Sunteți pe pagina 1din 6

Tema pasajului: Dovezile mântuirii lui Iacov

În această seară vom privi la câteva dovezi a mântuirii lui Iacov. După cum știți, Iacov a avut
acea luptă cu Dumnezeu, iar în urma luptei, Dumnezeu i-a dat un nume nou lui Iacov și
anume Israel – CEL CE LUPTĂ CU DUMNEZEU -, însă nu doar un nume nou, ci și o inimă
nouă. În această seară vom privi la dovezile care arată că Iacov a primit o inimă nouă.

Dar mai întâi de toate, să îl lăudăm pe Domnul.

ÎNDEMN LA ÎNCHINARE ȘI LAUDĂ

- Îi mulțumim pentru faptul că și noi am primit o inimă nouă

- Îi mulțumim Domnului că El ne pregătește pentru situațiile dificile din viața noastră prin
faptul că ne pune față în față cu El, așa cum a făcut cu Iacov

- În versetul 4 citim faptul că Esau îl îmbrățișează pe Iacov. Acest lucru se întâmplă datorită
rugăciunii lui Iacov pe care Dumnezeu a ascultat-o. Să îi mulțumim Domnului că El ne
ascultă cererile și îndeplinește chiar și cele mai dificile cereri pe care i le putem face, din
punctul nostru de vedere.

- Să mulțumim că în Hristos există împăcare și cu cel mai mare dușman al nostru, așa cum
vedem aici în text

ÎNDEMN LA POCĂINȚĂ

La îndemnul acesta de pocăință, vom privi la prima parte din acest capitol, de la versetul 1 la
17.

După cum am zis, acest capitol dă câteva dovezi a mântuirii lui Iacov și în următoarele
momente ne vom uita la aceste dovezi și vom spicui câteva motive de pocăință pentru noi.

În primul rând, care este prima dovadă a mântuirii lui Iacov?

O modalitate pentru a afla dacă o persoană îl cunoaște pe Domnul este să îl vezi cum
reacționează în suferință, de aceea primul verset începe astfel: „Iacov a ridicat ochii şi s-a
uitat, şi iată că Esau venea cu patru sute de oameni.” – Iată cadrul pentru a vedea cum
reacționează Iacov acum din postura de copil al lui Dumnezeu.

Versetul 1 și 2 continuă spunând: „Atunci a împărţit copiii între Lea, Rahela şi cele două
roabe. A pus în frunte roabele cu copiii lor, apoi pe Lea cu copiii ei şi la urmă pe Rahela cu
Iosif.” Vi se pare cunoscută această strategie? Această strategie a folosit-o cu turmele lui,
când nu se întâlnise cu Domnul față în față. Și-a pus turmele și robii în față, iar el a stat în
spate, să nu apuce să fie atacat de Esau.
Aceeași strategie o folosește și cu propria sa familie. Până aici, scenariul arată urât. Iacov își
folosește familia drept scut uman. Ai putea spune că Iacov nu s-a întâlnit cu adevărat cu
Dumnezeu, deoarece își sacrifică familia ca să scape el.

Totuși, versetul 3 ne spune: „El însuşi a trecut înaintea lor...”. În alte cuvinte, Iacov
dovedește că s-a pocăit de lașitatea, de frica, de îngrijorarea pe care o avea și care izvora din
neîncrederea în Dumnezeu. Când nu era mântuit, și-a folosit turmele drept scut, iar el a stat în
spate, iar acum își folosește familia, însă de data asta el stă în față ca scut.

Întrebarea este: ESTE MÂNTUIT IACOV SAU NU? Iar răspunsul meu este ”DA!”, deoarece
de data asta era gata să moară pentru familia sa. Se vede efectul întâlnirii cu Dumnezeu și
anume, schimbarea de caracter, e drept că nu o schimbare radicală. CE ÎNVĂȚĂM DE AICI?
De aici, dragii mei, învățăm că obiceiurile păcătoase persistă și după ce ești mântuit.

