Muzica Si Miscare Clasa 3 V 3

3
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Muzică
și mișcare
LĂCRĂMIOARA-ANA PAULIUC
COSTIN DIACONESCU
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 4200/07.07.2021.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5003/02.12.2014.
116.111 – numărul
de telefon de asistență
pentru copii
Lăcrămioara-Ana PAULIUC
Costin DIACONESCU
Muzică
și mișcare
Manual pentru clasa a III-a
MUZICĂ ȘI MIȘCARE. Manual pentru clasa a III-a
Editor: dr. Costin DIACONESCU
Layout, tehnoredactare: Corina Ioana VOINEA
Grafică: Simona Ioana RADU-IACOBINI
Coordonator tehnic și IT: Răzvan SOCOLOV
Referenți științifici:
Asist. univ. dr. Alexandru-Marius DUMITRESCU, Universitatea din
București, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”,
specializarea Muzică bisericească
Prof. grad I Valentina GAVRILĂ, prof. asociat Universitatea din
București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea
Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP)
Prof. grad I Dorina BACIU-URSUIANU, Școala Gimnazială „Alexandru
Ioan Cuza“, București
Credite foto/ilustrații:
Dreamstime; Wikimedia Commons – Domeniu Public
Credite video: REVISTE ● CARTE ŞCOLARĂ ●
Videoblocks, Audioblocks
MANUALE DIGITALE ● DOTĂRI ŞCOLARE
Prima alegere în domeniul produselor şi al proiectelor
ISBN: 978-606-528-547-7
educaţionale româneşti de calitate pentru
© Copyright CD PRESS 2021 şcoală şi familie
Această lucrare, în format tipărit și electronic, este protejată
de legile române și internaționale privind drepturile de
autor, drepturile conexe și celelalte drepturi de proprietate
intelectuală. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi
reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă (electronic,
fotocopiere etc.), fără acordul expres al Editurii CD PRESS.
Editura CD PRESS
Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37 Fax: 021.337.37.57 Scanează codul şi consultă catalogul
e-mail: office@cdpress.ro  www.cdpress.ro  Editura CD PRESS complet de titluri al Editurii CD PRESS.
Comenzi:
 manuale@cdpress.ro   021.337.37.37
 www.cdpress.ro
Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului .....................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul .........................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul şcolar format tipărit
la primire la predare
1
2
3
4
*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Bună! Eu sunt MIRELA.
Împreună vom înțelege lucruri noi
pe care le vom învăța în acest an la
disciplina Muzică și mișcare.
Bun venit în clasa a III-a!
Gloria Alex
Maria
Irina Mihnea
Luca
Iată ce COMPETENȚE vei dobândi în acest an școlar, la orele de Muzică și mișcare!
1. Receptarea unor cântece pentru copii și a unor elemente simple de limbaj muzical
1.1. R eceptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile din
patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferențe
1.2. S esizarea diferențelor de înălțime și durată între sunete, în audiția unor fragmente
muzicale
1.3. C orelarea înălțimilor de note cu notația muzicală
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
2.1. C ântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de
mișcare și a acompaniamentului instrumental
2.2. U tilizarea notației înălțimilor sunetelor în însușirea unor cântece
3. Exprimarea unor idei, sentimente și experiențe prin intermediul muzicii și mișcării,
individual sau în grup
3.1. M anifestarea unor reacții, emoții, sentimente sugerate de fragmente muzicale
3.2. E xprimarea prin mișcări corporale a unor lucrări/fragmente muzicale
1. Pe parcursul acestui an școlar ține un Jurnal special.

2. Notează în fiecare săptămână informații de la ora de Muzică și mișcare
sau diverse însemnări personale legate de muzică. Folosește un caiet obișnuit sau printează paginile
din Jurnalul de muzică din manualul tău digital.
3
Prezentarea manualului
Manualul tipărit
PAGINI DE ÎNVĂȚARE Aplică! Cântece pe portativ,
Unitatea Titlul lecției Aplici ceea ce ai învățat interpretate la pian în
de învățare prin exerciții și jocuri manualul digital.
variate.
Unitatea 1
Orchestra de jucării Aplică!

 Dialog ritmic
Observă și descoperă! Formați orchestra de jucării a clasei voastre. Puteți să îi dați și un nume,
Observă și Alege jucăria muzicală preferată. Descoperă ce fel de sunete emite. Improvizează un ritm. Toată clasa
așa cum au marile orchestre din lume. Puneți scaunele în semicerc.
Vă așezați grupați, după jucăriile muzicale pe care le aveți. În partea
va reda ritmul tău. Pe rând fiecare elev va improviza câte un fragment ritmic ce va fi preluat de toată stângă vor fi jucăriile care emit sunete muzicale. Acestea vor reda
descoperă! clasa. Observă numărul de jucării muzicale din clasă. Descoperă dacă te poți sincroniza cu colegii pentru
a forma un grup organizat de jucării muzicale.
ritmul melodiilor. În partea dreaptă vor fi jucăriile care emit zgomote.
Vor fi folosite pentru redarea timpilori egali. Pe mijloc vor sta elevii
Discuți pe baza uneia care nu au jucării muzicale. Aceștia vor participa cu elemente de
percuție corporală. Învățați, după auz, cântecul Muzicanții de Grigore
Muzicanții
Teodosiu. Susțineți interpretarea voastră cu orchestra de jucării.
sau a mai multor planșe, Grigore Teodosiu
ilustrații, materiale audio Muzicanții
2
Grigore Teodosiu
și video și descoperi care & b4 j œ œ œ œ œ œ œ œ ‰
Refren
œ œ œ œ œ œ
œ
j
este tema lecției. Noi sun - tem mu - zi - canți vo - ioși ce știm cân - ta fru - mos, Noi
œ œ œ j
&b œ œ œ ‰
Strofă
œ œ œ œ œ œ œ œ
sun - tem mu - zi - canți vo - ioși ce știm cân - ta fru - mos. 1.Noi
2.Noi
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Œ
œ œ
din vi - oa - ră știm cân - ta, Vi - oa - ra su - nă-a - șa:
din trom - pe - tă știm cân - ta, Trom - pe - ta su - nă-a - șa:
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ
Tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim, Tim, tim, tim, tim, tim, tim,
Ta, ta, ta, ta, ta, ta, ta, Ta, ta, ta, ta, ta, ta,
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ
Tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim, Tim, tim, tim, tim, tim.
Ta, ta, ta, ta, ta, ta, ta, Ta, ta, ta, ta, ta.
Reține! Reține!
Mai mulți copii care redau, sincronizat, ritmuri sau melodii la jucării muzicale formează
Audiţii
Vizionează pe internet piesa
Realizează o listă cu denumirea cânte-
Reții cele mai importante orchestra de jucării.
Redarea ritmurilor sau a melodiilor cu ajutorul orchestrei de jucării reprezintă o muncă
Orient Expres în interpretarea
ansamblului de copii Young Beats celor pe care le cunoști și care ar putea
coordonat de Zoli Toth. fi interpretate cu orchestra de jucării.
noțiuni ale lecției. de echipă.
18 19
Marcaj care indică prezența a cel Audiții Portofoliu

puțin unui tip de AMII pe pagina Audiezi piese diverse pentru Aduni în dosar cele mai
dublă deschisă a manualului digital. îmbogățirea cunoștințelor muzicale importante lucrări create de tine.
Exersezi noile PAGINĂ DE RECAPITULARE PAGINĂ DE EVALUARE

