MINISTERUL EDUCAȚIEI

Marian ENE

6
Cristina PETRE-GHIȚĂ Radu BERETEU
Mari-Elena BELCIU Daniel ANGHEL

Geografie
Manual pentru clasa a VI-a
 Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 5022/06.07.2023.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate
cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3393/28.02.2017.

119 – Număr unic de telefon

la nivel național pentru cazurile
de abuz împotriva copiilor.
116.111 – Numărul de telefon
de asistență pentru copii.
 MINISTERUL EDUCAȚIEI

Marian ENE
Cristina PETRE-GHIȚĂ Radu BERETEU
Mari-Elena BELCIU Daniel ANGHEL

Geografie
Manual pentru clasa a VI -a
GEOGRAFIE. Manual pentru clasa a VI-a ISBN: 978-606-528-651-1
Editor: dr. Costin DIACONESCU
Redactor: Nicolae PLOSCARIU
Corector: Mariana DOROBANȚU
Grafică și IT: Răzvan SOCOLOV și Mihai IVANA
Cartografie: Marian ENE, Daniel ANGHEL, Radu BERETEU
Referenți științifici:
 Constantin-Răzvan OPREA – conferențiar universitar doctor, Universitatea din
București, Facultatea de Geografie
 Marcel POROF – profesor doctor, Colegiul Național „Nicu Gane”, Fălticeni
Autori:
 Marian ENE – conferențiar universitar doctor, Universitatea din București,
Facultatea de Geografie
 Cristina PETRE–GHIȚĂ – profesor doctor, inspector școlar general adjunct,
ISJ Ilfov
 Mari-Elena BELCIU – profesor gradul I, inspector școlar de specialitate, ISJ Călărași
 Radu BERETEU – profesor gradul I, Colegiul Național „Moise Nicoară”, Arad
 Daniel ANGHEL – profesor gradul I, Colegiul Național „Neagoe Basarab”, Oltenița

Credite foto/ilustrații:
 Arhiva CD PRESS  Dreamstime
Credite video:
 Storyblocks; Arhiva CD PRESS, Dreamstime

© Copyright CD PRESS, 2023

Această lucrare, în format tipărit și electronic, este protejată de legile române
și internaționale privind drepturile de autor, drepturile conexe și celelalte
drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi
reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă (electronic, fotocopiere etc.),
fără acordul expres al Editurii CD PRESS.
Editura CD PRESS
București, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37
e-mail: office@cdpress.ro  www.cdpress.ro  Editura CD PRESS
Comenzi:
 comanda@cdpress.ro   021.337.37.37  www.cdpress.ro

Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului ..........................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul ......................................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa format tipărit
școlar
la primire la predare
1
2
3
4
*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Cuvânt-înainte

Geografia, știință a lumii în care trăim, este întotdeauna nouă, în egală măsură provo-
catoare și fascinantă. Vă aflați, dragi elevi, la începutul unui alt nou drum deschis de
studiul Geografiei: de la spațiul larg al planetei noastre, cu pași mici, dar atent chibzuiți,
intrăm în spațiul familiar (și familial) al Europei, continentul către care în acest an școlar
vă veți îndrepta atenția, interesul și activa voastră curiozitate. Vom descoperi împreună
un spațiu unic în lume, spațiul continentului nostru, cu toată splendoarea cadrului său
natural generos, divers, dar impecabil de echilibrat. Pentru a înțelege realitatea din jurul
nostru, trebuie mai întâi să învățăm să iubim ceea ce ni se oferă. Despre această iubire ne
vorbește, prin Geografie, Europa. Înainte de a fi știință exactă, Geografia a fost chemarea
adresată celor care, iubind lumea în care trăiesc, au vrut să o cunoască mai bine. Așa
au început marile explorări, așa au fost descoperite, bucată cu bucată, întinsele spații
geografice ale Terrei. Tot așa vă cheamă și Europa să faceți în acest an școlar. Răsplata nu
se va lăsa așteptată: câmpiile, dealurile, munții, apele, flora și fauna, oamenii Europei,
cultura bogată, limbile frumoase, locurile care merită din plin a fi văzute, toate acestea
există și sunt pregătite să vă întâlnească. Cum? Să intrăm cu relaxată încredere pe noul
drum deschis anul acesta de Geografie: Europa și noi!
3
 Cuprins Cuvânt-înainte 
Prezentarea manualului în format tipărit 
3
6
Prezentarea manualului în format digital  8
Metode complementare de evaluare  9
Știu din clasa a V-a  10

Unitatea 1 Unitatea 2 Unitatea 3

Cunoașterea lumii în care trăim  11 Antroposfera. Omul și activitățile lui  23 Europa – identitate geografică  41
1. Poziția geografică.
Țărmurile: golfuri, insule, peninsule
și strâmtori  42
2. Caracteristici generale ale reliefului.
Unități majore  46
3. Hidrografia  48
4. Diferențieri climatice și biogeografice  52
5. Harta politică – state și regiuni  54
6. Răspândirea geografică a populației.
Elemente de diversitate umană
(diversitate etnică, lingvistică,
confesională și culturală)  56
7. Mari orașe europene  58
8. Resursele naturale.
Valorificarea acestora  60
9. Activitățile economice.
Agricultura, industria, serviciile  62
Statele Europei: cărți de identitate  64
Recapitulare  66
Evaluare  67
10. Uniunea Europeană  68
Caracterizarea geografică a unor state europene
11. Regatul Spaniei  72
12. Regatul Unit al Marii Britanii
și Irlandei de Nord  74
1. Populația Terrei: evoluția numerică, 13. Germania  76
răspândirea geografică, diversitatea umană, 14. Federația Rusă  78
mobilitatea teritorială  24 15. Suedia. Norvegia. Finlanda  80
2. Așezările omenești – forme de locuire Recapitulare  82
și diferențieri teritoriale  26 Evaluare  83
1. Repere ale cunoașterii Terrei. 3. Resursele naturale. Învăț să învăț  84
De la marile descoperiri geografice Valorificarea acestora  28
la explorarea modernă  12 4. Domeniile activităților economice pe Terra.
2. Continente și țări. Agricultura, industria, serviciile
Reprezentări cartografice. (caracteristici generale)  30
Harta politică a lumii  14 5. Efectele activităților umane
3. Aplicații practice. asupra mediului și calitatea vieții  34
Exerciții de apreciere a distanțelor 6. Aplicații practice. Analiza și interpretarea
și suprafețelor pe suporturi cartografice caracteristicilor demografice și de locuire
clasice și/sau digitale  18 din orizontul local și apropiat  36
Recapitulare  20 Recapitulare  38
Evaluare  21 Evaluare  39
Învăț să învăț  22 Învăț să învăț  40

4
 Unitatea 4
Europa în lumea contemporană  85 Învățare în echipă  92
1. Valori culturale și umane europene  86 La sfârșit de an școlar  93
2. Calitatea vieții în Europa  88 Recapitulare finală  94
Recapitulare  90 Evaluare finală  95
Evaluare  91 Bareme evaluare  96

rmare
Competențe în fo
1. Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace şi limbaje
1.1. Precizarea prin cuvinte proprii a sensurilor termenilor geografici
1.2. Descrierea relațiilor dintre elementele și fenomenele geografice utilizând termeni specifici
2. Raportarea realității geografice spațiale și temporale la reprezentări cartografice
2.1. Poziţionarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
2.2. Ordonarea spaţială şi/sau cronologică a elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice după
criterii date
2.3. Utilizarea informaţiilor oferite de suporturile cartografice, grafice şi alte materiale vizuale în
contexte/situaţii diferite
3. Studierea spaţiului geografic realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline școlare
3.1. Utilizarea informaţiilor cu caracter geografic obţinute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS şi al
elementelor din matematică şi ştiinţe
3.2. Prezentarea caracteristicilor elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice prin utilizarea
instrumentelor TIC/GIS
3.3. Prezentarea diversităţii naturale, umane şi culturale realizând corelaţii interdisciplinare
3.4. Descrierea patrimoniului local, naţional, european şi mondial utilizând diverse surse
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană
4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat
4.2. Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat
4.3. Compararea elementelor, fenomenelor şi proceselor după caracteristicile geografice

5
Prezentarea manualului în format tipărit

 anualul este structurat în patru unități de

M P entru atingerea în mod optim a scopurilor fiecărei
învățare, în conformitate cu cele patru domenii de lecții, manualul beneficiază de un bogat suport
conținut prevăzute de Programa școlară. grafic: hărți, diagrame și de un număr mare și divers
Fiecare unitate se deschide cu o pagină de pre- de fotografii adaptate informațiilor transmise prin
zentare, în care regăsim câte un citat al unor conținutul de studiat.
personalități relevante
pentru tematica unității
de învățare.

R ubricile pe care le regăsim

în interiorul lecțiilor incluse în manual sunt:

Știu GEOfocus
Vreau să știu mai mult GEOforum
Aplic GEOplus Vocabular
C onținuturile și activitățile de învățare ale fiecă-
rei lecții sunt organizate pe secvențe (rubrici),
astfel încât să se respecte întru totul atât logica
disciplinei de studiu, cât și logica procesului in-
structiv-educativ.

6
Știu GEOplus
Această secvență a lecției face apel la cunoștințele dobândite în anii anteri- Satisfacerea nevoii de permanentă descoperire a unor informații noi și rele-
ori de studiu al disciplinei Geografie, precum și la cunoștințele dobândite în vante pentru tema lecției este asigurată de provocările lansate înspre elevi de
lecțiile anteriorare celei în care apare această rubrică. rubrica GEOplus. Tenta acesteia, de curiozități sau de Știai că...?, rezonează cu
Rolul rubricii este acela de introducere în tematica lecției ce urmează a fi pre- naturala curiozitate a copilului.
dată, de trezire a interesului și curiozității de a afla informații noi, de actualiza- Vocabular
re a informațiilor anterioare și de utilizare a acestora în contexte noi. Unul dintre obiectivele Programei este și acela al însușirii de către copil a unor
Vreau să știu mai mult termeni și concepte pe care să le utilizeze cu deplină înțelegere a sensului lor,
Aceasta este secvența în care se transmit noile informații, prezentate pe prin- în contexte adecvate comunicărilor orale sau scrise cu tentă geografică. Prin
cipiul organizării concentrice a conținuturilor prevăzute de Programa școlară urmare, s-a introdus, acolo unde era absolută nevoie, rubrica Vocabular, în
pentru palierele învățământului preuniversitar. care sunt explicate unele concepte care ar putea ridica dificultăți în înțelegerea
Aplic și utilizarea lor.
După cum îi spune și numele, această secvență are o notă predominant prac-
tică. Noile informații sunt vehiculate în contexte variate: activități orale, scrise,
de observare, interpretare a datelor (din diagrame, scheme, tabele și, nu în
cele din urmă, din hărțile tematice ale manualului).
Poziția în cadrul lecției a rubricii nu este una statică. Ea este amplasată în ime-
diata apropiere a textului de predare, lucru care permite o rapidă conexiune
predare-învățare.
GEOforum
Prin natura ei, această secvență susține manifestarea spiritului reflexiv-critic
al elevilor. Aceștia sunt stimulați și încurajați să pună întrebări, să analizeze
validitatea unor răspunsuri, să provoace discuții libere pe teme date. Este ru-
brica pe deplin potrivită cu activitățile de Brainstorming din cadrul orelor de
curs (și nu numai).
GEOfocus
Fără a se suprapune cu secvența Aplic, GEOfocus se îndreaptă către latura de
cercetare și de învățare prin descoperire. Este rubrica prin care se face legătura
cu succes între partea teoretică și cea practică a studiului disciplinei Geografie.  anualul cuprinde pagini distincte alocate activităților de recapitulare și
M
celor de evaluare (la începutul anului școlar, la sfârșitul fiecărei unități de
învățare și la sfârșitul anului școlar).
Testele de evaluare sunt astfel concepute, încât să acopere întreaga gamă a tipo-
logiei itemilor: obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.
Pentru stimularea învățării active, conștiente, la sfârșitul unităților regăsim
secvențele Învăț să învăț și
Învățare în echipă.

7
Prezentarea manualului în format digital
Manualul în format digital poate fi utilizat în varianta standard a oricăruia
dintre următoarele browsere: Google Chrome 31+ (Windows Vista, Android AMII Sub formă de AMII statice regăsim în manualul digital:
4.03+, Linux. OS X 10.9+, iOS 7.1.X+), Mozilla Firefox 25+ (Windows Vista, An- STATICE y materialul cartografic al manualului;
droid 4.03+, Linux, (OS X 10.9+, iOS 7.1.X+), Internet Explorer 10+ (Windows y scheme și diagrame;
7+), Safari 7+ (OS X 10.9+, iOS 7.1.X+) sau echivalent. y fotografii și desene;
Varianta digitală a manualului asigură un sistem de asistență de navigare y tabele și fișe (de lucru și de observare sistematică).
(help) general și un sistem de asistență (help) contextual. Acestea facilitează
atât orientarea în interiorul manualului (prin utilizarea butoanelor de navigare),
cât și eficienta accesare și utilizare a Activităților Multimedia de Învățare Marchează/
(AMII) incluse în lecțiile manualului. Subliniază Instrucțiuni pentru
Atât în varianta tipărită, cât și în manualul digital, tipurile de AMII sunt semna- Printează utilizarea AMII
lizate distinct. Mărește
Părăsește
sau micșorează
activitatea
imaginea

AMII Sub formă de AMII interactive regăsim:

INTERACTIVE y activități de completare simplă și complexă;
y grupare; ordonare; selecție simplă, multiplă,
complexă; hărți; fișe de lucru;
y Puzzle; Quiz; globul 3D.

Instrucțiuni pentru
utilizarea AMII Validează
activitatea
Marchează/
Subliniază
Reia
Părăsește activitatea
activitatea

AMII Sub formă de AMII animate regăsim:

ANIMATE y animații video;
y animații de tip slideshare.
Animațiile sunt însoțite de voce și de un generic
muzical adecvat.

Instrucțiuni
pentru utilizarea AMII

Marchează/ Părăsește
Subliniază activitatea

Start/Pauză Stop

8
Metode complementare de evaluare
Investigația
✓ Investigația este o cercetare atentă cu scopul de a descoperi răspunsuri la
întrebări importante.
✓ Cele trei etape ale investigației sunt:
1. definirea problemei cercetate;
2. alegerea metodei de strângere a informațiilor (de exemplu, un chestio­
nar);
3. prezentarea rezultatelor (concluziilor) investigației.
✓ Pentru a te autoevalua, poți verifica dacă tu și colegii ați cooperat (în cazul
unei investigații de grup), dacă ai urmat pașii investigației și ai lucrat îngrijit/
organizat, dacă ai dat dovadă de creativitate în găsirea de soluții.
Prezentarea
✓ Realizarea unei prezentări îți oferă posibilitatea de a afla mai multe despre un
anume subiect, dar și de a-ți exersa exprimarea scrisă și/sau orală.
✓ Prezentarea poate fi în format tipărit sau digital.
Proiectul
✓ Proiectul presupune realizarea unei cercetări sau a unui produs/eveniment
(de exemplu, o expoziție de imagini însoțite de explicații) pe o anumită temă.
✓ Proiectul poate fi produsul unei munci individuale sau colective, care se în-
tinde pe o perioadă mai lungă (câteva săptămâni, un semestru sau chiar un
an) și necesită organizare și consecvență.
Etapele proiectului sunt:
1. stabilirea temei;
2. colectarea datelor (sau a unor imagini și obiecte ilustrative);
3. organizarea datelor sau a obiectelor;
4. definitivarea produsului.
Elementele componente ale unui proiect sunt:
y titlul/tema;
y cuprinsul (organizarea pe secțiuni);
y introducerea (în cazul proiectelor scrise);
y elementele de conținut (idei sau obiecte, organizate pe categorii);
y concluziile/ideea de bază pe care o descoperi;
y lista surselor folosite;
y anexe (după caz, pot fi grafice, tabele, chestionare, fișe de observare).
✓ Proiectul poate fi realizat în format digital, pe hârtie sau ca un produs (obiect

✓ Pentru a realiza o prezentare pe orice temă, urmează pașii: sau grupuri de obiecte).
1. Documentare ✓ Cadrul didactic va anunța din timp datele la care vor fi suținute proiectele.

✓ Află cât mai multe lucruri despre tema prezentării. Folosește diverse surse
(enciclopedii tipărite sau digitale, reviste etc.). Fișa de observare
2. Redactare
D escarcă și completează fișa de observare din manualul digital la finalul
a. realizează un plan al prezentării (minimum trei idei legate de temă);
fiecărei unități de învățare, pentru a te autoevalua.
b. redactează textul și adaugă fotografii reprezentative.
Reguli ale prezentării
y Este necesar să te încadrezi în termenul de pregătire a prezentării.
y Este bine ca, în prezentarea ta, să explici imaginile și informațiile pe care
aceasta le conține.
y Trebuie să folosești enunțuri clare, concise, simple și corecte. Nu folosi un
ton al prezentării nici prea complicat, nici prea familiar.
y Atunci când îți susții prezentarea, trebuie să te încadrezi în timpul care ți-a
fost pus la dispoziție.
y Pregătește-te să răspunzi la întrebările colegilor tăi și să le oferi informații
suplimentare, dacă acestea îți vor fi cerute.
(Auto)Evaluare
✓ Cum îți apreciezi prezentarea? Cum îți apreciază colegii tăi prezentarea?

Portofoliul
✓ Păstrează ordonat, într-un singur loc (o mapă, o cutie, un calculator etc.),
prezentările, testele, fișele de lucru, proiectele, investigațiile, fișele de obser-
vare realizate pe parcursul anului școlar la ora de Geografie.

9
 A. Observă fig. 1. Rezolvă cerințele date.
B
Știu din clasa a V-a

1. Precizează numele galaxiei din care face parte sistemul planetar repre- C
zentat.
2. Numește categoriile de corpuri cosmice marcate cu literele A, B și C. A
3. Precizează numele corpurilor cerești marcate cu numere de la 1 la 8.
B. În fig. 2 sunt marcate, cu litere de la A la G, puncte de observație. 1 2 3 4 5 6 7 8
Fig. 1
Analizează această reprezentare. Rezolvă cerințele.
1800 1500 1200 900 600 300 00 300 600 900 1200 1500 1800
1. Identifică, apoi notează punctele cu aceeași longitudine.
2. Identifică, apoi notează punctele cu aceeași latitudine.
3. Identifică, apoi notează coordonatele geografice ale punctelor A și D. 700
C
4. Notează numele continentelor în care se găsesc punctele marcate cu 
600
literele C, G și E. A G
 400
5. Notează punctul situat în emisfera sudică și în cea vestică. D 300
6. Identifică paralele sau meridiane importante, care străbat punctele E 200
 00
marcate pe hartă cu literele C, D, E, F. F 200
300
7. Precizează distanța pe latitudine dintre punctele A și B. B
400
C. Scrie răspunsul corect (A, adevărat sau F, fals), după model: 6-A. 600
1. Mișcarea de revoluție a Pământului are o durată de 24 de ore. Fig. 2
2. Scoarța terestră este alcătuită din minerale și roci. D. Completează în caiet enunțurile de mai jos, cu informațiile corecte.
3. Deltele se formează în zonele de țărm și au aspectul de pâlnie. 1. Solurile specifice pădurilor ecuatoriale și musonice sunt ... .
4. Punctul în care are loc ciocnirea dintre două plăci tectonice reprezintă 2. Punctul unde apare la suprafață apa subterană se numește ... .
hipocentrul.
3. Porțiunile de uscat înconjurate din toate părțile de ape se numesc ... .
5. Acțiunea forței gravitaționale a Lunii are ca rezutat formarea valurilor.
4. Starea de moment a atmosferei într-un anumit loc reprezintă ... .
5. Lacul Sfânta Ana este de origine ... .
E. Notează în caiet varianta corectă de răspuns, în fiecare caz.
1. Arbore specific pădurilor ecuatoriale este:
a. bananierul; b. măslinul; c. portocalul; d. smochinul.
2. Pampasul este o zonă de vegetație formată din ierburi specifică conti-
nentului:
a. Africa; b. Asia; c. America de Nord; d. America de Sud.
3. Tufișurile dese specifice zonei mediteraneene poartă denumirea de:
a. maquis; b. prerie; c. savană; d. selvas.
4. Păduri de conifere întâlnim în:
a. Arabia; b. Tibet; c. Sahara; d. Siberia.
5. Bizonul și coiotul sunt animale specifice:
a. deșerturilor; b. savanelor; c. preriei; d. tundrei.

10
Cunoașterea

Unitatea 1
lumii în care trăim

„Misterul creează fascinație,

iar fascinația este baza
dorinței omului de a înțelege.”
Neil Armstrong

11
 Unitatea 1
Repere ale cunoașterii Terrei
De la marile descoperiri geografice
Lecția 1
la explorarea modernă
Știu
✓ Orice călătorie începe din locurile natale și presupune, în primul rând, a te
orienta corect în spațiu.
y Observă imaginile care urmează. Alege două instrumente necesare
orientării.
y Argumentează alegerea ta, precizând două avantaje!
Vreau să știu mai mult
Primii exploratori
Grecii Herodot și Strabo sunt printre cei dintâi explora-
tori care ne-au lăsat mărturii importante despre locuri-
le și popoarele întâlnite în călătoriile lor, inclusiv despre
strămoșii noștri.
Ulterior, s-au remarcat trei personalități: vikingul
Leif Eriksson (considerat a fi primul european ajuns
în America de Nord, în jurul anului 1000), venețianul
Marco Polo (prin călătoriile din Asia), marocanul Ibn Bat-
tuta (care a explorat Africa și Asia).
Perioada marilor descoperiri geografice
Secolele al XV-lea și al XVI-lea se remarcă prin explorările
inițiate în special de Portugalia și Spania.
Portugalia, sub conducerea prințului Henric Navigatorul,
a deschis perioada marilor descoperiri geografice, prin
explorările coastelor vestice ale Africii. Cu scopul găsirii
unei rute comerciale către Asia de Sud, prin sudul Africii
și Oceanul Indian, Bartolomeu Dias descoperă Capul
Bunei Speranțe. Aici va ajunge și Vasco da Gama care,
mai târziu, parcurge prima rută navigabilă până în India.
Spania își propune găsirea unei alte rute către Asia. Navi-
gatorul genovez Cristofor Columb propune o rută vesti-
că spre India. Proiectul său este acceptat de spanioli și o
expediție sub conducerea acestuia ajunge pe 12 octom-
brie 1492 (astăzi ziua națională a Spaniei și a hispanității)
pe insula Guanahaní (Bahamas), pe care a numit-o atunci
San Salvador.
12
GEOforum
✓ În ciuda faptului că Leif Eriksson este primul european ajuns în America, se
consideră că descoperitorul Americii este Columb. Oare de ce?
Portugalia
OceanulAtlantic
Oceanul Atlantic
Spania
Golful Mexic
Golful Mexic
Jamaica Puerto Rico
MareaMarea Caraibilor
Caraibilor
Călătoriile lui Cristofor Columb
O altă expediție spaniolă a fost condusă de portughezul
Fernando Magellan. Acesta era convins și el că există o
altă rută mai ușoară spre Asia, dar navigând spre sud‑vest.
În timpul călătoriei sale, descoperă Strâmtoarea Magellan
și un ocean liniștit pe care îl numește Pacific. Ajunge în
Insulele Filipine, unde este ucis într-un conflict cu local-
nicii. Echipajul său, condus de spaniolul Juan Sebastián
del Cano, reușește să revină în Spania ocolind Africa prin
sud. În acest mod, s-a produs prima călătorie în jurul
Terrei și s-au demonstrat multe adevăruri geografice – de
exemplu, forma planetei.
O jumătate de secol mai târziu, englezul Francis Drake
realizează o altă călătorie în jurul lumii.
Era tehnologiilor spațiale și informatice
Rusul Iuri Gagarin a fost primul om care a ajuns în spațiu,
în 1961. Acest moment istoric a fost precedat de lansa-
rea unor sateliți artificiali, care transmit primele imagini
din spațiul cosmic. Ulterior, astfel de imagini, împreună
cu sistemele de poziționare globală (spre exemplu, GPS),
facilitează explorarea planetei. Instrumentele clasice
ale geografiei, precum harta, se combină cu sistemele
informaționale și rezultă sistemele informaționale geo-
grafice, cunoscute în lume ca GIS (Geographic Information
System). Astăzi, GIS oferă sisteme complexe de navigație
(cum ar fi Google Maps) sau sisteme de explorare virtuală
a planetei (spre exemplu, Google Earth).
 Cunoașterea lumii în care trăim

Exploratori români Aplic

Dintre exploratorii români, două personalități s-au remar-
cat în mod deosebit: ✓ Analizează harta de mai sus și notează în caiet:
Emil Racoviță a participat ca naturalist la una dintre pri­ 1. trei regiuni asiatice explorate de Marco Polo;
me­­le expediții științifice în Antarctica, cu nava Belgica
2. minimum două asemănări și două deosebiri cu privire la traseele urmate
(sec. al XIX-lea), alături de marii exploratori Frederick Cook
de cele două expediții în jurul lumii.
și Roald Amundsen. Dumitru-Dorin Prunariu este singurul
cosmonaut român și al 103-lea din lume. Zborul său cos-
mic a avut loc în 1981, la bordul navei cosmice Soiuz-40 și al
stației spațiale Saliut-6.

Dumitru Prunariu: mesaj pentru viitorii exploratori

Omul, prin natura lui, este un explorator. Spațiul cosmic reprezintă un mediu de explorare
nelimitat și fascinant. La bordul stațiilor spațiale, în condiții de imponderabilitate, efectuăm
experimente imposibil de realizat la sol, în condiții de gravitație, descoperim materiale
cu proprietăți noi, descoperim lucruri noi despre funcționarea organismului uman
și tratarea unor afecțiuni, producem substanțe cu proprietăți deosebite pentru industria
farmaceutică, studiem creșterea unor plante care ne-ar putea asigura o parte din hrană
pentru când vom zbura spre alte planete, observăm planeta natală, o studiem la nivel
global și ne asigurăm că dobândim cunoștințele și tehnologiile necesare pentru a relua
explorarea Lunii și a ajunge și pe alte planete din Sistemul Solar. În mod sigur viață
există și în alte locuri din Univers. Prin investigațiile noastre, căutăm să o descoperim
și să aflăm și care este originea vieții pe Pământ. Pe măsură ce dobândim tot mai multe
cunoștințe, multe teorii despre Univers, planete și viață, emise în ani de oameni de știință,
vor fi actualizate sau chiar complet modificate. Cu învățătură, știință și perseverență,
avem posibilitatea să luăm noi înșine parte la această extraordinară aventură științifică.