Așa cum noi suntem într-un proces de sfințire, ceea ce implică faptul că mai păcătuim, așa și
Iacov era la începutul procesului de sfințire, păcatul nu dispăruse din viața lui, de aceea a
recurs la aceea strategie pe care a folosit-o când nu îl cunoștea pe Domnul personal.

Iată un lucru mângâietor și un lucru de care să ne pocăim:

MÂNGÂIEREA: Dragii mei, Dumnezeu nu se așteaptă ca după noapte să fim mai sfinți ca
Martin Luther sau Jonathan Edwards sau Charles Spurgeon, deoarece lor le-a fost dat har
abundent încă din tinerețe pentru că era nevoie de așa ceva în generația lor, de aceea nu ar
trebui să fim frustrați și amărâți că nu am atins încă un nivel extrem de profund în relația cu
Dumnezeu.

Nu mă înțelegeți greșit, TREBUIE să atingem un nivel profund în relația cu Dumnezeu, însă


asta durează cam toată viața. Este un proces îndelungat, de aceea haideți să nădăjduim în
Domnul că El ne poate sfinți și să nu ne lăsăm frustrați că încă nu am atins un nivel extrem de
profund cu Domnul.

POCĂINȚA: Probabil au trecut mulți ani de la întâlnirea cu Domnul în viața unora și încă mai
există obiceiuri păcătoase în prezent pe care le făceam când nu îl cunoșteam pe Domnul.
Sângele lui Hristos are puterea să ierte orice păcat, dar și să ne curățească de orice păcat.
Domnul să lucreze în noi curățire.

Nu aș vrea să trec mai departe până nu fac o observație pe versetul 2:

- Versetul ne spune că Iacov a pus în față pe roabele și copiii roabelor, pe Lea și copiii
acesteia după roabe, mai apoi pe Rahela și Iosif. – Prin această așezare, putem observa un
crescendo a dragostei lui Iacov: pe roabe și pe copiii roabelor îi iubea cel mai puțin, mai apoi
pe Lea și pe copiii acesteia îi iubea mai mult decât pe roabe, iar pe Rahela și pe Iosif îi iubea
cel mai mult, de aceea i-a pus cel mai în spate, ca să fie feriți de orice pericol.

- Ce păcat vedem aici? FAVORITISM PARENTAL. Iacov nu trebuia să facă o astfel de


așezare pentru că dragostea lui trebuia să fie împărtășită la toți în mod egal. Iată un alt păcat
de care unii dintre noi ar trebui să se pocăiască. Acest păcat are efecte negative puternice în
familie, și dacă citim câteva capitole mai încolo, putem observa acest lucru.

Să mergem mai departe și să răspundem la întrebarea: care este a doua dovadă a


mântuirii lui Iacov?

Versetul 5 va răspunde la asta, dar înainte mi-aș dori să privim la versetul 4, care ne spune:
„Esau a alergat înaintea lui, l-a îmbrăţişat, i s-a aruncat pe grumaz şi l-a sărutat. Şi au
plâns.” O reacție absolut neașteptată din partea lui Esau și întrebarea obligatorie este: CE
ANUME L-A FĂCUT PE ESAU SĂ AIBĂ O ASTFEL DE REACȚIE? Simplu: Dumnezeu.
Iacov s-a rugat: „Izbăveşte-mă, Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau!”, iar
Domnul a ascultat rugăciunea și S-a ținut de promisiune că va îngriji de el oriunde va merge.

Revenind la cea de a doua dovadă a mântuirii lui Iacov, citim în versetul 5 că Esau îl întreabă
pe Iacov a cui sunt copiii, iar Iacov îi răspunde: „Sunt copiii pe care i-a dat Dumnezeu
robului tău.”

Iacov se identifică ca rob față de Esau. Iată cea de-a doua dovadă a mântuirii lui Iacov,
smerenia: prima dată vedem smerenia în versetul 3 unde ne spune că „s-a aruncat cu faţa la
pământ de şapte ori” înaintea lui Esau.

Domnul Isus spunea: „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!” –
Care este primul semn a faptului că împărăția cerului îți aparține? Sărăcia în duh, adică
smerenia și iată că asta vedem și la Iacov: smerenie.