competențe pe care Unitatea 1
le-ai dezvoltat pe
parcursul unei unități Recapitulare Evaluare
de învățare.
1 Găsește în cameră, următoarele jucării muzicale: bețele, tamburina, toba, clopoțeii, maracasul
Răspunzi cerințelor și trianglu. 1 Încercuiește răspunsul corect după modelul de mai jos:
Pentru a cânta corect trebuie să stai cu spatele drept și privirea înainte. A F
propuse pentru a aprecia Putem cânta doar în grupuri mici. A F
singur/singură progresul Copii care cântă împreună la jucăriile muzicale formează o orchestră de jucării. A F
Jucăriile muzicale trebuie să se audă mai tare decât vocea. A F
obținut la orele de Muzică
și mișcare. 2 Asociază imaginile cu denumirile jucăriilor muzicale, după modelul de mai jos:
Barem pentru
autoevaluare
Autoevaluarea te ajută să 2 Joc muzical. Intonează după auz cântecul din folclorul copiilor Un Maracas Tamburină Tobă Castanietă
afli nivelul la care ai reușit să elefant se legăna. Clasa se împarte în două grupe. Fiecare grupă se așază
în cerc intonând împreună tot cântecul. După fiecare strofă câte un 3 Vei audia sunetele emise de trei jucării muzicale. Descrie cum arată jucăriile.
elev intră în centrul cercului bătând din palme pe silabele marcate. Un
ajungi și te motivează să alt elev din cerc își va acompania grupa cu trianglu sau clopoțel.
X = palme ; A = trianglu
Un elefant se legăna Autoevaluare I II III
mergi mai departe. Un elefant se legăna (după auz) din folclorul copiilor
Foarte bine am încercuit trei variante corecte am asociat trei imagini cu denumirile
jucăriilor muzicale
am descris trei sunete
din folclorul copiilor Bine am încercuit două variante corecte am asociat două imagini cu denumirile
am descris două sunete
˚ å ˚ å ˚ å ˚ å
2
Suficient am încercuit o variantă corectă am asociat o imagine cu denumirea
&4 œ œ œ œ Œ œ œ œ œ Œ
am descris un sunet
œ œ œ œ œ œ ˙
La finalul fiecărei unități de Un e - le - fant Se le - gă - na Pe o pân - ză de pa - ian -

˙
jen, Pașii mei în Muzică și mișcare. Observ! Apreciez!
învățare, observi și apreciezi ˚ å ˚ å ˚ å ˚ å După ce am parcurs unitatea de învățare 1, pot afirma că:
DA NU
participarea ta și a celorlalți & œ œ œ œ Œ œ œ œ œ Œ œ œ œ œ œ œ œ Œ

1. Am finalizat cu succes toate activitățile.
˙ œ
2. Am colaborat foarte bine cu colegii în cadrul activităților de grup.
3. Mi-am însușit cunoștințe noi, deosebit de utile și de interesante.
colegi la orele de Muzică și Și pen - tru că nu se ru - pea, A mai che - mat un e - le - fant.
mișcare. 22 23
4
Manualul digital
Instrucțiuni pentru utilizarea manualului digital
Cu un singur clic pe copertă pătrunzi în
3
minunata lume a manualului digital. Muzică

Aici vei descoperi numeroase activități și mișcare
multimedia interactive de învățare
(AMII) legate de tema lecției. Acestea
sunt evidențiate în varianta digitală și în
cea tipărită prin simbolurile următoare:
Evidențiază / Instrucțiuni pentru

AMII Printează
Subliniază utilizarea activității
STATICE
Mărește /
• c ântece pe micșorează Părăsește
portativ imaginea activitatea
• fișe de lucru
AMII Instrucțiuni pentru Start /

ANIMATE Stop
utilizarea activității Pauză
• secvențe video
Părăsește
• audiții Evidențiază /
Subliniază activitatea
muzicale
AMII Instrucțiuni pentru Validează Reia

INTERACTIVE utilizarea activității activitatea activitatea
• jocuri, exerciții, Evidențiază / Părăsește

Subliniază activitatea
teste
Pian virtual Poți cânta singur/singură piesele care

îți plac, folosind clapele pianului,
ajutându-te de mouse sau de tasta
tura computerului. Vei putea, astfel, să
reproduci corect înălțimile și duratele
sunetelor. De asemenea, vei putea să
te acompaniezi. Varianta digitală inclu-
de modele de interpretare la pianul
virtual pentru fiecare cântec din
Q Q W E R T Y U I
DO RE MI FA SOL LA SI DO
manual.
Competență specifică:
Exersarea înălțimilor de note
de la do 1 la do 2.
do 1 re 1 mi 1 fa 1 sol 1 la 1 si 1 do 2
55
Cuprins
Prezentarea manualului / 4
Competențe Unități de
Lecții
specifice învățare
Recapitulare inițială / 8
Evaluare inițială / 9
2.1., 3.1. Unitatea 1 L.1: Cântarea vocală / 10
Cântarea vocală individuală, în grup și în colectiv / 12
L.2: Cântarea instrumentală / 14
Elemente de percuție corporală / 14
Jucării muzicale. Utilizarea de jucării muzicale / 16
Orchestra de jucării / 18
Acompaniamentul instrumental / 20
Recapitulare / 22
Evaluare / 23
1.1., 3.1., 3.2. Unitatea 2 L.1: G enuri muzicale. Folclorul copiilor / 24
L.2: Mișcare pe muzică. Mișcări libere / 26
L.3: Mișcare pe muzică. Dansuri populare / 28
L.4: Genuri muzicale. Colinda / 30
Recapitulare / 32
Evaluare / 33
1.1., 1.2. Unitatea 3 L.1: Ritmul. Ce este ritmul? / 36
L.2: Ritmul. Sunete lungi și scurte / 38
L.3: Mișcare pe muzică. Mișcări sugerate de ritm / 40
Recapitulare / 42
Evaluare / 43
1.3., 2.2. Unitatea 4 L.1: Melodia. De ce este nevoie să scriem sunetele muzicale / 44
L.2: Notele muzicale și portativul / 45
L.3: Melodia. Cheia sol / 46
L.4: Melodia. Sunetul și nota muzicală sol 1. Sunetul și nota muzicală mi 1 / 48
L.5: Melodia. Sunetul și nota muzicală la 1 / 50
L.6: Melodia. Sunetul și nota muzicală do 1 / 52
L.7: Melodia. Sunetul și nota muzicală do 2 / 53
L.8: Melodia. Sunetul și nota muzicală re 1 / 54
L.9: Melodia. Sunetul și nota muzicală fa 1 / 56
L.10: Melodia. Sunetul și nota muzicală si 1 / 58
L.11: Melodia. Legătura dintre text și melodie – strofă/refren / 60
Recapitulare / 62
Evaluare / 63
3.1., 3.2. Unitatea 5 L.1: Timbrul. Sunete din mediul înconjurător / 64
L.2: Timbrul. Sunete muzicale vocale / 66
L.3: Timbrul. Sunete muzicale instrumentale / 68
L.4: Dinamica. Nuanțele muzicale / 70
Recapitulare / 72
Evaluare / 73
Recapitulare finală / 74
Evaluare finală / 75
Răspunsuri la evaluări / 76-77
Dicționar de termeni muzicali / 77
6
Conținuturi din programa școlară Metode complementare de evaluare
 ântarea vocală, în colectiv, în grupuri, individual. Poziție, emisie naturală,

C Portofoliu / 19, 21
ascultarea și preluarea tonului, semnal de debut, dicție, sincronizare cu Pașii mei în Muzică și mișcare.
colegii și/sau acompaniamentul Observ! Apreciez! / 23
 Cântarea instrumentală. Percuție corporală diversă. Utilizarea de jucării
muzicale/orchestra de jucării. Cântarea cu acompaniament realizat de
cadrul didactic și/sau de copii (jucării, percuție corporală)
 Genuri muzicale. Folclorul copiilor, colinde, dansuri Portofoliu / 25, 29, 31

 Mișcare pe muzică. Mișcări libere Pașii mei în Muzică și mișcare.
Observ! Apreciez! / 33
Proiect: Iarna / 34-35
 Ritmul. Sunete lungi/scurte Investigație / 38, 39

 Mișcare pe muzică. Mișcări sugerate de ritm Pașii mei în Muzică și mișcare.
 elodia – diferențierea înălțimilor sunetelor, elemente de notație. Portativ, cheia

M Portofoliu / 51, 55, 59, 61
sol, note de la do 1 la do 2. Legătura dintre text și melodie. Strofa/refrenul Pașii mei în Muzică și mișcare.
 E lemente de limbaj muzical. Timbrul. Sunete din mediul înconjurător, sunete Portofoliu / 65
muzicale vocale/instrumentale Pașii mei în Muzică și mișcare.
 Dinamica (nuanțe) Observ! Apreciez! / 73, 75
Proiect: Vara / 78-80
7
Recapitulare
inițială
1 Grupează animalele care emit sunete joase și pe cele care emit sunete înalte.
2 rupează obiectele în trei categorii, după durata sunetelor: sunete scurte, sunete medii și sunete
G
lungi.
3 rivește imaginile de mai jos. Alege situațiile în care trebuie să vorbești în

