cere.
(Pi) a consacra.
a vedea.
a hrăni, a (Ni) a fi
păstori.
corupt, (Pi) a ruina,
(Hi) a distruge.
a apuca, a
atinge, a veni.
noi. a depărta.
(Pi) a lăuda, adunare,
(Hith) a se lăuda.
congregaţie.
înţelep- taur.
ciune, pricepere,
experienţă. vacă.
(Pi) a a deschide,
acoperi, a ascunde.
(Pi) a deslega, a
singur, elibera.
lângă. dreptate,
moarte. neprihănire.
opus, înainte.
Exerciţii:
Să se analizeze următoarele forme verbale
arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1. Wqå[]zy> I 6. q[eC'YIw:
7. #x;r.
2. Wq[]zn >I
8. q[ec'm.
3. Wsåa]m.YIw:
9. T.c.x;ru
4. tr:äK'
10. yTic.x;r't.hi
5. saeM'Ti
Lecţia XXIX
Verbe Lamed Gutural, Lamed Alef şi Lamed He

Verbele Lamed gutural au în poziţia consoanei a treia literele

 
guturale (mai rar folosit) , . Consoana 
în poziţie
finală se comportă ca o consoană adevărată într-un verb tare (eg.
). Verbele care se termină în sau se comportă
atât de diferit, încât sunt tratate separat.

Particularităţile verbelor Lamed gutural:

1. Aceste verbe adună înaintea şi în jurul consoanei guturale

vocale de clasa „a”:
 Qal imperf 3ms “el a început să trimită”
Qal perfect 2fs „ea a trimis”
Piel perfect 3ms “el a trimis cu rapiditate”
Qal participiu ms “el trimite”.
2. Dacă vocala precedentă guturalei este una lungă,
neschimbabilă, de tipul (   
, , şi, uneori, holem
şi ţere), atunci guturala va lua o vocală patah nesilabică
de tipul furtivum. Această regulă se aplică la Qal
infinitiv absolut, Qal pasiv participiu şi formele Hifil cu
:
Qal infinitiv absolut
 Qal participiu pasiv
Hifil perfect 3ms
Qal infinitiv constructus
Piel infinitiv absolut.
Verbe Lamed alef

Verbele Lamed alef au, în poziţia a treia, guturala .

Particularităţi ale verbelor Lamed alef:

1. Aceste verbe adună înaintea consoanei vocale lungi
din clasa ”a” şi uneori vocale lungi de clasa „e”.
Qal imperfect 3ms “el a început să
cheme”
Qal participiu activ ms “el găseşte”
2. Unele verbe schimbă litera din consoană în vocală

(quiescencent) înaintea consoanelor aformative:

Qal perfect 1cs “eu am găsit”

Qal imperfect 3fp “ele au început să
găsească”
3. Verbele stative Lamed alef au câteva diferenţe faţă de
celelalte verbe Lamed alef:
a) La forma Qal perfect, înaintea prefixelor consonantice,
se află vocala ţere în loc de qameţ:
 eg.  Qal perfect 3ms ; Qal perfect 2ms.
b) Pentru câteva verbe din această clasă, Qal participiu
activ are aceeaşi formă ca şi Qal perfect 3ms  .
c) În anumite verbe ale acestei clase, Qal şi Piel infinitiv
sau un .
construct primesc la sfârşit un

Eg. , , la Piel 

Verbe Lamed He

Verbele Lamed he au, în poziţia a treia, consoana guturală . 

Există argumente că, în forma timpurie a devoltării limbii
 
ebraice, a fost în locul lui un (yod).
Caracteristicile verbelor Lamed He


1. Consoana ( ) va dispare când sunt adăugate sufixe
vocalice, iar vocala şeva de dinaintea ei este pierdută:
 devine Qal perfect 3cp
 devineNifal perfect 3cp

 devine Piel perfect 3cp


- Consoana yod ( ) este păstrată când aformativele

încep cu o consoană iar dispare:

Qal perfect 1 cs “eu am plâns”
 
- Consoana yod ( ) este pierdută când sufixele încep
cu o vocală
Qal perfect 3cp “ei/ele au plâns”
1. Consoana ( ) capătă vocale tematice:
 toate perfectele (”el a
descoperit”)
 toate imperfectele ( ”el a
început să descopere”)
 toate imperativele ( 
„descoperă”)
 toate infinitivele constructus ( ”a
descoperit”)
 toate participiile ( ”cel
descoperit”).

Verbul a fi este folosit în Scriptură (Exod 3:14) pentru ca

Dumnezeu să se identifice pe Sine. În felul acesta numele
Dumnezeului Iudeilor nu este un nume propriu ci un verb.
Tabelul conjugării verbului a fi , doar cu formele ce apar
în Scriptură:
Qal
Perfect Imperfect Imperativ
3ms
  
3fs
  
2ms
  
2fs
  
1cs
  
3mp
  
3fp
  
2mp
  
2fp
  
1cp
  
Infinitiv
Construct
 Participiu
Activ ms

Infinitiv
Absolut
 Participiu
Activ fs


Nif‛al
3ms

3fs

2ms

1cs


Folosirea verbului a fi 

Verbul a fi nu are forme de prezent în ebraica clasică în evrit se
folosec formele la participiu ale verbului. Existenţa cuiva se
evidenţiază prin particula  şi prin fraze nonverbale; absenţa
cuiva se exprimă prin particula . Uneori pentru claritate se

foloseşte verbul ca să se exprime existenţa sau

nonexistenţa (cu ) în trecut a ceva sau cineva:

hy"ßh' ydIêWhy> vyaiä (era un iudeu Estera 2:5).

Verbul  are sens de a avea când se arată posesia la timpul

trecut, verbul fiind precedat de prepoziţia  :

!beø hy"“h'-Alw> („şi el avea un fiu” 1 Sam. 9:24).

Verbul poate fi folosit cu sensul de „a venit, s-a
întâmplat, a devenit”:
~r"êba. ;-la, ‘hw"hy>-rb;d> hy"Üh' : „Cuvântul Domnului
a venit la Avraam” (Gen. 15:1).
Vocabular
nord. (adj.)
mulţime, înţelept.

abundenţă. (Ni) a fi
a se bucura, pângărit, a fi
prihănit, (Pi) a
(Pi) a bucura. profana.
a urî, (Qal şi a tăbărî.
Pi participiu)
duşman. comunitate.
a sparge. (adv.)
, împreună, în acelaşi
timp.
opt. vin.
optzeci. dreaptă, sud.
al doilea. există.
, (adv.) tocmai ca.
atunci, de la, de
atunci. scaun, tron.
a sacrifica, a
junghia, (Pi) a
sacrifica.
număr.
Exerciţii:
1.Să se analizeze următoarele forme verbale din
clasa Lamed gutural arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1. h['m.v'( 6. yTix.K;v.nI
2. yTix.k'(v' 7. [;ymiv.hi

3. [m'(v.nI 8. xK;vi

4. WxK'(v.Ti 9. WxK.T;v.yI

5. [m;V'yI 10. ~T,x.l;v.

