UNITATEA DE CONȚINUT: IMPERIUL

BIZANTIN

1 DATA: 22.05.2022
 COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă

2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale

3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi

4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii

5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru

rezolvarea de probleme

COMPETENȚE SPECIFICE
1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise
1.2. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric

2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte

5.3. Utilizarea adecvata a coordonatelor temporale si spatiale relative la un subiect istoric

VALORI ŞI ATITUDINI
 Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
 Gândire critică şi flexibilă
 Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
 Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

1. Elevii identifică corect timpul şi spaţiului istoric la care face referire lecţia;
2. Elevii localizează pe hartă Imperiul bizantin ;
3. Elevii evidenţiază relaţia cauză-efect
4. Elevii realiză o hărtă conceptuală ,,pânza de păianjen’’ - Organizarea de stat;

5. Formulează puncte de vedere pe baza surselor istorice.

NIVELUL CLASEI:

2
 În general, un nivel slab pentru desfăşurarea unor activităţi de predare-învăţare-evaluare a istoriei.

STRATEGIA DIDACTICĂ

METODE ŞI PROCEDEE:

 brainstorming,
 conversaţia euristică,
 descrierea,
 utilizarea documentului istoric;
 harta conceptuală,

FORME DE ORGANIZARE:

activitate în perechi,pe grupe, frontală, individuală.

RESURSE MATERIALE:
- mape de lucru ( documente, fişe de lucru)- Imperiul Bizantin;
- texte istorice;
- tabla,creta;
- harta istorică:
- fişe de lucru ;
- fișe de evaluare,
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

Manualul clasei a IX-a , autori: Ioan Scurtu, Marian Curculescu, Constantin Dincă, Aurel C onstantin Soare

 Atlas istoric;
 Foi de flipchart;
 Calculator ;

BIBLIOGRAFIE:

 Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001;

 Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print, Buc., 2001;
 Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Buc., 1999;
 Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora , 1999
 Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint , 2003
 Stelian Brezeanu, O istorie a Imperiului Bizantin,București,1981;
 Radu Manolescu, Istoria Medie Universală, Editura didactică și pedagogică,1980

3
EVALUARE: - observarea sistematică a comportamentului elevilor;
- continuă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de lucru;
- completează fișa de evaluare;

CRITERII DE EVALUARE :

Find date anumite situaţii concrete, profesorul urmează să aprecieze modul în care elevii înţeleg
şi explică formarea , evoluţia şi căderea Imperiului Bizantin .

Prin - selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine⁄combate un punct de vedere

-capacitatea de a analiza un fapt istoric;

-capacitatea de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;

Suport de lecţie
STATUL MEDIEVAL. IMPERIUL BIZANTIN,

1.Concept istoric; - Apogeul Imperiului Bizantin

2. Așezare geografică; 6.Declinul imperiului;

3.Etapele imperiului; Evaluare

4. Organizarea de stat;

- Organizarea politică;

- Organizarea administrativă;

- Structuri sociale;

5.Evoluție politică;

- Justinian

- Grecizarea imperiului

4
 1.Concept istoric

Termenul Imperiul Bizantin a fost inventat în 1557, la aproximativ un secol după căderea Constantinopolului, de către istoricul
german Hieronymus Wolf, care a introdus un sistem de istoriografie bizantină în lucrarea sa Corpus Historiae Byzantinae, în
scopul de a deosebi istoria antică romană de istoria medievală greacă, fără a mai atrage atenția asupra predecesorilor lor antici și
continuității imperiale romane (în Est). Standardizarea termenului a apărut în secolul al XVII-lea, când autorii francezi, precum
Montesquieu, au început să-l popularizeze.

2 Așezare geografică;

Din punct de vedere geografic, Noua Romă (Constantinopol) diferă mult de Imperiul Roman. Dacă Roma era amplasată în zona centrală a
Mediteranei, avînd o activitate preponderent maritimă, Constantinopolul era aşezat în extremitatea nord-estică a bazinului mediteranean, avînd
atît o componentă maritimă, cît şi una continentală. Caracterul continental al Noii Rome se manifestă mai ales după secolul VII, cînd cuceririle
arabe lasă imperiul fără cele mai importante posesiuni din Orientul Apropiat şi estul Mediteranei. Era situat pe trei continente,Europa, Asia și
Africa, la intersecția drumurilor comerciale care uneau Occidentul cu Orientul.