13
 Unitatea 1

Continente și țări

Lecția 2
Reprezentări cartografice. Harta politică a lumii
Știu
y Cartografia este știința reprezentării grafice în plan a realității unui spațiu 5. Transcrie în caiet în ordine crescătoare continentele, în funcție de criteriile
geografic. Este „știința hărților”. sugerate în fig. 3 și fig. 4.
Europa
6,80%
Antarctica 9,4% Australia și Oceania
5,70%

America
de Sud
11,90% Fig. 3. Suprafața
America Asia continentelor în raport
de Nord 29,60%
cu suprafața uscatului
16,40%
Africa
20,20%
1. Analizează imaginea de mai sus și precizează:
a. metoda cartografică utilizată pentru a reprezenta în plan suprafața sferică
Europa
a Terrei; 9,4% Australia și Oceania
0,6%
b. un avantaj al utilizării hărților față de globul geografic. America de Sud
5,5%
2. Studiază harta politică de la pag. 16. Precizează elementele componente ale America
Fig. 4. Populația
hărții și tipul de scară utilizat. de Nord continentelor
7,5%
3. Identifică și notează în caiet continentele din fig. 1. Asia
în raport cu populația
Africa
59,4% totală a Terrei
17,6%
c
e
a

d Vreau să știu mai mult

b
Continente şi ţări – reprezentări cartografice
f Pentru a ne orienta sau pentru a ne informa, utilizăm
adeseori aplicații cartografice digitale.
g
Imaginile satelitare și GIS se regăsesc frecvent sub forma
Fig. 1. Continentele Terrei unor aplicații informatice ușor de utilizat (Google Earth,
Google Maps, National Geographic Mapmaker).
4. Analizează tabelul de mai jos (fig. 2). Notează în caiet, în ordine descrescătoa-
re, continentele, în funcție de suprafață, apoi de populație.
Suprafața Populația Granițe
Continentul
(km2) (ONU, 2021)
Asia 44,6 milioane 4,7 miliarde Capitale
Africa 30, 4 milioane 1,4 miliarde
Imagine
America de Nord 24,2 milioane 600 milioane
satelitară
America de Sud 17,8 milioane 430 milioane
Antarctica 14, 2 milioane 0 Hartă
Europa 10, 4 milioane 750 milioane politică
Australia și Oceania 8,5 milioane 44 milioane
Fig. 2. Continentele Terrei: suprafață și număr de locuitori Fig. 5. Exemple de straturi de date

14

Printre altele, acestea folosesc principiul straturilor de
date (în engleză: data layers) pentru a crea diferite repre-
zentări cartografice.
În acest mod, informația de pe suportul cartografic este
organizată în părți distincte (numite straturi de date), dar
care se suprapun perfect, rezultând o hartă.
În fig. 5, observăm cum straturile de date granițe și stratul
capitale pot compune o hartă politică. Putem adăuga o
imagine satelitară, setăm stratul „granițe” astfel încât te-
ritoriul să fie transparent și astfel am putea face diferite
analize geografice. De exemplu, putem identifica diferite
tipuri de granițe: granițe fluviale (trasate de-a lungul
unor fluvii și râuri: Dunărea este graniță între România
și Bulgaria), granițe montane (munții Anzi între Chile și
Argentina), dar și granițe geometrice/rectilinii (Egipt-Libia).
Se pot crea și alte tipuri de hărți: hărți fizice și hărți tematice
(climatice, rutiere, turistice etc.). GIS a determinat apariția
hărților digitale dinamice sau interactive (le putem adapta
după nevoile noastre sau putem accesa informații supli-
mentare – de exemplu, OpenStreetMap, Google Maps).
Harta politică a lumii reprezintă teritoriile (delimitate de
granițe) celor 193 de state independente membre ale
ONU, dar și teritorii dependente (care nu au suveranitate,
precum Groenlanda, dependentă de Danemarca) sau cu
statut special (Antarctica).
Aplic
y Observă harta de mai jos.
1. Identifică statele exemplificate în cadrul clasificării după suprafața teritoriului.
2. Pentru fiecare categorie din legenda hărții, precizează câte trei exemple.
3. Remarcăm mari contraste între suprafețele unor state și numărul de locuitori (exemplu: Bangladesh).
Precizează alte trei exemple. Ce factori geografici pot determina asemenea situații?
state gigant: > 1 miliard
state foarte mari: 100 mil. - 1. mld
state mari: 50 - 100 mil.
state medii: 25 - 50 mil.
state mici: 5 - 25 mil. scara la Ecuator
state foarte mici: < 5 mil.
Cunoașterea lumii în care trăim
Pe harta politică, observăm că granițele și teritoriile sunt
influențate de factori geografici precum: poziția geogra-
fică, forme de relief, hidrografie etc.
După suprafața teritoriului, putem distinge:
y state continentale (peste 7 milioane km²): Rusia,
Canada, SUA, China;
y state foarte mari (peste 1 mil. km²): India, Argentina,
Arabia Saudită;
y state mari (peste 500 000 km²): Nigeria, Ucraina,
Madagascar;
y state medii (peste 200 000 km²): Japonia, România,
Ecuador;
y state mici și foarte mici (sub 200 000 km²): Bangladesh,
Coreea de Sud, Malta.
GEOfocus
✓ După criterii determinate de factorii amintiți mai sus, putem identifica urmă-
toarele tipuri de state:
y după poziția geografică: state insulare, peninsulare, maritime (cu ieșire la
Oceanul Planetar), continentale (fără ieșire la Oceanul Planetar);
y după forma teritoriului: state alungite, state compacte, state fragmentate.
✓ Analizați harta politică a lumii și precizați trei exemple pentru fiecare dintre
tipurile de state de mai sus.
Fig. 6. Clasificarea statelor în funcție de numărul de locuitori
15
Terra:
harta politică

1. Regatul Țărilor de Jos

2. Belgia
3. Luxemburg
4. Elveția
5. Slovenia
6. Croația
7. Bosnia și Herțegovina
8. Muntenegru
9. Albania
10. Macedonia de Nord
11. Monaco
12. San Marino
13. Liechtenstein
14. Cetatea Vaticanului
15. Kaliningrad (Federația Rusă)

16
Această hartă este conformă cu Map of the World, publicată de ONU la 1 octombrie 2022.
Potrivit ONU, unele granițe sunt încă subiectul unor negocieri între state (spre exemplu, granița dintre
Republica Sudan și Republica Sudanul de Sud ori cea dintre India și Pakistan).
Denumirile statelor sunt conforme cu Ghidul de redactare interinstituțional al UE, anexa 5 - Lista țărilor,
a teritoriilor și a monedelor, situația la 14.1.2023.

17
 Unitatea 1

Aplicații practice
Exerciții de apreciere a distanțelor
și suprafețelor pe suporturi cartografice
Lecția 3 clasice și/sau digitale
Știu
C
Fig. 1

y Accesează în manualul digital hărțile din fig. 1, analizează-le și precizează:

1. cele două tipuri de scări utilizate; 2. litera corespunzătoare hărții cu scara cea mai mare.

Vreau să știu mai mult

Pentru măsurarea distanței în linie dreaptă, folosim o riglă
gradată, cu care determinăm distanța pe hartă (în centi­
metri). Cu ajutorul scării hărții, calculăm apoi distanța reală.
Spre exemplu, am măsurat cu rigla 8 cm, iar harta noastră
are scara 1:25.000 (ceea ce înseamnă că 1 cm reprezintă
250 m sau 0,250 km pe teren). Înmulțind 250 m cu 8, re-
zultă că, în realitate, distanța este de 2.000 m sau 2 km
pe teren.
Lungimea liniilor curbe (șosele, râuri) poate fi măsurată
cu ajutorul unei benzi de hârtie, al unei sfori și al unui
compas distanțier.
Banda de hârtie (fig. 2) reprezintă o simplă fâșie de hârtie
Fig. 2
pe care o așezăm tangent (atingând un singur punct de
sprijin) pe linia curbă pe care dorim să o măsurăm (șosea Apoi, măsurăm distanța în centimetri de pe banda de
sau râu), parcurgând traseul sinuos fără să o ridicăm de hârtie, cu ajutorul unei rigle, transformăm valoarea
pe hartă. obținută, ținând cont de scara hărții (vezi exemplul ante-
rior), și obținem distanța reală din teren.
Aplic
✓ Situație-problemă 1. Precizează care este harta cea mai utilă. Argumentează alegerea ta.
În parcul de lângă școală, se desfășoară o activitate de plantare a florilor. Ești 2. Identifică drumul cel mai scurt dintre școală și parc. Precizează lungimea aces-
la școală și trebuie să ajungi acolo cât mai repede, așa că este important să tuia în metri.
alegi drumul cel mai scurt. 3. Pe 1 m2 se plantează, în medie, 10 flori. Calculează necesarul de plante pentru
Observă cele două hărți din fig. 3, apoi rezolvă cerințele date. toată suprafața parcului.
18

Fig. 3 A B
Legenda:
școală
alee pietonală
0 1 2 km
parc
Proiect
✓ Un grup de elevi și-a propus amenajarea turistică a Pădurii Valea Roșie. Pentru
aceasta, ei trebuie să măsoare mai întâi suprafața terenului de amenajat, apoi
perimetrul acestuia, în vederea construirii unui drum în jurul pădurii.
Să-i ajutăm împreună, printr-o soluție simplă, parcurgând pașii de mai jos.
1. Formați echipe în care să vă asigurați că există cel puțin un telefon mobil sau o
tabletă, conectate la internet.
2. Instalează aplicația gratuită Google Earth pe telefonul mobil sau pe tabletă.
y Accesează Setări (butonul marcat în fig. 4 cu cifra 1) și alege ca unități de mă-
sură metri și kilometri.
3. Deschide aplicația și caută (butonul 2) Pădurea Valea Roșie.
4. Atinge butonul 3 Măsoară (Measure). În centrul imaginii apare un reper circular (4).
Atinge imaginea satelitară și deplaseaz-o ușor, până când reperul se suprapune
oriunde pe marginea pădurii.
Încearcă și tu!
1. Caută localitatea de domiciliu și măsoară lungimea drumului dintre locuința ta
și școală, atât în linie dreaptă, cât și pe străzi și drumuri. Dacă trebuie să măsori
linii (drumuri, străzi) curbe, urmează aceiași pași precum cei descriși la utilizarea
benzii de hârtie folosind zoom in și împărțind linia curbă în mici segmente drepte.
Cunoașterea lumii în care trăim
Legenda:
școală
0 2 4 km parc
Fig. 4
Pentru precizie, utilizează funcția zoom in.
5. A tinge butonul 5 Adaugă punct (Add point). Astfel, punctul (6) apare pe hartă.
Deplasează imaginea până când reperul de măsurare se suprapune la capătul
unui segment drept. Atinge din nou butonul adaugă punct. Observă că aplicația
deja afișează distanța dintre punctele adăugate. Continuă până când parcurgi tot
perimetrul pădurii. Atunci când ajungi în punctul de la care ai început măsura-
rea, suprapune reperul pe acesta (8). Va apărea butonul 7 închideți forma (Close
shape). Atinge butonul și aplicația va afișa automat mărimea perimetrului, dar
și suprafața pădurii.
6. Partajați rezultatele cu alte echipe pentru a compara rezultatele. Pentru aceasta,
utilizați butonul copy sau realizați o captură de ecran.
Felicitări! Ați rezolvat problema rapid și eficient, cu ajutorul unei tehnologii GIS.
2. Măsoară suprafețe ale unor elemente din localitatea ta, precum lacuri, parcuri.
3. Instalează pe calculatorul tău aplicația Google Earth Pro (de asemenea, gratui-
tă). Descoperă instrumente digitale care te pot ajuta să explorezi orice loc de pe
planetă și să înțelegi lumea din jurul tău.
19
 Este timpul să recapitulăm tot ce am descoperit împreună.
clasa a V-a
1 Leif Eriksson
Recapitulare

1. Accesează în manualul digital harta Călătorii și expediții importante pen- 2

tru explorarea planetei, citește legenda acesteia, apoi completează în caiet 3
tabelul următor, cu numele exploratorilor care au parcurs traseele de pe 4
hartă. Urmează modelul dat. 5
2. În imaginile 1 - 2, sunt prezentate tipuri de hărți ale Europei. 6
Știu din

Accesează în manualul digital hărțile de mai jos, apoi rezolvă cerințele date.
1 2

a. Completează, cu informațiile corecte, tabelul alăturat. Tipul de hartă Tipul de scară

b. Precizează care este numărul corespunzător hărții cu scara cea mai mare. 1.
3. Observă diferitele tipuri de granițe reprezentate cu linii roșii în fragmentele 2.
de hartă a - c. Completează în caiet casetele libere cu tipul de graniță co-
respunzător fiecărei hărți.
a b c

România

Bulgaria

4. Clasificarea statelor după suprafață și după numărul de locuitori indică pu-

ternice contraste. Pe harta alăturată, sunt exemplificate o serie de asemenea
situații.
a. Notează în caiet numele statelor, marcate pe hartă cu cifre de la 1 la 7.
b. Identifică două contraste și notează-le în caiet după modelul: Mongolia
este un stat cu o populație mică, dar cu o suprafață foarte mare.
c. Explică fiecare contrast identificat și notează câte un argument în caiet.

20
 I. Citește enunțurile de mai jos și stabilește dacă sunt adevărate sau false. IV. Accesează în manualul digital harta Călătorii și expediții de explorare a pla-
Dacă apreciezi că un enunț este adevărat, scrie litera A, iar dacă este fals, scrie netei. Analizează traseele marilor exploratori. Realizează în caiet asocierea

Evaluare
Cunoștințe

litera F. corectă între numele exploratorilor și zonele (regiunile) explorate.

a. Scopul primelor mari expediții a fost găsirea unor rute comerciale către
Australia. A. Exploratorul B. Zonele sau regiunile explorate
b. GIS sau SIG este un sistem informațional specific geografiei. a. litoralul estic al Americii de Nord
c. Aplicațiile cartografice digitale organizează informația sub forma straturilor 1. Marco Polo b. litoralul Africii de Est
de date. 2. Fernando Magellan c. Asia Centrală
d. Hărțile dinamice sau interactive sunt un produs GIS. 3. Leif Eriksson
e. Antarctica este un teritoriu dependent. 4. Francis Drake d. litoralul vestic al Americii de Sud și de Nord

Total: 90 de puncte. Primești din oficiu 10 puncte

II. 20 de puncte IV. 10 puncte VI. 10 puncte
I. 16 puncte
f. Sudanul de Sud este unul dintre ultimele state apărute pe harta politică a 5. Vasco da Gama e. Pacificul de Sud
lumii. f. litoralul Australiei
g. O hartă cu o scară mică este mai detaliată.
h. 1:25.000 este o scară mai mare decât 1:200.000. V. Identifică statele notate pe harta 1 cu numere de la 1 la 12, respectând cla-
sificarea de mai jos. Precizează numărul cu care este notat statul pe hartă,

III. 10 puncte V. 24 de puncte

II. În coloana A sunt precizate numele unor exploratori, iar în coloana B sunt precum și numele său.
precizate contribuțiile acestora la explorarea planetei. Realizează în caiet a. state insulare; Exemplu: 13. Madagascar
asocierea corectă între acestea, după modelul: 11- j. b. state peninsulare; c. state maritime; d. state continentale.

1
A. Exploratorul B. Zonele sau regiunile explorate
a. Descoperirea Americii
b. Descoperirea Capului Bunei Speranțe
1. Magellan-Del Cano c. Prima rută navală spre India
2. Columb d. Primul înconjur al lumii
3. Vasco da Gama
4. Drake e. Explorator al Antarcticii
5. Gagarin f. Primul om în spațiu
Abilități

6. Marco Polo g. Al doilea înconjur al lumii

7. Bartolomeu Dias h. Singurul român în spațiu
8. Racoviță
9. Prunariu i. Unul dintre primii exploratori ai Asiei
10. Henric Navigatorul j. Explorator marocan al Africii și Asiei VI. Accesează în manualul digital harta 2. Studiaz-o cu atenție și observă
11. Ibn Battuta k. Descoperirea Australiei figurile geometrice realizate cu linii roșii.
l. Conducător al Portugaliei, inițiator al Urmărește orașele traversate de linii.
primelor explorări 1. Precizează tipul de scară utilizat.
2. Calculează distanța cea mai scurtă (în kilometri) între orașele Buzău și Focșani.
III. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre 3. Calculează suprafața (în kilometri pătrați) patrulaterului vizibil pe hartă.
afirmațiile de mai jos. 4. Calculează distanța (în kilometri) Arad – Zalău – Târgu Mureș, urmărind
1. Groenlanda este: traseul descris de cerc. Precizează metoda utilizată.
a. stat independent; b. teritoriu cu statut special;
c. teritoriu dependent; d. teritoriu asociat. 2
2. După numărul de locuitori, China este un stat:
a. mediu; b. mare; c. gigant; d. foarte mare.
3. După suprafață, România este un stat:
a. mediu; b. mare; c. gigant; d. continental.
4. Cea mai mare parte a graniței dintre România și Bulgaria este de tip:
a. fluvială; b. lacustră; c. geometrică; d. montană.
5. Granițele rectilinii sau geometrice sunt specifice mai ales continentului:
a. Africa; b. America de Sud; c. Australia; d. Europa.

21
 Învăț să învăț
Fișa
Pentru a reține mai ușor cunoștințele noi pe care le-ai aflat în timpul unei lecții,
trebuie să îți notezi pe hârtie aceste informații, într-un mod organizat. Nu citi
lecției
textul lecției pentru a-l memora mecanic!
Când studiezi un text, fii pregătit să notezi noțiuni și idei principale.
Iată mai jos un exemplu despre cum poți învăța rapid și eficient.
Pasul 1: Studiază textul lecției

Am aflat despre: Caut în dicționar: Explic: Rememorez:

y Exploratori y A explora y Cum a fost posibilă descoperirea y Nume de exploratori și descope-

y Descoperiri geografice
y Tehnologie spațială
y Tehnologie informatică
y Traseu unor noi continente și regiuni ririle lor
geografice. y Perioade ale marilor descoperiri
y A (se) orienta
y Cum poate ajuta tehnologia geografice
y A descoperi
spațială și informatică la orien- y Aplicații informatice de orientare
tarea în spațiu și la explorarea în spațiu și explorare geografică
planetei.

Pasul 2: Creează propria ta fișă a lecției

Cunoștințele noi pe care le-ai descoperit în timpul lecției vor fi reținute temeinic
dacă te antrenezi să răspunzi la întrebări.
1. Împarte coala de hârtie în două coloane, A și B. În coloana A notează întrebă-
rile tale privind lecția studiată, în coloana B formulează răspunsuri la aceste
întrebări. Observă exemplul de mai jos.
2. Pentru a te verifica, acoperă coloana B și răspunde din nou la întrebările for-
mulate în coloana A.
y Poți lucra împreună cu unul dintre colegii tăi de clasă.

A. Întrebări B. Răspunsuri
Care au fost printre primii Herodot și Strabon
oameni care ne-au lăsat mărturii
despre locurile și popoarele
întâlnite în călătoriile lor?
Cine a fost primul european Leif Eriksson
ajuns în America?
Cine a descoperit Oceanul Fernando Magellan
Pacific?
Cine a fost primul om care a Iuri Gagarin
călătorit în spațiul cosmic?
Cum ajută tehnologia Hărțile se combină cu
informatică la explorarea sistemele informaționale și
planetei? rezultă sisteme informaționale
geografice.

22
Antroposfera.

Unitatea 2
Omul și activitățile lui

„Învață din ziua de ieri, trăiește azi

și speră pentru mâine.
Important este să nu te oprești
niciodată din a-ți pune întrebări.”
Albert Einstein

23
 Unitatea 2

Populația Terrei
Evoluția numerică, răspândirea geografică,

Lecția 1
diversitatea umană, mobilitatea teritorială
Știu GEOforum
y Din suprafața de aproximativ 150 mil. km² a planetei, circa 29% sunt re- ✓ În enunțul de mai jos este reprodus un fragment dintr-o știre de presă.
prezentate de uscat, descoperit și cunoscut treptat, de-a lungul istoriei y Citiți enunțul și discutați despre posibilii factori care au determinat
civilizației umane. această creștere.
y Populația Globului a crescut numeric. Analizează graficul de mai jos ,,Pe 15 noiembrie 2022, la ora 09:59:58, s-a atins cifra de 8 miliarde de
și stabilește două cauze care au dus la creșterea populației după anul 1900. locuitori la nivel global. Estimarea pentru anul 2100 este de 11 miliarde
de locuitori.”
10 8,01
4,2 6
mld. loc.

5 1,6 Răspândirea geografică a populației la nivelul Globului

0 este neuniformă, apreciindu-se că, din suprafața totală a
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020 2040
ani
uscatului, doar 1/3 este locuită.
Pe Terra, există regiuni nepopulate (Antarctica), regiuni
Fig. 1. Evoluția numerică a populației Terrei slab populate (Sahara) și regiuni cu mari concentrări
umane (Marea Câmpie Chineză, Delta Nilului, nord-estul
SUA). Factorii care determină concentrarea populației în
Vreau să știu mai mult anumite spații geografice sunt:
Procesul îndelungat de apariție și dezvoltare a speciei y naturali (fizico-geografici): clima, relieful, rețeaua hi-
umane pe Terra se numește antropogeneză. Aceasta drografică, solurile, vegetația;
este un subiect de studiu pentru disciplina Geografie y istorici și economici.
umană. Pentru anul 2100, estimările privind cele mai populate
Oamenii de știință consideră că, în urmă cu 600.000 de ani, state ale lumii plasează continentul Asia pe primul loc,
populația planetei număra câteva mii de oameni. Înaintea acesta fiind urmat de Africa.
erei noastre (î.H.), perfecționarea uneltelor, cultivarea unei Repartiția teritorială a populației într-un spațiu se
diversități mai mari de plante, domesticirea mai multor numește densitatea populației (definită ca raportul din-
specii de animale au dus la un surplus de hrană. tre numărul locuitorilor dintr-un spațiu și suprafața aces-
Acum 2000 de ani, populația Terrei era de aproximativ tuia – loc./km²).
230 de milioane de locuitori. Creșterea numărului de locu-
itori s-a făcut lent până în anul 1800, din cauza războaielor
ori a unor boli. Începând cu anul 1900, creșterea populației
a avut loc în ritm accelerat, fenomen demografic cunoscut
sub numele de explozie demografică (baby boom).
Bilanțul natural al populației reprezintă creșterea natu-
rală a populației într-un an; acesta poate fi pozitiv (când
numărul nașterilor este mai mare decât cel al deceselor)
sau negativ (când mortalitatea este mai mare decât na-
talitatea).
Creșterea populației va continua atât timp cât numărul
de nașteri va rămâne la cote înalte. Acest lucru reprezintă
o provocare pentru o dezvoltare sustenabilă.
Fig. 2. Densitatea populației Terrei (loc./km²) în anul 2022
Analiza valorilor bilanțului natural al populației la nivel
(conform datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație)
mondial a dus la estimarea numărului de locuitori pe
Glob la aproximativ 10 miliarde în anul 2050 și la aproxi- Evoluția permanentă a populației Terrei, în timp și spațiu,
mativ 11 miliarde până în anul 2100. Această creștere se a făcut ca locuitorii din diverse regiuni ale planetei să aibă
datorează îmbunătățirii perspectivelor de supraviețuire, trăsături diverse, legate de: rasă, religie, sex, vârstă, limbi
conform datelor publicate de ONU. vorbite, mediu de locuire, nivel de instruire etc.

24
 Antroposfera. Omul și activitățile lui
Spre exemplu, diferențierile biologice (culoarea pielii, a După mediul de rezidență (locul în care persoanele lo-
părului, forma nasului, a ochilor și cea a buzelor) poartă cuiesc), populația Globului se împarte în populație ru-
denumirea de rasă. Se consideră că pe Glob există trei rală (care locuiește în sate) și populație urbană (care
rase umane: locuiește în orașe).
y europoidă (a), răspândită în toată Europa, America
de Nord și de Sud, Africa de Nord și de Sud, Asia de 90 81,2
83,6
Sud și de Sud-Vest, Australia; 80 74,5
y ecuatorială (b), prezentă în Africa (la sud de Deșertul 70 63,9
60
Sahara), Australia, Asia de Sud și America, populație 43,5
51,1 51,7
50 41,3
colonizată de europeni între secolele al XVII-lea și al 40
XIX-lea; 30
17,5
y mongoloidă (c), răspândită în Asia Centrală și de Est, 20 14,3
Arhipelagul Indonezian și în Oceania. Din această 10
rasă (care reprezintă 1/3 din populația Globului) fac 0
AFRICA ASIA EUROPA AMERICA DE AMERICA DE
parte și amerindienii din America ori inuiții din Arhi- ICA DE SUD ICA DE NORD
pelagul Canadian.
1950 2020
a b c
Fig. 3. Ponderea populației urbane pe continente (%)

Dorința de a avea un nivel de trai mai bun, siguranță în

Aplic
✓ Observă imaginile de mai sus. Notează câteva dintre caracteristicile fiecăreia
dintre cele trei rase ilustrate. Prezintă colegilor rezultatele observațiilor tale.
GEOplus
✓ Deplasarea masivă a populației dintr-o regiune într-alta, precum și feno-
menul colonizării au avut ca rezultat un amestec al raselor umane. Așa se
face că amestecul dintre albi și negri a dus la apariția mulatrilor, încrucișarea
pieilor‑roșii cu albii a avut ca rezultat apariția metișilor, din amestecul indi-
enilor cu negrii au luat naștere zambos. Astăzi, pe Glob, mai există grupări
rasiale reduse, care își păstrează modul de viață inițial: pigmeii din centrul
Africii, amerindienii din pădurea amazoniană, aborigenii din Australia.
Populația Globului s-a format printr-un proces istoric în-
delungat, care a avut la bază limba și graiul comun, un
teritoriu bine determinat, tradiții, obiceiuri și aspirații co-
mune. În acest mod s-au format grupurile etnice. Aces-
tea conviețuiesc alături de minoritățile etnice (grupuri
umane aflate pe teritoriul unui stat, ai căror membri sunt
de altă etnie și într-un număr mai mic decât membrii
populației majoritare).
Se estimează că pe Glob există peste 2.000 de limbi vor-
bite. După numărul de vorbitori de limbă maternă, pe
primele locuri se situează: mandarina (chineza), cu peste
1,41 mld. de vorbitori, spaniola, engleza etc.
ceea ce privește viața cotidiană și un venit mai mare îi de-
termină pe oameni să se deplaseze dintr-un loc în altul,
pe distanțe mai mari sau mai mici, cu sau fără schimbarea
domiciliului.
Fenomenul de mișcare a populației dintr-un spațiu geo­
grafic în altul se numește mobilitate. Mobilitatea teri-
torială a populației are atât semnificație istorică, dar și
una actuală (la nivel de stat sau de continente), fiind un
factor al creșterii sau descreșterii numărului populației.
Deplasările obișnuite (zilnice, navetism, în weekend și
în vacanțe) reprezintă o formă de mobilitate teritorială
a populației.
Migrația este procesul prin care persoanele își schimbă
definitiv sau temporar locul de rezidență și este inter-
nă sau internațională. Cauzele generale ale migrațiilor
internaționale sunt:
y economice (statele cu nivel de trai scăzut sunt sursă
de migrație pentru statele cu nivel de trai ridicat);
y demografice (procesul de suprapopulare);
y politice și religioase (date fiind, spre exemplu, per­se­
cuțiile asupra persoanelor în țara de rezidență).
Migrațiile internaționale au căpătat o dinamică nouă pe
Glob, ceea ce a determinat ca numărul emigranților (cei
care părăsesc o țară) și al imigranților (cei care se stabi-
lesc într-o țară nouă) să fie mare. Din ce în ce mai multe
țări se confruntă cu o scădere a populației din cauza
migraței internaționale.
GEOplus
✓ Un impact economic aparte îl reprezintă migrația persoanelor cu înaltă
calificare profesională, din țările mai slab dezvoltate spre țările cele mai
dezvoltate, în domeniul cercetării științifice și tehnologice (,,migrația
creierelor”/,,brain drain”).

25
 Unitatea 2

Așezările omenești

Lecția 2
Forme de locuire și diferențieri teritoriale
Știu Satul este o așezare de tip rural a cărei populație se ocu-
pă îndeosebi cu agricultura și locuiește în gospodării in-
y Așezarea este locul în care oamenii se stabilesc. Aceasta se compune dividuale.
dintr‑un grup de locuințe și de gospodării. Așezările umane sunt satele și Așezările rurale se clasifică după:
orașele. Populația Terrei trăiește grupată în localități. Acestea au înfățișări și y formă (geometrice, neregulate);
mărimi diferite de la o regiune la alta a Globului. y structură (risipite sau împrăștiate, răsfirate, adunate,
compacte);
Vreau să știu mai mult y număr de locuitori (diferit de la un stat al Terrei la
altul): sate foarte mici (sub 250 de locuitori), mici
Localitățile sau așezările umane sunt grupări de (între 250 și 500 de locuitori), mijlocii (între 500 și
locuințe/gospodării și alte amenajări, care satisfac ne- 1.500 de locuitori), mari (de la1.500 la 3.000 de locui-
voile populației. O așezare umană cuprinde: populația, tori) și foarte mari (peste 3.000 de locuitori);
construcțiile folosite în diverse scopuri (locuit, publice, y funcții economice: predominant agricole (cerealie-
instituții publice și private); străzile, spațiile verzi, zonele re, pomicole, viticole etc.), predominant industriale
comerciale și de agrement, platformele industriale. (cu industrie prelucrătoare), cu funcție mixtă (agroin-
dustriale) și cu funcții specifice: turistice, piscicole etc.
GEOforum
Pe Glob se folosesc diferite materiale de construcții
✓ Numește principalele străzi din localitatea ta. Precizează instituțiile publice pentru locuințele așezărilor rurale: piatră, cărămi-
situate în zona centrală a localității și câteva instituții private din această lo- dă, lemn (Europa, America, Australia), crengi, frunze
calitate. mari, lut, trestie (Africa), blocuri de gheață (America
de Nord), piei de animale (Mongolia).
✓ Din ce materiale sunt construite locuințele din satul/orașul tău? De unde au
fost procurate? Aplic
✓ Ce dependințe au dispărut din gospodăria tradițională românească? De ce?
✓ Analizează cu atenție imaginile de mai jos. Identifică și numește materialele de
Pentru a exista, o așezare umană are nevoie de o formă construcție din care sunt realizate locuințele ilustrate.
de relief favorabilă așezării, de o sursă de apă, resurse ale
solului și subsolului, de acces la rețele de utilități și la căi de
comunicație (rețele de energie electrică, de gaze naturale,
antene de telefonie mobilă, drumuri, căi ferate etc.).
Trei sunt componentele unei așezări umane:
y populația (care trăiește în așezarea respectivă);
y vatra așezării (terenul ocupat de gospodării, dru-
muri);
y moșia (terenuri agricole, obiective industriale, zone
de depozitare și comerciale).
Sat lacustru (Asia)
După numărul de locuitori și ocupațiile acestora, așezările
umane se împart în:
y așezări rurale (sate);
y așezări urbane (orașe).