2. Să se analizeze următoarele forme verbale din

clasa Lamed alef arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina
1. ha'j.x'( 5. aPer;t.hi
2. t'aJexi 6 aWrq',.
3. WaPr.nI 7. Wac'(m.yI
4. ajix]Yw: : 8. areQ'yI
9. aycim.m; 10. yaic.M'(Ti
3.Să se analizeze următoarele forme verbale din
clasa Lamed he arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1. !t,yfi[] 6. nb.nI
2. t'yli[' 7. t'ynIP'

3. hf,['yTi 8. Wnb.yI

4. hl,['yE 9. WNPi

5. WF[i 10. hn<pm . '

Lecţia XXX

Verbe Pe Nun
Verbele Pe nun conţin, în poziţia întâi, o consoană de tipul nun
.
Particularităţi ale verbelor Pe nun:

1.Când consoana „nun” are şeva ( ) ca divizor de silabe, adică
este ultima consoană în silabă, alta în afara ultimei silabe din
cuvânt, atunci:

-consoana „nun” ( ) este asimilată;
-următoarea literă capătă un dageş forte;
-sunt modificate multe verbe la Qal imperfect, Nifal
imperfect, Nifal participiu, familiile Hifil şi Hofal
devine Qal imperfect 3ms „el a început să cadă”
 devine Nifal imperfect 3ms „el a fost anunţat”
- în cazul când consoana precedată de consoana ( ) este o
guturală, atunci nu se mai poate asimila consoana nun. O
excepţie este verbul  el s-a scuzat, s-a pocăit, s-a căit
care, în Nifal perfect şi Nifal participiu, asimilează litera nun:
devine la Nifal perfect 3ms
devine la Nifal paricipiu ms.
-De obicei, la imperfect, vocala a doua caracteristică este holem:
 Qal
imperfect
 el a căzut
 El a
părăsit, a
uitat
3ms  
3fs  
2fs  
1cs  
2mp  
2fp  
1cp  
Qal
imperativ
2ms  
2fs  
2mp  
2fp  
-pentru câteva verbe Pe nun, vocala caracteristică este patah (
el s-a apropiat, el a turnat şi verbul slab

el a luat).
, , Qal imperfect 3ms.
-la Qal imperativ, pentru aceste verbe, nunul este asimilat:
2ms    
2fs   
2mp    
2fp  
-la Qal imperfect, pentru verbul foarte slab el a dat ,
vocala caracterisitică este ţere:

Qal Imperfect Qal imperativ

3ms

3fs

2ms
 
2fs
 
1cs

-Vocala caracteristică pentru verbul el a ridicat este
qameţ:
Qal Imperfect Imperativ
3ms

3fs

2ms
 
2fs
 
1cs
 
3mp
 
3fp
 
2mp
 
2fp
 
1cp

-Pentru verbele ce nu au holem ca vocală caracteristică, la Qal
infinitiv constructus, consoana nun este asimilată în consoana
următoare iar, la final, este adăugat un tav:
cu prepoziţie
cu prepoziţie
1. În Hofal, consoana cu vocală „ho” se schimbă în „hu”
 devine Hofal perf 3ms „el
a fost cauza mântuirii”

2. În Qal imperativ, verbul poate pierde consona „nun”

”dă”
3. La Qal infinitiv constructus, consoana „nun” este
pierdută şi consoana „tav” este adăugată la sfârşit:
 ”a dat”
4. Verbul ”a luat” se comportă ca un verb Pe Nun.

Vocabular
număr. ca prep.) împotrivă.

ridicat, a căuta, a

persecuta.
înălţat, (prep.)
deasupra. (part.rel.) care,
locuinţă, pe care; acela.

tabernacol. soare.
a odihni, a lumină.
depozita.
încredere,
torent, pârâu. adevăr.
cupru, (conj.) de
bronz. asemenea, chiar, nas.
iapă. a ruşina.
cal. ,
slujire, întâi născut.
serviciu.
a fi puternic,
seară. a fi mare; (Pi) a
a abate. hrăni.

a se
întâmpla; (inf.constr.
Exerciţii
1.Să se analizeze următoarele forme verbale din clasa Pe nun
arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1.af'n" 6. aFen:t.mi
2. WaF'(yI 7. WlP.yI

3. ynIT. 8. lPeT;

4. Waf.N")hi 9. hd'yGIhi

5. !t,N"òyI 10. dG:hu

2. Să se analizeze următoarele forme verbale din clasa Pe nun

arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina
1. lyCim; 6. aFen:t.Ti
2. jBeh; 7. jyBim;

3. lC'mu 8. afenO

4. WaF.nI 9. lPeT;

5. WlP.yI 10. yaif.

Lecţia XXXI

Verbe Ayin Vav şi Ayin Yod

Verbele Ayin vav şi Ayin yod sunt cele în care consoana vav
 
sau yod ( sau ) şi-a pierdut caracterul consonantic şi a devenit
vocală. Devenind vocale, verbele sunt biliterale, astfel încât, în
loc să mai fie formate din două silabe, au ajuns să formeze o
singură silabă. Câteva verbe au reuşit să reziste în timp cu vav
şi yod ca o consoană de mijloc: el a murit, a expirat,
 el a poruncit, el a aşteptat, el a fost, 
el a trăit. În conjugarea verbelor Ayin vav şi Ayin yod, vocala
din mijloc dispare; de aceea, aceste verbe sunt înscrise în
dicţionare la forma de infintiv constructus în loc de Qal perfect
3ms.

 
1) Literele din mijloc „vav” şi „yod” ( sau ):
- sau sunt pierdute
- sau se transformă în vocale.

