REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE

Regimurile politice democratice au aparut odata cu primele forme de organizare

democratica a societatii, având o serie de trasaturi specifice în raport cu formatiunile sociale.
În slavagism si feudalism, regimurile politice democratice au reprezentat raritati. În epoca
moderna, cel putin în tarile dezvoltate, acestea devin o form&# 434d39e 259; principala de
exercitare a conducerii politice a societatii, îmbracând forme specifice în raport de conditiile
concrete ale fiecarei tari si anume:
- regimuri politice democratice în cadrul unor monarhii constitutionale: Anglia, Belgia,
Olanda, Spania, Norvegia, Japonia etc.
- regimuri democratice în cadrul unor republici parlamentare: Italia, Germania, Portugalia,
Finlanda etc.
- regimuri democratice în cadrul unor republici prezidentiale: S.U.A., Franta, România
etc.
Dupa înfrângerea fascismului în cel de-al doilea razboi mondial si scoaterea în afara legii
a miscarilor si partidelor care au generat regimuri politice dictatoriale, precum si datorita
proceselor ce au loc astazi în tarile estice, inclusiv în fosta Uniune Sovietica asistam
la extinderea regimurilor democratice care sunt pe cale sa se instaureze în majoritatea statelor
lumii. Ele îmbraca forme specifice, de la o tara la alta si chiar de la un continent la altul.
Procesul de democratizare se extinde si în lumea a treia, inclusiv în tarile aflate multa
vreme sun influenta comunista, este vorba de tarile din America Latina si din Africa.
Se poate aprecia ca, în epoca contemporana regimurile democratice capata o pondere tot
mai mare în viata politica a tuturor tarilor, de acesta fiind legata promovarea progresului si
prosperitatii, a colaborarii între popoare si, în ultima instanta, a mentinerii pacii.
Substanta regimului politic democratic se afla în sistemul drepturilor si libertatilor omului,
ceea ce permite cetatenilor sa aiba acces la viata politica si sa determine prin vointa lor cursul
si calitatea regimului politic. Un regim politic este democratic în masura în care libertatea,
democratia, pluralismul si parlamentarismul fundamenteaza existenta societatii globale.
Implicit, esenta democratica a regimului politic presupune ca statul sa fie liber, puterile sale
de natura politica, economica, culturala, educationala etc sa nu fie subordonate sau acaparate
nici uneia din gruparile care le disputa. Orice identificare cu acestea, în detrimentul majoritatii
cetatenilor, poate sa conduca la un regim politic anti-democratic, dictatorial. Încalcarea
jocului democratic, de catre un grup saul altul, înseamna anularea libertatii proprii a celorlalte
grupuri sau cetateni, dar si un atentat la libertate, la autoritatea si suveranitatea statului ce
reprezinta interesele societatii.
Suportul mentinerii unui regim democratic constitutional se afla în competitia permanenta
a structurilor pluraliste ale societatii civile si politice. Specific acestui cadru este faptul ca
grupurile de cetateni poseda libertatea si autonomia fata de puterea statului, ceea ce face
posibila manifestarea opozitiei ca factor de control al puterii si de edificare a valorilor
democratice. Legitimitatea functionarii regimului politic democratic este data de votul
cetatenilor în momentul alegerilor, activitate prin care se exercita un control asupra regimului
politic, cât si asupra opozitiei. Într-un astfel de regim, sistemul politic se caracterizeaza prin
lipsa puterii personale, prin limitarea mandatului, si responsabilitatea celor alesi în fata
poporului. În acest mod, puterea este dispersata, limitata, controlata si concurentionala, ceea
ce determina reproducerea puterii politice a regimului în procesul dezvoltarii democratice.