Așezare rurală Așezare urbană Iurtă (Mongolia)

26
 Antroposfera. Omul și activitățile lui

Locuințe ale inuiților (America de Nord)

Aplic
1. Observă o hartă politică a lumii. Identifică orașele cu peste 1 milion de locui-
tori, aflate pe continentul America. Prezintă-le colegilor rezultatele activității.
Sat de colibe (Africa Centrală) 2. Notează în caiet orașele-capitală cu peste 1 milion de locuitori aflate în Africa.
3. Poziția geografică este un criteriu de clasificare a orașelor. Consultă o hartă
Așezările urbane sau orașele sunt așezări umane cu fizică, apoi transcrie în caiet tabelul și completează câte trei exemple.
număr mare de locuitori, cu dotări edilitare superioare și Orașe situate în interiorul unui continent/stat
cu funcții socioeconomice importante. Orașe situate
pe țărm zona zona de deal zona de de-a lungul
GEOforum de munte și podiș câmpie fluviilor

✓ Care este orașul cel mai apropiat de localitatea ta?

✓ Ce dotări edilitare importante are?
GEOplus
Componența unui oraș este următoarea: ✓ Orașele viitorului (,,smart cities”) vor oferi o viață de calitate înaltă locuitori-
y populația orașului, vatra sau perimetrul construibil lor, ceea ce implică schimbări complexe de infrastructură și reguli de locuire.
(intravilan); Un prim pas prinde contur în zona de NV a Arabiei Saudite: „The Line” va
y zona înconjurătoare (extravilan), unde se află une- fi un oraș liniar întins pe 170 km, alimentat 100% cu energie regenerabilă
le obiective economice, zone comerciale, zone de (eoliană și solară) și dotat cu tehnologii inteligente.
agrement.
Dacă studiem legenda unei hărți, observăm că orașele
sunt reprezentate cu semne convenționale care le clasi-
Aplic
fică după numărul de locuitori (mărime demografică) și 1. Care sunt condițiile necesare dezvoltării unei așezări umane?
după importanța administrativă pe care o au într-o țară
2. Precizează componentele unei așezări umane.
(de exemplu, orașe‑capitală).
Orașele se pot clasifica și după alte criterii: 3. Completează în caiet enunțurile de mai jos.
y vechimea apariției lor (cel mai vechi oraș este consi- Vreau să trăiesc într-un oraș inteligent pentru că:
derat Ierihon din Asia de Sud-Vest/Palestina); y locuințele vor produce și vor stoca mai multă energie elecrică pe parcursul ...,
y în funcție de activitățile de bază desfășurate de lo- apoi o vor folosi după caz;
cuitorii lor (spre exemplu, orașe industriale); y orașele vor fi mai puțin zgomotoase, deoarece ...;
y numărul de locuitori (orașe mici – sub 20.000 de lo- y acoperișurile fotovoltaice vor permite ...;
cuitori, mijlocii, între 20.000 și 100.000 de locuitori, y orașele vor avea un aer mult mai curat, deoarece... .
mari, între 100.000 și 1 million de locuitori, foarte Oraș conectat la înalta tehnologie
mari, peste 1 milion de locuitori). Orașelor de dimen-
siuni mari, cu rol de capitală națională sau regională,
li se mai spune metropole (în limba greacă, meter
„mamă”, polis „cetate”).
Odată cu creșterea numerică a populației Globului, a
crescut și populația orașelor, acestea extinzându-se în te-
ritoriu. În acest fel s-au format megalopolisurile (în limba
greacă, mega „mare”, polis „cetate”), cea mai mare formă
de extindere în teritoriu a orașelor. Cele mai cunoscute
megalopolisuri sunt Boswash (nord-estul SUA), Tokaido
(țărmul estic al Insulei Honshu, Japonia).

27
 Unitatea 2

Resursele naturale

Lecția 3
Valorificarea acestora
Știu neregenerabile, adică limitate;
y
epuizabile în timp: cărbunele, petrolul sau chiar
y
y Resursele sunt esenţiale pentru supravieţuirea şi dezvoltarea populaţiei unele organisme vii, aflate în pragul dispariției.
umane. Dicționarul definește o resursă ca fiind o „rezervă sau sursă de mij- După modul de exploatare, se disting:
loace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată” (DEx). Sunt y resurse de suprafață: pășuni, terenuri arabile, păduri
strugurii cultivați pentru vin în regiunea mediteraneeană o resursă natu- etc.;
rală? Explicați. y resurse ale subsolului: aur, gaze naturale, cărbuni,
minereu de fier etc.
Vreau să știu mai mult
sare
Resursele naturale reprezintă totalitatea elementelor de
săpun
care dispune un teritoriu (zăcăminte minerale și de mine- și medicamente
reuri, terenuri cultivabile, păduri, ape etc.). În funcție de
localizarea lor, resursele naturale se grupează în: pește
y resurse ale litosferei: energetice (petrol, cărbune, alimentația omului
gaze naturale), minerale, roci de construcții; și hrana animalelor
y resurse ale hidrosferei: energetice (ape curgătoare,
gaze naturale
ape geotermale, valuri și maree);
y resurse ale biosferei: marine și terestre; termoenergie
și mase plastice
y resurse ale atmosferei și extraatmosferice: energe-
tice (Soarele, vântul) și surse de materii prime. aur
În funcție de origine, resursele naturale pot fi:
microprocesoare
y biotice (care au viață și care provin din organisme vii, și bijuterii
inclusiv pădurile);
y abiotice (care nu au viață, cum ar fi apele, aerul, solul, După cum se poate observa în harta alăturată, resursele
mineralele și rocile). sunt distribuite neuniform la nivel global, fiind mai mult
În funcție de gradul de disponibilitate, resursele pot fi: sau mai puțin disponibile pentru toată lumea. Unele re-
y regenerabile: care pot să se refacă și să fie folosite surse sunt mai accesibile, altele mai puțin, fiind necesare
nelimitat, în condițiile utilizării raționale; diverse tehnologii pentru exploatare. Resursele naturale
y inepuizabile: energia solară, vântul, apele; sunt necesare pentru hrană, producția de bunuri, elec-
tricitate, transport, construcția de locuințe etc., fiind, în
Aplic același timp, o sursă de venit pentru statele din întreaga
lume. Prin prelucrarea și transformarea lor în diverse pro-
✓ Privește imaginile de mai jos și descoperă resurse naturale. Pentru fiecare re-
duse necesare vieții, resursele naturale sunt valorificate în
sursă identificată, stabilește tipul acesteia după localizare, origine și modul de
industrie și în alte ramuri ale economiei.
exploatare.

cărbuni haine jucării lemn carte energie solară

energie eoliană petrol computer apă sticlă roci și minerale

28

Exploatarea resurselor naturale aduce cu sine o creștere
economică, dar supraexploatarea lor amenință, în cele
din urmă, condițiile de trai ale oamenilor, având uneori
un impact negativ asupra învelișurilor terestre. În ultimii
ani, se iau măsuri la nivel global pentru utilizarea sustena-
bilă a resurselor: activitățile actuale ale oamenilor nu tre-
buie să epuizeze resursele disponibile, să distrugă mediul
și să compromită posibilitățile de satisfacere a nevoilor
generațiilor viitoare (dezvoltare durabilă).
Aplic
1. Care este definiția resurselor regenerabile? Dar a celor neregenerabile?
Dă câteva exemple de resurse care nu sunt regenerabile.
2. Alege un continent de pe harta de mai sus. Care sunt resursele nerege-
nerabile ale continentului ales de tine? Ce state dețin astfel de resurse?
Dă exemple de resurse regenerabile din regiunea în care locuiești tu.
3. Identifică trei state care valorifică energia solară. De ce crezi că la Ecuator
energia solară este mai puțin valorificată?
4. Observă pe hartă, pe trei continente diferite, câte un stat cu resurse de aur
importante.
5. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos.
Notează A în dreptul enunțurilor adevărate și F în dreptul celor false.
a. Petrolul este o resursă regenerabilă.
b. Un important combustibil nuclear este uraniul.
c. Energia solară și cea eoliană sunt resurse inepuizabile.
d. Minereul de fier este o resursă energetică.
e. Regiunile montane sunt favorabile amplasării turbinelor eoliene.
f. Marmura este o importantă rocă de construcție.
g. Prin prelucrarea minereului de fier se obține benzină.
h. Energia mareelor poartă denumirea de hidroenergie.
Antroposfera. Omul și activitățile lui
GEOforum
✓ Puține resurse energetice au creat dezbateri atât de aprinse ca energia nu-
cleară. Producătorii de energie și consumatorii deopotrivă doresc să afle mai
multe despre aceasta, încercând să găsească răspunsuri la întrebări precum:
y Cărei categorii de resurse energetice aparține energia nucleară?
y Care sunt avantajele utilizării acesteia? Este energia nucleară necesară?
Cât de sigură este ea?
GEOplus
✓ Sarea a fost prețuită de-a lungul timpului la fel ca aurul.
✓ Negustorii mauri (nomazi din nordul Africii) o utilizau ca mijloc de schimb:
1 gram de sare valora 1 gram de aur.
✓ Istoricul Pliniu cel Bătrân povestea că, în anumite perioade, solda militarilor
romani era plătită cu bulgări de sare. Mai mult, cuvântul salariu derivă din
latinescul „salarium”, semnul bunăstării unei familii fiind sarea de pe masă.
✓ Se spune că, în China antică, impozitele se plăteau cu sare, pe scenele teatre-
lor tradiționale japoneze se împrăștia sare (ca artiștii să fie feriți de spiritele
rele), iar vechii egipteni o foloseau pentru mumificarea celor decedați.
Investighez
Clasa se împarte în 6 echipe.
y Fiecare echipă primește, prin tragere la sorți, o resursă naturală răspândită în
România și are misiunea de a se documenta în legătură cu aceasta.
y Se împart sarcinile în cadrul echipei astfel: un elev va căuta informații despre
localizarea resursei, altul – avantajele și dezavantajele utilizării acesteia, un
altul va analiza efectele utilizării acestor resurse asupra mediului și soluții
privind conservarea acestora și un alt elev va colecta imagini.
y La final, fiecare echipă va prezenta rezultatele investigației celorlalți colegi,
printr-o planșă de tip poster sau printr-o prezentare multimedia.
29
 Unitatea 2

Domeniile activităților economice pe Terra

Agricultura, industria, serviciile

Lecția 4
(caracteristici generale)
Știu y culturi cerealiere: porumb, grâu, orz, ovăz, orez etc.;
y culturi viticole: viță-de-vie;
a b y culturi tehnice: plante oleaginoase (floarea-soarelui,
soia, arahidele, palmierul de ulei, de cocos, măslinul),
plante textile (iuta, bumbacul, inul); plante zaharoase
(sfecla-de-zahăr, trestia-de-zahăr).

Aplic
y Agricultura, una dintre cele mai vechi ocupații ale omenirii, este cheia se-
dentarizării civilizației umane. De când oamenii, din nomazi preocupați de 1. Identifică în imaginile de mai jos principalele ramuri ale creșterii animalelor.
vânătoare, pescuit, culegerea plantelor crescute în mod natural, au devenit
cultivatori de plante și crescători de animale, civilizația umană a cunoscut
o dezvoltare semnificativă.
y Observă imaginile a și b. Care dintre cele două moduri de a cultiva pământul
ar putea duce la creșterea producției agricole? Argumentează alegerea ta.
Bovine Porcine Cabaline
Vreau să știu mai mult
Termenul agricultură provine din limba latină: agri
„câmp” și cultura „cultivare”.
Agricultura este domeniul economiei care are ca obiect
cultivarea plantelor și creșterea animalelor.
Factorii care influențează practicarea agriculturii sunt na-
turali, tehnici și demografici. Ovine Bubaline Caprine
Cultivarea plantelor are în vedere obținerea de alimente,
furaje sau materii prime pentru industrie.
Plantele cultivate pot fi clasificate în:
y culturi legumicole (mazărea, fasolea);
y culturi pomicole: plante citrice, bananieri, curmali,
ananași (c), arbori de cafea și de cacao etc;
Camelide Piscicultură
c

Sericicultură Apicultură Avicultură

2. Terenurile agricole, reprezentate de terenuri arabile, vii, livezi, pășuni, fânețe
și pajiști naturale, sunt considerate minele de aur ale viitorului, în condițiile în
care necesarul de hrană este din ce în ce mai mare la nivel mondial. Purtați o
discuție pe această temă, pornind de la următoarele întrebări.
a. Care este cea mai frecventă utilizare a terenului agricol?
b. Ce soluții există pentru utilizarea durabilă a terenurilor agricole?

30
 Antroposfera. Omul și activitățile lui

3. Analizează cu atenție graficele alăturate. Identifică: 40

35
30

milioane tone
a. trei state asiatice producătoare de zahăr; 25
20
15
b. două state africane producătoare de cereale; 10
5
0
c. statele cu cea mai mare producție de cereale, respectiv, de zahăr, în anul 2022.

ilia

UE

ite

an

sia

ic

ia

ia

t
ip
di

nd

in

ex

rc
ra
ist
Un

Ru

Eg
az

Ch
In

Tu
la

st
el
4. Precizează trei factori naturali și trei factori tehnologici care influențează

k
Br

ai

Pa

Au
at

el
Th
St

at
St
producția agricolă. Fig. 1. Principalele state producătoare de zahăr (2022)
5. Completează în caiet aritmogriful de mai jos.
Vei descoperi pe verticala A-B numele unei plante specifice climatului medi-
500
teraneean. 450
400
350
300

milioane tone
250
200
150
1. M amifer erbivor rumegător din Asia, folosit la trans- 100
50
0
port în regiunile deșertice.

Ch te
St eză

UE

a
ilia

Ar sia

Ca a

Uc a
Au na
lia

Pa ic
an

ia

tu a
t

ad a

d
ni
di

in

ric eri

Su
ex

rc
Re tiop
i

ra
i

st
na
Po Un

Ru

lU
az

nt

ra
In
e
in

Tu

Af Nig
M
st

ki

e
el
2. Țesătură textilă fină, originară din China.

Br

ge

E
p. ele

at

ga
p.
at
St
Re
3. P om fructifer comun, specific zonei temperate, Fig. 2. Principalele state producătoare de cereale (2022)
sensibil la frig, originar din China.
4. C ategorie de plante care cuprin-
de grâul și porumbul. A
5. Condiment frecvent utilizat în 1
alimentație, originar din India. 2
6. F ruct tropical de culoare galbenă 3 S
originar din Asia de Sud-Est,
4
având formă lunguiață.
5
6
B

Industria este domeniul economiei care realizează transformându-le în mijloace de producție și bunuri de
fie extracția materiilor prime, fie prelucrarea acestora, consum.
Industria Exemple de materii prime Exemple de produse
Combustibili și alte resurse de
Energetică energie (solară, vânt, ape termale, Energie electrică
maree etc.)
Minereuri metalifere feroase și
Metalurgică și siderurgică Oțel, fontă, aluminiu, țevi
neferoase
Petrol, gaze naturale, sare, Îngrășăminte, mase plastice, hârtie, vopsele,
Chimică
cărbune, lemn etc. medicamente, produse cosmetice, clorosodice
Produse finite ale industriei Utilaje, mijloace de transport, aparatură
Construcțiilor de mașini
metalurgice, lemn, cauciuc etc. electronică, electrotehnică și IT
Exploatării și prelucrării Mobilă, cherestea, instrumente muzicale,
Lemn
lemnului rechizite școlare
Roci: nisip, argilă, calcar, granit,
Materialelor de construcții Ciment, sticlă, cărămidă, ceramică, porțelan
marmură
Bumbac, in, cânepă, mătase, lână,
Ușoară Îmbrăcăminte, încălțăminte
piei de animale
Materii prime oferite de ramurile Bunuri de larg consum: produse lactate, mezeluri,
Alimentară
agriculturii băuturi alcoolice sau răcoritoare

31
Unitatea 2
Revoluția industrială este un proces complex, prin care
munca manuală a fost înlocuită cu mașinismul, având ca Prima revoluție
1784
efect creșterea producției și dezvoltarea orașelor. industrială
Noile tehnologii au schimbat de-a lungul timpului
Mecanizare Motorul cu aburi
condițiile de muncă și stilul de viață al oamenilor.

Aplic A doua revoluție

1870
industrială
1. Care sunt principalii factori care influențează locația unei industrii?
Producție Electrificare
2. Care industrie ar putea fi coloana vertebrală a industriei moderne? De ce? de masă

3. Analizează fig. 3. Identifică pentru fiecare dintre etapele revoluției indus-

A treia revoluție
1969
triale câte două caracteristici. industrială

4. Ce consecințe asupra vieții oamenilor crezi că a avut fiecare etapă a acestei Automatizare Automatizare
revoluții? electronică

A patra revoluție
Forum 2011
industrială

✓ Se vorbește tot mai mult despre începuturile Industry 5.0 – a cincea revoluție
Sisteme Digitalizare
industrială. Fig. 3. Etape ale revoluției industriale cibernetice
✓ Care este părerea ta?

Exploatare minieră, Exploatare petrolieră,

regiunea Donbas (Ucraina) Golful Persic Uzină metalurgică,
Chile (America de Sud)
Regiunile industriale sunt forme superioare de concen-
trare a activităților industriale, cu numeroase centre și importantă de căi de comunicații, dispunând de resurse
grupări industriale, cu grad ridicat de urbanizare, cu rețea ale subsolului și de resursă umană calificată.

Fig. 4. Harta regiunilor industriale ale Terrei

32

Aplic
✓ Identifică pe harta regiunilor industriale ale Terrei:
a. trei tipuri de regiuni industriale;
b. trei state cu importante regiuni petrolifere, aflate pe trei continente.
Antroposfera. Omul și activitățile lui
c. două tipuri de regiuni specifice continentului african;
d. trei state cu regiuni industriale carbonifere;
e. denumirea a două continente cu importante regiuni metalurgice.

Transportul reprezintă activitatea de deplasare dintr‑un y transporturi aeriene;

loc în altul a persoanelor, bunurilor sau informațiilor.
Acest sector economic cuprinde infrastructura de trans-
port (șosele, autostrăzi, căi ferate, canale navigabile, cu-
loare de zbor, conducte etc.), terminalele (aeroporturi,
stații feroviare, autogări etc.) și mijloacele de transport
(autovehicule, trenuri, vapoare, avioane etc.).
După mediul geografic, se disting:
y transporturi pe uscat: rutiere și feroviare;
y transporturi pe apă: maritime și fluviale;
y transporturi speciale: conducte, telecomunicații,
internet, linii de înaltă tensiune, transport pe cablu.
Aplic
✓ Observă în manualul digital fișa cu titlul Transporturile. Printează această fișă,
apoi completeaz-o cu informații despre principalele avantaje și dezavantaje
ale unor tipuri de transport.

Turismul (fig. 5) se referă la relațiile și fenomenele care re- Aplic

zultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului
lor de reședință (petrecerea vacanței sau a concediului ✓ Identifică obiectivele turistice din imaginea de mai jos și asociază fiecărui
de odihnă, participarea la diferite evenimente). Dome- obiectiv marcat cu cifre câte o țară din următoarea listă: Brazilia, Egipt, India,
niile activităților economice se referă la modul în care Italia, Franța, Mexic, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii.
sunt diferențiate activitățile economice într-un stat. Toate
activitățile economice sunt necesare pentru satis­facerea
nevoilor de consum ale oamenilor.
Cu toate acestea, în funcție de gradul de dezvoltare, fie- 3
care țară se specializează mai mult într-un sector și mai 2 4
9 8
puțin într-altul. De regulă, țările mai slab dezvoltate sunt
6
dedicate agriculturii și producției artizanale, iar țările cu 7
5
un grad mai ridicat de dezvoltare se concentrează mai 1
mult pe activitatea industrială și pe servicii.

Tipuri de turism
y montan și sporturi de iarnă
y litoral
y cultural
y sportiv
y balnear
y ecologic
y religios
y de afaceri
Obiective turistice
a. Podul Golden Gate – San Francisco
b. Casa Albă – Washington D.C.
c. Opera din Sydney
d. Statui Moai în Insula Paștelui
e. Burj al Arab – Dubai
f. Marele Zid Chinezesc
g. Moscheea Hagia Sofia – Istanbul
h. Piața Roșie – Moscova
i. Muzeul Ermitaj – Sankt Petersburg
j. Turnurile Petronas – Kuala Lumpur
Fig. 5. Tipuri de turism k. Templul Cerului – Beijing

33
 Unitatea 2

Efectele activităților umane

Lecția 5
asupra mediului și calitatea vieții
Mediul înconjurător este reprezentat de ansamblul fac- Cauzele modificării mediului natural sunt numeroase,
torilor naturali și al celor creați de activitatea umană, aflați cele mai importante fiind:
y utilizarea agricolă a terenurilor (a);
în interdependență, care influențează echilibrul ecologic
y expansiunea spațiilor construite pentru locuit și ser-
și condițiile de viață pentru plante, animale și om.
vicii (b);
Mediul natural cuprinde toate ființele vii și lucrurile care y defrișarea pădurilor (c);
apar și se dezvoltă în mod natural, fără intervenția omului. y industrializarea, construcția de căi de comunicație:
autostrăzi, căi ferate (d);
Știu y utilizarea excesivă și inadecvată a apei;
y turismul de masă (e).
y Apa, aerul și solul au rol important în susținerea vieții pe Pământ. Din pă-
Consecințele acestor acțiuni se manifestă prin poluarea
cate, activitățile umane provoacă poluarea acestora.
aerului, apei și a solului, precum și prin distrugerea me-
y Identifică, în zona în care locuiești, cel puțin patru surse de poluare a apei, a
diului natural de viață al animalelor.
aerului și a solului . Menționează cum îți pot afecta acestea starea de sănătate.
a b
Vreau să știu mai mult
Activitatea umană își exercită influența asupra mediului de
mii de ani, de când comunitățile tribale au pus bazele agri-
culturii și au construit primele așezări umane permanente.
Mediul natural a suferit modificări care s-au accentuat
odată cu creșterea populației și evoluția tehnologică, iar
în prezent este afectat la nivel planetar, puține locuri de
pe Pământ rămânând neatinse de activitatea umană.

d e

Agricultura în Egiptul antic

34

Poluarea poate fi produsă de cauze naturale (activitățile
vulcanice) și antropice. Activitățile umane afectează aerul,
apa și solul prin emisiile și deversările de substanțe nocive
ale industriei și activității de transport, dăunând plante-
lor și animalelor, dar și sănătății publice. Poluarea aerului
contribuie la fenomenul încălzirii globale și al schimbărilor
climatice, cu efecte negative asupra mediului.
Agricultura intensivă, prin cultura plantelor și creșterea
animalelor, crește presiunea asupra terenurilor agri-
cole, prin utilizarea de substanțe chimice, cum ar fi
îngrășămintele, insecticidele și pesticidele, provocând
poluarea solului și distrugerea ecosistemelor naturale,
Aplic
✓ Identifică în imaginile care urmează:
a. tipurile de procese/fenomene observabile;
b. patru activități umane care le produc;
Calitatea vieții este definită ca fiind „măsura în care o per-
soană este sănătoasă, se simte confortabil în mediul în
care trăiește și este capabilă de a participa și a se bucura de
evenimentele vieții”. Un rol important în percepția calității
vieții de către fiecare dintre noi îl are mediul în care trăim.
GEOforum
Observați imaginile de mai jos. Care dintre mediile ilustrate considerați că este cel
mai potrivit pentru o înaltă calitate a vieții? Argumentați alegerea făcută.
Mediul rural
Antroposfera. Omul și activitățile lui
dar și probleme de sănătate. De asemenea, pentru extin-
derea suprafețelor agricole sunt defrișate mari suprafețe
de pădure.
Urbanizarea este o consecință a creșterii populației, a
industrializării și calității vieții. Acest fenomen necesită
suprafețe mari de teren, cu impact negativ asupra eco-
sistemelor, a apelor de suprafață și subterane.
Exploatarea resurselor naturale afectează mediul pe
mari suprafețe, uneori cu consecințe ireversibile. Pen-
tru extracția acestora, se fac vaste defrișări, distrugeri de
forme de relief, iar accidentele de extracție și transport al
resurselor pot provoca mari daune mediului înconjurător.
c. patru efecte negative asupra mediului;
d. patru măsuri care ar duce la eliminarea efectului negativ.
Calitatea mediului are o influență ridicată, alături de alți
factori, asupra stării noastre de sănătate psihică și fizică.
De aceea, în ultimele decenii există o preocupare majoră
pentru eliminarea cauzelor care afectează mediul în care
oamenii își petrec existența.
Mediul urban
Mediul montan
35
 Unitatea 2

Aplicații practice
Analiza și interpretarea caracteristicilor
demografice și de locuire din orizontul local
Lecția 6 și apropiat
Provocări locale în context mondial

1. Analizează graficul de mai sus, apoi rezolvă următoarele cerințe:

a. Identifică anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de locuitori.
b. Precizează anul cu cel mai mic număr de locuitori.
c. Calculează diferența dintre numărul maxim și numărul minim de locuitori, înre-
gistrată în perioada 1930-2022.
2. Informează-te din diverse surse bibliografice. Completează diagrama cu infor­
mații corespunzătoare, privind caracteristici ale diversității umane din localita-
tea/județul în care locuiești. Gândește ecologic!
Diversitatea umană în: Situație-problemă: Transportul afectează mediul în diverse moduri.
_____________ Coloana A enumeră efectele nocive ale transportului asupra mediului, în
timp ce coloana B enumeră câteva modalități de protejare a mediului.
1. Potrivește elementele din cele două coloane ținând cont de faptul că o
Rasială Etnică Confesională
soluție poate avea efecte benefice asupra mai multor aspecte din coloana A.
3. Se dă tabelul de mai jos. 2. Scrie în caiet propoziții întregi, care leagă cele două elemente, după
modelul: „Folosirea mașinilor electrice înseamnă un consum mai mic
Județul Populația Suprafața Densitatea de combustibili fosili, care va duce atât la conservarea resurselor, cât și la
populației reducerea poluării”.
Timiș 650.533 loc. 8.697 km2
A. PROBLEME B. SOLUȚII
Tulcea 179.996 loc. 8.499 km2
y poluare (vizuală, zgomot, aer, apă) y mașini electrice

y consum de combustibil y benzi de circulație pentru autobuze

a. Completează tabelul, pe baza surselor bibliografice (ex.: Institutul Național de y periculos pentru pietoni y dezvoltarea transportului public
Statistică), cu valorile specifice județului tău sau celor limitrofe (dacă locuiești în y distrugerea clădirilor vechi y în orașe, gratuități pentru unele
cele menționate în tabel). (prin vibrații de la vehicule, fum) servicii de autobuz
b. Calculează cu câți locuitori este mai mare județul Timiș față de județul Tulcea. y parcările ocupă mult spațiu y piste pentru cicliști
Dar față de județul tău?
y zone pietonale
c. Calculează pentru fiecare județ densitatea medie a populației.

36
 Antroposfera. Omul și activitățile lui
Regiuni
Trasee turistice aplicate pe domenii de interes
Forum 4
1. Cât de important este timpul liber pentru tine?
2. Cât timp liber ai?
3. Faci mai multe lucruri/activități pe care le asociezi cu timpul liber, de exemplu: dans, vizionare de emisiuni la
televizor, drumeții etc.?
4. Ce este turismul?
Regiuni turistice și forme de turism 5
Regiunea turistică reprezintă un areal de mari dimensiuni ce se remarcă printr-o abundență de centre
turistice aflate într-o structură organizatorică bine pusă la punct, unitară, bogate din punctul de vedere
al patrimoniului turistic.
Exemple: Regiunea Mediteraneeană, Valea Nilului, Alpii, China, Regiunea Marilor Lacuri, Anzii Peruvieni.
1. Asociază, în caiet, regiunile turistice enumerate mai sus cu obiectivele turistice din imaginile 1 - 6.
1 2 3
6

1. Matterhorn, Elveția; 2. Sfinxul și Piramidele de la Gizeh;

3. Ruinele de la Pompei și Muntele Vezuviu; 4. Cascada Niagara; 5. Marele Zid; 6. Machu Picchu

Formele de turism practicate, de la cel montan, pentru sporturi de iarnă, litoral sau balnear la cel Proiect
cultural-istoric, religios sau sportiv, sunt condiționate de o serie de factori.
2. Documentează-te utilizând diverse surse bibliografice și completează în caiet fișa de mai jos, cu Să călătorim în lume!
informații corespunzătoare. 1. Clasa se împarte în grupuri de 3-4 elevi.
2. Fiecare grupă va alege o regiune turistică din
Regiuni turistice
Factori care următoarea listă: Coasta Mediteraneeană a Spa-
Exemple specifice – centru turistic
influențează turismul niei, Insulele Baleare, Coasta de Azur (Franța),
– obiectiv turistic
Coasta Dalmației (Croația), bazinul Parizian, Alpii,
plaje Grecia Insulară, Grecia Peninsulară, Florida, Cali-
fornia, Valea Nilului, Riviera Italiană.
Peisaj lacuri/râuri
3. Proiectul va cuprinde un traseu turistic de-a lungul
ape termale/minerale centrelor identificate și principalele lor obiective ce
zăpadă merită vizitate.
Caracteristici climatice 4. Pentru a face proiectul mai interesant, veți adău-
soare
ga elemente cum ar fi: personalități din regiunea
transport pe apă respectivă, festivaluri, muzee, clădiri celebre, bu-
Acces, în funcție transport aerian cătărie și obiceiuri tradiționale, scurte informații
de tipul de transport istorice etc.
transport rutier
sau feroviar 5. Prezentarea în fața clasei se va realiza printr-un
poster sau o prezentare multimedia cu regiunea
Cazare hoteluri
primită.
obiective culturale
Facilități
și istorice

37
 clasa a V-a
Recapitulare

1. Petrol 2. Arbore 3. Gaze naturale

Știu din

1. Î n imaginile 1 - 9 sunt prezentate diverse resurse. Pentru fiecare imagine, no-

tează în caiet dacă resursa este regenerabilă sau neregenerabilă, precum și o
utilizare industrială a acesteia.
2. Enumeră:
a. trei lucruri pe care le utilizezi și care provin dintr-o resursă regenerabilă;
b. trei lucruri pe care le utilizezi și care provin dintr-o resursă neregenerabilă; 4. Cărbune 5. Fructe de pădure 6. Aur
c. două exemple de resurse regenerabile din comunitatea ta.
3. Î n coloana A sunt termeni legați de mobilitatea populației, iar în coloana B
sunt definiți/explicați acești termeni. Asociază fiecare termen din coloana A
cu definiția corespunzătoare din coloana B.