2) Verbele la Qal perfect, în mod obişnuit, pierd

litera din mijloc:
”el a murit” ; ”el a înţeles”.
-Verbele Ayin vav şi Ayin yod, la forma Qal perfect
3ms, sunt identice cu forma de la Qal participiu activ.
Numai contextul poate să ajute la identificarea exactă a
formei. Bibliile ebraice Stuttgartensia au un sistem de
deosebire a celor două forme prin poziţia accentelor şi
anume: pentru forma Qal perfect, la începutul cuvântului
 iar pentru forma participială, la sfârşitul cuvântului:
Qal perfect 3fs Qal participiu fs
  
2) Verbele la Qal imperfect, Nifal perfect, Nifal participiu,
la fel şi pentru întreaga familie Hifil şi Hofal obişnuiesc
să lungească vocala prefixului astfel:
-qameţ la Qal imperfect, Nifal perfect, Nifal
participiu, Hifil imperfect, Hifil imperativ, Hifil
infinitiv construct şi Hifil infinitiv absolut.
”el a început să se ridice”; ”el a
început să pună”.
-ţere la Hifil perfect şi Hifil participiu:
3ms   
- şureq în toate formele de la Hofal:
Perfect 3ms , imperfect 3ms , infinitiv
constructus , infinitiv absolut , participiu

pasiv .
3) Intensivele –Piel, Pual, Hitpael- dublează ultima
consoană în loc să dubleze consoana mijlocie şi se
transformă în polele şi polale:
 “polel” (piel) perfect 3ms “el s-a ridicat
brusc”
 „polal” (pual) perfect 3ms „el a fost
ridicat brusc”.
 4) Verbele la Hofal primesc un şureq ( sau ) ca
vocală preformativă:
 Hofal perfect 3ms “el a fost pus să
ridice”.

5) Verbele la Hifil iau un ţere ( sau ) ca vocală

preformativă:
 Hifil perfect 3ms “el a pus să ridice”.

6) Înaintea aformativelor consonantice apar vocale de

separare:
 Nifal perfect 2ms “tu ai fost ridicat”
Qal imperfect 3fp „ele au început să
ridice”.
7) Nu există diferenţe între formele Qal imperfect şi
Hifil imperfect, astfel încât forma  el a început
să pună, este şi el a început să cauzeze amplasarea.
8) Înainte de consoanele aformative care încep cu nun,

se produce dublarea lui , ultima consoană din rădăcină:

Ex. Polel perfect 1cp devine .

Vocabular
zid. prinţ.
mânie, ură, os.
furie; otravă.
(conj.) ca să
jumătate. nu.
lege, a aduna.
prescripţie.
a îngropa.
a cere adunare,
socoteală, a explica,
a privi. congregaţie.
; a rămâne;
(Ni, Hi) a fi rămas.
(f;m) ţap a campa, a
ied, berbecuţ.
locui, a se stabili.
tărie, putere. (Hi) a
a captura, a arunca.
acapara.
soră.
a se apropia, a
aborda.
Exerciţii

1. Să se analizeze următoarele forme verbale din

clasa Ayin vav şi Ayin yod arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1. !ykiähe 11. !Abn"

2. ytinOyBi 12. ~t,aB'

3.Wnykihe 13. ha'ybiñhe

4. ~t,nOybih] 14. aB'

5. tAmr' 15. WmWq
16. rv;Wy
6. ab'Wh
17. bv'
7. WaB'ñ
18. bvey"
8. ~yriy"
19. ~r;Wy
9. Wryviy"
20. tmu
10. yTiîn>n:kow>
Lecţia XXXII

Verbele Pe Yod şi Pe Vav

Verbele Pe yod şi Pe vav sunt acelea care, la forma Qal
perfect 3ms, au, în poziţia întâi a rădăcinii, consoana yod ( ). 
Aşadar, atât Pe yod, cât şi Pe vav arată la fel; totuşi, la alte
forme, în special la Nifal şi Hifil, arată diferit, adică verbele Pe
vav iau un vav în poziţia consoanei iniţiale:  el s-a uscat
este un Pe vav, iar el a fost bun este un Pe yod.
Iată câteva verbe Pe vav: el s-a uscat, el a

sfătuit, el s-a trezit, el s-a temut, el a

posedat, a alungat, el a aţipit, a adormit. Iată şi câteva

verbe Pe yod: el a mers drept, el a supt,  el

s-a trezit, el a fost drept.

Particularităţi ale verbelor Pe yod şi Pe vav:

1) Verbele Pe Yod pot avea primul radical alături de

vocala preformativă:
Qal imperfect 3ms „el a început să facă
bine”
Hifil perfect 3ms “el a pus să facă
bine”
 2) Verbele Pe Vav pot pierde litera vav ( ) la Qal
imperfect, Qal imperativ, Qal infinitiv
constructus:
vav este pierdut iar qirec ( ) devine
ţere ( ) „el a început să locuiască”.

Qal imperativ 2ms “cunoaşte!”

3) Pentru verbele Pe Vav, este caracterisitic ca litera

vav ( ) să reapară în Nifal, Hifil şi Hofal ca
vocală:
Hifil perfect 3ms “el a pus să
locuiască”
Nifal perfect 3ms “el a fost să rămână”
Nifal imperfect 3ms “el a fost să
rămână”
Hofal perfect 3ms “el a fost pus să
şadă”

4) Verbul ”el a mers” se comportă ca un

verb Pe Vav.
Tabel verb 
Imperfect Perfect Imperfect
Qal Hifil Hifil
3ms
  
3fs
  
2ms
  
2fs
  
1cs
  
3mp
  
3fp
  
2mp
  
2fp
  
1cp
  
Imperativ
2ms
  
2fs
  
2mp
  
2fp
  
Infinitiv constructus

Infinitiv Absolut

Participiu Activ

Vocabular
a se încrede. (Ni, Hith) a
a plânge. profeţi.

(Pi) a arunca; râu, afluent,

pârâu.
(Hi, Hith) a
mulţumi, a lăuda, a fruct;
mărturisi. sămânţă.
a fi bun. dreptate,
(adj.) drept, neprihănire, just.

corect. (adj.)
(v.stat.) a fi sfânt.

greu, a fi onorat. (Pi) a face o

a îmbrăca. jertfă, a face fum.

opus, căruţă,
caleaşcă, car.
împotriva.
limbă. a arde.
islaz, (v. stat) a fi
complet, a fi întreg;
păşune, loc. (Pi) a răsplăti; (Hi) a
 face pace cu.
împărăţie, regat.
Exerciţii
1. Să se analizeze următoarele forme verbale din
clasa Pe vav şi Pe yod arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1. ^k.yliAh 12. bCey:t.hi

2. dr;Te 13. dley:

3. WbV.yI 14. yTib.v;Ah

4. Wnd.r;Ah 15. dreAh

5. Wdr.yE 16. %l{h]

6. WdyriAh 17. WbC.yt: .hi

7. bveAh 18. tb,v,l.

8. Wdl.An 19. td,Ly, :m.

9. T'k.L;h;t.hi 20. T'b.v;y"

10. Wbv'(An

11. dyriAh
Lecţia XXIII
Verbele Dublu Ayin
Verbele Dublu ayin au a doua consoană dublată, astfel încât cele
două consoane finale sunt gemene, de unde şi alt nume care se
acordă acestor verbe, de geminate. Următoarele verbe Dublu
ayin sunt considerate tranzitive, adică, din cele urmate de un
complement direct:  el a blestemat, el a
amestecat, el a rostogolit, el a măsurat,
el a împresurat,  el a devastat, a distrus.
Verbele următoare Dublu ayin sunt intranzitive, adică stative:
el a fost clătinat, el a fost amar, el a
fost în necaz,  el a fost luminos, uşor, nesemnificativ,

( Piel) el a blestemat, el a fost numeros, el a

fost rău, el a fost devastat, el a fost complet,

terminat.