P
șoaptă. Prezintă-le colegilor tăi și argumentează alegerile făcute.
Grupează imaginile în funcție de sursa sonoră, astfel:

4  sunete muzicale vocale
 sunete muzicale instrumentale
 sunete din mediul înconjurător
8
Evaluare
inițială
1 I maginează-ți că fiecare ilustrație are sonor. Pe fișa de evaluare, bifează în care dintre ilustrații
ai putea auzi sunete înalte și în care ai putea auzi sunete joase.
Sunete înalte
Sunete joase
2 ifează în tabelul de mai jos, în care dintre ilustrații ai putea auzi sunete lungi și în care ai pu-
B
tea auzi sunete scurte.
Sunete lungi
Sunete scurte
3 Completează următoarele propoziții, după model:

Sunetele muzicale pot fi acute (înalte), grave (joase) și medii.
Sunetele muzicale pot fi scurte, medii sau … .
Intensitatea sunetului muzical se numește … .
Sunetele produse de vocea umană se numesc sunete … .
4 Desenează un semn propriu pentru „Vorbește în șoaptă”, „Nu țipa”, „Cântăm”.
Autoevaluare I II III IV
Foarte bine șase răspunsuri corecte șase răspunsuri corecte trei răspunsuri corecte trei răspunsuri corecte
Bine 4-5 răspunsuri corecte 4-5 răspunsuri corecte două răspunsuri corecte două răspunsuri corecte
Suficient 2-3 răspunsuri corecte 2-3 răspunsuri corecte un răspuns corect un răspuns corect
9
Unitatea 1
Cântarea vocală
Deprinderi specifice de cânt
Observă şi descoperă!
1 Privește imaginile de mai jos. În care dintre situații crezi că se cântă corect?
Încearcă să cânți în diferite poziții.

a. Stai în picioare, aplecat peste masă. Inspiră încet, apoi încearcă să cânți.
b. Apleacă-te și așază coatele pe genunchi. Inspiră adânc. Așa-i că nu poți respira corect? Încearcă să
cânți în această poziție. Este imposibil, deoarece corpul tău e ca un furtun îndoit prin care nu poate
trece apa.
c. Acum stai drept și inspiră din nou. Încearcă să cânți acum. Ce observi?
2 Pronunță repede următoarele versuri. 3 C

ântă de trei ori fragmentul muzical redat de cadrul
Rică nu știa să zică didactic, astfel:
Râu, rățușcă, rămurică Prima dată imaginează-ți că vocea ta este a unui
Dar de când băiatu-nvață copil care țipă.
Poezia despre rață A doua oară imaginează-ți că vocea ta este a unui
Rică a-nvățat să zică copil care cântă fără să forțeze vocea.
Râu, rățușcă, rămurică A treia oară imaginează-ți că interpretezi
Ai reușit să pronunți corect cuvintele? fragmentul muzical lângă un copil care doarme.
Colegii tăi au înțeles ce ai spus?
Reține!
Pentru a cânta corect, trebuie să stăm cu spatele drept, să privim înainte și să
respirăm corect. În timp ce cântăm, trebuie să fim atenți la emisia naturală a
sunetelor și la pronunțarea corectă a cuvintelor, deoarece o dicție corectă ajută
publicul să înțeleagă textele cântecelor pe care le interpretăm.
10
Aplică!
 Imaginează-ți că te pregătești să cânți în fața mai multor oameni. Important este să înveți cum
să cânți corect. Exercițiile de cultură vocală pe care ți le propun te vor ajuta să cânți curat și să
dobândești o dicție foarte bună.
1 rivește imaginile alăturate. La semnalul

P
cadrului didactic, inspiră imaginându-ți
că vrei să miroși florile din imagine. Apoi
expiră ca și cum ai dori să sufli încet într-o
păpădie.
2 Imaginează-ți că ai un măr în mână. Deschide gura ca și cum ai dori să

muști din măr, la fel ca în ilustrația alăturată. Rămâi cu gura deschisă,
ascultă sunetele cântate de cadrul didactic. Încearcă să le redai. Fii atent
să te sincronizezi cu toți colegii.
Vocali
Pronunță clar următoarea frază
3 alcătuită doar din vocale:
OAIA AIA E A EI, O IAU EU.
& ∑
ronunță clar următoarele silabe:
P œ œ œ œ ˙
4 TA, DA, TA, DA, TA, DA, TA, DA Vocaliza
PA, BA, PA, BA, PA, BA, PA, BA,
CA, GA,CA, GA, CA, GA, CA, GA. & ∑
œ œ œ œ ˙
Ma, me, mi, mo, mum.
5 &Intonează ∑ & ∑ ∑ următorul ∑ ∑

œ œ
în colectiv următorul Intonează
6 œ în colectiv
œ œcareœ te va
exercițiu œ ajuta
˙ să emiți corect œ ˙ să ai o
exercițiu care te va ajuta
sunetele. dicțiene,
Na, bună.ni, no, nun.
& œ œ œ œ ∑ & ∑ ∑ ∑
˙ œ œ œ œ ˙
Ma, me, mi, mo, mum. La, le, li, lo, lul.
& œ œ œ œ ∑ & œ∑ œ ∑ ∑
˙ œ œ ˙
Na, ne, ni, no, nun. Tra, tre, tri, tro, tru.
& œ œ œ œ ∑ ∑ ∑
˙ 11
Unitatea 1
Cântarea vocală individuală,
în grup și în colectiv
Privește următoarele imagini. Observă numărul de copii care cântă împreună în fiecare imagine.
În care dintre imagini este un grup mic de copii care cântă? Care este imaginea în care cântă toți copiii
din clasă? Care crezi că este rolul persoanei care se află în fața copiilor care cântă?
Reține!
Cântare vocală înseamnă să intonezi cu vocea o melodie. Poți cânta împreună cu toată
clasa (cântare în colectiv sau cor), în grupuri mici sau individual, ca solist.
Corul este condus de dirijor, persoana care se află în față. El dă tonul la începutul fiecărui
cântec prin interpretarea primelor sunete. Atenționează corul prin ridicarea mâinilor.
Apoi dă semnalul de debut, adică începe să dirijeze.
Când cânți în cor este foarte important să preiei tonul, să fii atent la semnalul de debut
și să te sincronizezi cu toți colegii.
Aplică!
1 I ntonează, după auz, cântecul Acum e toamnă, da! de Grigore Teodosiu. Emite sunetele natural,
fără să forțezi vocea. Atenție la dirijor! Respectă semnalul de început și de încheiere a cântecului.
Acum e toamnă, da!
Cântă împreună cu toată clasa. Sincronizează-te cu toți colegii tăi. Pronunță corect cuvintele,
astfel încât să se înțeleagă textul. Când pronunți vocalele a, e, i și o, amintește-ți care este poziția
gurii atunci când vrei să muști dintr-un măr. Grigore Teodosiu
Andante Acum e toamnă, da!