A B
bilanț migratoriu deplasarea populației dintr-un stat spre alt stat, cu 7. Ciuperci 8. Sare 9. Soare
schimbarea domiciliului 4. Analizează harta din fig. 1 și rezolvă cerințele date.
emigrare totalul deplasărilor în teritoriu a. Enumeră trei factori naturali care pot influența densitatea populației.
imigrare plecarea populației din localitatea de domiciliu în b. Precizează două evenimente istorice deosebite care au influențat răspân-
altă localitate sau în alt stat direa populației.
migrație diferența dintre numărul imigranților și cel al c. Pentru fiecare dintre continentele Asia și Africa, identifică două regiuni cu
emigranților densitate ridicată a populației.
d. Pentru fiecare dintre continentele America de Nord, Europa și Asia,
mobilitate spațială sosirea într-un stat a unei populații venite din altă stabilește câte două regiuni cu densitate ridicată a populației.
parte/alt stat e. Cum consideri că este densitatea populației în Australia? Explică de ce.

Fig. 1. Harta densității

populației pe Glob (loc./km2)

38
 III. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos. Încercuiește litera din dreptul vari-
antei corecte de răspuns.

I. Citește cu atenție enunțurile de mai jos, transcrie-le în caiet și notează A în
dreptul enunțurilor adevărate și F în dreptul celor false.
a. Un important combustibil nuclear este uraniul.
b. Energia solară este o resursă inepuizabilă.
Evaluare
Indicație: Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Iurta, locuință construită din piei de animale, este specifică în:
a. Franța; b. Mongolia; c. Rusia; d. Spania.
2. După structură, în zonele montane predomină satele de tip:
a. adunat; b. răsfirat; c. îngrămădit; d. risipit.
3. Rasa mongoloidă este bine reprezentată în:
a. Africa de Nord; b. Asia de Est; c. Australia; d. Europa de Nord.

Total: 90 de puncte. Primești din oficiu 10 puncte.

II. 20 de puncte IV. 20 de puncte
I. 30 de puncte III. 20 de puncte
c. Regiunile montane sunt favorabile amplasării turbinelor eoliene. 4. Continentul cu cea mai ridicată pondere a populației urbane (83,6%) este:
d. Marmura este o rocă de construcție.
a. Africa; b. America de Nord; c. Asia; d. Europa.
e. Apa geotermală este o resursă a biosferei.
f. Antarctica este o regiune nepopulată a Terrei. 5. Prin prelucrarea lemnului se obține:
g. Terenul ocupat cu gospodării, drumuri în cadrul unui sat poartă denumirea a. ceramică; b. hârtie; c. oțel; d. săpun.
de moșie. 6. Avicultura se ocupă cu creșterea:
h. Cei care pleacă din propria țară se numesc emigranți. a. albinelor; b. cailor; c. oilor; d. păsărilor.
i. Pigmeii reprezintă o grupă rasială redusă, care își păstrează modul de viață 7. Mineritul și agricultura sunt activități specifice sectorului:
inițial, specifică continentului Asia.
a. cuaternar; b. primar; c. secundar; d. terțiar.
j. Urbanizarea este o consecință a industrializării, a creșterii populației și
calității vieții. 8. Regiunea Golfului Persic este o importantă regiune industrială:
II. Asociază, în caiet, ramurile industriale notate în coloana A cu produsele a. carboniferă; b. metalurgică; c. petroliferă; d. urbană.
obținute prin prelucrarea acestora, precizate în coloana B. 9. Este o resursă minerală a litosferei:
Model: industria ușoară – bumbac a. aurul; b. cărbunele; c. gazele naturale; d. petrolul.
A. Industria B. Produse 10. Igluurile sunt locuințe construite din blocuri de gheață, specifice în nordul
continentului:
materialelor de construcții unt
a. Asia; b. Africa; c. America; d. Oceania.
alimentară oțel
IV. Analizează harta din fig. 1, apoi rezolvă cerințele date.
chimică mobilă
a. Identifică orașele marcate pe hartă cu numere de la 1 la 8.
lemnului săpun b. Precizează din ce megalopolisuri fac parte orașele marcate cu numerele
siderurgică cărămidă 9 și 10.

Fig. 1. Mari arii metropolitane ale Terrei

39
 Învăț să învăț
Harta conceptuală (cunoscută și sub denumirea de mind map) este o diagramă utilizată pentru a organiza și prezenta
Harta
vizual informațiile cu care lucrezi la un moment dat. concep
Această diagramă este o metodă de învățare eficientă, deoarece ea te ajută să înțelegi ușor unele concepte/idei și t uală
legăturile care există între acestea.
1. Descoperă în manualul digital pașii pentru realizarea unei hărți conceptuale.
2. Realizează pe o coală A4 harta de mai jos, apoi completeaz-o cu informațiile corecte. Atașează fișa la Portofoliul tău.

... Metalurgică Prelucrării lemnului ...

... Alimentară Aparatură electronică ...

... Ușoară Materialelor de construcții ...

... Chimică Energetică ...

Industria

Domenii ale activităților

economice pe Terra

Turismul Agricultura Transportul

Cultivarea plantelor Creșterea animalelor
Vacanță Infrastructură
... Avicultură Ovine
... ...
Mazăre, fasole ... ...
...
Culturi pomicole ... Pești Terminale
...
... Viermi de mătase ... ...
Culturi cerealiere Bovine Camelide
Mijloace de transport
... ... ...
...
Culturi viticole Porcine Caprine

... ... ...

Culturi tehnice Cabaline Bubaline

Plante oleaginoase ... ...

... Apicultură ...

40
Europa

Unitatea 3
Identitate geografică

„Conştientă de patrimoniul
său spiritual şi moral,
Uniunea Europeană se bazează
pe valorile individuale şi universale ale
demnității umane, ale libertății
şi ale solidarității.”
Carta drepturilor fundamentale
a Uniunii Europene,
Nisa , 7 decembrie 2000
41
 Unitatea 3

Poziția geografică

Lecția 1
Țărmurile: golfuri, insule, peninsule și strâmtori
Știu 2. Un alt punct foarte sudic al Europei este Capul Matapan (Tainaron). Utili-
zează aplicația Google Maps, instrumentul search/caută, pentru a identifi-
y Accesează în manualul digital harta din fig. 1, analizeaz-o cu atenție și precizează: ca și compara coordonatele celor două capuri/puncte extreme (PC – click
a. emisfera în care este situat continentul european față de Ecuator; dreapta; telefon – atinge lung).
b. emisfera (în raport cu meridianul de 00 longitudine) în care Europa este
Țărmurile Europei
mai extinsă;
Europa este continentul cu țărmurile cele mai ar-
c. continentele și oceanele vecine. ticulate. Lungimea liniei de țărm a Europei con-
tinentale este de circa 38.000 km. Aproximativ
Fig. 1
1/3 din teritoriul acesteia este format din insule
și peninsule, la care se adaugă numeroase alte articulații:
strâmtori, golfuri, capuri.

Aplic
✓ Analizează harta fizică a Europei (pag. 44) și harta din fig. 2. Identifică și no-
tează în caiet:
1. peninsule (notate cu litere de la a la h);
2. insule (notate cu cifre de la 1 la 7);
GEOforum 3. strâmtori (notate cu litere de la i la l);
4. golfuri (notate cu literele de la m la o).
✓ Mulți geografi afirmă că Europa este doar o mare peninsulă a continentului
asiatic. Care sunt argumentele pentru care Europa este considerată un continent?

Vreau să știu mai mult

Poziția geografică
Europa este un continent mic, al șaselea ca suprafață de
pe Terra: 10.400.000 km² sau 6,8% din uscatul planetar.
Pentru a înțelege mai bine poziția pe Glob, putem lua ca
reper paralela de 350 N și cea de 700 lat. N. Astfel, consta-
tăm extinderea latitudinală mică și predominarea zonei
climatice temperate. Acest fapt favorizează dezvoltarea
civilizației umane. Doar extremitatea nordică pătrunde în
zona climatică rece.

Aplic
1. Observă harta din fig. 1 și harta fizică a Europei (pag. 44). Precizează:
a. care sunt limitele continentului, după modelul dat;
Model: La est, granița cu Asia este dată de Munții Ural, Fluviul Ural, Marea Fig. 2
Caspică, Munții Caucaz, Marea Neagră, Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara,
Strâmtoarea Dardanele, Marea Egee.
y La sud: ...; La vest: ...; La nord: ... Aspectul țărmurilor diferă de la o regiune la alta. De
b. punctele extreme ale uscatului continental, după modelul dat. exemplu, acolo unde marea intră în contact cu muntele,
Model: N: Capul Nord țărmurile sunt înalte și stâncoase, precum litoralul atlan-
tic al Scandinaviei și al Scoției. Aici întâlnim țărmuri nu-
y S: ...; V: ...
mite fiorduri (a).

42
 Europa – identitate geografică
a b c d

Alte țărmuri înalte și crestate sunt cele de tip riass (imagi- Țărmurile joase au o plajă extinsă și pot include delte
nea b, coasta atlantică a Spaniei). (create prin depunerea aluviunilor la gura de vărsare a
Țărmul dalmatic (înalt, abrupt, însoțit de insule prelungi, unor fluvii în mări cu maree reduse, cum ar fi Delta Du-
paralele cu țărmul) e specific în cazul Croației (c). nării, Delta Rinului, Delta Padului) sau estuare, guri de

Fig. 3. Europa:
O C E A N U L A R C T I C
tipuri de țărmuri I. Vaigaci
ENTS
A BAR
I C. Nord R E
IE M A I. Kolguev

A
G
E Peni

Pen
V n
I. Islanda R Kolasula

. Ka
O
N

nin
M. AL

ă
BĂ
C av
A

S
din
E

I
ic
an
R

otn
A

Sc

lB
M
T

lfu
la

Go
su
N

nin

ic

I
G. Fin
A

Pe

LT I C Ă

MAREA
I. Gotland
L

I. Irlanda NORDULUI
BA
T

da
Iutlan

RE
A
A

I - l e B r i t a n i c e MA
Pen.

A
I. Marea Britanie Estuarul Elbei
is
ala

Estuarul Tamisei eși

L

r. C

Delta Rin-Maas cordoane litorale (de nisip )

St

ÂNECII
M. M
U

Pe Delta Volgăi

MA
n.
Bre
tag Estuarul Sennei

REA CAS
N

ne
Go
Bisc lful
OV
A

aya Estuarul La Gironde (Garonne) AZ

M.
Delta Dunării

PIC
Delta Padului Pen. Crim ee a
E

Delta Ronului

Ă
RĂ S
A NEAG
A I
Peninsula Iberică
C

Pe AR
E A
n.
M.

C. Roca
Delta Ebrului Pen. Balcanică M
AD

I. Corsica Ita
O

r
RI

fo

M. lic
AT

os

TIR ă
r. B
ICĂ

M
aleare E Str . MAR
St

NIA
C. Tarifa Str I-le B NĂ MA .D M
ard ARA
RE
M A R E I. Sardinia
. Gibra
ltar I. Sicilia A E aneel
R I C A GE
E
A F M
Pe

A
Str.

E
n.
P elo

D
po
Me

ne

C. Matapan I. Creta
z

I T
ssin

E R
-0 200 1.000 + m altitudine
a

200 0 200 400 km A N Ă

Aplic vărsare sub forma unor golfuri alungite formate la văr-

sarea unor râuri în mări cu maree puternice, cum sunt
1. Analizează harta din fig. 3. Scrie în caiet numele unor strâmtori și golfuri. estuarele râurilor Tamisa (d), Sena, Garonne (La Gironde),
2. Folosind harta de la pag. 44, completează în caiet tabelul de mai jos. Elba sau Oder.

Insula Statul de care aparține Vocabular

Sicilia aluviune: material format din bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele
Sardinia curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare
Corsica dalmatic: țărm înalt, abrupt, însoțit de insule prelungi, paralele cu țărmul
Creta fiorduri: foste văi create de ghețari, invadate de apele marine, transformate
Arhipelagul Baleare în golfuri foarte adânci și alungite
Arhipelagul Canare riass: țărmuri înalte, fragmentate de văi adânci care, la flux, se transformă
Azore în golfuri, iar la reflux, devin plaje străbătute de râuri cu apă puțină
43
Europa: harta
fizico-geografică

44
n câmpii – 57%
n dealuri și podișuri – 37%
n munți – 6%

45
 Unitatea 3

Caracteristici generale ale reliefului

Lecția 2
Unități majore
Fig. 1

Știu
y Observă imaginile de mai jos. Precizează fenomenul reprezentat în imaginea
a, precum și formele de relief ilustrate în imaginile b, c și d.
a b c d

46
 Europa – identitate geografică
Vreau să știu mai mult a. tineri (formați în orogeneza alpină: Munții Pirinei,
Munții Alpi, Munții Carpați, Munții Dinarici, Munții Bal-
Relieful major al Europei este foarte variat. După altitu-
cani, Munții Caucaz etc). Aceștia sunt masivi, au altitu-
dine, el cuprinde cele trei mari trepte de relief: câmpii
(în nord și est), dealuri și podișuri (în centru) și munți dini mari și relief glaciar.
înalți (în sud, nord și nord-vest, în Peninsula Scandinavă și
nordul Regatului Unit). a b
Altitudinea medie a reliefului european este de
320 m, altitudinea minimă este de –29/–28 m
(Câmpia Precaspică sau Pericaspică), iar cea ma-
ximă este de 5.642 m (Vf. Elb­ rus din Mun­­­­­ții
Cau­­­­­­caz, a).
Câmpiile
a. c âmpii vechi, de eroziune (Câmpia Est-Europeană,
Câmpia Nord-Europeană, Câmpia Finlandei);
b. c âmpii de acumulare (Câmpia Padului, Câmpia Anda-
luziei, Câmpia Panonică), formate prin umplerea unor
lacuri sau mări cu sedimente cărate de râuri dinspre
zonele mai înalte.
Dealurile și podișurile s-au format fie prin eroziunea
munților vechi (Meseta Spaniolă, Podișul Central Rus,
Podișul Donețk), fie prin acumularea de sedimente la poa- c d
lele munților tineri, alpini (Podișul Bavariei, Subcarpații).
Munții se clasifică, după modul de formare, astfel:

Fig. 2.

Aplic
y Accesează în manualul digital harta din fig. 3, analizeaz-o cu atenție și iden-
tifică următoarele unități de relief:
a. munți, marcați cu litere de la a la f;
b. dealuri și podișuri, marcate cu litere de la g la i;
c. câmpii, marcate cu litere de la j la m.
b. vechi
y formați în orogeneza caledoniană: Munții Scandinavi-
ei (b), Munții Scoției (Grampian, Caledonieni). Ei au
fost afectați de eroziunea prelungită și de acțiunea
ghețarilor.
y formați în orogeneza hercinică: Munții Cantabrici,
Masivul Central Francez (c), Munții Pădurea Neagră,
Munții Ural etc. Sunt foarte erodați și au altitudini
reduse.
c. vulcanici (formați la contactul dintre plăcile tectonice)
Aceștia pot fi:
y stinși: în Masivul Central Francez, vestul Carpaților
Orientali;
y activi: în Italia se află cel mai înalt munte vulcanic
(Etna, 3.323 m), dar și celebrul Vezuviu, iar în Islanda
se află vulcanii Bardabunga (d) și Hekla (care a erupt
ultima dată în anul 2000).
Vocabular
relief glaciar: relief creat prin acțiunea ghețarilor
orogeneză: proces natural de formare de munți prin cutarea și înălțarea
scoarței terestre într-o anumită perioadă de timp
47
 Unitatea 3

Lecția 3
Hidrografia Europei
Planeta Pământ reține în învelișurile sale peste 1.386 mil. km3 Știu
de apă, iar apele de suprafață ocupă circa 70% din în-
tinderea planetei. Rolul apei în întreținerea și dezvolta- y Europa este un continent cu o rețea hidrografică orientată în toate direcțiile.
rea vieții este esențial. De asemenea, apa a avut, are și va Pe harta de mai jos, identificați fluviul care izvorăște din centrul Europei și
avea un rol determinant în dezvoltarea societății umane. se varsă în Marea Neagră, iar pe cursul său localizați cel puțin trei orașe-
Marile civilizații antice s-au dezvoltat în strânsă legătură capitală.
cu marile fluvii, cum a fost cazul Mesopotamiei, a cărei
existență se leagă de marile fluvii Tigru și Eufrat.

Fig.1. Rețeaua hidrografică a Europei

48
 Europa – identitate geografică
Vreau să știu mai mult Aplic
Hidrografia Europei este complexă ca forme, extindere,
1. Studiază tabelul din fig. 2.
orientare, debit și mod de utilizare.
Fluviile și râurile Europei formează o rețea hidrografică a. Realizează două grafice: unul cu lungimea râurilor, iar celălalt cu suprafața
densă, orientată în toate direcțiile, spre bazinele marine bazinelor colectoare.
și oceanice limitrofe continentului. La acestea se adaugă b. Analizează ierarhia fluviilor/râurilor în funcție de aceste două criterii.
numeroase lacuri cu origini diferite, distribuite pe toate 2. Observă harta din fig. 3. Completează în caiet fișa de mai jos, notând în
formele de relief. dreptul fiecărui fluviu/râu bazinul colector din care face parte.
În funcție de lungime, suprafața bazinului și debitul me-
diu la gura de vărsare, cele mai mari fluvii/râuri sunt cele Fluviul/râul Bazinul colector
prezentate în tabelul care urmează. Volga

Debitul Dunărea
Nr. Denumirea Lungimea Suprafața Tamisa
mediu
crt. fluviului (km) (kmp)
(mc/s) Vistula
1 Volga 3.530 1.380.000 8.060 Peciora
2 Dunărea 2.850 817.000 6.500 Pad
3 Nipru 2.200 505.000 1.670 Ron
4 Don 1.870 422.000 900 Elba
5 Peciora 1.809 322.000 4.533 Torne
6 Ural 2.428 237.000 400 Marița
7 Rin 1.230 220.000 2.900 Rin
Nipru
Fig. 2. Marile fluvii/râuri ale Europei

Nipru

Ron

Peciora
Fig. 3. Bazinele colectoare ale rețelei hidrografice europene

49
Unitatea 3

3. Pentru societatea umană, rolul ape-

lor este major. Observă imaginile
alăturate. Precizează cel puțin trei
utilizări ale apei Dunării și trei surse
de poluare a apelor acestui fluviu de-
terminate de activitatea umană.

a Cel mai mare fluviu al Europei (prin suprafață, lungime

și debit) este Volga (a). Acesta își are izvoarele în Coli-
nele Valdai, după care străbate, până la vărsare, Câmpia
Europei Răsăritene (Câmpia Rusă) și Câmpia Caspică. Este
principala arteră fluvială navigabilă a Rusiei, această acti-
vitate fiind posibilă pe aproape toată lungimea sa, dar și
pe afluenții săi principali, Oka și Kama.
Deși al șaptelea fluviu ca mărime al Europei, Rinul (b) este
considerat cea mai importantă arteră de transport fluvial,
asigurând circulația mărfurilor între centrul și vestul Eu-
ropei și portul Rotterdam, iar de aici, către diferite porturi
ale lumii.
Al doilea mare fluviu al
Europei și unul dintre
cele mai importante este
b Dunărea. Izvorând din
Munții Pădurea Neagră,
de pe teritoriul Germani-
ei, Dunărea străbate până
la vărsarea în Marea Nea-
gră numeroase forme de
relief, 10 țări și 4 capitale
europene.

Fig. 4. Bazinul Dunării

POLONIA Dunărea, la granița Serbiei cu România
CEHIA
GERMANIA
ră M u n
dure a Neag
M-ţii Pă SLOVACIA i
VIENA
DO RE
NA i
UCR
Inn

U UCRAINA P.
M
BRATISLAVA
C MOL
a
AIN

DO
IA

A l p AUSTRIA r VA
EŢ

BUDAPESTA So
i me
ELV

L. Balaton UNGARIA ș
p
DUNA

Dr
Sire

Prut
Tisa

ENIA av
a

LOV
a Mure ş
t

S Ol t De
Galaţi
CROATIA DUN ROMÂNIA Du lta
A

nă
Sav a AV Tulcea rii
i
l

i
p

BELGRAD
i BOSNIA ŞI
Ă

Drobeta-Turnu
AGR

Severin
ITA

HERŢEGOVINA Giurgiu
D
LIA

i n DUNĂREA
E

SERBIA
EA N

a DUNAV
Mo

*KOSOVO r
i
rav

c i BULGARIA
.
MAR

100 0 100 200 300 km

U i
a

ENEGR
*

UNT
VO

m< 0 200 500 1.000 2.000 > m M

SO
KO

50

Aplic
✓ Transcrie în caiet tabelul de mai jos și notează tipul gurii de vărsare pentru
fiecare dintre râurile/fluviile indicate.
Volga Dunărea
Tamisa Sena
Vistula Pad
Peciora Ron
Europa are numeroase lacuri, răspândite pe tot continen-
tul, din regiunile înalte alpine până la câmpie. Cea mai
mare densitate de lacuri se întâlnește în Europa Nordică,
unde se găsesc mii de lacuri, îndeosebi pe teritoriul
Finlandei.
Din punctul de vedere al genezei, putem identifica:
y lacuri tectonice (Balaton din Ungaria, Lochy și Ness din
Marea Britanie, Ohrid în Macedonia de Nord și Albania);
y lacuri vulcanice (Vico și Bolsena din Italia, Sfânta Ana
din România);
y lagune (Lacul Hourtin-Carcans de la Golful Biscaya,
Lacurile Ems și Ijseel la Marea Nordului);
y limanuri (Limanul Nistrului și Lacul Sasic pe țărmul
Ucrainei, Mangalia pe țărmul României);
a b
Europa – identitate geografică
Paris: râul Sena
lacuri glaciare de calotă (cele mai mari sunt Ladoga
y
și Onega din Rusia și Vänern din Suedia);
y lacuri glaciare montane (Geneva, Konstanz, Como
în Munții Alpi, Morskie Oko, Wielki Staw și Bucura în
Munții Carpați);
y lacuri de baraj natural (Roșu și Cuejdel din România);
y lacuri de acumulare (Kuibâșev, Saratov și Volgograd
pe Volga, Kiev pe Nipru, Gabčikovo și cel de la Porțile
de Fier I, pe Dunăre).
Unele lacuri au o mare importanță economică, asigurând
circulația mărfurilor și a pasagerilor (Geneva din Elveția),
având funcții turistice (Como, Lago di Garda) sau asigu-
rând necesarul de apă de consum (Vänern din Suedia și
Ladoga din Rusia).
c d

e f g h

i j Lacuri din Europa

a. Balaton; b. Sfânta Ana;
c. Ohrid; d. Ladoga;
e. Geneva; f. Como;
g. Lacul Roșu; h. Cuejdel;
i. Volgograd; j. Porțile de Fier I

Investighez Fișa geografică a râului ..........................................................................

Locația izvorului Suprafața bazinului
✓ Caută informații în biblioteca virtuală și realizează fișa geografică a unuia
............................................................ ...............................................................
dintre următoarele fluvii/râuri: Volga, Dunărea, Rin, Peciora, Vistula, Sena,
Nipru, Tamisa. Debitul mediu Afluenți principali (minimum 2)
............................................................ ...............................................................
Forma gurii de vărsare Orașe istorice (minimum 2)
............................................................ ...............................................................
Porturi Hidrocentrale
............................................................ ...............................................................

51
 Unitatea 3

Lecția 4
Diferențieri climatice și biogeografice
Observăm, privind o hartă a Pământului, că Europa se Aplic
desfășoară aproape în întregime în zona de climă tem-
perată, cu patru anotimpuri. Doar extremitatea nordică ✓ Asociază imaginile a – e cu tipurile de climă indicate.
a continentului se încadrează în zona de climă rece, cu
a
două anotimpuri.
y temperat continentală (5);
Știu y mediteraneeană (4);
y subpolară (1);
y România se poziționează în Europa Centrală. În ce tip de climă temperată se
y temperat oceanică (2);
află localitatea în care trăiești? După experiența trăită în această localitate, în
ce anotimp plouă cel mai mult? y de munți înalți (3).

Vreau să știu mai mult b c

Influența unor factori fizico-geografici la nivelul Europei
conduce la diferențieri climatice, care impun tipuri varia-
te de climă. Acești factori sunt:
y poziția în latitudine pe Glob;
y extinderea și forma masei continentale;
y prezența Mării Mediterane în sud, a Oceanului Atlan-
tic în vest și a Oceanului Arctic în nord;
y extinderea, altitudinea și orientarea lanțurilor mon-
tane. d e
În funcție de acești factori, de temperatură și de pre­ci­pi­
tații, tipurile de climă sunt:
y clima temperat oceanică, cu veri umede și calde și
ierni blânde, cu precipitații bogate, temperaturi po-
zitive pe aproape toată durata anului;
y clima temperat continentală, cu ierni aspre, veri se-
cetoase și călduroase și precipitații scăzute în cantita-
te. În extremitatea estică, iernile sunt lungi și geroase,
iar verile, scurte și caniculare;
y clima temperat continentală de tranziție, cu tem-
peraturi influențate de tipurile de climă limitrofe, cu
precipitații ce scad cantitativ de la vest la est;
y clima temperat rece, cu precipitații moderate, veri
răcoroase și ierni friguroase;
y clima mediteraneeană, cu veri secetoase, caniculare
și ierni blânde și ploioase;
y clima subpolară, cu precipitații reduse, veri răcoroa-
se și scurte și ierni geroase și lungi;
y în zonele montane înalte, climatul este unul specific,
cu temperaturi ce scad odată cu creșterea altitudinii.

Fig. 1. Europa: regiuni climatice

52
 Europa – identitate geografică
Europa prezintă un înveliș biogeografic variat (de la f
vest la est și de la sud la nord), determinat de climat,
poziția pe Glob a continentului, de dispunerea și altitu-
dinea reliefului.
În funcție de acești factori, se individualizează următoarele
zone biogeografice:
y Pădurile de foioase, cu o mare varietate de arbori
(fag, stejar, frasin, ulm, tei ș.a.), sunt populate de pă-
sări și mamifere (mistreț, lup, cerb, căprioară, vulpe
etc.). Pe linia de contact cu pădurile de conifere,
se identifică fâșii de păduri de amestec (foioase și
conifere). Clima și vegetația, alături de stratul de rocă, contribuie la
y Pădurile de conifere (taigale) sunt dominate de spe- apariția și formarea diferitelor tipuri de soluri.
cii de conifere și populate de mamifere mari: elan, y Solurile brune de pădure, care sunt potrivite pentru
ren, urs-brun, lup, cerb ș.a. cultura pomilor fructiferi, se formează sub pădurile
y Stepa și silvostepa se suprapun pe climatul tempe- de foioase.
rat continental, cu precipitații reduse. Aici predomină y Podzolurile, soluri puțin fertile, se formează sub pă-
vegetația ierboasă și pădurile formate din specii de durile de conifere.
stejar, carpen și tei. Dintre animale, pot fi amintite pă- y În zonele de stepă și silvostepă se găsesc cele mai
sările, rozătoarele și reptilele. fertile soluri, bogate în humus (cernoziom, g), care
y Vegetația mediteraneeană este caracterizată de fac parte din clasa cernisoluri.
asociații de ierburi cu arbuști (măslin-pitic, leandru, y Solurile roșii (h), numite terra rosa, formate în condiții
dafin și mirt), numite maquis și garriga, dar și de de ariditate și temperaturi ridicate, se găsesc sub
prezența arborilor (diferite specii de stejar, pin, tuia și vegetația mediteraneeană.
cedru). Animalele dominante sunt reptilele, rozătoa- y În zona de tundră și în etajul alpin al munților, soluri-
rele și păsările. le sunt puțin dezvoltate, în general turboase (cu ma-
y Tundra (f) se suprapune în mare parte pe clima terie organică parțial descompusă) sau scheletice (i).
subpolară și este dominată de mușchi și licheni, dar
și de o vegetație ierboasă, cu arbuști de talie mică g h i
(salcie‑polară și mesteacăn-pitic). Dintre animale se
remarcă renul, ursul-polar, vulpea-polară, unele specii
de rozătoare.
y Vegetația munților înalți se remarcă prin dispunerea
în fâșii a vegetației: la baza munților se găsesc păduri
de foioase, care se continuă la altitudini mai mari cu
păduri de amestec și păduri de conifere. Pe culmile
înalte se găsește vegetație ierboasă, cu tufărișuri.