Caracteristici ale verbelor Dublu Ayin

1) Ultima consoană, litera duplicată, poate fi pierdută; Qal
perfect 3ms 
, Qal infinitiv constr. .
2) Primesc un dagheş forte când este adăugată terminaţia:
 devine 
Qal perfect 3cp
“ei/ele au luminat”.
De asemenea, pentru că vocala din silaba pretonică este
una slabă primeşte un accent suplimentar.
- Aformativele consonantice primesc o vocală ajutătoare;
 Qal perfect 2ms.
- Aformativele vocalice nu primesc o vocală ajutătoare.
Qal perfect 3fs.
3) Familiile intensive se conjugă, în mod obişnuit, la fel ca
verbele tari.
4) Vocalele preformativelor se schimbă:
- 
Qameţ ( ) pentru Qal Imperfect, Nifal Perfect, Nifal
Participiu, Hifil Imperfect
Hifil Imperfect 3mp.
- Ţere () pentru Hifil Perfect, Hifil Participiu;

Hifil perfect 3ms.

- Şureq ( ) pentru Hofal.

Hofal perfect 3ms.

Vocabular
a scurge. .
dacă
minciună, (Ni, Hi) a fi
înşelăciune. lăsat, a rămâne.
urâciune aripă.
fărădelege.
(Ni) a fi de a acoperi.
încredere, a fi vedere,
credincios, a fi privire, uitătură,
tenace; (Hi) a crede. căutătură, apariţie,
nu există; ivire.
(adv) nu; (prep) cu ţinut uscat;
excepţia. Sud.
înălţime, loc (Ni) a
funerar. regreta, a se pocăi, a
; se căi, a-i părea rău;
(Pi) a mângâia, a
(subst.) consola.
distanţă; (prep) în coloană,
spate, prin, pentru pilastru.
(beneficiu).
a ţărână, praf.
răscumpăra. picior, pas;
iată!; (conj) timp.
a fugi.
Exerciţii
1. Să se analizeze următoarele forme verbale din
clasa Dublu ayin arătând:
a) Familia
b) Starea
c) Numărul, genul, persoana
d) Rădăcina

1. tx;nI 12. WBS;yI

2. ylilh
. ;t.Ti 13. W[roñ

3. lLeP;t.mi 14. ~M'(T;Ti

4. lLeP;t.hi 15. hb'bs . ao ]
5. yTil.L'(p;t.hi 16. WTx;ñ
6. Wll.hi
17. [r;me
7. t'Tñoxih;
18. [r:(heî
8. ytiABs;
19. ~TuTi
9. WMvo
20. bS'(Wy
10. [;royE

11. ~T'(a,
Lecţia XXXIV
Relaţiile ce se crează între verbele slabe
Juon şi Muraoka scot în evidenţă faptul că verbele slabe
pot varia ca formă dar pot avea acelaşi înţeles.19 Astfel, „a fi

înstrăinat” este dat atât de forma  cât şi de .

Deoarece există unele verbe slabe care sunt puţin reprezentate în
Biblie, cei doi cercetători afirmă că este greu de determinat dacă
avem sau nu două rădăcini pentru o anumită formă ce apare ca
un hapax legomenon (eg. Hitpaelul ”el s-a oprit” cu
rădăcina  
sau ).
Alte exemple de verbe slabe cu acelaşi înţeles dar care au
forme diferite sunt: „el a zdrobit” cu formele ,  şi
; “el a fost numeros” cu formele şi ; “el a
fost tăcut” cu formele ,  şi ; “el a dispreţuit”

cu formele şi ; “el a întâlnit” şi .

Verbe defective
Uneori, pentru a exprima aceeaşi noţiune verbală, unele
dintre forme (conjugări şi timpuri) sunt împrumutate dintr-o
rădăcină verbală şi restul din alta, fenomen cunoscut ca
suplimentare aşa cum se întâmplă şi în limba română cu verbul a
fi - să fi-este-erai-fusei-am fost, respectiv timpurile perfect la

19 Juon şi Muraoka, p. 215.

modul condiţional şi conjunctiv, indicativ prezent-imperfect-
perfect simplu-perfectul compus. Amândouă verbele slabe care
împrumută forme unele de la altele sunt numite defective20.
Iată câteva dintre cele mai des întâlnite verbe defective:
şi 
„el a fost ruşinat”

 “el a fost bun” şi 

 “el s-a trezit”  şi 

 “el s-a temut “  şi 

“el a băut”  şi „el a dat să bea” 

Alte verbe sunt defective sau compuse din
punctul de vedere al conjugării, unele timpuri fiind
împrumutate dintr-o conjugare iar restul din alta:
”el a adăugat” pentru Qal Perfect, viitorul
fiind asigurat de Hifil ,

- ”el a ars”, la Nifal are sens de perfect ; la

Qal de viitor ;

- ”el s-a împiedicat”, la Qal are sens de perfect;

la Nifal Imperfect de viitor ; la Nifal de participiu

pentru .

- ”el a fost trudit” la Nifal forma perfectă; viitor

20 Emilian Corniţescu şi Dumitru Abrudan consideră verbele defective ca

verbe neregulate în Limba Ebraică Biblică (Bucureşti: Editura Institutului
Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996), 90.
la Qal .
- ”el s-a topit” la Nifal forma perfectă ;

viitor şi infinitiv constructus la Qal , .

”el a abordat” la perfect pentru Nifal ,

viitor la Qal , imperativ la Qal .

”el a condus” la Qal este perfect, viitor la Hifil

.
 „el a turnat” la Nifal este perfect ; viitor
la Qal .

”el a fost împrăştiat” la Nifal este perfect

, viitor la Qal .
Concluzii
Verbele slabe nu sunt chiar foarte problematice aşa încât să fie
imposibil de reţinut; pot exista anumite tipare în care se
încadrează şi care, dacă sunt cunoscute dinainte, pot ajuta la
însuşirea lor. Cunoaşterea modului cum acţionează radicalii
slabi în cadrul structurii cuvântului permite generalizarea
diferenţelor ce apar în structura lor faţă de verbele tari. Aceste
verbe sunt majoritare în structura lingvistică, aşa încât
aprofundarea lor trebuie făcută temeinic.
Vocabular
 (adj.)  cunoaştere,
câteva, (s.) mic. ştiinţă.
 piele.  mulţimi,
 , putere, învălmăşeală,
tulburare.
măreţie.
 rebeliune,  braţ.
revoltă, păcat.  a găsi
 a fi rău. plăcere, a plăcea.

 a fi  a fi bun,

plăcut.
satisfăcut.
 bucurie.  (adj.)
necurat.
 (n ord.) al  băiat.
şaptelea.
 (stat.) a fi  heruvim.
ruşinat.
 (Pi)a sluji.
 a arde, a
consuma.
 uşă.
Exerciţii
1.Scrieţi formele la Qal 3ms în limba ebraică
pentru verbele defective: a fost bun, a fost
ruşinat, a trezit, a se teme şi a băut.
2. Traduceţi următoarele forme verbale defective:
1.  ; 6. 
2.  ; 7. 