2 j Œ
Grigore Teodosiu
&4 œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ
1.A, a, a! A - cum e toam - nă, da! Iar - ba-n câmp se veș - te - jeș - te,
2.E, e, e! Plă - cu - tă vre - me e. Me - re, pru - ne, nuci și pe - re,
j
-
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ Œ
œ
Frun - za-n co - dru-n - găl - be - neș - te, A, a, a! A - cum e toam - nă, da!
Noi a - vem du - pă plă - ce - re E, e, e! Plă - cu - tă vre - me e.
12
2 Învățați, după auz, cântecul Barza. Se aleg 3-4 elevi care vor avea rolul berzei.
Când cântecul ajunge la fragmentul Ti-ca, tac, elevii aleși în rolul berzei vor sta
Barza
într-un picior și vor bate din palme în ritmul cântecului.
I.V. Soricu Barza XXX

2
& 4 œj œj œj œj j j œj œj j j j j
I. V. Soricu
j j
œ œ œ œ œ œ œ œ œj œj
1.La cu - mă - tra sus pe ca - să, Vi - ne bar - za ju - pâ - nea - să
2.Bar - ză, bar - ză ce-ai în gu - să? Zar - ză - re și cor - co - du - șe.
3.Bar - za pu - ii își îm - pa - că, A - poi hai - nă no - uă-m - bra - că,
& œj œj œj œj j j
œ œ œ
j j œj œj
œ œ
j j
œ œ œj œj
Și s-a - șa - ză-n - tr-un pi - cior Și din cioc ba - te de zor:
Bar - ză, bar - ză ce-ai în cioc? O frip - tu - ră de bo - boc,
j j j
œ œj ‰ œ œj ‰ œ œj œj j
Șor - țul alb de bo - ran - gic, Ciz - me ro - șii și i - lic,
& œJ œ
J
œ
J œ œj œ
Ti - ca, tac, ti - ca, tac, Co - pi - la - șii buni îmi plac,
Ti - ca, tac, ti - ca, tac, Pu - i - lor de prânz le fac,
j j j j j j j
Ti - ca, tac, ti - ca, tac, Și por - neș - te că - tre lac,
j j
& œJ œ œ ‰ œ
J œ œ ‰ œ
J œ œ œ œ œ œ
Ti - ca, tac, ti - ca, tac, Co - pi - la - șii buni îmi plac.
Ti - ca, tac, ti - ca, tac, Pu - i - lor de prânz le fac.
Ti - ca, tac, ti - ca, tac, Și por - neș - te că - tre lac.
Joc muzical - Scaunele muzicale
3 șezați scaunele din clasă în cerc.

A
Cântați din nou cântecul Barza și
dansați liber. La sfârșitul fiecărei
strofe, toți elevii se așază pe scaune.
Elevul care rămâne ultimul în picioa-
re vine în centrul cercului. Se așază
într-un picior și cântă încă o dată a
doua parte a cântecului: Ti-ca, tac,
ti-ca tac, Copilașii buni îmi plac.
Audiţii
Dicționar
borangic - material textil Ascultă pe internet cântecul
ilic - haină țărănească fără mâneci Repetiție de concert, compus
de W. A. Mozart.
13
Unitatea 1
Cântarea instrumentală
Elemente de percuție corporală
1 Privește imaginea alăturată. Descrie ce fac copiii din fotografie.
2 Observă imaginile următoare. Redă ritmul din ce în ce mai repede.
3 Joc ritmic: Sincronizare ritmică

Acum că ai învățat care sunt modalitățile de redare a unui ritm cu ajutorul corpului tău, privește cu
atenție următoarele imagini. Redă de patru ori ritmul în colectiv, din ce în ce mai repede. Nu uita să
te sincronizezi cu toți colegii.
4 Joc ritmic: Imită profesorul!

Ascultă cu atenție ritmul redat de profesor.
Împreună cu toată clasa, va trebui să imiți
mișcările astfel încât să redai cu exactitate
fragmentul ritmic. Pentru aceasta va trebui să
te sincronizezi cu toți colegii tăi.
Reține!
Poți însoți cântecele și jocurile muzicale cu bătăi din palme, pocnit din degete, lovituri
ușoare cu palma pe piept, pe coapse sau cu bătăi din picior. Bătăile din mâini și din pi-
cioare pot reda tempoul sau diferite fragmente ritmice variate. Acest mod de însoțire a
unor cântece și jocuri muzicale se numește percuție corporală.
14
Percuție corporală
Aplică!
1 ialog ritmic
D
cum că ai învățat care sunt modalitățile de redare a unui ritm cu ajutorul corpului tău, privește
A
cu atenție următoarele desene. Redă de patru ori ritmul. Împreună cu un coleg, realizează un
dialog ritmic. Fiecare va reda unul dintre rânduri. Sincronizați elementele de percuție corporală.
2 Intonează în colectiv cântecul Dacă vesel se trăiește de Alexandru Pașcanu. Amintește-ți

să emiți sunetele natural, fără să forțezi vocea. Atenție la dirijor! Respectă semnalul de
debut și de încheiere a cântecului. Ascultă ceea ce cântă colegii tăi și sincronizează-te cu ei.
Dacă vesel se trăiește
Pronunță corect cuvintele, astfel încât să se înțeleagă textul. Folosește percuția corporală,
bătând din mâini și din picioare.
Dacă vesel se trăiește (după auz)

#2 j Alexandru Pașcanu
& 4œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ‰ ¿ ¿
œ œ
1.Da - că ve - sel se tră - ieș - te ba - te-a - șa: Bătăi din palme Da - că
2.Da - că ve - sel se tră - ieș - te fă a - șa: Pocnit din degete Da - că
3.Da - că ve - sel se tră - ieș - te ba - te-a - șa: Bătăi din palme pe genunchi Da - că
4.Da - că ve - sel se tră - ieș - te cal - că-a - șa: Calcă apăsat Da - că
5.Da - că ve - sel se tră - ieș - te bi - ne e. Da - că
#
Se execută toate mișcările
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ ‰ ¿ ¿
J œ œ
ve - sel se tră - ieș - te ba - te-a - șa: Bătăi din palme Da - că
ve - sel se tră - ieș - te fă a - șa: Pocnit din degete
ve - sel se tră - ieș - te ba - te-a - șa: Bătăi din palme pe genunchi
ve - sel se tră - ieș - te cal - că-a - șa: Calcă apăsat
ve - sel se tră - ieș - te bi - ne e.
#œ
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ
ve - sel se tră - ieș - te, U - nul la - tu - ia zâm - beș - te, Da - că
# j
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ ‰ ¿ ¿ Œ
ve - sel se tră - ieș - te ba - te-a - șa. Bătăi din palme
Pocnit din degete
Bătăi din palme pe genunchi
Calcă apăsat
15
Unitatea 1
Jucării muzicale
1 P
rivește jucăriile de mai jos. Dacă le cunoști, denumește-le. Imită mișcările pe care trebuie să le faci
pentru a produce sunete.
2 Gândește-te cum ai putea folosi materialele din imagine pentru a confecționa jucării muzicale.
Reține!
Din materialele pe care le putem găsi în jurul nostru, unele dintre ele reciclabile, putem
construi jucării muzicale de percuție: maracas, zurgălăi, castanietă, tobă etc. Acestea
produc sunete prin lovire sau scuturare. Le putem folosi pentru redarea timpilor egali
sau pentru a marca ritmul.
Aplică!
R
ealizează experimentul. Completează informațiile din tabel în Jurnalul de muzică.
1
Ce folosești? Ce faci? Ce observi?
• 3 bidoane de • Pregătește bidoanele, • Cum variază sunetul
plastic, identice ca ca în imagine. produs de porumb
mărime • Pune dopul fiecărui grâu porumb griș față de cel produs de
• porumb, grâu, griş bidon. grâu şi griş?
• Agită, pe rând, fiecare • Cu ce poți asemăna
bidon. fiecare sunet?
16
2 Confecționează următoarele jucării muzicale.
Maracas Instrument muzical ce provine din America Latină.
 E ste un obiect uşor de confecţionat. Iei două recipiente de plastic.

În interior introduci câteva pietricele. Înşurubezi dopurile.
Le agiți în ritmul dorit.
Zurgălăi Instrument muzical folosit la colindat.
 Coase
câţiva clopoţei sau zurgălăi
de un sul de carton sau leagă-i de
un şnur, cât mai aproape unul de altul.
Tobă
Ai nevoie de: Pentru realizarea bețelor
c arton  panglică înfige câte un dop de plută
 folie de aluminiu  două dopuri de plută în capătul ascuțit al fiecărui băț.
 coală de carton  două bețe
 foarfecă  o cutie de plastic
 farfurie  o pungă de plastic
3 Pentru a confecționa toba, vei proceda astfel:
a. Decupează un cerc din carton.