Aplic
✓ Analizează hărțile din fig. 1 și fig. 2, precum și informațiile din textul lecției.
Asociază fiecărui tip de climat zona biogeografică dominantă și tipul princi-
pal de sol.

Tip de climă Zonă biogeografică Tip de sol

Temperat oceanică
Temperat continentală
de tranziție
Temperat rece
Mediteraneeană
Subpolară
De munți înalți
Fig. 2. Europa: zone biogeografice

53
 Unitatea 3

Harta politică a Europei

Lecția 5
State și regiuni
Știu
y Harta politică a Europei cuprinde state independente, diferite ca suprafață,
populație, formă de guvernământ, nivel de trai, monedă etc.
y Regiunea geografică este un spațiu/teritoriu rezultat din îmbinarea elemen-
telor naturale (relief, climă, ape, vegetație, faună, soluri) și socioeconomice
(populație, așezări, rețele de comunicații).
y Precizează prin ce se deosebește o hartă politică de una fizică. Pot să fie ele
modificate în timp? Prezintă cel puțin un factor care poate modifica harta
politică a Europei.
Vreau să știu mai mult
divizarea R.S. Cehoslovacia în Republica Cehă și
y
Slovacia;
y dezmembrarea R.S.F. Iugoslavia, în urma căreia au fost
recunoscute: Serbia, Croația, Bosnia-Herțegovina,
Macedonia de Nord, Muntenegru și Slovenia.
În prezent, în Europa sunt 47 de state independente, mai
multe teritorii nesuverane (Ins. Man, Ins. Feroe) și teritorii
parțial recunoscute (Kosovo, la granița Albaniei, Serbiei,
Muntenegrului și Macedoniei de Nord).
GEOforum
✓ Solicită sprijinul profesorului de geografie pentru a te documenta cu privire

În perioada contemporană (de la mijlocul secolului al
XX‑lea până astăzi), harta politică a Europei a suferit
modificări în timp, determinate de schimbări politice la
nivel de state și regiuni. Spre exemplu, Germania a fost
ocupată după Al Doilea Război Mondial de forțele aliate
(engleze, franceze, americane și sovietice), iar pe teritoriul
ei s-au format două state în anul 1949: în vest, Republica
Federală Germania (cu capitala la Bonn), iar în est, Repu-
blica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Unifica-
rea celor două state s-a făcut în anul 1990.
În urma evenimentelor istorice din anii 1989-1991, în
Europa au mai avut loc:
y desființarea URSS, care a dus la apariția a 15 noi state,
situate pe continentul european și cel asiatic, cel mai
mare ca suprafață și număr de locuitori fiind Federația
la teritoriile care aparțin statelor europene, dar se află la distanțe mari de
continent.
Criteriile de clasificare a statelor europene fac referire la:
A. Poziția geografică:
y Europa Sudică (sau Mediteraneeană): țările din
Peninsula Iberică (Portugalia, Spania, Andorra), Mo-
naco, Malta, Peninsula Italică (Italia, San Marino,
Vatican), Peninsula Balcanică (Slovenia, Croația,
Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Macedo-
nia de Nord, state ale fostei R.S.F. Iugoslavia), Albania,
Bulgaria, Grecia, Cipru;
Danemarca
Marea
Marea
Lituania

Baltică
Rusă; Nordului Rusia

GEOplus Regatul
Țărilor
de Jos
Berlin

Polonia Varșovia
Belarus

✓ Prin tratatele de pace din anul 1949, orașul Berlin a fost împărțit în Berli- Belgia Germania

nul de Vest și Berlinul de Est. Zidul Berlinului (în limba germană, Berliner 2
Praga Ucraina
Cehia
Mauer), un simbol al Războiului Rece, al luptei dintre capitalism și comu- Franța
Slovacia
nism, a fost construit în anul 1961 și a fost demolat în anul 1989. Căderea Viena
Bratislava Rep.
Moldova
acestui zid a fost primul pas către reunificarea Germaniei, proces care s-a Elveția
1
Austria
Budapesta

Ungaria
Chișinău

încheiat în anul 1990. Slovenia

Italia
Croația România

București Marea
Serbia Neagră

Bulgaria

1. Liechtenstein
Zidul Berlinului, astăzi Fig. 1. Țările Europei Centrale și vecinii lor 2. Luxemburg

54

Fig. 2. Harta politică a Europei
y Europa Vestică (sau Atlantică/Oceanică): țările insu-
lare (Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
de Nord), Franța, Luxemburg, Belgia, Regatul Țărilor
de Jos (ultimele trei cunoscute și sub numele de
Benelux);
y Europa Centrală: țări cu litoral (Germania, Polonia,
România) și țări continentale (Elveția, Liechtenstein,
Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Moldova);
y Europa Estică (sau Răsăriteană): Federația Rusă
(partea europeană, care are ca limită Munții Ural),
Ucraina, Belarus;
y Europa Nordică: Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda,
Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania.
B. Numărul de locuitori (mărimea demografică):
y state mari: Federația Rusă, Germania, Franța;
y state medii: Polonia, România;
y state mici: Monaco, Andorra, Vatican.
C. Suprafața:
y state foarte mari: Federația Rusă (are o suprafață de
peste 17 mil. km², inclusiv partea asiatică);
Aplic
✓ Între Marea Neagră și Marea Caspică (între limitele fizico-geografice ale
continentului), mai există trei state care au teritorii și în continentul Asia. În
Peninsula Asia Mică există un stat care cuprinde și o suprafață mică în Europa.
Identifică pe harta politică a lumii cele patru state și capitalele lor.
Europa – identitate geografică
y state mari: Ucraina, Franța, Spania, Norvegia, Germania;
y state mijlocii (peste 100.000 km²): Polonia, Suedia,
Regatul Unit, România;
y state mici: Malta, Andorra, Luxemburg;
y state foarte mici: Vatican (2 km² – cel mai mic stat
din lume), Monaco, Liechtenstein.
D. Forma de guvernământ:
y republici: 35 de state (Grecia, Irlanda, Polonia, Româ-
nia, Ucraina, Finlanda etc.);
y monarhii constituționale ereditare: 11 state (Rega-
tul Unit, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Belgia, Dane-
marca, Norvegia, Suedia, Liechtenstein, Luxemburg,
Monaco, Andorra);
y teocrație: Vatican (Papa este șef al statului).
E. Denumirea oficială a statelor. Astfel, deosebim:
y forma convențională: Republica Macedonia de
Nord, Republica Federală a Germaniei, Regatul Unit
al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
y forma convențională scurtă: Macedonia de Nord,
Germania, Marea Britanie;
y abrevieri: UK pentru Regatul Unit al Marii Britanii și
Irlandei de Nord.
GEOforum
✓ Formarea regiunilor geografice din Europa a fost influențată de condițiile na-
turale, evoluția economică, socială și politică a continentului.
55
 Unitatea 3
Răspândirea geografică a populației
Elemente de diversitate umană: etnică,
Lecția 6
lingvistică, confesională și culturală
Știu
✓ Condițiile naturale favorabile au făcut ca Europa să fie un continent populat încă
din Antichitate. Europenii fac parte din rasa albă, dar migrația internațională
a determinat ca și reprezentanții raselor neagră și galbenă să fie prezenți în
marile metropole (Londra, Paris, Bruxelles) și în statele Europei Centrale. Este
continentul unde 2/3 din populație locuiește în orașe.
Tipul scandinav Tipul mediteraneean
y Analizează imaginile de mai sus. Precizează care sunt elementele antropologice
după care se deosebesc tinerii.
În Antichitate, pe baza izvoarelor istorice, se estimează
că în Europa trăiau în jur de 40 de milioane de locuitori.
Epidemiile și conflictele militare au dus la scăderea numă-
rului de locuitori până în sec. al XVI-lea. Se consemnează
100 de milioane de locuitori după anul 1700, creștere
datorată dezvoltării agriculturii și măririi duratei de viață a
locuitorilor continentului. În anul 1900, se atinge cifra de
400 de milioane de locuitori.
În prezent, statisticile consemnează peste 740 de mi-
lioane de locuitori. Europa are o pondere de 10% din
populația lumii, ocupând locul al III-lea, după Asia și Africa.
Creșterea populației europene depinde de evoluția
bilanțului natural al populației și de bilanțul migratoriu.
Bilanțul natural înregistrează valori negative în cele mai
multe state, din cauza unor factori socio-economici care
au determinat ca natalitatea să aibă valori reduse, chiar
dacă valorile mortalității au rămas moderate (datorită
progreselor medicinei și creșterii calității serviciilor me-
dicale în unele state). Bilanțul natural negativ conduce
56
la scăderea numărului locuitorilor europeni, la deficitul
de forță de muncă și la amplificarea fenomenului de
îmbătrânire a populației. Pe de altă parte, scăderea nu-
mărului de locuitori ai Europei este încetinită de creșterea
numărului de imigranți.
Fig. 1. Harta bilanțului natural al populației în Europa
Aplic
✓ Analizează harta din fig. 1. Precizează cinci state cu valori negative și trei state
cu valori pozitive în ceea ce privește bilanțul natural al populației.
Cel mai populat stat european este Federația Rusă, cu
peste 146 mil. loc. Vaticanul, cu peste 800 loc., se află pe
ultimul loc în ceea ce privește numărul de locuitori care
îl populează.
Poziția pe Glob a Europei (în plină zonă temperată) și re-
lieful de câmpie (ce ocupă peste 55% din suprafață) au
determinat ca populația să își găsească spații de locuire
cu ușurință. Se remarcă trei areale intens populate:
y Câmpia Germano-Poloneză, Bazinele Parisului și
Loarei, Bazinul/Câmpia Londrei;
y regiunea limitrofă Mării Mediterane, cu zonele litora-
le ale Italiei, Greciei, Franței, Spaniei și Câmpiilor Ara-
gonului, Padului, Traciei;
y Europa cuprinsă între zonele muntoase hercinice
și alpine, respectiv, Culoarele/Văile Rhon, Rin-Main,
Podișul Elveției, Podișul Bavariei, Podișul Boemiei, Ba-
zinul Vienei.

În ceea ce privește densitatea populației, cele mai mari
valori sunt înregistrate în Monaco (peste 16.000 loc./km²),
Vatican și Malta. Sub 50 loc./km² se regăsesc în
Belarus, Muntenegru, Letonia, Estonia, Suedia, Finlanda.
În Islanda, se înregistrează peste 2 loc./km².
Fig. 2. Harta densității populației în Europa (loc./km²)
Din punct de vedere etnic, populația se compune din:
y populație indigenă (națiunea majoritară): ruși (doar
populația de la vest de Urali), germani, englezi, fran-
cezi, italieni, ucraineni, spanioli, polonezi, români;
y minorități: grupuri etnice diferite de națiunea ma-
joritară, cum ar fi maghiarii din România, Slovacia și
Serbia, rușii din Republica Moldova și Ucraina;
y imigranți: cetățeni care și-au părăsit statele de origi-
ne din motive economice, politice, militare (Afganis-
tan, Siria, Nigeria), religioase (Pakistan) sau de sărăcie
extremă (Somalia, Sudan).
Dezvoltarea economică a unor țări și creșterea continuă
a populației urbane (consecință a modernizării indus-
triei și rețelei de comunicații) au accentuat mobilitatea
populației sub formă de migrație. La nivelul continen-
tului, au existat migrații interne sau deplasări în inte-
riorul statelor (exodul rural sau, în Italia, afluxul dinspre
regiunea Mezzogiorno spre nordul dezvoltat industrial)
și migrații externe (internaționale), având cauze econo-
mice, politice ori sociale.
În Europa există trei mari familii de limbi indo-europene:
y romanice, vorbite în Portugalia, Spania, Franța, Italia,
România etc.;
y germanice, vorbite în Germania, Austria, Marea Brita-
nie, Elveția, Norvegia, Suedia etc.
y slave, vorbite în Bulgaria, Serbia, Ucraina, Federația
Rusă, Polonia etc.
Europa – identitate geografică
Pe lângă aceste familii, se mai vorbesc limbi fino-ugrice
(Ungaria, Finlanda), limba greacă (Grecia, Cipru) și alte
limbi indo-europene (albaneza, letona, lituaniana, irlan-
deza). Cel mai des vorbită limbă în spațiul european este
rusa, urmată de germană, franceză, italiană, spaniolă etc.
Fig. 3. Harta limbilor vorbite în Europa
Aplic
✓ Precizează numele statelor în care se vorbește limba germană.
Cea mai răspândită religie din Europa este creștinismul
(2/3 din totalul populației), care cuprinde cultele ortodox
(cu procente mari în Grecia, Rusia, Ucraina, România, Ser-
bia), romano-catolic și greco-catolic (Spania, Portugalia,
Franța, Italia, Polonia etc.) și protestant (Suedia, Norve-
gia, Danemarca, Finlanda, Islanda etc.). Sunt înregistrate
și cultele neoprotestante (baptist, penticostal, adventist
etc.). În Albania și Bosnia-Herțegovina, predomină religia
islamică. Numeroși locuitori, din mai multe state europe-
ne, se declară atei sau cu religie nedefinită.
Diversitatea culturală europeană presupune recu­noaș­
terea și acceptarea diferențelor culturale de pe continent.
Diferențele culturale se manifestă prin diversitatea limbii,
artei, muzicii, credințelor religioase, structurii sociale etc.
În acest sens, din 1985 s-a lansat proiectul ,,Capitală Euro-
peană a Culturii” pentru a evidenția bogăția și diversita-
tea culturilor popoarelor europene în peste 60 de orașe.
57
 Unitatea 3
Lecția 7
Mari orașe europene
Știu
y Orașele sunt așezări umane cu un număr mare de locuitori, cu dotări edilitare
și funcții socioeconomice importante, care se clasifică după mai multe criterii:
poziția geografică, vechimea existenței lor, numărul de locuitori, ocupațiile prin-
cipale ale acestora etc. Civilizațiile care s-au dezvoltat în Europa au deteminat
extinderea orașelor în teritoriu și au dus la apariția unor noi forme urbane.
Aplic
✓ Analizează harta politică a Europei și notează în caiet 5 orașe-capitală. Care
oraș este situat la cea mai mare latitudine nordică? Dar la cea mai mică lon-
gitudine vestică?
Primele orașe europene au apărut în mileniul al II-lea î.H.,
în bazinul Mării Mediterane, în Insula Creta (Cnossos, a) și
în Grecia antică (Corint, b, Atena, c), numite orașe-state.
Grecii înființează colonii și pe țărmul Mării Negre: Histria
(d), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanța).
În perioada romană, orașele europene cunosc o
mare dezvoltare datorită progreselor din arhitectură și
construcții: străzi pietruite, piețe centrale (numite agora
sau forum), canalizare, băi publice.
În această perioadă istorică, se dezvoltă orașe precum
Roma, Constantinopol, Marsilia și o serie de colonii și mu-
nicipii în Dacia.
Multe dintre orașele europene au fost reconstruite pe
ruinele orașelor romane (Londra, Paris, Viena), lucru care
demonstrează cunoașterea de către romani a condițiilor
naturale din regiunile geografice respective (relief, hidro-
grafie etc.).
a b
c d
58
Aplic
✓ Identifică pe harta României două orașe care își păstrează denumirea lor din
perioada Antichității.
Evul Mediu a dus la dispariția multor orașe. Au continuat
să existe doar acelea fortificate (orașele-cetăți), cu den-
sitate mare de clădiri, străzi înguste, situate la intersecția
rutelor comerciale, pe malurile fluviilor și pe țărmuri: spre
exemplu, Strasbourg, Hamburg, Viena, Moscova, iar din
România, Sighișoara, Brașov, Sibiu.
Revoluția industrială a dus la creșterea rapidă a numă-
rului de orașe care, pe lângă funcțiile meșteșugărești
și comerciale, au căpătat și funcții industriale (miniere,
construcții de mașini), culturale, portuare.
Astfel de orașe au apărut, spre exemplu, în Regatul Unit
(Manchester, Birmingham), în Franța (Saint-Étienne, Mar-
silia, Lyon) ori în Germania (orașele Leipzig, Wolfsburg,
Duisburg, Dortmund).
Aspectul marilor orașe europene se află în permanentă
schimbare: au apărut construcții înalte, de 20-30 etaje,
care nu pun în umbră zonele istorice vechi, cu palate, ca-
tedrale, monumente, grădini și parcuri.
În dezvoltarea orașelor există o etapă de extindere în
imediata lor vecinătate, prin crearea zonelor industriale
pe terenuri libere, a huburilor și parcurilor tehnologice,
a aeroporturilor, cartierelor rezidențiale ori a zonelor co-
merciale și de agrement.
Tradiția urbană a Europei a determinat ca principa-
lul oraș dintr-un stat să aibă rol politico-administrativ
de capitală. Astfel de orașe au devenit puternice centre
naționale de atracție pentru populație (oportunități de
muncă, obiective culturale etc.). Ele au devenit impor­
tante și pentru comunitatea internațională (aici găsindu‑și
sediul instituții cu rang continental sau mondial, spre
exemplu în orașele Bruxelles, Luxembourg-Ville, Viena).
Vechimea orașelor și dezvoltarea lor în teritoriu au de-
terminat conturarea a 79 de aglomerații urbane euro-
pene (Moscova, Londra, Paris etc.) în 27 de state (Ger-
mania, cu 16 aglomerații urbane, Rusia, Regatul Unit
etc.), din care fac parte și micile orașe (orașele-satelit)
din vecinătate. Expansiunea teritorială a orașelor a dus
la apariția ariilor metropolitane (Londra, Paris, Roma,
Viena, Praga, Moscova).
Aplic
✓ Completează cu informațiile solicitate fișa care urmează.
 Europa – identitate geografică
Regiunea Statul Capitala Viena, capitala Austriei, cunoscută din Antichitate sub
denumirea de Vindobona, este situată în Bazinul Vienei,
Macedonia de Nord nord-estul țării, pe malurile Dunării. Orașul are peste
Europa Sudică
Malta 1,8 mil. loc. Fostă capitală imperială, Viena este un im-
Irlanda portant centru cultural și politic al Europei Centrale.
Europa Vestică Capitala austriacă deține numeroase clădiri ce aparțin
Portugalia
Patrimoniului UNESCO (centrul vechi, Castelul Schön-
Slovacia brunn, g) și multe suprafețe destinate parcurilor și gră-
Ungaria dinilor (Parcul Prater și Pădurea Vieneză). Este considerat
Europa Estică
Belarus centrul european al muzicii clasice și al operei, printre
Ucraina reprezentanții săi de seamă numărându-se W.A. Mozart și
Johann Strauss. În Viena se află sediul european al ONU,
Islanda cel al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, precum
Europa Nordică
Lituania și sediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Mari orașe europene g
Moscova (e), capitala Rusiei, este situată pe Râul Moscova,
la 156 m altitudine. Orașul este datat din Evul Mediu și are
o populație de peste 20 mil. locuitori. Capitala rusă este un
major centru politic, economic, cultural, științific, financiar
și de transport (5 aeroporturi internaționale, 9 gări princi-
pale, 4 porturi care leagă orașul de 4 mări, cel de-al doilea
metrou ca adâncime din lume, cu 185 de stații).
Paris (f), supranumit și ,,Orașul luminilor”, este capita-
la Franței. Situat pe Fluviul Sena, în Bazinul Parisului,
având peste 2 mil. de locuitori (aria metropolitană are
circa 12 mil. loc.), Parisul este de 1.000 de ani cel mai
mare oraș al lumii occidentale. Aici se află 2 aeropor-
turi internaționale, 6 gări în care opresc și TGV-uri (Train
à Grande Vitesse), cel mai cunoscut Eurostar, care asi-
gură legătura cu Regatul Unit, Belgia, Regatul Țărilor de
Jos, Germania și nodul principal al unei vaste rețele de
autostrăzi. Anual, orașul primește peste 17 mil. de per-
soane, fiind cel mai vizitat oraș european. În aglomerația
urbană, un punct popular de atracție este parcul de
distracții Disneyland. În Paris se află sediile unor organis-
me internaționale (UNESCO, OCDE). Copenhaga, capitala Regatului Danemarcei, se impune,
Roma, capitala Italiei, datează din Antichitate (capitală a la fel ca toate celelalte capitale nordice, prin indicatori su-
Imperiului Roman). Nucleul antic al orașului este conser- periori privind calitatea vieții. Orașul are o poziție strategi-
vat în zona centrală. Situat pe Fluviul Tibru, dominat de că la Marea Baltică și o populație de peste 1, 8 mil. loc. Ca-
cele ,,șapte coline”, Roma are o populație de peste 2 mil. pitala daneză este un oraș cu o istorie bogată, fascinantă,
loc. (cu 4 mil. loc. în aria metropolitană). Orașul este vestit care a crescut de-a lungul secolelor, fiind în prezent un
pentru arhitectura renascentistă și barocă (spre exemplu, important centru de afaceri, de artă, cultură și educație.
Monumentul Național Vittorio Emanuele al II-lea, cunos- Orașul găzduiește numeroase companii de tehnologie
cut și sub numele de Altarul Patriei, h). Într-un cartier al (Microsoft) și de servicii (Amazon), fiind, în același timp,
Romei se află și cel mai mic stat din lume, Vatican (stat un semnificativ centru de cercetare și de dezvoltare. Par-
enclavă). cul de distracții Tivoli (i) atrage numeroși turiști.

e f h i

59
 Unitatea 3

Resursele naturale

Lecția 8
Valorificarea acestora
Conexiuni
În anul 1787, Carl Axel Arrhenius (a), locotenent și chimist amator, a desco- a b
perit într-o carieră de lângă satul Ytterby (Scandinavia) o piatră ciudată, ma-
sivă și neagră, pe care a botezat-o ytterbită (b). În carieră se afla și un mineral
brun, numit yttria, care conține patru elemente rare: yterbiu (utilizat astăzi
pentru producerea de electrozi și lasere), terbiu (folosit pentru producerea
de cipuri pentru microprocesoare), erbiu (folosit pentru producția de lasere
medicale) și ytriu (folosit pentru realizarea fosforului pentru leduri). Astfel,
această localitate a ajuns locul cu cele mai multe descoperiri din domeniul
chimiei.

Știu
y Pe planeta noastră există o mare varietate de re- Fig. 1. Harta resurselor naturale ale Europei
surse naturale, exploatate de către oameni de-a
lungul istoriei.
y În imaginea de mai jos sunt reprezentate cinci
tipuri de producere a energiei. Precizează pentru
fiecare tip de centrală materia primă utilizată,
un avantaj și un dezavantaj al utilizării acesteia
și regiuni sau țări de pe Glob care pot fi potrivite
pentru amplasarea unor astfel de centrale.

Aplic
✓ Observă harta din fig. 1. Rezolvă cerințele date. 4. În ce regiune a Europei predomină zăcămintele de marmură? Ce tip de rocă
1. Identifică resursele energetice și minerale. este marmura, după modul de formare?
2. Care sunt țările europene cu zăcăminte importante de resurse energetice? 5. În ce țări există zăcăminte de uraniu? Care este utilizarea acestui minereu?
3. Care sunt statele cu importante resurse de sare? Numește principalele utilizări
ale acestei resurse minerale.

60

Investighez
✓ Documentați-vă și găsiți informații și imagini despre sculpturile în marmură
ale lui Michelangelo Buonarroti, unul dintre cei mai cunoscuți artiști italieni
ai tuturor timpurilor. Cum se numește marmura în care a sculptat?
✓ Căutați pe internet informații despre una dintre carierele din România în care
se exploatează marmura.
Vreau să știu mai mult
Cu roci și structuri din aproape toate perioadele geologice,
Europa deține o mare varietate de resurse utile. Unele
dintre acestea, exploatate încă din Epoca Bronzului, sunt
epuizate, pe când altele au fost exploatate și consumate
începând abia de la Revoluția industrială.
Resursele litosferei sunt reprezentate de substanțe mi-
nerale, combustibili fosili și roci de construcții. Rezervele
cunoscute de petrol și gaze naturale sunt insuficiente
pentru cerințele în creștere ale Europei.
Rusia europeană deține marele câmp Volga-Ural, iar Nor-
vegia, Țările de Jos și Regatul Unit extrag gaze naturale și
petrol din platforma continentală a Mării Nordului (a). Zăcă-
mintele de cărbune sunt situate în bazinul Ruhr din Germa-
nia, bazinul Sileziei din Europa Centrală (b), bazinul Donbas
din Ucraina, cu utilizări în siderurgie și termoenergie.
a b
Aplic
✓ Completează aritmogriful care urmează. Pe verticala A-B, vei descoperi
numele unei sticle speciale, care este obținută prin prelucrarea nisipului și
folosită la fabricarea lentilelor sau a unor obiecte de lux.
A 1. În urma prelucrării acestei roci de construcții, se obține ciment, var sau ipsos.
1
2
3
4 4. Cunoscută resursă gastronomică a Oceanului Planetar, din categoria căreia fac
5 T
6 5. Resursă energetică exploatată și din platformele continentale ale mărilor.
7 6. Fostă denumire pentru „Țara morilor de vânt”.
B 7. Energia vântului.
Europa – identitate geografică
Resursele hidrosferei continentale și marine sunt utilizate
pentru igienă și activități gospodărești, în agricultură (pen-
tru irigații), în procese de producție industrială.
Hidroenergia a fost dezvoltată în mod semnificativ acolo
unde precipitațiile și formele de relief oferă oportunități
pentru construirea barajelor de acumulare, ca în Europa
de Nord și Alpină și în sud-vestul Federației Ruse.
Centralele maremotrice valorifică diferența de înălțime
între fluxul și refluxul oceanelor, condiții favorabile fiind
în Franța (cu prima centrală de pe Glob, La Rance, în anul
1967) și în Regatul Unit.
Atmosfera, prin compoziția și caracteristicile sale fizice, re-
prezintă o inepuizabilă resursă.
Energia solară este o resursă regenerabilă, folosită pen-
tru a genera electricitate prin centrale sau să încălzească
clădiri. Ele sunt răspândite pe întregul continent: Spania
(unde, începând din anul 2020, funcționează cel mai mare
parc solar ca putere instalată din Europa), Franța, Portuga-
lia, Grecia și Germania (lider în ceea ce privește cea mai
mare putere instalată în panouri fotovoltaice).
Din secolul al IX-lea, morile de vânt s-au răspândit în Euro-
pa. În prezent, se folosesc turbine eoliene pentru produ-
cerea de energie electrică. Cele mai mari parcuri eoliene
din Europa se află în Regatul Unit (din anul 2022, Hornsea
Project 2, cel mai mare parc eolian de pe continent), Re-
gatul Țărilor de Jos (Parcul eolian Borssele (c), Danemarca,
Norvegia, Suedia și România. Parcul Fântânele-Cogealac
din județul Constanța este al treilea cel mai mare parc eo-
lian onshore de pe bătrânul continent.
c
2. Se obține prin prelucrarea lemnului, stufului sau chiar a paielor.
3. Se obține prin rafinarea petrolului.
parte crabii, creveții sau homarii.
61
 Unitatea 3

Activitățile economice

Lecția 9
Agricultura, industria, serviciile
Știu a b c

y Totalitatea activităților întreprinse de oameni pentru obținerea bunurilor ne-

cesare existenței noastre poartă denumirea de economie.
y Observă imaginile alăturate. Numește fiecare ramură de activitate economi-
că reprezentată în ilustrații. d e f

Vreau să știu mai mult

Europa a fost prima dintre marile regiuni ale lumii care a
dezvoltat o economie modernă, bazată pe o agricultură
comercială, pe dezvoltarea industrială și pe furnizarea de g h i
servicii specializate.
Modernizarea economiei europene a fost influențată de LAPTE Recepție

factori cum ar fi: poziția geografică, clima, resursele de

materii prime, rețeaua hidrografică, progresul tehnico-
științific, resursa umană calificată, piața de desfacere, sis-
temul de transport. Cu toate acestea, un rol important
l-a avut expansionismul colonial. Europa de Vest a fost și
a rămas motorul economiei europene. De la prăbușirea
Uniunii Sovietice, în anul 1991, Europa de Est a trecut de
la guverne comuniste la guverne democratice, cu eco-
nomii de tip capitalist, unele țări făcând tranziția mai ușor
decât altele, fiind acceptate în UE.
Terenurile arabile din Europa acoperă mai puțin de o tre-
ime din suprafața totală a continentului, valorile variind
foarte mult de la un stat la altul. Industrializarea și urba-
nizarea tind să pună în umbră faptul că spațiul european
este un mare producător de cereale, uleiuri vegetale, fibre
textile, fructe și produse animaliere, acesta aflându-se în
topurile mondiale în ceea ce privește culturile de orz, se-
cară, cartofi, ovăz, grâu, măslini sau floarea-soarelui.