3.  8. 

4.  9. 

5.  10.  .

Verbele tari (regulate)
a face un miros greu, a
împuți.
a trăda, a înșela.
a despărți, a separa.
a repara.
a împrăștia.
a înceta.
a ridica devreme, a
răsări primele fructe.
a zâmbi.
a se îngrijora.
a ține în frâu, a stăpâni.
a aduna smochine.
a irosi, a deteriora.
a crește, a se umfla.
a reteza, a reține.
a căuta, a se interesa.
a căuta, a găsi.
a duce vești.
a fierbe.
a zdrobi, a călca în
picioare.
a tăia.
a tăia în două.
a fi înălțat, a fi ridicat.
a fi puternic, a fi teribil.
a crește mare, a deveni
mare.
a insulta, a ocărî.
a zidi.
a captura, a robi.
a tăia, a diviza.
a învălui, a plia.
a înțărca, a coace, a
maturiza, a face bine, a face
complet.
a termina, a completa.
a fura.
a ploua.
a se agăța, a adera.
a vorbi.
a privi, a examina; a
stabili standarde.
a aduna împreună.
a sălta, a sări.
a lăsa să cadă, a picura.
a arde, a fi înverșunat.
a bate, ciocăni, a lovi.
a străpunge.
a fi gras.
Vocabular general

tată, părinte. atunci.

a pieri, (Pi) ureche.

a distruge, (Hi) a unu.
extermina.
soră.
 a accepta.  el a
 (adj.) acaparat.
sărac, oprimat.

domn, proprietate.
stăpân.
alt (om).
 piedestal.  sfârşit,
el a iubit, a epilog.
plăcut.
 cum?
 nelegiuire, ţap.
răutate.
lumină. nu este, nu
există.
 magazie, om.
trezorerie.
semn. numai,
desigur.
, (adv.) la, către.
atunci, de la, de
 (adj.) asemenea, chiar, nas.

familiar, (sub.) ;şef arcă, ladă.

de trib.
 stejar.
 văduvă.  cale.
dacă, atunci.  leu.
mamă. lungime.
 sclavă.  blestem.
 pământ,
seriozitate,
constanţă. țară.
(Ni) a fi de  parte,
încredere, a fi (prep.) pe lîngă.
credincios, a fi
tenace; (Hi) a crede.
 ardere.
a spune. (pron.rel)
care, ce.
încredere, semnul
adevăr.
complementului
eu. direct; prep. cu.
el a adunat. 
 el a legat, a 
închis (închisoare). în.
(conj.) de el a împuțit.
îmbrăcăminte. înălţime, loc
, funerar.

animale, fiu.
turmă, crocodil. ;
 a intra, a (subst.)
veni. distanţă; (prep) în
 cisternă. spate, prin, pentru
(beneficiu).
a ruşina. proprietar,
a alege. soţ.

a se încrede.  a arde, a

consuma.
 pântec, burtă. a pătrunde.
a înţelege. vaci, turmă.
casă. dimineaţă.
a plânge. fier.
,  el a fugit.
întâi născut. el a
 (neg.) nu, oare? binecuvântat.
nu există; 
(adv) nu; (prep) cu binecuvântare.
excepţia. 
a 
răscumpăra.
 el a
 a fost mare. înţepenit, s-a agăţat.
războinic, (Pi) a vorbi.
om puternic.
cuvânt,
 putere. lucru.
 deal,  iubit.
înălţime (cultică).
generaţie,
 tânăr, om viaţă.
puternic.
 uşă.
a fi puternic, sânge.
a fi mare; (Pi) a

hrăni.  cunoaştere,
ştiinţă.
 zar; sorţi. a căuta.
 el a călătorit. 
a revela, a el.
descoperi, a depărta,
a merge în exil. a fi, a
 cămilă. întâmpla, a deveni.
 vie.  respiraţie,
vanitate, idol.
străin.  el a văzut, a
realizat.
(Hist) a se
animale. închina, a se pleca.
templu, zid.
palat.
stradă, afară,
a merge, a fără.
umbla.
viaţă, viu.
ei. (timp de) o
 mulţimi, viaţă.
învălmăşeală,
tulburare.
 a fost în
dureri, în travaliu.
iată!; (conj) (adj.)
dacă
înţelept.
.iată  el a fost
ele. slăbit, bolnav.

a omorî. (Ni) a fi

pângărit, a fi
el a întors. prihănit, (Pi) a
 profana.

a ascunde; ucis.

(Ho) a fi închis.  vis.
 procesiune,  parte,
sărbătoare. porţiune.
 el a divizat, curte, împrejmuire.

(Pi) a împăştiat.  a găsi

mânie, ură, plăcere, a plăcea.

furie; otravă. el a fost

 favoare, har, înfuriat, mâniat.

graţie, îndurare.  întuneric.

 el a fost
îndurător, milos, a afunda, a
(Hit) a implorat scufunda.
îndurare.
 a fi bun,
jumătate. plăcut.
lege, curat, pur.
prescripţie.
el a fost
 reproş, curat, pur.
disgraţios.
a fi necurat.
a cere  (adj.)
socoteală, a explica,
a privi. necurat.
 violenţă,  (neg.) nu
greşit. încă, (prep.) înainte.
catâr. 
a tăbărî.  fluviu.
aşezare,  el s-a uscat.
mână. datorită.

(Pi) a arunca; crâng, tufiş.

(Hi, Hith) a  el a sfătuit.
mulţumi, a lăuda, a
mărturisi.
Iacov.
zi. a ieși, a veni
afară.
a fi bun.  el a format,
comunitate. a modelat.
(adv.) a se teme, a-i
împreună, în acelaşi fi frică.
timp.
a coborî.
vin. a poseda, a
 (Ni) el a subjuga.
disputat. (Hi) el a
ocărât, a admonestat.
există.
a fi capabil. a ședea, a
locui.
 băiat. locuitor.
mare  scăpare,
(geografic).
salvare.
dreaptă, sud. (Ni) a fi
a adăuga. salvat; (Hi) a salva.
pentru că, (adj.) drept,
corect.
 (adj.) străin,
(Ni, Hi) a fi diferit, ilicit.
lăsat, a rămâne.
 braţ.
memorator.  a ninge.