5
3. Putem distinge trei etape importante în istoria Imperiului Bizantin:
Anii 330 – 610: perioada de tranziţie de la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin propriu-zis. În această perioadă are loc trecerea de
la modelul politic roman la cel bizantin. Se produce sinteza între culturile romană, orientală şi creştină. Se trece de la un stat
anarhic şi păgîn la unul strict ierarhizat şi creştin. Totodată, această etapă a deschis calea epocii medievale, prin stabilirea unei
situaţii internaţionale total diferite de cei de la începutul secolului IV.
În anul 395,Imperiul roman s-a împărțit în două : Imperiul roman de Apus și Imperiul roman de Răsărit.
Imperiul roman de Apus s–a prăbușit în anul 476, pe ruinele sale s-au constituit regatele germanice .
Imperiul roman de răsărit a durat aproape 1 000 de ani, până în 1453,când a fost cucerit de otomani.

CONSTANTIN CEL MARE (306-337) A ADOPTAT MĂSURI IMPORTANTE :

A acordat libertate de cult creştinismului în 313;

A mutat capitala la Constantinopol în 330(pe locul anticei colonii megariene Byzanţion );
S-au pregătit premisele pentru fuziunea elementelor din care avea să se nască civilizaţia bizantină:, cultura greacă, Roma
imperială şi creştinismul;
6
PÂNĂ ÎN SECOLUL AL VII-LEA, IMPERIUL ROMAN DE RĂSĂRIT A CUNOSCUT UN PROCES DE GRECIZARE CARACTERIZAT PRIN:

Centrarea vieții politice în jurul unei monarhi absolutiste(autocrate);

Centralizarea administrației;
Limba greacă devine limbă oficială;
Adoptarea doctrinei ,,pax christiana’’;

 Anii 610 – 1081: reprezintă epoca Bizanţului clasic. În această perioadă are loc stabilirea trăsăturilor originale ale civilizaţiei bizantine la
nivel de spiritualitate, ideologie politică, cultură, economie şi etnicitate. În 610 începe domnia lui Heraklios, care în 629 îsi va lua titlul de
BASILEU.
 Anii 1081 – 1453: reprezintă perioada de declin a Imperiul Bizantin. Acest lucru a fost cauzat atît de factori interni (slăbirea bazelor sale
seculare, formarea armatei din mercenari), cît şi de factori externi (capitalarea economică în faţa negustorilor italieni, forţa din ce în ce
mai mare a inamicilor).

7
4. Organizarea de stat

8
5. Organizarea politică;

9
 Structuri sociale;

Aristocrația funciară - Stăpânea imense domenii feudale. Puterea ei economică era dublată de una politică, izvorâtă din pozițiile pe care le deținea
în administrația centrală și provincială, în Senat și armată.

Negustorii bogați și patronii de ateliere mașteșugărești- Dețin poziții importante în consiliile municipale

Colonii- Era colon cel care se năștea pe pământul unui propietar și era înregistrat la fisc la rolul proprietarului respectiv. Un colon nu avea titlu de
proprietate.

Țăranii liberi - Proprietari de pămân și contribuabili la fisc, ei puteau obține un lot de pământ în folosință numit emfiteoză.

6.Evoluție politică:

JUSTINIAN 527 -565 – ideea restaurării vechiului orbis romanum în cadrele sale universale prin recucerirea provinciilor occidentale
domină politica lui Justinian.

Din punct de vedere al campaniilor militare, Justinian a avut în general succes;

el a fost ultimul împărat bizantin care a avut control asupra Romei şi a unor părţi ale Occidentului.

Ca şi predecesorii săi romani şi succesorii săi bizantini, Iustinian s-a angajat iniţial în război împotriva Persiei sassanide.
Totuşi, ambiţiile sale militare erau concentrate spre vestul Mediteranei. Belisarius a primit această sarcină ca recompensă
pentru înfrângerea răscoalei Nika de la Constantinopol 532 .