Care mai este o altă dovadă a mântuirii lui Iacov?

Vedem în versetul 6-7 că și familia lui Iacov se închină înaintea lui Esau. Putem observa de
aici că copiii cu adevărat urmează exemplul părinților: copiii se închină înaintea lui Esau,
pentru că tatăl lor s-a închinat înaintea lui.

În versetul 8 Esau îl întreabă pe Iacov ce vrea să facă cu tabăra pe care a întâlnit-o, iar Iacov îi
spune: „Voiesc să capăt trecere cu ea înaintea domnului meu.” – Cel înșelător, mincinos și
viclean, după întâlnirea față în față cu Domnul, devine un om sincer. Iată o altă dovadă a
faptului că Iacov a fost mântuit. Dintr-un om înșelător, devine sincer.

Dragii mei, minciuna nu ar trebui să îl caracterizeze pe creștin. Creștinul este născut din
adevăr, deci trebuie să grăiască adevăr. Trăim într-o lume în care fake news-ul este la orice
click distanță: iată oportunitate pentru creștin să fie lumină spunând doar adevărul.

Nu în cele din urmă, o altă dovadă a faptului că Iacov este mântuit, este dărnicia.

- Dintr-un Iacov care voia să aibă cea mai mare turmă, devine un Iacov care dă atât de mult
din turma sa, de data asta nu pentru a îl îmbuna pe Esau, ci pentru că Esau și-a arătat
bunăvoința față de el.

Dragii mei, cum stăm cu dărnicia? Mai ales în astfel de timpuri de nevoi.
În cele din urmă, o altă dovadă a faptului că Iacov este mântuit, este lipsa de lăcomie.

- Esau îi transmite lui Iacov că va merge înaintea lui. Iacov îi spune că are copii mici și
animale fătate și de aceea nu se va grăbi să meargă.

Aici vine lucrul interesant: Esau îi spune lui Iacov că vrea să lase cu el oameni. Răspunsul lui
Iacov: „Pentru ce aceasta? Mi-ajunge să capăt trecere înaintea ta, domnul meu!” Putea să
răspundă: „Da, te rog, lasă-mi oameni.”, însă Iacov nu a uitat că a furat toate binecuvântările
lui Esau așa că se dă înapoi de la această ofertă a lui Esau. De fapt, nu cred că ar fi putut să
accepte ceva din partea lui Esau după câte i-a făcut.

EVANGHELIA: Înainte să ne rugăm, mi-aș dori să arăt Evanghelia din text pentru a avea
speranța că orice păcat pe care l-am făcut, suntem iertați prin Hristos.

- Știți cine suntem noi din această întâmplare? Acei copii fricoși care le era frică de Esau. LA
fel ca acei copii, eram slabi, fricoși, fără ajutor, însă Iacov – Isus s-a băgat pentru noi și a stat
chiar în fața noastră, luând El mânia lui Dumnezeu care era îndreptată spre noi, asupra Lui. A
murit pe cruce pentru toate păcatele celor care vor crede în El și oferă viață veșnică prin
credință și pocăință. Din Dumnezeul mâniei, avem parte acum, prin Hristos, de un Dumnezeu
al harului și al dragostei, de aceea putem veni la tronul Lui de har să ne pocăim și să ne
sfințim.

Așadar, pentru ce ne pocăim?

Motive de pocăință:

- Ne pocăim de faptul că încă mai sunt în viața noastră păcate pe care le făceam înainte de
mântuire

- Ne pocăim de faptul că încă mai avem momente când mințim, și nu spunem adevărul sau
spune adevărul pe jumătate

- Pentru cei care aveți copii: Dumnezeu să dea pocăință celor care au căzut în păcatul
favoritismului parental

- Ne pocăim de faptul că în viața noastră încă mai există momente de lăcomie

ÎNDEMN LA CERERE ȘI MIJLOCIRE

La acest îndemn la rugăciune, mi-aș dori să ne mutăm atenția către ultima parte din Pasaj, de
la versetul 17 la 20. Această porțiune de text, este cumva o concluzie a dramelor lui Iacov și
de asemenea vom găsi cea mai mare dovadă a faptului că Iacov este mântuit.