și, dar, chiar. 
 ca, ca și.
aceasta. (v.stat.) a fi
a sacrifica, a greu, a fi onorat.

junghia, (Pi) a posesiuni,

sacrifica. onoare, slavă.
sacrificiu. ;
aur. (f;m) ţap
acesta. ied, berbecuţ.

 bărbat, tărie, putere.

masculin. , tot,
el a curvit. fiecare.

 el a strigat, (Ni) a fi tare,

a stabili, (Hi) a
(Ni) el l-a chemat să- pregăti.
l îmbrăţişeze.
bătrân, om pentru că, când,
într-adevăr, căci.
bătrân.
 bucată de  umăr.
pâine, talent.

a înceta, a la, către.
termina, a completa.
vas, nu.
ustensile. a îmbrăca.
tocmai ca.  ;
aripă. noapte.
scaun, tron.  a pierde
 (adj.) nopţile.
insolent, prost. Levi.
argint. (Ni) a lupta,
mână, palmă. a se bate.
 (conj.) ca, a captura, a
aşa cum. acapara.
a acoperi. aşadar.
 heruvim. , de
ce?
vie. el a învăţat.
 el s-a de dragul,
împiedicat.
în contul, în locul.
a scrie.
 ca, aşa ca. loc stabilit,
înainte. timp stabilit.

opus, toiag, trib.

împotriva.  el a vândut.
limbă.  (adj.) plin.
 a fi plin, a fi
 el a refuzat. umplut, a împlini.

 pavăză, scut, mesager.

însemn heraldic. lucru.
 două război,
sute. bătălie, luptă.
islaz, împărăţi
păşune, loc. e, regat.
 de ce? a împărăţi, a
 el s-a grăbit. domni.

 răsărit, est. rege.

 psalm. el a scăpat,
a salvat.
tabără, împărăţ
armată. ie, regat.
 gând. din.
dar, dar ca el a condus,
jertfă. a guvernat.
 conductor. 
număr. gardian, obligaţie,
serviciu.
ridicat,  (adj.) mort.
înălţat, (prep.)
deasupra. 
 (adj.) (Ni, Hith) a
câteva, (s.) mic. profeţi.
lucru.  (Pi, Hi) el a
pouncă. privit.

 sanctuar.  suflu, plagă.

loc a se apropia, a
aborda.
 proprietate,  jurământ.
posesiune.
vedere, râu, afluent,
pârâu.
privire, uitătură,
căutătură, apariţie,  el a obţinut,
ivire. a primit o moştenire,
el a uns. a lua în posesie.
locuinţă, ofrandă.
tabernacol.
 el a plantat.
declaraţie, tânără.

zicere.  (Ni) a luat

profet. partea cuiva.

ţinut uscat;  (Pi) el a

condus, a
Sud.
(Hi) a face supravegheat. 
cunoscut, a spune. (Ni) a fi
a odihni, a scăpat, (Hi) a scăpa,
a se strecura.
depozita.
a zbura. el a păzit, a
supravegheat.
torent, pârâu. prinţ.
moştenire. a da.
(Ni) a 
regreta, a se pocăi, a
se căi, a-i părea rău; a încercui.
(Pi) a mângâia, a
consola.
 el a închis, a
demisionat.
cupru, iapă.
bronz.
a întoarce. cal.
băiat, tânăr.  pauză, sela.
 fată,  piatră.
a scrie, a pasăre,
număra, (Pi) a insecte.
reaminti, a raporta, a
enumera.
 piele.
 scrib,  el s-a trezit, s-
scriitor. a sculat.
sul.  capră, păr de
capră.
 el s-a ascuns  , putere,
(Ni), (Hi) el a
ascuns. măreţie.
 a părăsi, a
abandona.
slujire,  el a ajutat, a
serviciu.
asistat.
latură, cetate.
regiune, latură
opusă. pe, împotrivă,
la, până la, în contra.
timp ce. popor.
 mărturie. cu.
 semn, coloană,
amintire, poruncă.
pilastru.
păcat,  nenorocire,
fărădelege.
efort.
 vale. zece,
a răspunde. decadă.

 (II) el s-a 

plecat, s-a smerit,
(Pi) a oprimat, a  latură, colţ,
umilit. bucată, lux.
 (adj.) sărac,  el a
nenorocit. răscumpărat.
nori.  aici.
copac.  a împrăştia,
sfat. a dispersa.

os.  (Ni) el a fost

extraordinar,
ţărână, praf. minunat.

seară. (Hit) el a
rugat.
 deşert, (conj.) ca să
platou.
nu.
 el a aranjat, a a abate.
stabilit.
a face, (Pi) față.
a presa.  el a făcut.
, picior, pas;
timp.
 duşman,
fruct; adversar.
sămânţă.
 el a
a despărți, a nenorocit.
împărți.
 el a fost
a slobozi, a ostil.
fi fără limite.

 el a 
împrăştiat.
 călăreţ. a aduna.
 rebeliune, a îngropa.
revoltă, păcat.  mormânt.
poartă,  partea
deschidere, intrare.
estică, est.

drept,  în faţă, est.

neprihănit. (adj.)
dreptate, sfânt.
neprihănire, just. adunare,
 stâncă. congregaţie.

 el a fost (Pi) a face o

jertfă, a face fum.
puternic, de succes.
nord.  fumul
jertfei.
 zid.  corn.
a fi uşuratic,  arc,
(Pi) a blestema, (Hi) curcubeu.
a fost uşor.
 el a sfâşiat.
 el a cumpărat. 
 măsură. a vedea.
 sfârşit, limită, primul.
graniţă.
 sfârşit, mulţime,
graniţă, extremitate. abundenţă.
a tăia, a a fi
tunde. numeros, a fi mare;
(Hi) a înmulţi, a face
; multe.
interior,  patru.
mijloc, în mijlocul
picior.
a întâmpla; a căuta, a
(inf.constr. ca prop.)
împotrivă. persecuta.
 [qorban] duh, vânt.
jertfă, dar. a fi înălţat, a
 (adj.) fi mare.
apropiat, iminent. a fugi.
 a pleda. vindecat.

 proces  plăcere,

favor.
(juridic), discurs
juridic. (adv.) numai.
 parfum, ;
miros.
vinovat,
 el a fost păcătosul, netrebnic.
departe, distant.