Cultură viticolă, Toscana, Italia Cultură de măslini, Spania Cultură de grâu, Ucraina Crescător de oi, Muntenegru

Aplic Investighez
✓ Analizează graficul din fig. 1. Precizează trei factori care determină pro­duc­ Oamenii consumă brânzeturi de aproximativ 4.000 de ani, însă europenii sunt
țiile ridicate de cereale din Franța, Ucraina și Rusia. de-a dreptul îndrăgostiți de aceste preparate. Dacă ești iubitor de brânzeturi,
ți-am pregătit un platou cu tot felul de sortimente din întreaga Europă. Din
140
120 Spania până-n Cipru, am adunat opt dintre cele mai populare brânzeturi de
Fig. 1 100 pe continent, respectiv: Roquefort, Emmental, Halloumi, Săveni, mascarpone,
milioane tone

80
Principalele state 60
Cheddar, Gouda și feta. Clasa se împarte în opt grupe, fiecare dintre ele fiind
producătoare 40 formată din 3-4 elevi. Fiecare elev va primi câte o sarcină în cadrul grupei, unul
de cereale (2022) 20 va căuta informații despre țara de origine, animalul de la care provine laptele
0
utilizat în procesul de fabricație, altul – despre aromele lor, iar un altul – despre
sia

ța

ia

ia

ia

ria

lia

ia
in

ni
an

ân

an

ar
an

Ita
ga
Ru

ra

lo

lg
rm

Sp

cum putem să le folosim în bucătărie.

Fr

Po
Uc

Un

Bu
Ro
Ge

62
 Europa – identitate geografică
Accesul la materii prime, resurse umane și financiare, Fig. 2. Harta regiunilor industriale ale Europei
prezența căilor de comunicație au determinat dezvolta-
rea de-a lungul timpului în Europa a unor regiuni indus-
triale. Acestea se găsesc în Regatul Unit și în Germania.
Zona Rinului, coridorul care unește portul Rotterdam din
Țările de Jos cu Elveția, prin valea Râului Rin (a), este nu-
cleul comercial al Europei. Din această regiune, producția
industrială ajunge în porturile de la Marea Nordului și
Marea Mediterană, de unde este direcționată și către alte
continente.
a

Aplic
✓ Analizează harta din fig. 2.
a. Care sunt factorii-cheie care fac din Europa un pol de putere mondială?
b. Identifică statele europene cu importante regiuni industriale.
c. Precizează trei factori care pot determina apariția regiunilor industriale.
d. Ce tipuri de regiuni industriale cunoști?
Transporturile joacă un rol vital în societate și în econo-
mie, calitatea vieților noastre depinzând de un sistem de
transport eficient și accesibil. Continentul european dis-
pune de cel mai diversificat, dens și complementar sistem
de transport de pe Glob. Călătoriile, realizate în scopul
recreerii, odihnei sau afacerilor, fac din țările europene în
mod constant o destinație turistică de top a lumii.
Investighez
O gamă largă de industrii ușoare (care produc bunuri nedurabile) se găsește
în toată Europa. Fiecare țară europeană este cunoscută pentru bunuri care îi
sunt specifice. Documentează-te, apoi notează în caiet trei produse specifice
uneia dintre țările Europei.
Europa deține un procent mare din comerțul mondial.
Acesta este influențat de poziția centrală a continentului,
în emisfera nordică, dens populată, deservită de sisteme
de transport fiabil și de o industrie diversificată.
Portul Rotterdam Eurotunelul

Aplic
✓ Formați grupe de elevi. Fiecare grupă primește o temă cu o anumită Aeroportul Heathrow, Londra TGV (Franța)
re­giune/țară europeană, apoi va formula trei afirmații despre obiective turis­
tice din țara/regiunea respectivă, din care una este falsă. Celelalte grupe tre-
buie să ghicească afirmația falsă.

Investighez
A. Afirmațiile de mai jos sunt despre țări europene. Citește fiecare indiciu și scrie
în caiet numele țării respective.
1. Nu am putut vedea Zidul Berlinului (demolat în anul 1990), dar am vizitat
faimosul castel Neuschwanstein.
2. Am vizitat Palatul Versailles, fost domeniu regal de vânătoare, iar la Luvru
am avut întâlnire cu Venus din Milo și Mona Lisa.
3. Am trecut pe lângă Palatul Buckingham. În Greenwich, am reușit să-mi așez
picioarele în cele două emisfere terestre. Nessie, monstrul din Loch Ness, era
în vacanță când am vizitat această țară.
4. M-am întâlnit cu Mica Sirenă, amplasată pe o stâncă la malul mării, în
semn de omagiu pentru Hans Christian Andersen.
5. M-am odihnit la poalele Vezuviului și am aruncat o monedă în Fontana di
Trevi în drum spre Colosseum.
6. Am citit cartea lui Alexandru Mitru, am ajuns la Sălașul Zeilor, pe Muntele
Olimp, iar mai apoi am urcat pe Acropole.
B. Imaginează-ți o croazieră în sudul Europei. Pornești din portul Constanța spre
Strâmtoarea Gibraltar. Caută în Atlasul școlar trei strâmtori prin care ai traversa din-
tr-o mare în alta și cinci porturi maritime din țări diferite în care ai putea face escală.

63
 Statele Europei • Cărți de identitate

64
A-L
 M-V

Statele Europei • Cărți de identitate

Rembrandt, Răpirea Europei, pictură în ulei (1632)

65
 I. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos. Completează spațiile libere cu
clasa a V-a
Recapitulare
informațiile corecte.
1. La est, limita Europei față de Asia este dată de Munții ... .
2. Marea Neagră comunică cu Marea Marmara prin Strâmtoarea ... .
3. Vârful Mont Blanc, cu o altitudine de 4.807 m, se găsește în Munții ... .
4. Munții Pădurea Neagră sunt de origine ... .
Știu din
5. Vulcani stinși se găsesc în vestul Carpaților ... .
6. Râul Pad se varsă în Marea ... .
7. Dunărea izvorăște din Munții ... .
8. Lacul Sfânta Ana este de origine ... .
9. Statul San Marino este localizat în Peninsula ... .
10. Munții ... sunt considerați cei mai înalți din Europa, cu o altitudine de
5.642 m.
II. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos, apoi citește-le cu atenție. Notează în
dreptul fiecărui enunț A (adevărat) sau F (fals).
1. Țărmul marin format prin pătrunderea apei mării pe văile largi ale râurilor
dintr-o regiune muntoasă, cu culmi perpendiculare pe linia țărmului, este
specific Mării Negre.
2. Munții Ural s-au format în orogeneza hercinică.
3. Etna este un vulcan stins situat în Peninsula Italică.
4. Câmpia Padului este o câmpie de acumulare, situată la poalele Munților
Alpi.
5. Fluviul Vistula se varsă în Marea Nordului.
6. Geneva este un lac de calotă glaciară, situat în Munții Carpați.
7. În Peninsula Iutlanda predomină un climat temperat oceanic.
8. Podzolurile, soluri puțin fertile, se formează sub pădurile de conifere.
9. Dezmembrarea URSS (Uniunii Sovietice) a dus la apariția a 10 state noi.
10. Elveția este o țară continentală.
Lacul Sfânta Ana
66
III. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmațiile de mai jos.
Indicație: este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Importante zăcăminte de cărbune se exploatează în bazinul Ruhr în:
a. Cehia; b. Germania; c. Polonia; d. Rusia.
2. Importante zăcăminte petrolifere se exploatează din platforma continentală
a mării:
a. Adriatice; b. Baltice; c. Ionice; d. Nordului.
3. Culturile de viță-de-vie sunt specifice în:
a. Italia; b. Irlanda; c. Letonia; d. Norvegia.
4. Statul cu cea mai mare populație din Europa este:
a. Federația Rusă; b. Franța; c. Germania;
d. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
5. Face parte din regiunea geografică a Europei de Vest:
a. Elveția; b. Estonia; c. Regatul Țărilor de Jos d. Slovenia.
6. După forma de guvernământ, este o monarhie:
a. Portugalia; b. Slovacia; c. Slovenia; d. Spania.
7. Este un areal intens populat:
a. Câmpia Est-Europeană; b. Câmpia Finlandei;
c. Insula Irlanda; d. Valea Rinului.
8. Franceza este o limbă:
a. germanică; b. fino-ugrică; c. romanică; d. slavă.
9. Sunt de origine caledoniană Munții:
a. Caucaz; b. Dinarici; c. Grampian; d. Pirinei.
10. Traversează Câmpia Germano-Polonă fluviul:
a. Elba; b. Nipru; c. Nistru; d. Pad.
IV. Scrie în caiet răspunsurile la următoarele cerințe:
a. Prezintă trei argumente care explică densitatea redusă a populației în Insula
Islanda.
b. Prezintă două cauze care determină valori ridicate ale densității populației
în statele Europei vestice.
c. Precizează două tipuri de energie alternativă utilizată în statele europene.
d. Precizează un factor care favorizează dezvoltarea vegetației de stepă în sud-
estul Europei.
e. Explică prezența vulcanilor activi în Europa sudică și menționează două
exemple.
f. Precizează două culturi agricole specifice statelor Europei mediteraneene și
notează două state în care aceste culturi agricole au o pondere însemnată.
g. Prezintă un argument pentru a demonstra influența reliefului asupra climei
Europei.
Valea Rinului, castelul Rheinstein
I. Notează în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre III. Completează în caiet enunțurile date cu răspunsurile corecte:
afirmațiile de mai jos. 1. Extremitatea nordică a Scandinaviei prezintă o climă ... .

Evaluare
1. Este considerat cel mai mare din Europa, după lungime, debit și suprafața
2. Este supranumit și „Orașul luminilor”: ... .
bazinului hidrografic, fluviul:
a. Don; b. Dunărea; c. Nipru; d. Volga. 3. Țărmul dalmatic este specific Mării ... .
2. Dunărea străbate, în cursul mijlociu, orașul-capitală: 4. Arhipelagul Baleare aparține statului ... .
a. Belgrad; b. Berlin; c. Kiev; d. Roma. 5. Gura de vărsare a Fluviului Tamisa, cu aspect de golf alungit, se numește ... .
3. Este de origine tectonică lacul: 6. Vulcanul activ Hekla se găsește în Insula ... .
a. Balaton; b. Como; c. Geneva; d. Ladoga.
7. Copenhaga este capitala Regatului ... .
4. În insula Sicilia predomină o climă:

Total: 90 de puncte. Primești din oficiu 10 puncte.

II. 15 puncte
I. 20 de puncte III. 30 de puncte
a. subtropicală; b. temperat continentală; 8. Statul Muntenegru se găsește în Peninsula ... .
c. temperat oceanică; d. temperat rece. 9. Bazinul carbonifer Ruhr se găsește pe teritoriul ... .
5. În zonele de stepă și silvostepă se găsesc cele mai fertile soluri, numite: 10. În Albania predomină religia ... .
a. brune de pădure; b. cernoziomuri; c. podzoluri; d. terra rosa.
6. În urma dezmembrării R.S.F. Iugoslavia, a apărut statul:

a. Albania; b. Bulgaria; c. Cehia; d. Croația.
7. Este considerat cel mai mic stat din Europa:
a. Liechtenstein; b. Malta; c. Monaco; d. Vatican.
8 . Centrala mare motrică La Rance valorifică diferența dintre flux și reflux în:
a. Franța; b. Germania; c. Italia; d. Rusia.
9. Cultura măslinului este specifică statului:
a. Elveția; b. Germania; c. Spania; d. Ucraina.
10. Ca formă de guvernământ, este o teocrație:
a. Elveția; b. Slovenia; c. Suedia; d. Vatican.
II. Realizează în caiet asocierea statelor Europei, precizate în coloana A, cu regiu-
nile în care acestea sunt situate, menționate în coloana B.
Model: 7-f
IV. 25 de puncte
IV. Analizează harta din fig. 1. Răspunde la cerințele care urmează.
1. Identifică:
a. articulațiile țărmurilor marcate cu literele a, b, c și d;
b. unitățile de relief montane, marcate cu literele A, B, C, D și E;
c. râurile/fluviile marcate cu cifrele 1, 2, 3, 4 și 5.
2. Precizează:
a. în ce orogeneze s-au format munții identificați la subpunctul 1b;
b. tipul de țărm specific în vestul peninsulei unde se găsește unitatea mon-
tană marcată cu litera A;
c. tipul de climă specific arealului marcat pe hartă cu litera d.
3. Explică prezența vulcanismului în insula marcată pe hartă cu litera a.

A B Fig. 1
1. Belarus
a. Europa de Nord
2. Bulgaria
b. Europa Centrală
3. Egipt
c. Europa de Est
4. Irlanda
d. Europa de Sud
5. Norvegia
e. Europa de Vest
6. Germania

Lacul Geneva

67
 Unitatea 3

Lecția 10
Uniunea Europeană

Aplic

Dunărea, cel mai lung fluviu Mont Blanc (cu o altitudine de 4.807 m), cel mai Zuidplaspolder (Regatul Țărilor de Jos), cel mai
al Uniunii Europene înalt vârf muntos din Uniunea Europeană jos punct din UE (7 m sub nivelul mării)

68
 Europa – identitate geografică
Știu
✓ Analizează harta de la pagina 68. Precizează:
y regiunile geografice europene ocupate de statele membre UE;
y statele vecine României care sunt membre ale Uniunii Europene.

GEOforum
✓ IntrareaRomâniei în Uniunea Europeană a adus țării noastre foarte multe
avantaje. Care sunt acestea? Robert Schuman Jean Monnet Tratatul de la Roma

Vreau să știu mai mult

Uniunea Europeană: identitate geografică
Suprafață: peste 4 mil. km2
Populație: aprox. 448 mil. locuitori
Densitatea medie a populației: aprox. 106 loc./km2
Număr de limbi vorbite: 24

Scurt istoric al Uniunii Europene

După Al Doilea Război Mondial, politicienii europeni
și‑au propus construirea unei grupări de state care să asi-
gure pace și prosperitate în Europa. Arhitecții proiectului Semnarea Tratatului de la Roma,
de integrare europeană au fost politicienii francezi Jean într-una dintre sălile muzeului Palazzo dei Conservatori
Monnet și Robert Schuman.
1. În anul 1952, se înființează Comunitatea Europeană După acest moment, organismul european nou creat
a Cărbunelui și Oțelului. Șase țări (Germania, Franța, cunoaște o extindere progresivă: Austria, Finlanda, Sue-
Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, considerate dia aderă în anul 1995.
a fi state fondatoare ale Uniunii Europene) au semnat Cel mai mare val de aderare se înregistrează în anul 2004,
un tratat prin care stabilesc să gestioneze în comun când un număr de 10 state se alătură UE: Cehia, Cipru,
industria cărbunelui și oțelului. Slovacia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Slovenia,
2. În anul 1957, prin Tratatul de la Roma, se extinde Estonia, Malta.
procesul de cooperare la alte sectoare economice. În anul 2007, este rândul României și Bulgariei să adere la
Astfel, se înființează Comunitatea Economică Euro- Uniunea Europeană, fiind urmate în anul 2013 de Croația.
peană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Acordul Schengen, care asigură libera circulație, fără
Atomice (EURATOM). Cele două organisme iau ființă controale la frontiere, a intrat în vigoare în anul 1995.
la 1 ianuarie 1958. În anul 1973, aderă la CEE Dane-
marca, Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlan-
dei de Nord, fiind urmate de: Grecia (1981), Spania și
Portugalia (ambele în 1986).
3. Tratatul de la Maastricht, semnat în anul 1992, con-
stituie actul de naștere al Uniunii Europene.

Maastricht (Regatul Țărilor de Jos) Schengen (Marele Ducat al Luxemburgului)

69
Unitatea 3
În anul 1999, este introdusă moneda euro, astăzi mone- Simboluri ale Uniunii Europene
dă oficială în 20 de țări. Imnul european este un fragment din Simfonia a IX-a,
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord părăsește partea a IV-a („Odă bucuriei”), lucrare a compozitorului
Uniunea Europeană în anul 2020 (proces numit BREXIT), german Ludwig van Beethoven, adoptat ca imn oficial al
la 47 de ani după aderare. UE în anul 1985.
În prezent, 8 state sunt candidate pentru obținerea sta-
tutului de membru al Uniunii: Muntenegru, Serbia, Turcia,
Macedonia de Nord, Albania, Ucraina, Republica Moldova,
Bosnia-Herțegovina.

GEOforum
✓ Care considerați că sunt motivele pentru care aceste state își doresc aderarea
la UE?

Instituțiile Uniunii Europene

Parlamentul European (Strasbourg, Bruxelles și Luxem-
burg), în care își desfășoară activitatea 705 europarla-
mentari, are rol legislativ, de control și de stabilire a bu-
getului Uniunii. Ludwig van Beethoven (1770-1827)

Sediul Parlamentului European (Strasbourg)

Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles) asigură reprezen-

tarea intereselor naționale ale statelor membre și coor-
donează politicile UE.
Sediul Consiliului Europei
Comisia Europeană (Bruxelles) coordonează aplicarea
legislației comunitare. Comisia este alcătuită din 27 de
comisari (fiecare țară are câte un comisar desemnat), care
apără interesele Uniunii.
Sediul Comisiei Europene
Ziua Europei este celebrată în fiecare an în data de
9 mai. Aceasta marchează aniversarea momentului isto-
ric reprezentat de „Declarația Schuman” și este dedicată
păcii și unității în Europa.
Drapelul european conține 12 stele (pe fond albastru),
care simbolizează idealurile de unitate, solidaritate și ar-
monie între popoarele Europei. Numărul stelelor de pe
drapel nu are legătură cu numărul statelor membre. Cer-
cul în care sunt dispuse stelele este un simbol al unității.
Mottoul UE este „Uniți în diversitate”. Acesta arată că eu-
ropenii, deși caracterizați printr-o mare diversitate cultu-
rală, sunt uniți sub egida acelorași valori: respect, dem-
nitate umană, libertate, democrație, egalitate, stat de
drept, respectarea drepturilor omului.
Moneda euro a devenit un veritabil simbol al siguranței
și unității europene.

70
 Europa – identitate geografică
Aplic GEOplus
1. Identifică pe harta Uniunii Europene: ✓ A fi cetățean european înseamnă a beneficia de toate lucrurile majore: un
y statele fondatoare; continent pașnic, cea mai mare economie a lumii, libertatea de circulație.
(https://op.europa.eu)
y statele candidate.
✓ În 2012, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace.
2. Care consideri că sunt motivele pentru care UE s-a extins și își propune să se
extindă în viitor? ✓ Dintre cei 705 membri ai Parlamentului European, 33 sunt ai României.

UE
2023 Austria Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia

Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda

Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Polonia Portugalia

România Ţările de Jos Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria

Sediul Comisiei Europene

Vocabular
Spațiul Schengen: spațiul geografic al UE în care nu se efectuează controale
la frontierele interne ale statelor membre ale Acordului Schengen.
Declarația Schuman: propunere realizată de ministrul francez cu același
nume de a crea Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului.
Sediul Parlamentului European
71
 Unitatea 3

Lecția 11
Regatul Spaniei

Fig. 1. Harta fizică a Spaniei

Carte de identitate Vreau să știu mai mult

Numele oficial: Regatul Spaniei A. Cadrul natural
Suprafața: 505.983 km2 Relieful este predominant muntos și deluros.
Altitudinea maximă: 3.481 m (Vf. Mulhacén) Munții, cunoscuți sub denumirile de sierra sau cordillera,
Populația: 47.900.000 locuitori ajung la altitudini de peste 3000 m (Munții Sierra Neva-
Densitatea populației: 95 loc./km2 da și Munții Pirinei), unde este dezvoltat relieful glaciar.
Forma de guvernământ: monarhie constituțională Podișurile sau platourile, numite mesetas, predomină în
Capitala: Madrid partea central-vestică a țării, cu altitudini cuprinse între
100 și 700 m. Cele mai largi câmpii sunt: Câmpia Arago-
Știu nului în nord, traversată de Râul Ebru, și Câmpia Andalu-
ziei în sud-vest, traversată de Râul Guadalquivir.
✓ Analizează harta din fig.1. Precizează despre Spania: Clima este predominant mediteraneeană/subtropicală,
a. poziția geografică pe continent; b. numele peninsulei în care se află; dar pe latura atlantică este temperat oceanică.
c. statele vecine; d. marea și oceanul la care are ieșire.

72
 Europa – identitate geografică
GEOfocus sebit, având în vedere influențele romane (podurile roma-
ne din Ronda și Córdoba), dar și arabe (Palatul Alhambra
✓ Analizează harta din fig. 1 și argumentează de ce la Madrid cantitatea de din Granada). O expresie a intersecției religiilor creștină
precipitații este mult mai redusă decât la Barcelona. și musulmană o reprezintă catedrala-moschee Mezquita
din Córdoba (unul dintre marile centre cultural-științifice
Majoritatea râurilor se varsă în Oceanul Atlantic (Duero, ale Europei medievale).
Tajo și Guadalquivir), iar Ebru în Marea Mediterană, for-
mând o deltă.
Vegetația, fauna și solurile sunt tipic mediteraneene, dar
puternic transformate de om, peisajul fiind dominat de
culturi agricole.

Córdoba: Podul roman și catedrala-moschee

Spania deține locul 2 în lume (după Franța) ca număr de

turiști. Principala regiune turistică este litoralul meditera-
neean (Costa Blanca, Costa Brava, Costa del Sol), la care se
adaugă marile orașe.
Transportul rutier este foarte dezvoltat, țara având cea
mai mare rețea de autostrăzi din Europa (circa 16.000 km
lungime). Spania este una dintre marile puteri navale ale
lumii. Cele mai mari porturi spaniole sunt: Algeciras,
Valencia, Barcelona.
Cultură de măslini, Las Hurdes, Caceres, Spania Comerțul are o pondere semnificativă în economia spa-
Spania deține resurse importante de cărbune (Munții niolă. Țara exportă mașini, autovehicule, fructe și legume
Cantabrici și Sierra Morena), metale feroase și neferoase. și importă în special combustibili (petrol).
B. Populația. Marile orașe
Cele mai mari densități ale populației se înregistrează
Aplic
în zonele litorale, în cele două câmpii importante și în ✓ Analizează harta de mai jos. Identifică și apoi notează în caiet:
jurul capitalei, Madrid. Natalitatea este redusă (7,6‰),
1. unitățile de relief marcate cu litere de la A la D;
populația fiind îmbătrânită. Bilanțul natural este mic (-2‰,
cf. ONU), creșterea numerică a populației bazându‑se 2. râurile marcate cu numerele 1 și 2;
pe un bilanț migratoriu mare. 3. orașele marcate cu numere de la 3 la 6.
Limba vorbită este spaniola (castiliana), dar există și alte
dialecte sau limbi, precum basca și catalana.
Gradul de urbanizare în Spania este ridicat (peste 80%),
cele mai importante orașe fiind Madrid, Barcelona, Valen-
cia, Sevilla, Zaragoza, Málaga, Murcia.
C. Economia
Agricultura se bazează pe cultura plantelor tradiționale
(măslini, viță-de-vie, pomicultură, mai ales citrice, dar și
leguminoase și cereale).
Pescuitul deține un loc important, Spania având una din-
tre cele mai mari flote de pescuit (Vigo, A Coruňa, Cádiz,
mari porturi pentru pescuit).
Industria energetică se bazează pe surse clasice (ter-
moenergie), dar și pe energie solară și eoliană. Dintre
celelalte ramuri industriale se remarcă: industria navală
(Valencia, Barcelona, Bilbao, Vigo, Cádiz) și industria au-
tovehiculelor. Spania are tradiție în industria materialelor
GEOplus
de construcții (ceramică). ✓ Imnul național al Spaniei nu are versuri.
Turismul este unul dintre motoarele economiei. Spania
✓ Orașul Buñol găzduiește anual festivalul de aruncare a roșiilor „La Tomatina”.
deține un potențial turistic natural și cultural-istoric deo-

73
 Unitatea 3

Regatul Unit al Marii Britanii

Lecția 12
și Irlandei de Nord

Carte de identitate
Numele oficial:
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
Suprafața: aprox. 242.500 km2
Altitudinea maximă: 1.343 m (Vf. Ben Nevis)
Populația: 67.879.000 mil. locuitori
Densitatea populației: 280 loc./km2
Forma de guvernământ: monarhie constituțională
Capitala: Londra

Vreau să știu mai mult

A. Cadrul natural
Relieful este vechi (caledonian și hercinic) și foarte ero-
dat, cu altitudini reduse. De la nord la sud, întâlnim Munții
Scoției, Munții Grampian, Munții Penini, Munții Cambri-
eni, Podișul Cornwall. În sud-estul Angliei, relieful este de
câmpie (Câmpia Londrei).
Clima este temperat oceanică, cu precipitații bogate
tot timpul anului. Este puternic influențată de Curentul
Atlanticului de Nord.

GEOfocus
✓ Marea Britanie are un climat blând, în timp ce alte regiuni situate la aceeași
latitudine (ex.: Câmpia Finlandei) au un climat mai aspru și mai rece.
Fig. 1. Harta fizică a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Cum argumentați acest fapt?

Rețeaua hidrografică este bogată, dar râurile au lungimi

reduse. Cele mai importante sunt Tamisa și Severn, ale
Știu căror estuare au fost prielnice dezvoltării porturilor. În Re-
gatul Unit, există și lacuri tectono-glaciare.
✓ Regatul Unit este cel mai mare stat insular din Europa. Este format din Insula
Vegetația, fauna și solurile sunt caracteristice zonei pă-
Marea Britanie, nordul Insulei Irlanda și mai multe insule mici, formând un
durilor de foioase.
arhipelag.
B. Populația. Marile orașe
y Analizează harta din fig.1. Precizează despre Regatul Unit:
Cea mai mare parte a populației este concentrată în par-
a. poziția geografică pe continent; tea central-sudică a țării (Anglia).
b. numele mărilor la care are ieșire; Natalitatea este redusă, 10,1‰, mortalitatea este de
c. numele strâmtorii care o desparte de Europa continentală (Franța); 9,7‰, fiind o țară îmbătrânită. Legăturile tradiționale cu
fostele colonii (în special India, Pakistan, Bangladesh) au
d. un tip de țărm.
făcut ca Marea Britanie să aibă numeroși imigranți.

74
 Europa – identitate geografică
Gradul de urbanizare este foarte ridicat (peste 90%). GEOforum
Londra este cea mai mare aglomerare urbană (a doua
metropolă ca mărime din Europa) și unul dintre cele mai ✓ În anul 2020, Marea Britanie iese din UE (Brexit). Care credeți că este
mari centre financiare și comerciale din lume. impactul pentru ambele părți?
În Scoția, cele mai importante orașe sunt Glasgow
și Edinburgh (mare centru universitar). Capitala Țării
Galilor este Cardiff, iar a Irlandei de Nord este Belfast.
Alte mari orașe din Anlgia sunt: Leeds, Sheffield, Man-
chester și Liverpool. O mare aglomerare urbană este
Midland (o concentrare de orașe industriale mari, pre-
cum Birmingham – al doilea oraș ca mărime din Regatul
Unit, Coventry, Leicester).
C. Economia
Este una dintre cele mai mari puteri economice ale lu-
mii, în prezent bazându-se pe sectorul de servicii. De-a
lungul istoriei, a fost o mare putere industrială. Aici își are
originea Revoluția industrială.
Resursele naturale ale Marii Britanii sunt formate din
importante rezerve de petrol și gaze naturale (locul III Castel din Scoția
în Europa), exploatate din Marea Nordului. La acestea se
adaugă cărbune (exploatarea s-a diminuat foarte mult), Aplic
fier, sare, potasiu.
Agricultura este intensivă, bazându-se pe creșterea ani- 1. Analizează harta mută de mai jos. Identifică, apoi notează în caiet:
malelor (ovine, printre primele țări în Europa), având în a. unitățile de relief marcate cu litere de la A la D;
vedere suprafețele întinse ocupate cu pășuni și fânețe. b. râurile marcate cu numerele 1 și 2;
Industria energetică se bazează pe termocentrale și c. orașele marcate cu numere de la 3 la 6.
atomocentrale. Țara deține un semnificativ potențial de
energie eoliană. Marea Britanie are o mare tradiție în si-
derurgie (concentrată în porturile Londra, Birmingham,
Glasgow) și în industria constructoare de mașini (Co-
ventry și Manchester). Cu tradiție este și industria textilă
(bumbac: Manchester, Liverpool și lână: Leeds).
Transporturile sunt foarte bine dezvoltate și diversifica-
te. Țara are o densitate mare de autostrăzi și de căi fe-
rate. Eurotunelul (circa 50 km) face legătura cu Europa
continentală (Dover-Calais). Marea Britanie este o mare
putere navală din cele mai vechi timpuri, cele mai mari
porturi fiind Felixstowe și Immingham (la Marea Nordu-
lui), Plymouth, Londra (la Marea Mânecii), Liverpool (la
Marea Irlandei). Aeroportul Heathrow (Londra) este cel
mai mare și mai aglomerat din Europa.