Ai grijă să fie mai mare decât cutia de plastic. Decupează apoi
interiorul cercului, astfel încât să poți introduce cutia de plastic.
b. Învelește cutia de plastic în folie

de aluminiu.
c. Așază deasupra cutiei punga de

plastic bine întinsă. Pentru fixare,
trece-o prin cercul din carton, ca în
figură. Nu-ți mai rămâne decât să
faci niște găuri pentru panglică și...
tobița ta e gata! Succes!
d. Deoarece ai reuşit să îţi confecţionezi instrumentul preferat, e timpul să îl foloseşti. Intonează cu

toată clasa un cântec învățat la ora de Muzică și mișcare. Folosește instrumentul tău muzical.
17
Unitatea 1
Orchestra de jucării
Alege jucăria muzicală preferată. Descoperă ce fel de sunete emite. Improvizează un ritm. Toată clasa
va reda ritmul tău. Pe rând, fiecare elev va improviza câte un fragment ritmic ce va fi preluat de toată
clasa. Observă numărul de jucării muzicale din clasă. Descoperă dacă te poți sincroniza cu toți colegii
pentru a forma un grup organizat de jucării muzicale.
Reține!
ai mulți copii care redau, sincronizat, ritmuri sau melodii la jucării muzicale formează
M
orchestra de jucării.
Redarea ritmurilor sau a melodiilor cu ajutorul orchestrei de jucării reprezintă o muncă
de echipă.
18
Aplică!
D
ialog ritmic
Formați orchestra de jucării a clasei voastre. Puteți să îi dați și un
nume, așa cum au marile orchestre din lume. Puneți scaunele în
semicerc. Vă așezați grupați, după jucăriile muzicale pe care le aveți.
În partea stângă vor fi jucăriile care emit sunete muzicale. Acestea
vor reda ritmul melodiilor. În partea dreaptă vor fi jucăriile care emit
zgomote. Vor fi folosite pentru redarea timpilor egali. Pe mijloc vor sta
elevii care nu au jucării muzicale. Aceștia vor participa cu elemente de
percuție corporală. Învățați, după auz, cântecul Muzicanții de Grigore
Muzicanții
Teodosiu. Susțineți interpretarea voastră cu orchestra de jucării.
Grigore Teodosiu
Muzicanții
2 Refren
Grigore Teodosiu
b
& 4 j œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ‰ j
œ œ
Noi sun - tem mu - zi - canți vo - ioși ce știm cân - ta fru - mos, Noi
œ œ œ j
&b œ œ œ ‰
Strofă
sun - tem mu - zi - canți vo - ioși ce știm cân - ta fru - mos. 1.Noi
2.Noi
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Œ
œ œ
din vi - oa - ră știm cân - ta, Vi - oa - ra su - nă-a - șa:
din trom - pe - tă știm cân - ta, Trom - pe - ta su - nă-a - șa:
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim, Tim, tim, tim, tim, tim, tim,
Ta, ta, ta, ta, ta, ta, ta, Ta, ta, ta, ta, ta, ta,
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ Œ
Tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim, Tim, tim, tim, tim, tim.
Ta, ta, ta, ta, ta, ta, ta, Ta, ta, ta, ta, ta.
Audiţii
Vizionează pe internet piesa
Orient Expres în interpretarea Realizează o listă cu denumirea cânte-
ansamblului de copii Young Beats celor pe care le cunoști și care ar putea
coordonat de Zoli Toth. fi interpretate cu orchestra de jucării.
19
Unitatea 1
Acompaniamentul instrumental
1 C
itește silabic textul cântecului Cinci pitici. În timp ce citești, folosește o jucărie muzicală pentru a
marca ritmul.
Ui- te cinci pitici Cu bărbi de bunici
Cum joa- că po- pici Vin și cinci fur- nici
2 Formați patru grupe: grupa tobelor, grupa tamburinelor, grupa clopoțeilor și grupa percuției
Piticii
corporale. Intonați cântecul Cinci pitici. Bateți ritmul grupei din care faceți parte după modelul de
mai jos.
Piticii
cules de G. Breazul
2
&4 œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙
cules de G. Breazul
21.Uiœ œ
& 42.Dar œ œ ˙ œ œ œ ˙
-te cinci pi - tici Cu bărbi de bu - nici,
3.Fug
din - tre
cei cinci
ur
pi
-
-
zici,
tici,
Vi - ne
Vai, ce
un
mai
a
voi
œ -
-
rici,
nici,
1.Ui - te cinci pi - tici Cu bărbi de bu - nici,
2.Dar din - tre ur - zici, Vi - ne un a - rici,
& œ
3.Fug cei cinci pi - tici, Vai, ce mai voi - nici,
œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙
œ
& Plin œ œ œ ˙ œ œ œ
Cum joa - că po - pici, Vin și cinci fur - nici.
de
Ci - nel
a - ce
și Glu
mici:
- mici
Ce
Cad
fac
în
ei
a -
œa
pă,
- ici?
Plici! ˙
Cum joa - că po - pici, Vin și cinci fur - nici.
Plin de a - ce mici: Ce fac ei a - ici?
Ci - nel și Glu - mici Cad în a - pă, Plici!
Reține!
Interpretarea cântecelor pe care le învățăm poate fi îmbogățită prin folosirea jucăriilor
sau a instrumentelor muzicale. Întotdeauna, interpretarea vocală este cea mai impor-
tantă. Jucăriile sau instrumentele muzicale au rol de acompaniament. Acest lucru
înseamnă că vocea trebuie să se audă mai tare decât acompaniamentul.
20
Aplică!
1 itiți următoarele versuri din folclorul copiilor. În timp ce citiți, improvizați un ritm și folosiți
C
jucăriile muzicale pentru a vă acompania.
E frumos și nă- ră- vaș Tro- pa, tro- pa prin o- raș
E că- lu- țul Di- di- di, Prie- ten bun pentru copii.
2 Învățați, după auz, cântecul Melodie de Mozart. Folosiți jucăriile muzicale personale pentru a vă
acompania. Cadrul didactic va cânta melodia la pianul virtual.
Melodie
Melodie
Melodie Wolfgang Amadeus
Wolfgang AmadeusMozart
Mozart
Wolfgang Amadeus Mozart
Melodie
2
&4 œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ ˙
2 œ laœ cor,
& 4 Măi, co - pii œ veœ - niți ˙ œ - cul
œ œ deœ
œ œ As - tați œ œ
di - ri - jor.
˙
2
Măi, co - pii ve - niți la cor, As - cul - tați de di - ri - jor.
&4 œ œ œ œ œ œ ˙
& œ œ œ œ œ œ œ œ œœ œœ œœ œœ œœ œœ ˙ œ
œjor.
& Vă
œMăi,dau
œco - toœpii- nul
œve -deœnițicân
œ - taœ - re,
la cor,
œ œAs - săœcul - nuœtați cân
Dar œde - tați
œ prea
œ
di - ri -
œ - re.
ta œ
Vă dau to - nul de cân - ta - re, Dar să nu cân - tați prea ta - re.
&
& œ œ œœ œœ œœ œœ œ œ œ œ
œ œ
œ˙ œ œ œ œ œ œœ œœ ˙œ œ
& Vai œ -- nul
œ œ cânœ ta˙ - re,
œ prea
œ œ - re-ați
œ înœ - ceœ - put.
œ deœ ˙
Vă dau to de - Dar să nu cân - tați prea ta - re.
mi ne ce-ați fă - cut? Mult ta
Vai de mi - ne ce-ați fă - cut? Mult prea ta - re-ați în - ce - put.
& œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ
œ œ ˙
Vai de mi - ne ce-ați fă - cut? Mult prea ta - re-ați în - ce - put.
Audiţii
Ascultați pe internet cântece din
folclorul copiilor. Improvizați un Improvizează un ritm pe care să îl redai
acompaniament ritmic pentru cu jucăria ta muzicală. Prezintă ritmul
melodiile audiate. colegilor tăi.
21
Unitatea 1
Recapitulare
1
Găsește în cameră următoarele jucării muzicale: bețele, tamburina, toba, clopoțeii, maracasul
și trianglul.
2 J oc muzical. Intonați după auz cântecul din folclorul copiilor

Un elefant se legăna. Formați două grupe. Fiecare grupă se așază în cerc,
intonând împreună tot cântecul. După fiecare strofă, câte un elev intră
în centrul cercului, bătând din palme pe silabele marcate. Un alt elev
din cerc își va acompania grupa cu trianglu sau clopoțel.
Un elefant se legăna
X = palme; A = trianglu
Un elefant se legăna (după auz) din folclorul copiilor
din folclorul copiilor
˚ å ˚ å ˚ å ˚ å
2
&4 œ œ œ œ Œ œ œ œ œ Œ œ œ œ œ œ œ ˙
˙
Un e - le - fant Se le - gă - na Pe o pân- ză de pă - ian - jen,
˚ å ˚ å ˚ å ˚ å
& œ œ œ œ Œ œ œ œ œ Œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
˙ œ
Și pen - tru că nu se ru - pea, A mai che - mat un e - le - fant.
22
Evaluare
1 Încercuiește răspunsul corect după modelul de mai jos:

Pentru a cânta corect trebuie să stai cu spatele drept și privirea înainte. A F
Putem cânta doar în grupuri mici. A F
Copiii care cântă împreună la jucăriile muzicale formează o orchestră de jucării. A F
Jucăriile muzicale trebuie să se audă mai tare decât vocea. A F
2 Asociază imaginile cu denumirile jucăriilor muzicale, după modelul de mai jos:
Maracas Tamburină Tobă Castanietă
3 Vei audia sunetele emise de trei jucării muzicale. Descrie cum arată jucăriile.
Autoevaluare I II III
Foarte bine trei variante corecte trei imagini asociate cu denumirile
trei sunete descrise
Bine două variante corecte două imagini asociate cu denumirile
două sunete descrise
Suficient o variantă corectă o imagine asociată cu denumirea
un sunet descris
Pașii mei în Muzică și mișcare. Observ! Apreciez!

După ce am parcurs unitatea de învățare 1, pot afirma că:
DA NU
2. E u și colegii am colaborat foarte bine în cadrul activităților de grup.
23
Unitatea 2
Folclorul copiilor
Priviți copiii din imaginea alăturată.

Ce joc credeți că se joacă? Cunoașteți
jocuri care se desfășoară în cerc? Știți
cântece, poezii sau numărători pe care
le-ați învățat de la alți copii?
Reține!
 Când se joacă, toți copiii spun poezii, numărători, cântă și dansează împreună, învățând de
la prietenii de joacă.
 Nu toate cântecele și poeziile au fost create de oamenii mari.
 Cântecele, poeziile, numărătorile cu care te joci, dar cărora nu le cunoaștem autorul, fac
parte din folclorul copiilor.
 Cântecele și poeziile create de copii de-a lungul timpului sunt foarte vechi și sunt
inspirate din viața oamenilor și din natură.
Aplică!
1 Citește următoarea numărătoare. Improvizează un ritm care să se potrivească cu numărătoarea.

Folosește o jucărie muzicală pentru a reda ritmul.
Ala-bala, portocala, Cu caii Împăratului,

Ieși, bădiță, la portiță Cu biciul cumnatului.
Că te-așteaptă Talion, Clanț, zbanț, dorobanț,
Talion, fecior de domn, Cioc, boc, treci la loc.
Cu căruța Radului,
2 Învață poezia din folclorul copiilor.

Interpretează cu mișcările sugerate de text.
Sus pe cer sunt multe stele,

Pe pământ sunt floricele,
Dar niciuna dintre ele
Nu-i ca ochii mamei mele.
24
3 uzică și mișcare. Învățați, după auz, cântecul Joacă, joacă din folclorul copiilor. Vă așezați
M
Joacă, joacă
câte doi. Vă țineți de mână, dansați și cântați melodia. Doi-trei copii vor acompania cântecul cu
jucării muzicale sau bătăi din palme.
Joacă, joacă
2 œ œ œ œ œ œ œ™
Strofă
& b4 œ œ J J J œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ™
J
1.Joa - că, joa - că, joa - că bă - ie - te, Ești fru - mos ca un cas - tra - ve - te,
j j
œ œ œj œ œ ™ j
2.Joa - că, joa - că, joa - că fe - ti - ță, Ești fru - moa - să ca o ga - ro - fi - ță,
&b œ œ œ œ œ ‰ j œ œ œj ˙
œ œ œ
Jo - cul nos - tru es - te for - mat Din - tr-o fa - tă și un bă - iat.
Jo - cul nos - tru es - te for - mat Din - tr-o fa - tă și un bă - iat.
j
œ œ œj ˙ œ œ œ
Refren
&b œ œ œ œ J œ
œ œ œ ˙
J
œ œ œj ˙ j
œ œ œj ˙
Joa - că, joa - că, joa - că a - șa Că fa - ta pe ti - ne te vrea,
&b œ œ œ œ J œ œ œ œ
Joa - că, joa - că, joa - că a - șa Că fa - ta pe ti - ne te vrea.
4 Intonați, după auz, cântecul La mure din folclorul copiilor. Vă așezați în cerc și vă prindeți de
La mure
mâini. Ridicați mâinile la nivelul umerilor. În timp ce cântați, faceți patru pași la dreapta și patru
pași la stânga. Vă puteți acompania cu jucăriile muzicale.
La mure
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ
Frun - ză ver - de de ră - su - re, Mi-a ve - nit un dor de mu - re,
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ œ œ
M-aș du - ce co - lea-n pă - du - re, Să cu - leg vreo do - uă mu - re.
Audiţii
Ascultați pe internet me-
lodii din folclorul copiilor. Scrie în caiet o numărătoare pe care ai
Acompaniați audiția cu învățat-o de la alți copii. Prezintă numă-
jucăriile muzicale. rătoarea colegilor tăi.
25
Unitatea 2
Mișcări libere
Muzică și mișcare: Acțiune!

1 Închide ochii și ascultă în tăcere melodiile sugerate
de cadrul didactic. Mișcă-te liber în ritmul muzicii.
Încearcă să cânți și să dansezi în același timp.
Discută în colectiv: cum te simți când cânți și dansezi
pe o melodie lentă? Cum te simți când cânți și dansezi
pe o melodie rapidă? Care îți place mai mult? De ce?
Acest joc te va ajuta să descoperi stările sufletești pe
care le poți avea în funcție de muzica pe care o asculți.
Muzică și mișcare: Stop cadru!

2 Ascultă melodia sugerată de cadrul didactic.
Mișcă-te liber sau plimbă-te prin clasă atât timp
cât auzi muzica. Oprește-te și stai nemișcat dacă se
oprește cântecul. Dansează din nou sau plimbă-te
prin clasă când auzi muzica din nou. Acest joc îți va
dezvolta atenția.
Reține!
Cântecele transmit stări sufletești pe care le putem simți mai bine dacă ne mișcăm după
cum ne sugerează melodia, ritmul sau textul acestora. Pe melodiile lente ne mișcăm
încet, iar pe melodiile cu o mișcare rapidă ne mișcăm repede.
Aplică!
Cântec de leagăn
1 I ntonează, după auz, cântecul de leagăn următor. Mișcă brațele și corpul după cum îți sugerează
melodia.
Lăcrămioara - Ana Pauliuc
Cântec de leagăn
3
&4 œ ˙ œ œ ˙ œ ˙ œ œ ˙
1.Na - ni, na - ni, na - ni, na - ni,
2.Dormi cu ma - ma, dormi u - șor,
& œ ˙ œ œ ˙ œ œ ˙ ˙™
Pu - iul ma - mii, pu - i - șor.
Și te scoa - lă mă - ri - șor.
26
2 Joc. Pădurea muzicală
Învață, după auz, cântecul Pe cel deal întunecat din folclorul copiilor. Poți să te miști liber și să te
acompaniezi cu jucăriile muzicale. Cadrul didactic te va susține prin cântarea melodiei la pianul
virtual.
Pe cel deal îndelungat

din folclorul copiilor, cules de George Breazul
Pe cel deal întunecat
2 œ
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
1.Pe cel deal, în - tu - ne - cat, în - tu - ne - cat, în - tu - ne - cat,
2.Și cu doam - na Mă - mă - li - gă, Mă - mă - li - gă, Mă - mă - li - gă,
3.Stai, Mă - la - ie, Nu te du - ce, Nu te du - ce, Nu te du - ce,
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Pe cel deal în - tu - ne - cat, în - tu - ne - cat, în - tu - ne - cat.
Și cu doam - na Mă - mă - li - gă, Mă - mă - li - gă, Mă - mă - li - gă
Stai, Mă - la - ie, Nu te du - ce, Nu te du - ce, Nu te du - ce.
& œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
J
Fu - ge dom - nul Mă - lai Cald, Mă - lai Cald, Fu - ge dom - nul
A - mân - doi în - tr-o ti - li - gă-n - tr-o ti - li - gă, A - mân - doi în -
Că te scald în lap - te dul - ce, Lap - te dul - ce, Că te scald în
œ œ œ
Mă - lai Cald, Fu - ge dom - nul Mă - lai Cald.
tr-o ti - li - gă, A - mân - doi în - tr-o ti - li - gă.
lap - te dul - ce, Că te scald în lap - te dul - ce.
Audiţii
Ascultă de două ori pe internet „Toamna” din suita „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi.
Prima dată doar asculți cu ochii închiși. Imaginează-ți un peisaj de toamnă. Ascultă a doua
oară aceeași lucrare muzicală. De această dată desenează sau pictează peisajul pe care ți l-ai
imaginat prima dată.
27
Unitatea 2
Dansuri populare
Privește imaginea alăturată. Discută cu toți colegii