(adj.)  a fi
depărtat, (n)
depărtare. satisfăcut.
 el s-a  el a avut
spălat. success, (Hi) a
înţeles.
 el a călărit.  bucurie.
căruţă, a urî, (Qal şi
caleaşcă, car.
Pi participiu)
prieten, amic. duşman.
foamete.  ţap, (adj.)
(Qal part) păros.

păstor. buze, mal,

 a fi rău. ţărm.

 el a a arde.

  corn de ţap,
(part.rel.) care, trompetă.

pe care; acela. taur.

 lumea a întoarce, a
morţilor. pocăi.
a rămâne; el a omorât.
(Ni, Hi) a fi rămas.
 el a cântat.
 cântec.
memorizator.
 (n ord.) al el a pus.
şaptelea. a se culca, a
sceptru, băţ, se întinde jos, a se
trib. împreuna, a avea
intimitate.
(Ni, Hi) a el a uitat.
jura, a declara
solemn.  el s-a
a sparge. ridicat imediat
(devreme).
 el a încetat, a campa, a
a odihnit.
locui, a se stabili.
sabat,  masă.
odihnă.
 el a (Hi) a
devastat. arunca.
(num. optzeci.
ord.) al treilea, o
treime.
 (Ni) el a
fost distrus,
 (stat.) a fi exterminat.
ruşinat.
 groază.
a auzi, a ulei.
asculta.
a bea. al doilea
 final, dar de  sclavă.
pace.  judecător.
pace, a judeca, a
sănătate.
pleda, a argumenta.
 el a jefuit. a scurge.
(v. stat) a fi minciună,
complet, a fi întreg;
înşelăciune.
(Pi) a răsplăti; (Hi) a
face pace cu.   el a dat de
băut.
a se bucura,  ban, unitate
(Pi) a bucura.
de greutate.
soare.  (Pi)a sluji.
, 
opt.  laudă,
 slăvire.
 rugăciune.
urâciune  el a
, fărădelege.
acaparat, a luat în
învăţătură, stăpânire.
lege.
 el a
(prep.) condus, a
dedesupt, sub, în loc încredinţat, a lovit.
de.
 tribut,
 el a fost contribuţie.
întreg.
 nouă.
(s.)  nouăzeci.
continuare, (adv.)
continuu.
 (adj.)
întreg, fără cusur.

 Bibliografie

BOLOZKY, SHMUEL. 501 Hebrew Verbs. Hauppauge:

Barron’s Educational Series Inc., 1996.

BROWN, Francis, S. R. DRIVER şi Charles A. BRIGGS. The

New Brown-Driver-Briggs-Gesenius Hebrew and
English Lexicon. Peabody: Hendrickson
Publication, 1979.

CORNIŢESCU, Emilian şi Dumitru ABRUDAN. Limba

Ebraică Biblică. Bucureşti: Editura Institutului Biblic şi
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996.

CROW, Timothy şi Silviu TATU. Curs de ebraică biblică.

Oradea: Editura Institutului Biblic Emanuel, 1999.

JUON, Paul şi T. MURAOKA. A Grammar of Biblical Hebrew.

Roma: Pontifical Biblical Institute, 2008.

KAUTZSCH, E. şi A. E. COWLEY. Gesenius’s Hebrew

Grammar. Oxford: Clarendon Press, 1990.

KELLEY, Page H. Biblical Hebrew. Grand Rapids: William B.

Eerdmans, 1992.

LASOR, William Sanford. Handbook of Biblical Hebrew: An

Inductive Approach Based on the Hebrew Text of Esther.
Grand Rapids: William B. Eerdmans Publishing
Company, 1989.

J. J. OWENS ed., Essential of Bibical Hebrew. New York:

 Harper and Row, 1954.

PUTNAM, Frederic Clarke. Hebrew Bible Insert: A Student’s

Guide to the Syntax of Biblical Hebrew. Quakertown:
Stylus Publishing, 1996.

SEOW, C. L. A Grammar for Biblical Hebrew. Nashville:

Abingdon Press, 1989.

WEINGREEN, J. A Practical Grammar for Classical Hebrew.

Oxford: Clarendon Press, 1959.
Tabel sufixe pentru verbe la starea
perfectă
Sufi 3ms 3fs 2m 2fs 1c 3c 3f 2m 1c
x/ s s p p p p
For
ma
verb
3ms
/   
    
   
   
3fs
/   
    
  
2ms
/   
    
    
2fs
 
      

1cs
/        

3cp
        
2mp
        
2fp
        
1cp
        

Tabel verbe tari
Qal Nifa Piel Pual Hitpael Hifil Hofa
l l
Perf
ect
3m     
 
s 
3fs       
    
2m       
s     
2fs       
    
1c       
p      
3c       
p   
2m       
p      
2f       
p      
1c       
p     
Imperfe
ct
3m       
s
3fs       
   
2m       
s    
2fs        
     
1c       
s    
3m       
p    
3f       
p      
2m       
p      
2f       
p      
1c       
p
    Imperat  
ivul
2m       
s 
2fs 
        
 
2m       
p  
2f       
p    
    Infinitiv  
Abs
      

       
    Inf.  
Constru
ct
      
 
    Particip  
iu
Ac       
t.  
Pa       
s.

Legendă
1. La Piel primul radical are un Hireq la perfect şi un
Patah în toate celelalte forme. Preformativele sunt
adăugate cu un şeva atât la Piel cât şi la Pual.
2. La Pual şi Hofal perfect vocalele caracterisitice
continuă pentru toate formele.
3. La Hifil preformativele au un Hireq la perfect şi un
Patah la toate celelalte forme.
4. La Nifal există un Nun ca o consoană preformativă
pentru perfect şi participiu. În oricare altă poziţie primul
radical este dublat (ca urmare a asimilării lui Nun) şi are
un Qameţ sub ea.
Tabel verbe Pe gutural
Qal Active Stativ Nifal Hifil Hofal
Perfect
3ms     
3fs     
2ms     
2fs     
1cs     
3cp     
2mp     
2fp     
1cp     
 Imperfect
3ms     
3fs     
2ms     
2fs     
1cs     
3mp     
3fp     
2mp     
2fp     
1cp     
Tabel verbe Pe gutural
Qal Activ Stativ Nifal Hifil Hofal
Imperativ
2ms     
2fs     
2mp     
2fp     
Infinitiv Construct
    
Infinitiv Absolut
    
Participiu Activ
Ms     
Mp  
Fs  
Fp  
Participiu Pasiv
Ms     
Mp    
Fs    
Fp    
Tabel verbe Pe alef
Qal perfect
3ms  
3fs  
2ms  
2fs  
1cs  
3cp  
2mp  
2fp  
1cp  
Qal Imperfect
3ms  
3fs  
2ms  
2fs  
1cs  
3mp  
3fp  
2mp  
2fp  
1cp  
Qal Imperativ
2ms  
2fs  
2mp  
2fp  
Qal infinitiv constructus
  