GEOfocus
✓ Londra este deservită de șase mari aeroporturi. Cum vă explicați necesitatea
unui număr atât de mare de aeroporturi?

Turismul cultural-istoric este foarte dezvoltat. Se evi­

den­țiază castelele scoțiene, megaliții de la Stonehenge,
marile orașe, universitățile (Oxford, Cambridge). Se prac-
tică turism montan și balnear-maritim.
Marea Britanie exportă autovehicule, echipamente elec- 2. Regatul Unit are foarte multe teritorii dependente (Birtish Overseas Terito-
tronice, petrol. Exportul serviciilor financiare contribuie ries), și anume, 14. De ce crezi că sunt atât de numeroase?
foarte mult la economia țării.

75
 Unitatea 3

Lecția 13
Germania

Carte de identitate
Numele oficial:
Republica Federală Germania
Suprafața: 357.592 km2
Altitudinea maximă: 2.962 m (vf. Zugspitze/Vf. Trenului)
Populația: 85.887.000 mil. locuitori
Densitatea populației: 240,2 loc./km2
Forma de guvernământ: republică
Capitala: Berlin

În nord se extinde Câmpia Germaniei, parte a Câmpi-

Fig.1. Harta fizică a Germaniei
Știu
✓ Analizează harta de mai sus. Precizează despre Germania:
1. poziția geografică pe continent;
2. numele mărilor la care are ieșire și al unei peninsule cu care se învecinează;
3. statele vecine.
Vreau să știu mai mult
A. Cadrul natural
Relieful Germaniei este variat, dispus în trepte ce cresc
în altitudine de la nord spre sud. În sud, se află Munții
Alpi, care depășesc 2.500 m, având relief glaciar dezvol-
tat. În partea centrală a țării, predomină masive hercinice,
erodate, precum Munții Hartz și Munții Pădurea Turingiei.
Către sud-vest, se află Munții Pădurea Neagră, de aseme-
nea hercinici.
ei Europei de Nord, creată prin eroziunea râurilor și a
ghețarilor. Relieful litoral este alcătuit din țărmuri joase,
cu estuare (Elba) ce favorizează activitățile portuare.
Clima Germaniei este predominant temperată de tran­
ziție între cea oceanică și cea continentală.
Rețeaua hidrografică a țării este bogată, cu râuri impor-
tante la nivel european: Rin, Elba și Dunărea în sud.
Vegetația, fauna și solurile sunt caracteristice zonei pă-
durilor de foioase.
B. Populația. Marile orașe
Cele mai mari valori ale densității populației se înregis-
trează de-a lungul marilor râuri (în special Rin, cu un ma-
xim în regiunea Rin-Ruhr). Natalitatea este redusă (9,2‰),
mortalitatea fiind de 12,5‰. Și în această țară populația
este îmbătrânită, deficitul de forță de muncă rezultat fi-
ind acoperit de numărul foarte mare de imigranți.
Gradul de urbanizare este ridicat (circa 80%), cele mai
importante orașe fiind Berlin, Hamburg, München, Köln.
Cea mai mare aglomerare urbană este Rin-Ruhr, conside-
rată a fi un adevărat megalopolis.
C. Economia
Germania este statul european cu cea mai dezvoltată
economie, bazată pe servicii, dar și pe un sector industri-
al foarte puternic, cu mare tradiție.
Resursele naturale sunt importante: în special cărbuni
(bazinul Ruhr) și metale feroase și neferoase.
Agricultura este modernă, statul german fiind un mare
producător agricol al Europei (grâu, orz, cartofi, creșterea
animalelor: porcine).
Industria energetică se bazează pe termocentrale, țara
dorind ca acestea să fie înlocuite cu surse regenerabile

76
 Europa – identitate geografică
(cum ar fi energia eoliană). Cele mai dezvoltate ramuri
industriale sunt industria metalurgică și cea construc-
toare de mașini (Germania ocupă locul I pe continent la
producția de autovehicule), mai ales în regiunea industri-
ală Rin-Ruhr.

GEOfocus
✓ Precizați factorii care au determinat dezvoltarea regiunii industriale Rin-Ruhr.

Turismul german este foarte dezvoltat mai ales datori-

tă obiectivelor culturale și turistice. Foarte cunoscut este
și festivalul Oktoberfest din München. Turismul montan
este foarte bine dezvoltat în sudul țării.
Canalul Kiel, Beldorf
Comerțul Germaniei înregistrează cel mai mare volum
de exporturi din Europa (și al treilea din lume), statul ger-
man exportând în special bunuri industriale.

Aplic
1. Analizează harta de mai jos. Identifică, apoi notează în caiet:
a. unitățile de relief, marcate cu litere de la A la D;
b. râurile, marcate cu numerele 1, 2 și 3;
c. orașele, marcate cu numere de la 4 la 7.
2. Precizează un argument pentru a explica dezvoltarea aglomerării urbane
Rin-Ruhr.

Berlin

München

Transporturile beneficiază de o infrastructură dezvoltată,

modernă (rețea foarte densă de autostrăzi și căi ferate
de mare viteză). Aeroportul din Frankfurt este una dintre
cele mai aglomerate aerogări din lume. Un trafic mare
de călători înregistrează și aeroporturile din Düsseldorf,
München și Berlin. În orașele Hamburg și Bremerhaven GEOplus
(la Marea Nordului) se află unele dintre cele mai mari
porturi din UE. Germania are cea mai dezvoltată rețea ✓ Canalul Kiel este cel mai lat și mai aglomerat canal din lume.
de canale navigabile: Dunăre-Main-Rin (cea mai scurtă ✓ Rinul înregistrează cel mai mare trafic naval din Europa.
cale navigabilă între Marea Nordului și Marea Neagră),
✓ Duisburg este cel mai mare port fluvial din lume.
Mittelland-Kiel (care leagă Mările Baltică și a Nordului).

77
 Unitatea 3
Lecția 14
Federația Rusă
Fig.1. Harta fizică a Federației Ruse (inclusiv partea asiatică)
Știu
✓ Analizează harta din fig. 1. Precizează despre Federația Rusă:
1. poziția geografică pe Glob și pe continentul european;
2. numele mărilor și oceanelor la care are ieșire;
3. trei țări cu care se învecinează în partea europeană.
Vreau să știu mai mult
A. Cadrul natural
Relieful este predominant jos în spațiul european, iar în
Asia este variat. Câmpia Europei de Est (sau Câmpia Rusă),
cea mai întinsă din Europa, se întinde până la Munții Ural
la est și Munții Caucaz la sud. În interiorul său, apar dea-
luri și podișuri vechi, erodate, cu altitudini reduse: Podișul
Valdai (343 m), Podișul Volgăi (375 m), Podișul Rusiei Cen-
trale (290 m).
Clima este temperat continentală în cea mai mare parte
a teritoriului și temperat rece, subpolară spre nord.
Rețeaua hidrografică este bogată, formată din fluvii mari
(Volga, Ural, Nipru, Don). În partea de nord, întâlnim cele
mai mari lacuri din Europa: Ladoga și Onega, de origine
glaciară.
78
Carte de identitate
Numele oficial:
Federația Rusă
Suprafața: 17.075.400 km2
Altitudinea maximă: 5.462 m (Vf. Elbrus)
Populația: 144.995.000 locuitori
Densitatea populației: 9 loc./km2
Forma de guvernământ: republică federală
Capitala: Moscova
Vegetația, fauna și solurile sunt caracteristice zonei pă-
durilor de conifere (taiga) și de foioase. În sud, este dez-
voltată stepa, iar în nordul extrem este specifică tundra.
Resursele naturale ale Federației Ruse, unele dintre cele
mai importante, sunt distribuite atât în partea asiatică a
teritoriului, cât și în cea europeană: gaze naturale (locul I
în lume), petrol, cărbune, minereuri feroase și neferoase
(Munții Ural). Rusia deține cele mai mari rezerve forestiere
din lume și un imens potențial hidroenergetic.
GEOforum
✓ De ce este considerată Federația Rusă stat european dacă cea mai mare parte
a suprafeței sale este în Asia?
 Europa – identitate geografică
extinsă la două oceane. Cel mai mare port european este
Fig. 2. Federația Rusă Sankt Petersburg, la Marea Baltică. Rețeaua de fluvii, râuri
(partea europeană), și canale navigabile, la rândul ei, este foarte extinsă.
harta fizică
GEOforum
✓ Deși este situată în interiorul țării, Moscova este supranumită portul „celor
cinci mări”. Oare de ce?

Turismul are variate puncte de atracție, printre care se află:

y Munții Caucaz, pentru turismul montan;
y litoralul Mării Negre, cu stațiuni renumite, precum
Soci (gazda Jocurilor Olimpice de iarnă din anul
2014);
y obiective cultural-istorice: Sankt Petersburg (muzeul
Ermitaj), Moscova (Piața Roșie, Catedrala Sfântul
Vasile, Teatrul Bolșoi).
Comerțul este foarte dezvoltat. Federația Rusă exportă pe-
trol, gaze naturale și, în general, materii prime, cereale, fiind
un furnizor-cheie pentru o mare parte a statelor europene.

Aplic
B. Populația. Marile orașe
✓ Analizează harta de mai jos. Identifică, apoi notează în caiet:
Chiar dacă Rusia este cea mai populată țară din Europa,
suprafața întinsă a țării și clima aspră, nefavorabilă locuirii, a. unitățile de relief, marcate cu literele A, B și C;
au determinat valori mici ale densității populației. Bilanțul b. râurile, marcate cu literele a, b și c;
natural are valori negative, populația este îmbătrânită, c. orașele, marcate cu numerele 1, 2 și 3.
iar bilanțul migratoriu este negativ. Gradul de urbanizare
a crescut în ultimele decenii (peste 70%). În mare majo-
ritate, populația este concentrată în partea europeană.
Mo­scova este cea mai mare metropolă din Europa, cu pes-
te 11 mil. locuitori, iar Sankt Petersburg este, de asemenea,
una dintre cele mai mari metropole europene.
C. Economia
Agricultura se bazează pe cultura cerealelor (în special
grâu), Rusia fiind unul dintre marii producători mondiali.
Industria Federației Ruse are câteva ramuri foarte bine
dezvoltate:
y industria energetică dispune de surse variate: termo-
centrale, hidrocentrale (cea mai mare producție de
hidroenergie din Europa, cu mari hidrocentrale pe
Volga și Don) și atomocentrale (prima centrală nu-
cleară din lume);
y industria metalurgică: Rusia este una dintre marile
producătoare de oțel și metale neferoase;
y industria constructoare de mașini: aeronautică,
aerospațială și cea de utilaje industriale;
y industria prelucrării lemnului: țara este un mare pro-
ducător de cherestea, celuloză și hârtie.
Transporturile sunt susținute de o vastă infrastructură
terestră, fluvială și maritimă. Rețeaua de căi ferate este GEOplus
foarte densă în partea europeană. Cea mai lungă cale fe-
✓ Metroul din Moscova este renumit pentru decorațiunile bogate și unice ale
rată din lume (peste 9.288 km) traversează Siberia (Trans-
stațiilor sale (printre cele mai frumoase din lume), dar și pentru adâncimea
siberianul) și asigură legătura cu partea asiatică și cu
foarte mare la care este construit.
China. Transporturile maritime includ o rețea de porturi,

79
 Unitatea 3

Regatul Suediei.

Lecția 15
Regatul Norvegiei. Finlanda
Carte de identitate Carte de identitate
Numele oficial: Numele oficial:
Regatul Suediei Regatul Norvegiei
Suprafața: aprox. 447.425 km2 Suprafața: 384.483 km2
Altitudinea maximă: 2.111 m (Vf. Kebnekaise) Altitudinea maximă: 2.469 m (Vf. Galdhøpiggen)
Populația: 10.565.000 locuitori Populația: 5.526.000 locuitori
Densitatea populației: 24 loc./km2 Densitatea populației: 14 loc./km2
Forma de guvernământ: monarhie constituțională Forma de guvernământ: monarhie constituțională
Capitala: Stockholm Capitala: Oslo

Carte de identitate
Numele oficial:
Republica Finlanda
Suprafața: 338.472 km2
Altitudinea maximă: 1.316 m (Vf. Ridnitsohkka)
Populația: 5.571.000 locuitori
Densitatea populației: 17 loc./km2
Forma de guvernământ: republică
Capitala: Helsinki

Vreau să știu mai mult

A. Cadrul natural
Relieful scandinav este foarte vechi (caledonian). Munții
Scandinaviei, cu altitudini de peste 2.000 m și relief glaci-
ar, sunt coloana vertebrală a Peninsulei Scandinave. Către
Marea Baltică, domină câmpiile litorale joase (Câmpia La-
custră Finlandeză).

Fig. 1. Peninsula Scandinavă, harta fizică

Știu
y Analizează harta din fig. 1. Precizează:
1. poziția geografică a Peninsulei Scandinave în cadrul continentului; Norvegia, ghețarul Briksdale
2. numele mărilor și oceanelor la care aceasta are ieșire;
Clima este temperat oceanică în vest, influențată de Cu-
3. un tip de țărm.
rentul Atlanticului de Nord, temperat rece (cu influențe

80

subpolare) la est și subpolară în extremitatea nordică.
Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu lungime
redusă, dar debite mari. În sud-est, în Finlanda există mul-
te lacuri de origine glaciară.
Vegetația, fauna și solurile sunt caracteristice zonei pă-
durilor de conifere (taiga), iar spre nord – tundrei.
Resursele naturale sunt importante:
y resurse ale subsolului: petrol și gaze naturale exploa-
tate din Marea Nordului (Norvegia: locul al II-lea în
Europa), minereuri feroase (Suedia: locul al III-lea în
Europa), minereuri neferoase (Finlanda);
y resurse de suprafață: păduri, pășuni și potențialul hi-
droenergetic (mai ales în Norvegia și Suedia).
B. Populația. Marile orașe
Alături de Islanda, Peninsula Scandinavă este regiunea
cu cea mai mică densitate a populației (sub 20 loc./km2).
Bilanțul natural are valori pozitive în Norvegia și Suedia,
după o îndelungată perioadă de declin demografic.
Gradul de urbanizare este ridicat (peste 80%). Cel mai
mare oraș este Stockholm (a), unde locuiește cea mai
mare parte a populației Suediei, urmat de Helsinki (b) și
Oslo (c).
a b
C. Economia
Agricultura se concentrează pe creșterea animalelor: bo-
vine, ovine, porcine.
Industria energetică se bazează pe hidrocentrale (Nor-
vegia este singura țară cu aproape 100% energie regene-
rabilă) și atomocentrale (Suedia, Finlanda).
Industria constructoare de mașini este foarte dezvol-
tată în Suedia (industria auto și industria aeronautică).
Finlanda este renumită prin sectorul IT, electronică și
telecomunicații. Norvegia este cel mai mare producător
european de aluminiu și un mare constructor naval.
Europa – identitate geografică
Industria prelucrării lemnului (cherestea și mobilă) este
cea mai dezvoltată din Europa.
Transporturile în cele trei țări nordice:
y predomină transporturile maritime. Porturi impor-
tante sunt: Göteborg, Malmö, Ålesund, Bergen.
y transporturile tereste (rutiere și feroviare) au o rețea
de mică densitate, deși sunt ultramoderne.
Turismul: cel montan, în special sporturile de iarnă, este
foarte dezvoltat mai ales în Norvegia. Se remarcă fiordu-
rile din Norvegia, Laponia (satul lui Moș Crăciun) și turis-
mul cultural-istoric din orașele mari.
Comerțul este foarte dezvoltat. Se exportă petrol și gaze
naturale, echipamente și servicii navale (Norvegia), produ-
se din lemn, autovehicule (Suedia), produse IT (Finlanda).
Aplic
1. Analizează harta de mai jos. Identifică, apoi notează în caiet:
a. unitățile de relief, marcate cu literele A și B;
b. orașele, marcate cu numere de la 1 la 4.
2. În țările nordice, predomină transporturile maritime, în detrimentul celor
terestre (rutiere, căi ferate). Cum explici acest lucru?
GEOplus
✓ Minereul de fier este extras folosind exploziv, apoi rocile zdrobite sunt trans-
portate cu mașini controlate de om de la distanță.
✓ Tunelul Lærdal-Aurland (24,5 km) a devenit când a fost deschis, în anul
2000, cel mai lung tunel rutier din lume.
81
 III. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
clasa a V-a
Recapitulare
afirmațiile de mai jos.
Indicație: este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Constituie actul de naștere al Uniunii Europene Tratatul de la:
a. Berlin; b. Maastricht; c. Paris; d. Schengen.
2. Imnul Uniunii Europene, un fragment din Simfonia a IX-a, partea a IV-a („Odă
Știu din

bucuriei”), a fost scris de compozitorul:

a. Beethoven; b. Mozart; c. Strauss; d. Verdi.
3. Eurotunelul face legătura dintre Regatul Unit și continent pe sub canalul:
a. Corint; b. Gibraltar; c. Kiel; d. Mânecii.
4. Muzeul Ermitaj se află în orașul:
a. Londra; b. Moscova; c. Paris; d. Sankt Petersburg.
I. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos, apoi completează spațiile libere cu 5. Este un oraș cu funcție portuară în Suedia:
informațiile corecte. a. Birmingham; b. Göteborg; c. München; d. Volgograd.
1. Cel mai mare val de aderare la Uniunea Europeană s-a înregistrat în anul ... . 6. Munții Penini se găsesc pe teritoriul:
2. Localitatea Schengen se găsește în ... . a. Italiei; b. Norvegiei; c. Regatului Unit; d. Rusiei.
3. Regiunea turistică Costa Blanca se află în ... . 7. Duisburg, cel mai mare port fluvial din lume, este situat pe fluviul:
a. Don; b. Dunăre; c. Rin; d. Ron.
4. Clima temperat oceanică, cu precipitații bogate tot timpul anului, din Re-
gatul Unit este puternic influențată de Curentul ... . 8. În Regatul Unit există un lac numit:
a. Boden; b. Ladoga; c. Loch Ness; d. Onega.
5. Marile universități europene Cambridge și Oxford se găsesc în ... .
6. Festivalul Oktoberfest se organizează anual în ...
IV. Scrie în caiet răspunsurile la următoarele cerințe:
7. Este port la 5 mări orașul-capitală numit ... .
1. Menţionează trei argumente prin care să susţii afirmaţia: „Londra este unul
8. Vârful Zugspitze (Vf. Trenului), de 2.962 m, este cel mai înalt din statul ... . dintre marile centre comerciale, financiare și culturale ale lumii”.
9. Canalul Kiel leagă Marea Baltică de Marea ... . 2. Precizează două argumente pentru a explica faptul că industria energetică a
10. Aeroportul Heathrow se situează în orașul ... . Norvegiei se bazează pe hidrocentrale.
3. Precizează două argumente pentru a explica situarea Spaniei în fruntea clasa-
II. Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Stabilește dacă sunt adevărate sau mentului la producţia de ulei de măsline.
false. Transcrie-le în caiet, apoi notează în dreptul fiecărui enunț litera A
(adevărat) sau F (fals).
1. Tunelul Lærdal-Aurland (24,5 km) a devenit în anul 2000, atunci când a
fost inaugurat, cel mai lung tunel rutier din lume.
2. Norvegia este cel mai mare producător european de aluminiu și un mare
constructor naval.
3. Altitudinea maximă de 2.469 m (Vf. Galdhøpiggen) se găsește în Munții
Scandinaviei, pe teritoriul Finlandei.
4. Finlanda este o monarhie constituțională.
5. Metroul din Moscova este renumit pentru decorațiunile bogate și unice ale
stațiilor sale (printre cele mai frumoase din lume), dar și pentru adânci-
mea foarte mare la care este construit.
6. Pe litoralul Mării Baltice se găsesc stațiuni renumite, precum Soci (gazda
Jocurilor Olimpice de iarnă din anul 2014).
7. Cea mai lungă cale ferată din lume (peste 9.288 km) traversează Siberia
(Transsiberianul) și asigură legătura Rusiei cu partea asiatică și cu Turcia.
8. În nordul Germaniei se extinde o câmpie, parte a Câmpiei Europei de Nord,
creată prin eroziunea râurilor și a ghețarilor.
9. Cea mai scurtă cale navigabilă între Marea Baltică și Marea Neagră se face
prin canalul Dunăre-Main-Rin.
10. Munții Caucaz se găsesc între Marea Neagră și Marea Caspică.

82
I. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre II. Realizează în caiet asocierea orașelor europene, precizate în coloana A, cu
enunțurile date. statele în care acestea sunt situate, menționate în coloana B.

Evaluare
1. Un sediu al Parlamentului European se află la: Model: 2-f
a. Amsterdam; b. Bruxelles; c. Roma; d. Viena.
2. Se remarcă printr-o densitate foarte scăzută a populației statul membru al A B
Uniunii Europene numit: a. Finlanda
a. Belgia; b. Islanda; c. Finlanda; d. Malta. 1. Hamburg
b. Germania
3. După forma de guvernământ, este o monarhie statul membru al Uniunii 2. Kristiansand
c. Norvegia
Europene numit: 3. Malmö
d. Spania
4. Tampere

Total: 90 de puncte. Primești din oficiu 10 puncte

II. 10 puncte
I. 20 de puncte III. 30 de puncte
a. Italia; b. Franța; c. Norvegia; d. Suedia.
e. Suedia
4. Are un relief predominant montan statul Uniunii Europene numit: 5. Valencia
f. Danemarca
a. Austria; b. Elveția; c. Letonia; d. Regatul Țărilor de Jos.
5. Este o țară dunăreană statul membru al Uniunii Europene din 2004 numit: III. Completează în caiet enunțurile date, cu răspunsurile corecte:
a. Austria; b. Bulgaria; c. Germania; d. Ungaria. 1. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană

6. Ultima țară care a aderat la Uniunea Europeană în anul 2013 a fost:
a. Cehia; b. Croația; c. Danemarca; d. Slovenia.
7. Drapelul european conține stele galbene (pe fond albastru), care simbolizează
idealurile de unitate, solidaritate și armonie între popoarele Europei în număr de:
a. 10; b.12; c.15; d. 27.
8. Grecia este un stat european cu ieșire la Marea:
a. Adriatică; b. Egee; c. Neagră; d. Tireniană.
9. Este membru al Uniunii Europene din 1973 statul insular:
a. Cipru; b. Danemarca; c. Irlanda; d. Malta.
10. Este un stat membru al Uniunii Europene în care se vorbește o limbă slavă:
a. Austria; b. Bulgaria; c. Estonia; d. Ungaria.
IV. 30 de puncte
după 47 de ani de la aderare, în anul ... .
2. Ziua Europei este celebrată în fiecare an în data de ... .
3. Mottoul Uniunii Europene este ... .
4. În vestul Peninsulei Scandinave predomină o climă ... .
5. Bergen este un important oraș cu funcție portuară în ... .
6. În Finlanda predomină lacuri de origine ... .
7. Suedia este despărțită de Finlanda prin Golful ... .
8. Țările scandinave sunt traversate de o paralelă importantă, numită ... .
9. Fluviul Volga este tributar Mării ... .
10. Regiunea Kaliningrad aparține statului ... .

IV. Analizează harta de mai jos. Identifică, apoi notează în caiet:

a. unitățile de relief marcate cu literele A, B, C și D;
b. râurile marcate cu literele a, b, c și d;
c. denumirile vârfurilor marcate cu e și f;
d. orașele marcate cu numerele 1, 2, 3 și 4;
e. denumirea arhipelagului în care este situat orașul marcat cu numărul 5;

83
 Învăț să învăț
Cartolin
e
Cunoștințele noi dintr-o lecție pot fi reținute mai ușor și pentru mai mult timp cu
geogra
ajutorul cartolinelor geografice. fice
Pentru aceasta, este nevoie să urmezi pașii de mai jos.
Exemplu: Unitatea 3, Lecția 11: Spania
Pasul 1: Studiază textul lecției

Știu să folosesc în enunțuri: Știu despre Spania:

y Poziție geografică y Poziția geografică a țării și vecinii ei

y Cadru natural y Forma de guvernământ și capitala
y Activități economice y Formele de relief, clima, apele, vegetația și
y Densitate a populației fauna
y Bilanț natural al populației y Caracteristici legate de populație: densitate,
bilanț natural, limbă vorbită
y Activitățile economice importante
Madrid

Pasul 2: Creează propriile tale cartoline geografice Poziția Economia

1. Decupează dintr-o coală de carton cinci dreptunghiuri egale ca dimensiuni. geografică
2. Pe o față a fiecărui dreptunghi scrie câte un titlu legat de tema lecției (Spania):
a. Poziția geografică; b. Cadrul natural; c. Populația; d. Economia.
Populația
3. Sub titluri lipește imagini reprezentative pentru tema cartolinei (spre exemplu,
natural
o imagine cu un râu al Spaniei, pentru cadrul natural). Cadrul
Nu uita să scrii sub fiecare imagine legenda ei!
4. Pe spatele cartolinelor vei nota idei esențiale despre tema anunțată de fiecare
titlu de mai sus. Poți face acest lucru sub formă de text sau sub formă de
schemă (listă de cuvinte și idei).

Cadrul natural y relief predominant muntos și deluros;

y munți înalți de peste 3.000 m (Sierra Nevada și
Pirinei);
y relief glaciar în zonele muntoase, la altitudini
mari;
y podișuri (platouri) numite mesetas, cu altitudini
între 100 și 700 de metri;
y podișurile: predominante în partea central-

Râul Tajo Munții Pirinei vestică a țării;

y cele mai largi câmpii: Aragonului (nordul țării)
și Andaluziei (sud-vestul țării);
y clima: predominant mediteraneeană/subtro-
picală și temperat oceanică în unele regiuni ale
țării;
y râuri importante: Duero, Tajo, Guadalquivir,
Ebru;
y vegetația și fauna: tipic mediteraneene,
Meseta Câmpia Andaluziei transfor­mate de om în scop agricol.

84
Europa în lumea

Unitatea 4
contemporană

„Calitatea serviciilor publice a fost și

este esențială pentru clădirea încre-
derii în instituțiile din Europa contem-
porană și va rămâne crucială pentru
depășirea provocărilor
actuale și viitoare.”
Tadas Leončikas, director de cercetare,
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea
condițiilor de muncă și viață (UE)
85
 Unitatea 4

Lecția 1
Valori culturale și umane europene
Știu a b

✓ Imaginile alăturate reprezintă repere bine-cunoscute ale culturii europene.

y Asociază fiecare imagine cu o perioadă istorică sau culturală. Precizează
autorii operelor de artă din imaginile c și d.

Vreau să știu mai mult

Europa este un veritabil mozaic de culturi, fiecare având c d
specificul său, dar și aspecte comune.
Valorile culturale și umane europene includ muzee, mo-
numente, opere de artă, orașe istorice, creații literare,
muzicale și audiovizuale, dar și cunoștințe, tradiții, trăsă-
turi lingvistice, religioase și numeroase personalități.
Factorii geografici au influențat mult cultura Europei.
De exemplu, munții Alpi, prin poziția centrală, prin ma-
sivitate și caracterul izolat al unor văi, au favorizat dez-
voltarea unei mari diversități lingvistico-culturale. Elveția
are patru limbi oficiale: franceza, germana, italiana și re-
toromana, aceasta păstrându-se pe unele văi izolate ale
Alpilor. Cultura europeană a evoluat în mai multe etape,
cele mai importante fiind prezentate în fișa de mai jos.