În anul 533, Belisarius a recucerit Africa de nord din mâna vandalilor, iar apoi a înaintat spre Sicilia şi Italia, recapturând
Roma (536) şi capitala ostrogotă de la Ravenna (540), în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Războiul cu goţii

10
 Evenimentul intern cel mai important a fost răscoala Nika din Constantinopol. Opozanții lui Iustinian au proclamat un alt
împărat, pe Hepatius, nepotul fostului împărat Anastasiu I. În timp ce Iustinian vedea situa ția ca și pierdută, soția sa,
împărătesa Teodora, o fostă artistă de circ, s-a opus retragerii din capitală.

Prin negocieri purtate de Narses cu revoltații și prin atacul surprinzător al lui Belisarie cu trupele loiale împăratului în
hipodrom, unde s-au adunat revoltații, răscoala a fost potolită.

Iustinian, un creștin convins, a jucat un rol important. El însuși a întocmit tratate religioase, a condus adunări bisericești și-a
întemeiat propria episcopie, Iustiniana Prima și a construit biserica Hagia Sophia (Sfânta Sofia).

Justinian a reuşit să obţină o influenţă durabilă pentru reformele sale juridice, în special însumarea tuturor legilor romane, ceva
ce nu mai fusese făcut înainte. Iustinian l-a angajat pe chestorul Tribonian pentru această sarcină, şi a emis primul proiect
pentru Corpus Juris Civilis pe data de 7 aprilie 529, în trei părţi: Digeste (sau Pandectae), Institutiones (sau Institutes), şi
Codex–ul. Corpus Juris Civilis reprezintă baza jurisprudenţei latine (incluzând codul canonic bisericesc: "ecclesia vivit lege
romana" - "Biserica trăieşte sub lege romană"). El a asigurat supravieţuirea legii romane, care a trecut în vest în secolul al XII–
lea, iar mai apoi şi în Europa răsăriteană, inclusiv în Rusia. Aceasta rămâne influentă până în zilele noastre.

GRECIZAREA IMPERIULUI

În secolul al VII-lea, Imperiul este redus la Asia Mică și la Constantinopol, prin pierdera provinciilor din Orient și din Africa:
Siria, Mesopotamia, Armenia, Palestina, Egipt și Cartagina, nluate în stăpânire de islam.

PIERDERILE TERITORIALE AU O TRIPLĂ IMPORTANȚĂ:

1. vechiul orbis romanus s-a diminuat semnificativ, teritoriul vital al imperiului devenind Asia Mică;

11
 2. prin pierderea acestor teritorii Imperiul a pierdut populațiile sale semitice orientale și contactul cu populația
romanizată din Balcani, astfel încât asistăm la uniformizarea etnică a Bizanțului. Elementul grec ocupând de acum locul
primordial în limbă,cultură,în gîndire și obiceiuri.

3. a treia consecință s-a manifestat în plan religios: prin separarea teritoriilor în care monofizitismul era dominant,
ortodoxia a rămas singurul cult creștin oriental.Consolidarea elementului grec și creștinismul ortodox au reprezentat practic
momentul în care Imperiul bizantin îi succede Imperiului Roman de Răsărit.

Perioada începe cu domnia lui Heraklios(610-641). Este primul împărat care -și ia în 629 titlul de ,,basileu al romanilor,, .El a
introdus o nouă circumscripție militară: themă, condusă de un strateg.

Apogeul Imperiului Bizantin

În toate domeniile s-a putut observa un reviriment fata de perioada anterioara. Astfel, în urma succeselor înregistrate pe plan
extern de catre basileii iconoclasti, viata economica din întregul bazin al Marii Mediteranene cunoaste o tot mai mare stabilitate
si securitate. Industria si comertul, asupra carora autoritatea centrala exercita un monopol strict, au acum o pondere crescânda
în anasamblul vietii economice a Statului bizantin.

Pe plan social, are loc formarea clasei aristocratice în curs de feudalizare, consecinta directa a fenomenelor dizolvante din
interiorul comunitatilor rurale. Constienti de pericol împaratii au promovat o serie de masuri în favoarea taranimii libere si a
stratiotilor, însa fiscalitatea excesiva si reorientarea politicii externe au contribuit decisiv la ruina acestei paturi sociale.

În administratie, vechiul regim al themelor a cunoscut un oarecare declin, determinat de mutatiile din societatea bizantina
precum si de renuntarea puterii imperiale la politica defensiva.

Spre deosebire de epoca lui Justinian, când opera a fost îndeplinita de un singur împarat, acum asistam la realizari împlinite de o
succesiune de împarati, toti remarcabili prin diversitatea calitatilor lor.