Qal infinitiv absolut
  
Qal participiu activ
Ms  
Mp  
Fs  
Fs  
Fp  
Qal participiu pasiv
Ms 
Mp 
Fs 
Fp 
Tabel verbe Ayin gutural
Qal Nifa Piel Pual Hitpa Hifil Hofa
l el l
Perfe
ct
3m       
s
3fs       
 
2m       
s 
2fs       

1cs       
     
3cp       
2m       
p      
2fp       
     
1cp       

Imperfect
3ms       
3fs       
2ms       
2fs       
1cs       
3mp       
3fp       
2mp       
2fp       
1cp       

Qal Nifal Piel Pual Hitpael Hifil Hof

Imperativ
2ms       
2fs       
2mp       
2fp       
  Infinitiv Construct   
      
  Infinitiv Absolut   
      
  Participiu Activ   
      
  Participiu Pasiv   
     
Tabel verbe Lamed gutural
Qal Nifa Piel Pual Hitpa Hifil Hof
l el al
Perfec
t
3  
    
 
   

    
       
ms  
3f       
s     
2       
ms     
2f       
s     
1c       
s     
3c       
p 
  
2       
m     
p
2f       
p     
1c       
p     
Imper
fect
3       
ms 
3f       
s   
2       
ms   
2f       
s    
1c       
s   
3       
m   
p
3f       
p     
2       
m    
p
2f       
p     
1c    
  
     
p 
Imper
ativ
2  
    
  
      
ms 

2f       
s 
 
2       
m 
 
p
2f       
p    
Infinit Const
iv ruct
      
 
Infinit Absol
iv ut
      

      

Partici Activ
piu
      

Partici Pasiv
piu
      
Tabel verbe Lamed Alef
Perfec
t
Qal Nif‛ Pi‛e Pu‛al Hitpa‛ Hif‛i Hof‛
al l el l al
3m       
s 
3fs        
   
2m  
        
s    
2fs       
   
1c        
s      
3c       
p   
2m       
p      
2f       
p      
1c       
p      
Imperf
ect
3m       
s
3fs       

2m       
s 
2fs        
    
1c       
s 
3m       
p    
3f       
p      
2m       
p     
2f       
p      
1c       
p
   Imper   
ativ
2m       
s
2fs         
 
2m          
p  
2f       
p     
Infiniti Constr
v uct
      

 Infiniti Absol
v ut
      
Partici Activ
piu
      

Partici Pasiv
piu
      
Tabel verbe Lamed He
Perfect
Qal Nif‛ Pi‛e Pu‛al Hitpa‛e Hif‛ Hof‛
al l l il al
3m       
s
3fs       
  
2m       
s 
2fs       

1cs       
    
3c       
p
2m       
p     
2fp       
    
1c       
p 
Imperf
ect
3m       
s
3fs       
2m          
s
2fs       
1cs       
3m       
p
3fp       
    
2m        
p
2fp       
    
1c   
 
   
 
     
p
Impera
tiv
2m   
   
     
    
s
2fs       
2m       
p
2fp       
   
Infiniti Constr
v uct
      
 
Infiniti Absolu
v t
       
Partici Activ
 piu
      
Partici Pasiv
piu
      
Tabel verbe Pe Nun
Perfect
Qal Qal Qa Qal Nif‛al Hif‛ Hof‛
l il al
3m       
s
3fs       
 
2m       
s
2fs       
1cs       
   
3cp       
2m       
p     
2fp       
   
1cp   
   
Imperfe
ct
3m        
s
3fs       
2m       
s
2fs       

1cp    
 
      
3m       
p
3fp       
   
2m       
     
p 
2fp       
   
1cp    
 
     
Imperat
iv
2m        
s
2fs       
2m       
p
2fp       
 
Infiniti Constru
v ct
      
Infiniti Absolut
v
      
Particip Activ
iu
ms       
Particip Pasiv
iu
ms       
Tabel verbe Pe Vav/Pe Yod
Perfect
Qal Qal Nif‛al Hif‛il Hif‛il Hof‛a
l
3m bv;y"   Byjiyhe 
s
3fs hb'v.y")   hb'yjñiy 
he
2m T'b.v;ñy"   T'b.jñy; heñ 
s
2fs T.b.v;y"   T.b.jy; he 
1cs yTib.v;ñy"   yTib.jñy; he 
3cp Wbv.y)"   Wbyñjñiyhe 
2m ~T,b.v;   ~T,b.jy; 
p y> he 
2fp !T,b.v;y>   !T,b.jy; he 
1cp Wnb.v;ñy"   Wnb.jy;ñ he 
Imperfe
ct
3m bveyE bj;yyi   byjiyyE 
s
3fs bveTe bj;yTi   byjiyTE 
2m bveTe bj;yTi   byjiyTE 
s
2fs ybiv.Te ybij.yTi   ybiyjñiyTE 
1cs bveae bj;yai   Byjiyae 
3m Wbv.yE Wbj.yyI   WbyjñiyyE 
p
3fp hn"b.v;ñ hn"b.j;ñy   hn"b.jeyñ 
Te Ti Te
2m Wbv.Te Wbj.yTi   WbyjñiyTe 
p
2fp hn"b.v;ñ hn"b.jñy;   hn"b.jñye 
Te Ti Te
1cp bvenE bj;ynI   byjiynE 
Imperati
v
2m      
s
2fs      
2m      
p
2fp      

Infinitiv Constru
ct
     
Infinitiv Absolut
     
Participi Activ
u
ms      
Participi Pasiv
u
ms      
Tabel verbe Ayin yod/Ayin vav
Perfect
Qal Nif‛ Pol‛el Pol‛al Hif‛il Hof‛
al al
3m      
s
3fs      
2m      
s
2fs      
1cs      
  
3cp      
2m   
       
p   


2fp 
 
 
     
  
1cp  
     
Imperfe
ct
3m      
s
3fs      
2m      
s
2fs      
1cp      
3m      
p
3fp      
 
2m      
p
2fp      
 
1cp      
|Imperat
iv
2m      
s
2fs      
2m      
p
2fp      
Infinitiv Absolut
     
Ininitiv Constru
ct
     
Participi Activ
u
     
Participi Pasiv
u
     
Tabel verbe dublu Ayin
Perfect
Qal Qal tip Nif‛al Hif‛il Hof‛al
tip A B
3ms     
3fs     
2ms     
2fs     
1cs     
3cp     
2mp     
2fp     
1cp     
Imperfect
3ms     
3fs     
2ms     
2fs     
1cs     
3mp     
3fp     
2mp     
2fp     
1cp     
Imperativ
2ms     
2fs     
2mp     
2fp     
Infinitiv Absolut
    
Infinitiv Construct
    
Participiu Activ
ms     
Participiu Pasiv
ms     