despre ceea ce fac oamenii din imagine.
Reține!
Dansul este strâns legat de muzică și se reali-
zează prin mișcarea ritmică a tuturor părților corpului. Prin dans se pot exprima senti-
mente, emoții sau se poate spune o poveste. Cele mai răspândite dintre tipurile de dans,
sunt cele populare.
Dansurile populare se realizează pe muzică instrumentală. Dansatorii, uneori, însoțesc
dansul cu strigături. Dansurile cele mai cunoscute sunt Hora și Sârba. Fiecare zonă are și
dansuri specifice.
Hora este un dans popular românesc întâlnit pe tot cuprinsul țării.

Dansatorii se țin de mâini, formând un cerc închis. Melodia nu se
cântă prea repede. În timp ce se cântă strofele horei, dansatorii fac
opt pași laterali la stânga și apoi la dreapta sau invers. Când se cântă
refrenul, dansatorii fac patru pași în față și patru pași înapoi.
Aplică!
1 I ntonează, după auz, cântecul Hora. Învață individual pașii de horă. Apoi, dansează hora în grup sau
cu toată clasa. Hora
Hora
2
&4 œ œ œ œ œ œ ˙
Frun - ză ver - de de bu - jor,
& œ œ œ œ œ œ ˙
Hai co - pii lân - gă iz - vor
Și de mâini să ne lu - ăm,
Ho - ra mân - dră s-o ju - căm.
28
Memorează cântecul și dansează
2 Hațegana, în pereche. În timpul
interpretării strofelor, dansați
făcând patru pași înainte și patru
pași înapoi, iar refrenul îl dansați
învârtindu-vă în ritmul melodiei.
Hațegana Cântăm împreună!

Mândru-i jocul Hațegana
Muzica: Gheorghedin
Șoima
folclor
2 Strofă j j j j j j j
& 4 j j œj œj j
1.
b œ œ œj œ
œ œ
œ œ œ œ œ œj œj œj
™™
Mân- dru-i jo - cul Ha - țe - ga - na, Tra, la, la, la, la, la, la, la,
& b œj œj œj œj ™™ œj œ œ œr œj œ j
œ œj
2. Refren
œ œ R J
™™
j œ
Tra, la, la, la,
r j
la, la.
j j
Tra, la,
j j
la, la,
j
la, la, la, la,
b
& œ œ œ œ œ œ œ œ j
R J œ œ œ œ œ
Tra, la, la, la, la, la, la, la, Mân - dru-i Ha - țe - ga - na.
3 Memorează cântecul
Ca la noi la Fălticeni
și dansează Bătuta, în
pereche. Dansează făcând
pași mici, unul lângă altul.
Cântăm
Ca la noi la Fălticeni împreună!
Ca la noi la Fălticeni
2
q = 70
& b4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ œ
Hai la ho - ră măi flă - căi Și ju - cați bă - tu - ta măi, Și ju - cați bă - tu - ta măi, Ia - c-a - șa și-a - șa.
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ œ
Nu ma-n - vâr - furi și căl - câi, La, la, la, la, la, la, la, Să se-a - u - dă-n deal la vii, ia- c-a- șa și-a - șa.
Audiție Portofoliu
Accesează manualul digital Alcătuiește un album din
și dansează pe ritmuri populare fotografii cu dansurile populare
românești. cele mai cunoscute.
29
Unitatea 2
Colinda
Privește imaginea alăturată. Discută

cu toți colegii despre sărbătorile care se
apropie. Amintește-ți din clasa a II-a: ce fel
de cântece se cântă? Cine le interpretează?
Cu ce instrumente muzicale se acompaniază
cântecele din această perioadă a anului?
Reține!
Colindatul este unul dintre cele
mai frumoase obiceiuri de iarnă
ale poporului român. În Ajunul
Crăciunului se împodobește bra-
dul, se fac cozonaci și este așteptat Moș Crăciun. De dimineață, copiii merg în grup,
la colindat, pe la casele prietenilor, ale rudelor sau ale vecinilor. Cântecele care se
interpretează cu această ocazie se numesc colinde. Prin aceste cântece, copiii urează
sănătate, belșug și fericire celor pe care îi colindă. De obicei, colindele sunt acompaniate
de clopoței.
Aplică!
Cântăm împreună
Florile dalbe
 Învață, după auz, următoarele colinde. Vă puteți acompania cu clopoței, tobe și tamburine.
Florile dalbe
2 j j j j j j j j œ œ
& b4 œ œ œ œ œ
J
œ œ œ œ œ
J
œ
1.Ia scu - lați voi bo - ieri mari, Flo - ri - le dal - be,
2.Că vă vin co - lin - dă - tori, Flo - ri - le dal - be,
3.Vă u - răm s-a - veți de toa - te, Flo - ri - le dal - be,
j j j j j j j j
&b œ œ œ œ œ
J œ œ œ œ œ
J œ œ œ
Ia scu - lați ro - mâni plu - gari, Flo - ri - le dal - be.
Noap - tea pe la cân - tă - tori, Flo - ri - le dal - be.
Via - ță lun - gă, să - nă - ta - te, Flo - ri - le dal - be.
30
Noi umblăm și colindăm
(Basarabia)
Mihail Bârcă
Noi umblăm și colindăm
2
œ œ œ
Noi um - blăm și co - lin - dăm, Flo - ri - le dal - be,
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ
Și pe Dum - ne - zeu pur - tăm, Flo - ri - le dal - be,
& œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ œ
Mi - ti - tel și'n - fă - șă - țel, Flo - ri - le dal - be,
& œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ œ
Și la fa - ță fru - mu - șel, Flo - ri - le dal - be.
Ciucur verde de mătase

Ciucur verde de mătase
2 Ciucur verde de mătasă

œ
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œdin folclorul
œ œ
copiilor
2œ œ œ œ œ œ- œ œ
& 41.Ciu - cur
- ver de de œmă ta - să, œ - riœ - leœ
Flo
2.C-a - fa - ră nin - ge pe ca - să, Flo - ri - le
1.Ciu - cur ver - de de mă - ta - să, Flo - ri - le
2.C-a - fa - ră nin - ge pe ca - să, Flo - ri - le
& œ œ œ œ œ œ œ œ j
œ œj œ™
& dal
œ œ œ œ œ œ œ- œ œ œ™
dal
-
-
œ
be.
be,
Slo - -
C-a - fa - ră
-bo
nin
zâ ne
-
gaz
ge
dă-n
pe
ca -
ca -
să.
să.
dal - be. Slo - bo - zâ - ne gaz - dă-n ca - să.
dal - be, C-a - fa - ră nin - ge pe ca - să.
Audiţii
Ascultă, pe internet sau într-o sală de
Desenează un grup de copii
concert, colinde românești în
la colindat.
interpretarea mai multor cântăreți.
31
Unitatea 2
Recapitulare
Joc popular
Î nvățați, după auz, cântectul Joc din folclorul copiilor. Vă așezați în cerc și vă prindeți de mâini.
1 (construcţia
Fiți atenți la ton și la semnalul de început. cântecelor)
Cântați și dansați cu respectarea pașilor indicați în
textul melodiei. Urmăriți să vă sincronizați intonarea melodiei cu mișcările.
Joc
2
1. Rând melodic
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ
Joc a - şa cum es - te ho - ra
2.
Nu–i în ţa - ra ni - ma - nu - ia
j j j j j j
& œj j
3.
œ œ œ œ œ œ œ ˙
œ œ
Doi paşi î - n - in - te şi doi î - na - poi
j j j j j
& œj œ œ œj j
4.
œ œ œ œ œ œ ˙
Vezi a - şa se joa - că ho - ra pe la noi.
2 ifează varianta corectă:
B
Folclorul copiilor este alcătuit din:
a. Cântece și poezii
b. Poezii, numărători și cântece
c. Numărători și poezii
3 Găsește cuvintele potrivite, conform definițiilor, după model.