12
Întemeietorul dinastiei macedonene , Vasile I (867-886), se tragea dintr-o familie de armeni. Schimbarea cea mai evidenta a
avut loc însa în politica externa.

Consolidarea interna a Imperiului precum si a granitelor orientale de catre împaratii iconoclasti, a permis noii dinastii,
întemeiata de Vasile I (867-886), sa treaca la o politica ofensiva pe plan extern, care a culminat în timpul împaratilor-soldati,
precum Nichifor al II-lea Focas (963-969), Ioan I Tzimiskes (969-976) si Vasile al II-lea (976-1025). Aceasta perioada a fost
numita de bizantinistul francez G. Schlumberger «marea epopee bizantina».

Împărații soldați Nikephor Pfokas și Ioan Tzimiskes recuceresc o mare parte a provinciilor din Orient și restabilesc
hegemonia comercială în bazinul Mării Mediterane. Vasile al II-lea Macedoneanul (976-1025), cel mai mare împărat bizantin
recucerește Peninsula Balcanică și desființează Țaratul Bulgar.

7.Declinul imperiului;

Căderea Constantinopolului este numele sub care e cunoscută cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de forțele Imperiului
Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea. Evenimentul a avut loc în ziua de marți, 29 mai 1453.

Căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit și moartea ultimului împărat
bizantin, Constantin al XI-lea, dar și o victorie strategică de o importanță crucială pentru cucerirea estului mediteranean și
al Balcanilor de către otomani.

13
 Evaluare
Realizați corespondența dintre cauză și consecință :

Nr. Cauze Consecinţe

crt.
1. Pierdera provinciilor din Orient și din Africa:
Siria, Mesopotamia, Armenia, Palestina,
Egipt și Cartagina

2. Imperiul a pierdut populațiile sale semitice

orientale și contactul cu populația romanizată
din Balcani

3. Împărații soldați Nikephor Pfokas și Ioan

Tzimiskes recuceresc o mare parte a
provinciilor din Orient

4. Dizolvarea comunităților rurale

6. Constantinopolul este aşezat în extremitatea

de N_E a Mării Mediterane

7. 1453 turcii cuceresc Constantinopolul

14
Lista cu consecinţe : - formarea clasei aristocratice în curs de feudalizare;

- restabilesc hegemonia comercială în bazinul Mării Mediterane;

- uniformizarea etnică a Bizanțului;
- teritoriul vital al imperiului a devenit Asia Mică;
- Constantinopolul devine un important centru comercial;
- Căderea Imperiului Bizantin .

15
 ETAPELE LECTIEI CC. STRATEGII DIDACTICE
ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE
S
PROFESOR ELEV METODE MIJLOACE

1.PREGĂTIREA PENTRU  Notează absenţele; Răspund cerinţelor profesorului. Conversația Catalogul;

ACTIVITATEA DE  Pregăteşte materialele
ÎNVĂŢARE ŞI CAPTAREA necesare desfăşurării lecţiei. Îsi pregătesc materialele Dirijată.
ATENŢIEI (2’)  Realizează un climat afectiv necesare desfăşurării lecţiei .
şi cooperant;
2.REACTUALIZAREA Formulează întrebări/cerințe care fac
CUNOŞTINŢELOR (10’) apel la cunoștințele dobândite pe
1.1 parcursul lecției anterioare şi în Răspund la solicitare, utilizând Metode propuse : Manualul;
semestrul I informaţiile anterior dobândite.
31.
Elevii răspund la următoarele întrebări: Studiază individual materialele
2 Conversaţia euristică. Atlasul istoric;
propuse.
42. 1. Ce este statul ?
Activitatea de învățare este Harta istorică ;
2. Ce forme de organizare politică
1
au existat în antichitate ? individuală.
3. Prezentaţi structura socială
22. trifuncţională a societăţii La sfărșitul orei elevii vor fi în
Dicţionarul istoric;
55. medievale. măsură să înțeleagă importanţa
3 Evaluează:critică,decide ,laudă. Calculator
Imperiului bizantin în istoria
Enunţă subiectul lecţiei
universală şi a României.
Statul medieval. Imperiul bizantin Calculator;