Perioadă Caracteristici Reprezentanți

Herodot (istoric și explorator), Aristotel și
Socrate (filozofi), Arhimede (matematician,
Antichitatea Se pun bazele științelor. fizician, astronom și filozof), Hipocrate (medic),
Pitagora (matematician și filozof), Strabo
(geograf și istoric)
Dante Alighieri, Giovanni Boccaccio (scriitori),
Pune în centru omul ca formă
Michelangelo Buonarroti, Donatello (artiști
Renașterea a perfecțiunii, după deviza „Omul:
plastici), Leonardo da Vinci (pictor, sculptor,
(sec. XIV-XVI) măsura tuturor lucrurilor” (Picco
arhitect, muzician, inginer, inventator,
della Mirandola).
anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor)
Clasicismul Reactualizează valorile Antichității
Diego Velázquez, Rembrandt (pictură)
(sec. XVII-XVIII) – echilibru, rațiune.
Francisco de Goya și Eugène Delacroix (pictură),
Romantismul Acordă o importanță mai mare
Johann Wolfgang Goethe, Alexandre Dumas și
(sf. sec. XVIII) sensibilității naturii umane.
Victor Hugo (literatură)
Claude Monet și Vincent van Gogh (pictură),
Realismul Accentul este pus pe relația dintre Ludwig van Beethoven, Giuseppe Verdi și
(sec. XIX) artă și realitate. Richard Wagner (muzică), Émile Zola, Honoré
de Balzac, Charles Dickens (literatură)
Gânditorul, sculptură în bronz de Auguste Rodin Salvador Dalí și Pablo Picasso (arte plastice),
Perioada
(1840-1917), sculptor francez, Propune abordări revoluționare. Marcel Proust (literatură), Ennio Morricone
contemporană
Centrul de Artă al Universității Stanford (muzică de film)

86

În Europa, nucleul cultural al planetei, cultura este pro-
movată puternic prin programe complexe, inițiate in
special de Uniunea Europeană. Iată trei repere:
y Capitale europene ale culturii (Sibiu, 2007;
Timișoara, 2023, iar până în 2026, acestea vor fi:
2024 – Bad Ischl (Austria), Tartu (Estonia) și Bodø
(Norvegia); 2025 – Chemnitz (Germania) și Nova
Gori­ca (Slovenia); 2026 – Oulu (Finlanda) și Trenčin
(Slovacia);
y Zilele europene ale patrimoniului cultural, perioa-
dă în care pot fi vizitate mii de situri deschise rar și se
poate participa la evenimente unice (20 de milioane
de persoane în fiecare an);
y Programul Erasmus+, prin care milioane de persoa-
ne, mai ales tineri, participă la activități culturale și
educaționale internaționale.
Europa în lumea contemporană
Românii au adus contribuții importante la patrimoniul
uman și cultural al Europei. Putem menționa:
y George Enescu (1881-1955), muzician, considerat cea
mai importantă personalitate muzicală a României;
y Constantin Brâncuși (1876-1957), sculptor, unul din-
tre cei mai importanți ai secolului al XX-lea, la nivel
mondial;
y Tristan Tzara (1896-1963), poet, unul dintre fondato-
rii mișcării dadaiste (care propune o abordare non-
conformistă a literaturii și a artelor plastice);
y Mircea Eliade (1907-1986), istoric al religiilor, scriitor,
filozof, considerat cel mai important istoric al religi-
ilor, operele sale fiind repere fundamentale în acest
domeniu;
y Eugène Ionesco (1909-1994), scriitor, cunoscut în lite-
ratura universală drept creator al teatrului absurdului.

Capitale europene Aplic

ale culturii
✓ Europa este continentul festivalurilor pe diferite teme: film (Cannes și
Veneția), muzică (Untold și George Enescu), teatru (Dublin Theatre Festival,
Erasmus+ Festival d’Avignon), circ (Girona, Monte Carlo) etc. Se adaugă renumite săr-
bători sau tradiții locale, dar de mare anvergură: Oktoberfest, La Tomatina,
Premiile pentru Carnavalul de la Veneția, San Fermin și altele.
patrimoniul european y Documentează-te și, în funcție de domeniul tău de interes, completează
Uniunea Europeană
Programe culturale această listă cu alte trei exemple.
Zilele europene Proiect
ale patrimoniului cultural
y Formați echipe de lucru și asigurați-vă că la fiecare echipă există câte un cal-
culator conectat la internet.
Librăria digitală
europeană y Deschideți Google Earth (aplicație gratuită) utilizând un browser. Este nece-
sar un cont Google.
Traseele culturale y Accesați instrumentul „proiecte”. Creați un nou proiect (click pe butonul
ale Consiliului Europei „proiect nou”, apoi selectați „creare în Google Drive”) ce poate fi denumit
„Festivalurile Europei”.
Se conturează o veritabilă cultură europeană, definită
y Realizați un tur virtual al locurilor de desfășurare a festivalurilor, utilizând
ca un întreg unit prin aceleași valori, dar care respectă
instrumentul „căutare” (pentru fiecare festival), adăugând (click pe butonul
diversitatea. În acest context, pentru cetățenii europeni,
„adăugați la proiect”) fiecare loc la proiectul creat.
cultura are un rol important.
y În final, ne întoarcem în meniul principal și, folosind butonul„prezentați”, pu-
GEOfocus tem vizualiza turul virtual. Totul se salvează automat. Prezentați apoi proiec-
tul celorlalți colegi, fie direct, fie utilizând instrumentele de partajare (share).
✓ Analizați graficul de mai jos. Cum puteți explica interesul mare al europenilor
pentru cultură?
Deloc Nu știu
importantă 1%
5%
Foarte importantă
31%
Nu foarte
importantă
17%

Fig. 1. Importanța culturii

Destul de importantă pentru cetățenii UE „Neptun”, statuie greacă în marmură, Muzeul Vaticanului
46%
87
 Unitatea 4

Lecția 2
Calitatea vieții în Europa
Știu Fig.1

y Harta din fig. 1 reprezintă veniturile medii (în euro) pe cap de locuitor din
diferite țări europene. Analizează harta și precizează care sunt statele cu cele
mai mari venituri, dar și statele cu cele mai mici venituri. Reprezintă venituri-
le cel mai important factor pentru calitatea vieții? Care ar putea fi alți factori?

Vreau să știu mai mult

Calitatea vieții reprezintă nivelul de bunăstare sau de
prosperitate al oamenilor în societate. Pentru a măsu-
ra acest nivel, trebuie să luăm în considerare mai multe
domenii. De exemplu, în Uniunea Europeană s-au luat
în considerare: experiența generală de viață, condițiile
materiale de viață, activitățile economice, educația, să-
nătatea, timpul liber, interacțiunile sociale, siguranța eco-
nomică și financiară, modul de guvernare și drepturile
fundamentale. Împreună, ele determină nivelul general
de satisfacție a vieții. Bazându-se pe interviuri, gradul de
satisfacție generală a vieții este măsurat de către EURO­
STAT (agenție care realizează statisticile UE) pe niveluri de
la 1 la 10, grupate în trei categorii: scăzut (0-5), mediu (6-
8) sau ridicat (9-10).

GEOfocus Calitatea vieții poate fi corelată cu un indicator mai exact,

recunoscut la nivel mondial: Indicele Dezvoltării Umane
✓ În graficele care urmează, sunt afișate procentele care arată ponderea per- (IDU), creat de Organizația Națiunilor Unite. Acesta se ba-
soanelor care și-au evaluat satisfacția pe cele trei niveluri (scăzut, mediu, ri- zează pe indicatori precum: speranța de viață la naștere
dicat) în anul 2021. În cercul interior, se află notată o valoare medie. Compară (numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-năs-
valorile și argumentează diferențele identificate. cut), nivelul de studii și venitul personal. Toate țările euro-
pene au IDU foarte mare și mare, ceea ce demonstrează
o bună sau foarte bună calitate a vieții europenilor. Cel
Nivelul general de satisfacție Nivelul general de satisfacție
a vieții în Uniunea Europeană a vieții în România mai înalt nivel este specific statelor central-vestice și
nord-europene, la care se adaugă Spania, un stat care a
progresat mult în ultimii ani.
Scăzut Scăzut
16,4% Înalt 15,3% Înalt
25,0% 24,7%

7,2/10 7,7/10

Mediu Mediu
58,6% 60,1%

Min Max

Bulgaria Media UE România Austria

5,7/10 7,2/10 7,7/10 8,0/10

88
 Europa în lumea contemporană

O analiză interesantă s-a realizat în anul 2019 la nive- Fig.2 %

lul mai multor orașe (fig. 2), pe baza unor chestionare < 78
78 - 86
care au luat în considerare aspecte precum: serviciile și 86 - 92

facilitățile, calitatea mediului, bunăstarea economică, 92 - 94,5

>= 94,5
transportul public, nivelul de incluziune socială (capaci- Număr locuitori orașe
tatea de a integra minoritățile, imigranții, persoanele cu < 250.000
250.000 - 500.000
probleme materiale etc.), administrația publică, siguranța 500.000 - 1.000.000
și criminalitatea. 1.000.000 - 5.000.000

Rezultatele indică o calitate a vieții bună și foarte bună >= 5.000.000

în cele 83 de orașe analizate. În tabelele de mai jos, este

prezentată situația generală (gradul de satisfacție pri-
vind viața în ansamblu în orașul respectiv) pentru anul
2020, conform Comisiei Europene. Orașele București și
Cluj-Napoca au obținut un scor de 82%, respectiv, 95%.

Top 10: Cel mai ridicat scor Top 10: Cel mai scăzut scor 0 250 500 1 0 0 0 km

Oraș Scor Oraș Scor

Copenhaga (DK) 98% Belgrad (RS) 63% Aplic
Stockholm (SE) 98% Palermo (IT) 64%
1. Analizează harta IDU și identifică trei exemple pentru fiecare categorie din
Zürich (CH) 97% Atena (EL) 64%
legendă.
Gdańsk (PL) 97% Istanbul (TR) 66%
2. Nivelul de satisfacție a vieții în România este peste media europeană (Con-
Braga (PT) 97% Skopje (MK) 68% form EUROSTAT), dar IDU este sub media europeană. Argumentează această
Oslo (NO) 97% Tirana (AL) 70% situație.
Hamburg (DE) 97% Neapole (IT) 70% 3. Analizează harta nivelului de satisfacție a vieții în orașele Europei. Realizează
Rennes (FR) 97% Roma (IT) 75% o comparație între Europa Sudică și Europa Nordică. Argumentează situația
Cardiff (UK) 97% Miskolc (HU) 80% identificată.

89
 1. Realizează în caiet o schemă asemănătoare celei alăturate. Completează
clasa a V-a
Recapitulare
spațiile libere cu informații despre cele mai importante perioade culturale
europene, urmând exemplul din coloana din stânga.
Știu din

3. Un program important al UE este Capitalele Europene ale Culturii. Numeroa-

se orașe au deținut și vor deține această titulatură. Realizează un tur virtual
pentru minimum cinci dintre aceste capitale, urmând pașii indicați în lecția 2,
pagina 87, rubrica Aplic: Proiect.

Rembrandt, autoportret

2. Completează în caiet schema de mai jos cu numele celor mai importante

programe europene din domeniul culturii.
Sibiu („Capitală europeană a culturii” în anul 2007)

4. Cel mai folosit indicator obiectiv pentru calitatea vieții este indicele dezvoltării
umane, IDU. Completează în caiet spațiile libere cu indicatorii folosiți pentru a
calcula IDU.

5. Analizează harta IDU de la pagina 89.

Notează în caiet câte patru exemple de:
a. state cu IDU peste 0,9;
b. state cu IDU sub 0, 799.

Veszprém (Ungaria), „Capitală europeană a culturii” în anul 2023

90
 Cunoștințe III. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos. Încercuiește litera din dreptul răs-
punsului corect.

I. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos și citește-le cu atenție. Stabilește dacă
sunt adevărate sau false. Dacă apreciezi că un enunț este adevărat, scrie în drep-
tul lui litera A, iar dacă este fals, scrie litera F.
1. Factori geografici precum dispunerea unor lanțuri montane au influențat ca-
racteristicile culturii Europei.
2. Sibiu (2007) și Timișoara (2023) sunt singurele orașe-capitală culturală
europeană.
3. Cultura Europei este definită ca un întreg unit prin aceleași valori, dar care res-
Evaluare
1. O mare diversitate lingvistică este determinată de caracteristicile:
a. Câmpiei Londrei; b. Câmpiei Padului; c. Munților Alpi; d. Munților Scoției.
2. Unul dintre cei mai importanți istorici ai religiilor la nivel mondial este:
a. Eugène Ionesco; b. George Enescu; c. Mircea Eliade; d. Tristan Tzara.
3. Cel mai ridicat indice al dezvoltării umane este specific unor state din:
a. Europa de Est; b. Europa de Nord; c. Europa de Sud; d. Europa de Vest.
4. Orașul cu cel mai ridicat grad de satisfacție privind calitatea vieții în ansam-
blu este:

Total: 90 de puncte. Primești din oficiu 10 puncte puncte

II. 16 puncte IV.1. 12 puncte IV. 2. 30 de puncte
I. 16 puncte III. 16 puncte
pectă diversitatea. a. Bruxelles; b. Copenhaga; c. Hamburg; d. Oslo.
4. Calitatea vieții se referă numai la veniturile medii pe cap de locuitor.
Abilități
II. Î n coloana A sunt precizate denumirile unor evenimente sau programe cultu-
rale europene, iar în coloana B sunt precizate caracteristici ale acestora. Reali- IV. Studiază harta de mai jos.
zează asocierea corectă între acestea, după modelul: 5 - f. 1. Transcrie enunțurile și completează spațiile libere cu răspunsurile corecte.
a. Orașele cu un nivel de satisfacție de peste 92% în ceea ce privește calitatea
A. Eveniment/program european B. Caracteristici vieții sunt poziționate în special în regiunea Europei de ... .
a. Festival de film b. Nivelul de satisfacție privind calitatea vieții este mai scăzut în orașele
1. Erasmus+ Europei de ... .
b. Schimburi culturale și c. Cel mai sudic oraș cu un nivel al satisfacției privind calitatea vieții de peste
2. Zilele Europene educaționale internaționale 92% este marcat pe hartă cu numărul ... .
ale Patrimoniului Cultural 2. Identifică orașele notate cu numere de la 1 la 12, respectând clasificarea de
c. Evenimente culturale inedite mai jos. Precizează numărul cu care este notat orașul pe hartă, precum și
3. Untold numele său.
d. Festival de muzică a. orașe cu un nivel al satisfacției privind calitarea vieții de peste 92%
4. Cannes Exemplu: 12-Oslo
e. Trasee culturale europene b. orașe cu un nivel al satisfacției privind calitatea vieții sub 86%

91
 Învățare în echipă
Învățarea în grup (echipă) îți stimulează imaginația, dar și curajul de a for-
mula întrebări și răspunsuri, de a argumenta și de a accepta păreri care pot fi
diferite de ale tale. Mai jos sunt prezentate două exemple de activități în care Cum?
poți să îți manifești creativitatea.

Explozia stelară
Formați echipe de lucru. Membrii echipei vor formula întrebări în legătură
cu tema notată pe steluță. Întrebările vor începe cu fiecare dintre cuvintele: Când? De ce?
Cum?, De ce?, Cine?, Unde?, Când? Valori culturale
și umane europene
Spre exemplu:
y Cum se manifestă diversitatea culturală în Europa?
y De ce sunt cetățenii Europei interesați de cultură?
y Cine poate încuraja promovarea culturii?
y Unde putem asista la evenimente culturale?
Unde? Cine?
y Când s-au pus bazele științelor?
Formulați răspunsuri la întrebările voastre. Prezentați-le colegilor de clasă și
alegeți variantele de răspuns corecte.

Pălăriile gânditoare Exemple de întrebări care pot fi formulate în timpul activității:

Pentru această activitate, trebuie să formați 6 echipe de lucru. Fiecare echipă
primește câte o pălărie al cărei rol este următorul:
y pălăria albastră definește problema;
y pălăria albă oferă informații în legătură cu tema formulată;
y pălăria verde caută soluții;
y pălăria galbenă identifică posibilități reale de realizare a soluțiilor propuse;
y pălăria roșie îi îndeamnă pe colegii de echipă să își manifeste emoțiile și
sentimentele în legătură cu soluțiile propuse;
y pălăria neagră identifică eventualele greșeli.
y pălăria albă: Ce informații avem? Ce informații ne lipsesc? Cum putem să le
obținem?
y pălăria verde: Cum mai putem aborda problema pe care o dezbatem? Putem
proceda și altfel?
y pălăria galbenă: Care ar fi beneficiile? Pe ce se bazează ideile prezentate?
y pălăria neagră: Care ar fi greșelile în modul nostru de a proceda?
y pălăria roșie: Ce simte fiecare în legătură cu soluțiile propuse?
y pălăria albastră: Care sunt ideile principale pe care le desprindem în urma
dezbaterii noastre?

Orașul lituanian Kaunas, Orașul Timișoara,

„Capitală europeană a culturii” în anul 2022 „Capitală europeană a culturii” în anul 2023

92
 La sfârșit de an școlar
Ai încheiat o altă etapă din viața ta de elev. Acum, la sfârșitul clasei a VI-a,
împărtășește colegilor tăi câteva dintre impresiile pe care le ai despre tine, Cum te apreciezi?
despre comportamentul tău și despre activitatea ta în anul școlar care s-a încheiat.
1. Notează în casetele albastre literele pe care le consideri
1. Am participat cu plăcere la rezolvarea sarcinilor de învățare. potrivite pentru autoaprecierile tale:
a. pentru întotdeauna;
2. Răspunsurile mele au fost în legătură cu temele în discuție. b. pentru uneori;
c. pentru niciodată.
3. Am fost atent/atentă la desfășurarea activităților din timpul orelor de curs.
2. Roagă un coleg să te evalueze, notând aceleași litere, dar
4. Mi-a plăcut să particip la activități organizate în echipă. în casetele verzi.
5. Am cerut ajutor atunci când am avut nevoie. 3. Alege unul dintre cuvintele de mai jos, pentru a descrie
cum te simți la sfârșitul acestui mic test de evaluare:
6. Am dus la bun sfârșit sarcinile primite în timpul orelor de curs. y nemulțumit,
y mulțumit,
7. Am acceptat cu deschidere părerile diferite de ale mele.
y ca un învingător.
8. Am avut un vocabular civilizat în comunicare cu ceilalți colegi.

Orașul austriac Bad Ischl,

„Capitală europeană a culturii” în anul 2024

93
 I. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
finalăa V-a
afirmațiile de mai jos.
1. Cu scopul găsirii unei rute comerciale către Asia de Sud, prin sudul Africii și
Oceanul Indian, Bartolomeu Diaz descoperă Capul:
Știu din clasa
a. Bunei Speranțe; b. Matapan; c. Nord; d. Roca.
2. Primul om care a ajuns în spațiul cosmic a fost:
Recapitulare
a. Amundsen; b. Drake; c. Gagarin; d. Prunariu.
3. Cu o suprafață de 44,6 mil. km2 este considerat cel mai întins continent:
a. Africa; b. America de Nord; c. Asia; d. Antarctica.
4. Este considerat un stat insular:
a. India; b. Malta; c. Mongolia; d. Ungaria.
5. Iurta este o locuință specifică în:
a. Groenlanda; b. Mongolia; c. Sahara; d. Siberia.
6. Megalopolisul Tokaido se găsește în:
a. China; b. Brazilia; c. Japonia; d. SUA.
7. Cascada Niagara este un obiectiv turistic în regiunea:
a. Alpină; b. Marile Lacuri; c. Marea Mediterană; d. Valea Nilului.
8. După forma teritoriului, este alungit pe direcția Nord-Sud statul:
a. Egipt; b. Elveția; c. Kazahstan; d. Norvegia.
II. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos, apoi citește-le cu atenție. Notează A
(adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărui enunț.
1. Statul Muntenegru s-a desprins din Cehoslovacia.
2. Urbanizarea este o consecință a creșterii populației, a industrializării și
calității vieții.
3. Groenlanda este un teritoriu dependent de Danemarca.
4. Lacurile glaciare Ladoga și Onega se găsesc în Suedia.
5. Sahara este o regiune slab populată.
6. Regiunile montane sunt favorabile amplasării turbinelor eoliene.
7. Bumbacul este o plantă utilizată în industria ușoară.
8. Machu Picchu este un obiectiv turistic situat în Munții Alpi.
94
III. Completează în caiet, cu informațiile corecte, enunțurile care urmează.
1. Deși al șaptelea ca mărime din Europa, este considerat cea mai importantă
arteră navigabilă Fluviul ... .
2. Sub pădurile de foioase se formează soluri ... .
3. Țările cunoscute sub denumirea de Benelux se găsesc în Europa de ... .
4. Cu o populație de aproximativ 800 de locuitori, este considerat cel mai puțin
populat statul ... .
5. România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană în anul ... .
6. Consiliul UE, care asigură reprezentarea intereselor naționale ale statelor
membre și coordonează politicile UE are sediul la ... .
7. În nord-estul Spaniei, la granița cu Franța, se găsesc Munții ... .
8. Capitala Islandei este orașul ... .
9. Marile universități Oxford și Cambridge se găsesc în ... .
10. După mediul de rezidență (locul în care persoanele locuiesc), populația Glo-
bului se împarte în populație urbană și ... .
IV. Precizează:
a. două cauze care determină valorile scăzute ale densității populației în țările
scandinave;
b. două exemple de regiuni industriale petroliere pe glob;
c. două cauze care explică producțiile agricole cerealiere ridicate din Franța și
Federația Rusă;
d. doi factori care generează climatul temperat continental excesiv din extre-
mitatea estică a Europei.
V. Prezintă:
a. două argumente care să susțină afirmația „Europa se confruntă cu fenome-
nul de îmbătrânire demografică”.
b. două caracteristici ale râurilor din Europa de Vest/Atlantică.
Munții Alpi, Franța
I. Completează în caiet aritmogriful de mai jos. Vei descoperi pe verticala A-B
numele unui continent care va fi studiat în clasa a VII-a.
1. Lac de origine tectonică în Europa Centrală.
2. Cei mai înalți munți ai Europei.
3. Podiș înalt situat în centrul Peninsulei Iberice.
4. Cel mai înalt munte vulcanic din Europa.
5. Stat situat în Peninsula Balcanică.
6. Cel mai mare lac de calotă glaciară european.
7. Țărm înalt, abrupt, însoțit de insule prelungi, paralele cu țărmul, specific Croației.
8. Al șaptelea fluviu ca lungime din Europa, dar cea mai importantă arteră euro-
peană de transport fluvial.
9. Stat în Europa de Sud cu o densitate ridicată a populației.
II. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos. Încercuiește litera corespunzătoare răs-
punsului corect:
1. Un potențial hidroenergetic ridicat și valorificat are:
a. Grecia; b. Lituania; c. Norvegia; d. Portugalia.
2. Un important complex portuar european, situat la vărsarea Rinului, este:
a. Anvers; b. Barcelona; c. Rotterdam; d. Salonic.
3. Eurotunelul leagă Marea Britanie de Franța, pe sub Marea:
a. Baltică; b. Irlandei; c. Mânecii; d. Nordului.
4. Dunărea străbate, în cursul mijlociu, capitala:
Evaluare finală
a. Berlin; b. București; c. Bruxelles; d. Budapesta.
5. Cu o lungime de 3.530 km, este considerat cel mai lung fluviu din Europa:
a. Dunărea; b. Nipru; c. Ural; d. Volga.
6. Boswash-ul este o formă superioară de concentrare urbană, situată în:
a. Europa de Vest; b. India; c. Japonia; d. SUA.
7. Situat pe malul Tibrului, este cunoscut și sub denumirile de „Cetatea Eternă”
sau „Orașul celor 7 coline” orașul:
a. Berlin; b. Londra; c. Paris; d. Roma.
8. Cel mai mic stat de pe Glob, cu o suprafață de 0,44 km², se numește:
Total: 90 de puncte. Primești din oficiu 10 puncte
II. 24 de puncte IV. 24 de puncte
I. 18 puncte
a. Andorra; b. Cipru; c. Malta; d. Vatican.
III. Citește cu atenție afirmațiile de mai jos și stabilește dacă sunt adevărate sau
false. Dacă apreciezi că un enunț este adevărat, scrie pe foaia de test litera
A, iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F, după modelul 1-A sau 1-F.
III. 24 de puncte
1. Centralele care folosesc petrolul pentru producerea de energie electrică se
numesc atomocentrale.
2. Primul miliard de locuitori pe Glob s-a înregistrat la începutul secolului al
XIX-lea.
3. În urma prelucrării lemnului se obține benzină.
4. Drapelul Uniunii Europene are un număr de 15 stele galbene pe un fundal
albastru.
5. În tundra arctică trăiesc reni.
6. Cel mai mare număr de locuitori, în anul 2020, s-a înregistrat în India.
7. Populația Japoniei face parte, în proporție foarte ridicată, din rasa europoidă.
8. Cea mai lungă cale ferată de pe Glob, cu o lungime de 9.288 km, se numește
Transamericanul.
IV. Analizează harta de mai jos, apoi rezolvă cerințele date.
a. Identifică statele marcate cu litere de la A la J.
b. Identifică orașele marcate cu cifre de la 1 la 4.
c. Precizează câte un megalopolis în statele marcate cu literele G și I.
d. Precizează capitalele statelor marcate cu literele B și J.
95
 Evaluare: Bareme de corectare
Unitatea 1 1. b. S e acordă 5 puncte pentru:
I. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 16 puncte A-Munții Scandinaviei; B-Masivul Central Francez; C-Munții Ural;
D-Munții Caucaz; E- Munții Carpați.
a: F; b: A; c: A; d: A; e: F; f: A; g: A; h: A.
1. c. Se acordă 5 puncte pentru: 1-Tajo; 2-Sena; 3-Rin; 4-Volga; 5-Vistula.
II. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 20 de puncte
2. a. S e acordă 5 puncte pentru: A- caledoniană; B-hercinică; C-hercinică;
1: d; 2: a; 3: c; 4: g; 5: f; 6: i; 7: b; 8: e; 9: h; 10: l.
D-alpină; E-alpină.
III. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 10 puncte
2. b. Se acordă 2 puncte pentru fiord.
1: c; 2: c; 3: a; 4: a; 5: a.
2. c. Se acordă 2 puncte pentru climatul mediteraneean/subtropical.
IV. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 10 puncte
3. Se acordă 2 puncte pentru: contact între două plăci tectonice.
1: c; 2: e; 3: a; 4: d; 5: b.
V. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 24 puncte
Unitatea 3, Evaluare pagina 83
a. 3-Japonia; 4-Noua Zeelandă; 8-Islanda; b. 1-India; 9-Spania; 10-Italia;
I. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 20 de puncte
c. 7-Africa de Sud; 11-Mexic; 5-Iran; d. 2-Mongolia; 6-Ciad; 12-Bolivia.
1: b; 2: c; 3: d; 4: a; 5: d; 6: b; 7: b; 8: b; 9: c; 10: b.
VI. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 10 puncte
II. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare asociere corectă. Total: 10 puncte
1: scara grafică; 2: se acceptă orice valoare cuprinsă între 120 și140 km; 3:
se acceptă orice valoare cuprinsă între 16 000 și 20 000 km2; 4: se acceptă 1: b; 2: c ; 3: e; 4: a; 5: d.
orice valoare cuprinsă între 440 și 460 km; metoda benzii de hârtie sau altă III. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 30 de puncte
metodă echivalentă. 1. 2020; 2. 9 mai; 3. Uniți în diversitate; 4. temperat oceanică; 5. Norvegia;
6. glaciară; 7. Botnic; 8. Cercul Polar de Nord; 9. Caspice; 10. Federația Rusă.
Unitatea 2 IV. Total: 30 de puncte
I. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 30 de puncte a. Se acordă câte 2 puncte pentru: A- Munții Cantabrici; B- Câmpia Aragonu-
a: A; b: A; c: A; d: A; e: F; f: A; g: F; h: A; i: F; j: A. lui; C- Munții Pirinei; D- Sierra Nevada.
II. S e acordă câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă. Total: 20 de puncte b. Se acordă câte 2 puncte pentru: a. Guadalquivir; b. Tajo; c. Duero; d. Ebru.
materialelor de construcții-cărămidă; alimentară-unt; chimică-săpun; lem- c. Se acordă câte 2 puncte pentru: e. Pic d‘Aneto; f. Mulhacen.
nului-cherestea; siderurgică-oțel. d. Se acordă câte 1 punct pentru: 1. Sevilla; 2. Barcelona; 3. Bilbao; 4. Madrid.
III. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 20 de puncte e. Se acordă 2 puncte pentru: Insulele Baleare.
1. b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. b; 6. d; 7. b; 8. c; 9. a; 10. c. f. Se acordă câte 2 puncte pentru: I: Portugalia; II: Andorra.
IV. Total: 20 de puncte.
Se acordă: câte 2 puncte pentru:
Unitatea 4
a. 1-Rio de Janeiro; 2-Delhi; 3-Cairo; 4-Jakarta; 5-Moscova; 6-Paris;
I. Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 16 puncte
7-Shanghai; 8-Manila. Total: 16 puncte
1: A; 2: F; 3: A; 4: F.
Se acordă câte 2 puncte pentru:
II. Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 16 puncte
b. 9-Boswash; 10-Tokaido. Total: 4 puncte
1: b; 2: c; 3: d; 4: a.
III. Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 16 puncte
Unitatea 3, Evaluare pagina 67
1: c; 2: c; 3: b; 4: a
I. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 20 de puncte
IV. 1. Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 12 puncte
1: d; 2: a; 3: a; 4: a; 5: b; 6: d; 7. d; 8: a; 9: c; 10: d.
a: Nord; b: Sud; c:11.
II. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare asociere corectă. Total: 15 puncte
IV. 2. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 30 de puncte
1: c; 2: d; 4: e; 5: a; 6: b.
a. 6-Londra; 7-Stockholm; 8-Berlin; 10-Helsinki; 11-Malaga.
III. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. Total: 30 de puncte
b. 1-Madrid; 3-Paris; 4-Atena; 5-Roma; 9-Sofia.
1. subpolară; 2. Paris; 3. Adriatice; 4. Spania; 5. estuar; 6. Islanda;
7. Danemarca; 8. Balcanică; 9. Germaniei; 10. islamică/musulmană.
IV. Total: 25 de puncte
1. Se acordă 4 puncte pentru:
a. Insula Islanda; b. Peninsula Iutlanda; c. Strâmtoarea Gibraltar;
d. Insulele Baleare.

96
 Scanează codul QR
cu telefonul mobil
și accesează
varianta digitală
a manualului.
www.cdpress.ro