Ecuatia Universala a Pierderilor de Sol

Pentru estimarea eroziunii pe suprafeţe mari, cu condiţii variate, Moţoc M.

(1970) a propus relaţia:

E = K*L0.3*i1.5*S*C*Cs

în care:

E = rata eroziunii în t/ha/an;

K = coeficientul de agresivitate climatică (erozivitatea);
L = lungimea versantului, m;
i = panta versantului, %;
S = coeficient de erodabilitate, determinat de rezistenţa solului la
eroziune;
C = coeficient pentru protecţia solului prin vegetaţie;
Cs = coeficient privind protecţia solului prin măsuri de conservare.

Valoarea coeficientului de agresivitate climatică (K)

Zona Valoarea
Nr. crt.
coeficientului K
1 Dobrogea 0,094
2 Partea central – nordică a Podişului
0,100
Moldovenesc
3 Câmpia Română 0,127
4 Sudul Podişului Moldovenesc şi
0,144
zona subcarpatică
5 Podişul Transilvaniei 0,127
6 Bazinul mijlociu al Mureşului 0,094
7 Câmpia şi dealurile de vest 0,067
8 Carpaţii Orientali 0,167
9 Carpaţii Meridionali 0,207
10 Munţii Apuseni 0,132

Valoarea factorului S din formula de calcul a eroziunii

Valoarea
Clasa
Caracterizarea solurilor coeficientului S
Soluri foarte puternic sau excesiv erodate, cu coeziune foarte
1 mică,fără structură 1,2
Soluri puternic sau foarte puternic erodate, cu coeziune mică,
1,0
2 slab structurate
Soluri puternic sau foarte puternic erodate, cu coeziune
3 mijlocie sau slab şi moderat erodate, cu coeziune mică 0,8
Soluri puternic sau foarte puternic erodate, cu coeziune mare,
0,7
4 bine structurate, profil puternic dezvoltat
Soluri slab sau moderat erodate, cu coeziune mijlocie, profil
5 puternic dezvoltat, rocă mamă friabilă 0,7
Soluri slab sau moderat erodate, cu coeziune mare, structură
6 0,6
foarte bună, profil puternic dezvoltat, rocă mamă friabilă
 Valoarea parametrului C din formula generalizată

Nr. crt. Planta cultivată Valoarea factorului C

1 Porumb în monocultură 1,00
2 Porumb în rotaţie 0,80
3 Viţa de vie 0,70
4 Cartofi şi sfeclă 0,60
5 Mazăre şi fasole 0,30
6 Cereale păioase de primăvară 0,20
7 Cereale păioase de toamnă 0,14
8 Ierburi perene în primul an 0,06
9 Ierburi perene după al doilea an 0,014

Valoarea factorului Cs

Valoarea Cs pentru:
Culturi în fâşii Culturi şi lucrări
Clasa de pantă Culturi sau benzi pe direcţia
% înierbate Terase, valuri deal-vale
pe direcţia
curbelor de nivel
0-5 0,5 -
5 – 10 0,6 0,30
10 – 15 0,7 0,35
0,15 1,0
15 – 20 0,8 0,40
20 - 25 0,9 0,45
>25 0,95 0,50

Aplicarea USLE in GIS

1. Crearea sau preluarea Modelului Numeric al Terenului (SRTM, în unele cazuri)
2. Crearea hărţii pantelor, pe principiile cunoscute, însă cu valorile redate în procente şi
nu în grade
3. Exportul MNT-ului ca fisier .tiff, însă atenţie la georeferinţă (Coordinates: Arc/INFO
World)
4. Deschiderea tiff-ului în SAGA Gis si crearea lungimii versanţilor din modulul Terrain
Analysis hidrology – Slope length
5. Exportarea ca geotiff din modulul Import/Export GDAL
6. Importul geotiffului ca raster în Mips (atentie iarăşi la proiectie şi coordonate)
7. Aplicarea Geoformulei (Process/Geoformula, deschizand rasterele ca termeni ai
ecuatiei (Insert Symbol/Numeric/....Value). K este 0,100 sau 0,144, în funcţie de unde
vă aflaţi cu zona. La scara la care lucraţi, Cs nu se aplică, iar valorile pentru sol si
utilizarea terenurilor le discutam joi, în funcţie de ceea ce apare la fiecare.
8. Crearea histogramei pierderilor de sol
9. Realizarea layoutului final cu harta pierderilor de sol (cu grid, legenda, scara si tot
tacamul).
10. O sa primiti un filmulet cu toata operatiunea, ca sa va lamuriti mai bine