Notează pe tablă titlul, monitorizează

Elevii studiază fișele primite.
elevii;
Fișe de lucru;
Precizează ce vor afla, ce trebuie să facă
la sfârşitul lecţiei.
Elevii privesc imaginile și
Organizează activitatea de învățare:se studiază sursele istorice.
impart fişele de lucru şi sursele istorice
3. DIRIJAREA 3 elevilor;

ÎNVĂȚĂRII Organizează activitatea elevilor pe Harta conceptuală

11.
1 următoarea structură: de tip păianjen va fi
35 MIN Elevii dau mai multe definiţii realizată la sfârşitul
31. Definiţie; subiectului lecţiei. Se alege cea orei.
2 mai potrivită şi se notează în
Se asigură că elevii au înţeles
Discuţie caiet.
42. regulile/instrucţiunile;
premărgătoare 1
Profesorul asigură CUNOŞTEREA
dobândirii noilor
cunoştinţe 22.
1.Concept istoric
55.
(evocare ). 3 Ex. de cerinţă- Defineşte, utilizând
Manualul;
sursa istorică termenul de Imperiu
bizantin .

Notează pe tablă planul lecţiei Atlasul istoric;

Conversația
2.Aşezarea geografică Harta istorică ;
Dirijată.
Profesorul asigură ÎNŢELEGEREA
noilor conţinuturi Dicţionarul istoric;

3 Cerinţă: localizaţi pe hartă Fişa 1. Statul

Dobândirea de noi
Imperiul bizantin bizantin – definiţie
cunoştinţe. Elevii localizează pe hartă.
-citeşte textul istoric
Elevii lecturează
documentul .Constantinopolul
Scrie pe tablă schema
văzut de cruciaţi Învățarea prin
lecției Organizarea de stat a Imperiul
descoperire
bizantin ;

17
1.Concept istoric; 3 Profesorul asigură
Înţelegerea
2. Așezare geografică;
Analiza:
Utilizarea
3.Etapele Cerinţă:-explică ideologia
documentului istoric.
imperiului; imperială, Manualul;
- compară organizarea a două
Elevii lecturează documentul Atlasul istoric;
state medievale;
Organizarea de stat a Imperiului
Harta istorică ;
4. Organizarea de Profesorul asigură (secvenţa Bizantin .
stat; Dicţionarul istoric;
lecţiei – rolul personalităţii
în istorie Justinian )
- Organizarea Elevii identifică organizarea
Cerinţă:evidenţiază rolul lui Se poate realiza
politică; politică a Imperiului Bizantin .
Justinian în istoria naţională . activitatea în
perechi
- Organizarea
Profesorul asigură
administrativă;
Capacitatea de sinteză:
- Structuri sociale; Cerinţă:-CONSTRUIEŞTE
Elevii explică Ideologia imperială
5.Evoluție politică; - COMPLETEAZĂ
Atlasul istoric;
- Justinian -FORMULEAZĂ Elevii compară organizarea
Imperiului Bizantin cu a altui stat Harta istorică ;
- Grecizarea medieval sau a statului roman în
Se poate realiza Dicţionarul istoric;
imperiului timpul imperiului.
activitatea în
Manualul;
- Apogeul perechi
Imperiului Bizantin Fişa nr.2
Elevii evidenţiază rolul lui Organizarea de stat
6.Declinul imperiului Justinian, în domeniul juridic.

18
bizantin ;

Elevii formulează puncte de Fişa nr. 3

Evaluare
vedere cu privire la cucerirea
Ideologia imperială
Constantinopolui de către turci.
Activitate
individuală.

Atlasul istoric;
Harta istorică ;
Dicţionarul istoric;
Manualul;

Portret istoric –
Justinian

Manualul;
Atlasul istoric;
Harta istorică ;
Dicţionarul istoric;
Imagini – cucerirea
Constantinopolului
4.APRECIERI CU Apreciază răspunsurile date de Apreciază modul în care au NOTARE
PRIVIRE LA elevi; răspuns şi în care s-a realizat
DESFĂȘURAREA lecţia
Solicită aprecierile elevilor legate
ACTIVITĂȚII (2’)
de modalitatea de desfăşurare a
lecţiei.

5. TEMA PENTRU Propune elevilor tema pentru acasă. Solicită informaţii legate de Caiet de notiţe
ACASĂ (1’) rezolvarea temei.

19
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/fisa-de-lucru-imperiulbizantin

20