Iacov se duce la Sucot pentru a-și construi colibe pentru animalele sale, iar versetul 18
imediat spune: „La întoarcerea lui din Padan-Aram, Iacov a ajuns cu bine în cetatea
Sihem, în ţara Canaan”
Mai țineți minte ce condiții i-a pus Iacov lui Dumnezeu? „ Dacă va fi Dumnezeu cu mine şi
mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă
îmbrac şi dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul
meu;”, iar textul nostru ne spune că Iacov a ajuns cu bine în cetatea Sihem, adică în țara
Canaan.

Naratorul semnalează împlinirea condițiilor pe care le-a pus Iacov la plecare. Iacov se
întoarce cu 11 urmași și cu multe binecuvântări. Domnul a schimbat nu numai inima lui
Laban, ci și inima lui Esau, iar acum, Iacov este așezat în pace, în cortul său, în țara părinților
lui. Domnul își împlinise partea: S-a îngrijit de el pe drum și l-a binecuvântat.

Dragii mei, haideți să ne reamintim că nu avem un Dumnezeu mincinos, ci un Dumnezeu


credincios, care se ține de promisiuni și care nu renunță la noi chiar și atunci când păcătuim.
El când spune că este lângă noi, problema pentru care nu simțim că este lângă noi nu este la
El, ci la noi, pentru că avem ochii întunecați în păcat. Avem un Dumnezeu căruia îi pasă de
noi și care se îngrijește de noi.

VERSETUL 19 continuă spunându-ne că Iacov a cumpărat o partea de ogor de la Sihem a


cărui tată era Hamor. Moise intenționat menționează aceste nume pentru a lega capitolul 33 de
34, întâmplarea cu Dina și Sihem.

În versetul 20, avem dovada supremă a faptului că Iacov cu adevărat l-a cunoscut pe Domnul.
„Şi acolo a ridicat un altar, pe care l-a numit El-Elohe-Israel (Domnul este Dumnezeul lui
Israel).” Domnul și-a făcut partea împlinind condițiile pe care Iacov i le-a pus păzindu-l de
orice rău în drum spre țara tatălui său, acum, partea lui Iacov era să îl recunoască pe Domnul
ca fiind Dumnezeul lui, și asta face Iacov.

Iacov din acel moment, a declarat că are o relație personală cu Dumnezeu și împlinește
condiția pe care chiar el a pus-o, aceea că dacă Dumnezeu îl va păzi, atunci îl va declara pe
Dumnezeu ca fiind și Dumnezeul lui.

Dragii mei, și noi prin Hristos putem avea o relație personală cu Dumnezeu și slavă Domnului
că avem. Ceea ce trebuie noi să învățăm este ca în această relație, să nu îi punem condiții lui
Dumnezeu: „Doamne, dacă îmi dai cutare lucru, promit că voi fi mai sfânt. Doamne, dacă mă
vei scoate din necazul ăsta, promit că te voi sluji mai mult.” Numai Dumnezeu are dreptul să
pună condiții. El este Creatorul, iar noi creațiile Sale.

Iată, dragii mei, câte dovezi ale mântuirii lui Iacov putem observa în acest pasaj. Mă întreb:
dovedim prin trăirea noastră că suntem copiii lui Dumnezeu? Dumnezeu să pună în noi din
belșug roada Duhului Sfânt, ca oamenii să vadă a cui suntem, și văzându-ne, să dea slavă Lui.

Motive de cerere și mijlocire:

- Să cerem Domnului ca și în viața noastră să se vadă cât mai multe dovezi ale mântuirii
căpătate prin Hristos
- Să cerem Domnului ca în orice situație am fi, să ne supunem condițiilor Lui, ci nu El să se
supună condițiilor noastre

- Să îi cerem Domnului să ne dea putere ca în cazul în care îi facem vreo promisiune, să ne


ținem de ea, așa cum Iacov s-a ținut de promisiune

S-ar putea să vă placă și