A F R E D G Y T H
Z A H O R A D C V
1. Cel mai cunoscut dans popular românesc.
C L O P O T E I Y 2. Acompaniază cântecele de iarnă.
C O L I N D A D F 3. Cântec interpretat în ajun de Crăciun.
B G J K P O L U I 4. Dans popular în semicerc.
F H R S A R B A S 5. Mișcare pe muzică.
I F T B D A N S E 6. Cântece, poezii și numărători la care nu cunoaștem
D F O L C L O R G
creatorii.
D V T Y H S D C R
32
Evaluare
1 Alege varianta corectă, după model.

1. Numărătorile fac parte din: 3. Dansul este strâns legat de:
a. dansuri a. melodie
b. folclorul copiilor b. acompaniament
c. colinde c. mișcări
2. Mișcările libere sunt sugerate de: 4. Colinda este:
a. jucăriile muzicale a. poezie
b. acompaniament b. cântec
c. melodie, ritm sau text c. dans
2 Completează următorul aritmogrif.

F 1. Joc popular românesc.
2. Cântec de adormit copiii.
1 O
3. Melodie
2 L 4. Cântec specific Crăciunului.
3 C 5. Creație vorbită din folclorul copiilor.
6. Creație din folclorul copiilor.
4 L
5 O
6 R
3 ei audia trei fragmente muzicale alese de cadrul didactic: o creație din folclorul copiilor, un
V
dans popular și o colindă. Scrie câte o propoziție despre sentimentele pe care le ai ascultând
fiecare fragment muzical.
Foarte bine trei variante corecte șase cuvinte completate trei propoziții
Bine două variante corecte 4-5 cuvinte completate două propoziții
Suficient o variantă corectă 2-3 cuvinte completate o propoziție

DA NU
33
Proiect artistic
Proiect artistic
Iarna
Creează, din carton și hârtie creponată, un brăduț de Crăciun.
Colorează globurile, confecționează steluțele și așază ghirlandele.
Alege o jucărie pe care o ai acasă și pe care ai putea
să o dăruiești copiilor sărmani.
Adu această jucărie la școală, cu acordul părinților.
Împreună cu învățătoarea, găsiți în apropiere o casă de copii.
Dăruiți copiilor nevoiași brăduțul realizat de voi și jucăriile.
Cântați-le melodia „Moș Crăciun”.
34
Iarna
Dorica Buzdugan
Allegretto
Iarna (după auz)
Dorica Buzdugan
4
&4 œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ ˙
Iar - nă fru - moa - să, Mân - dră cră - ia - să,
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Tu ne-a - duci, ne-a - duci când vii Fulgi u - șori și zglo - bii. Și ne-a - duci la toți în ca - să
Săniuța ˙
Bu - cu - rii, bel - șug pe ma - să, Săr - bă - tori!
XXX
Săniuța (după auz)
b 2 œj œj œj j j
œ œ œ œ œ Œ
j
œ œ œ œ œ
& 4 œ œ J J J J J J
œ œ
Hai la joa -că-a - fa - ră, Să - ni - u - ța mea, Hai la joa - că-a - fa - ră,
& b œJ œJ œJ œJ œ Œ œ œj œ œj œ œ œ j j œj œ
œ œ
J J J
Că nu vom că - dea. Ui - te-n - cep să mear - gă Să - nii cu co -
&b œ Œ œ œj œ œj œ œ œ œ œ œj œj œ Œ
J J Mo⁽ CrÂciun J J
pii, Hai, a - lear - gă-a - lear - gă, De ei să te ții.
Moș Crăciun (după auz)

2 j
& b4 œ œ œ ™ œj œ œ œ œ œ œ œ™ œ œ œ ˙
mf
j
œ œ œ™ œ
1.Moș Cră - ciun cu ple - te dal - be A so - sit de prin nă - meți Să a - du - că
2.Din bă - trâni se po - ves - teș - te Că-n toți a - nii ne - gre - șit Moș Cră - ciun pri-
&b œ œ œ™ œj œ œ ˙
p
œ œ œ œ
Refren
œ œ œ œ ˙ ˙
da - ruri mul - te, La fe - ti - țe și bă - ieți. Moș Cră - ciun, Moș Cră - ciun!
beag so - seș - te, Nici - o - da - tă n-a lip - sit.
35
Unitatea 3
Ce este ritmul?
Observă şi descoperă! Cât de des clipeşti? Cât de repede îţi bate inima? Cât de
lungi sunt inspiraţia şi expiraţia ta?
Audiţii
Ascultă în clasă sunetul unui ceas de
masă, al unui orologiu și al unui ceas
1
de mână.
Care este asemănarea și care este deosebirea
dintre ele?
Reține!
 Ritmul este un element de bază al muzicii. El reprezintă succesiunea organizată a duratei
sunetelor.
R itmul se formează prin combinarea sunetelor lungi cu cele scurte și a celor accentu-
ate cu cele neaccentuate.
R itmul poate exista fără melodie (de exemplu bătăi în tobă), dar melodia nu poate
exista fără ritm.
R itmul dă energie, formă și personalitate muzicii.
Vreau să știu mai mult

itmul regulat se află în mediul înconjurător, în corpul uman și în unele piese muzicale. Bătăile inimii
R
au un anumit ritm care se repetă. Ochii clipesc ritmic. Respirăm prin umplerea ritmică a plămânilor
cu aer. Ritmul regulat al unei melodii este asemănător bătăilor ritmice ale inimii tale.
36
Aplică!
1 Recunoaște ritmul și sunetul

Închideți ochii și ascultați cu atenție. Veți auzi trei ritmuri
produse la obiecte diferite. Recunoașteți obiectele și
redați ritmul.
2 Telefonul fără fir

Bate, încet, un ritm pe care îl vei auzi doar tu și colegul de lângă tine. La rândul lui, acesta va reda
mai departe ritmul. Ultimul coleg va bate ritmul tare. Comparați ritmul pe care l-ați auzit de la
colegi cu ultimul ritm redat.
3 Î nvățați, după auz, cântecul Tamburina. În timp ce cântați, imitați

mișcările unui pendul cu bătăi din palme. Cadrul didactic vă va
acompania cu o tamburină sau un alt instrument de percuție.
Tamburina
Tamburina
q = 70 Antonio
AntonioCaldara
Caldara
Å Å Å Å Å Å Å
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Tam - bi - ri - na, prie - te - na, ea mă a - com - pa - nia - z-a -
Å Å Å Å Å Å Å Å
șa: la, la, la, ui - te-a - șa da, ui - te-a - șa, la, la, la, la,
Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å
& Œ œ œ œ Œ œ œ œ Œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ
la. e a mea, prie - te - na, tam - bu - ri - na mea.
Å - tamburină sau bătăi din palme
4 Joc. Comunicăm prin ritm

Elevii ţin în mâini câte două beţe de lemn.
Un elev vine în faţa clasei și bate din beţe fragmente ritmice.
Copiii vor bate împreună fragmentele ritmice care le-au fost
indicate de colegul lor.
37
Unitatea 3
Sunete lungi și scurte

1 Imită sunetele pe care le emit
animalele din imaginea alăturată.
În timp ce redai sunetele, mișcă
brațele în sus și în jos. Descoperă
lungimea fiecărui sunet.
2 Pășește și pronunță silaba PAS.

Redă cu vocea ritmul clipitului din ochi, folosind silabele IU-TE.
Inspiră adânc și expiră încet. Redă lungimea respirației, folosind silabele RA-AR.
Încearcă să faci combinații ritmice, folosind silabele PAS pentru sunetele medii, IU-TE pentru sune-
tele scurte și RA-AR pentru sunetele lungi.
Pentru a reda în scris combinațiile ritmice, folosește următoarele semne:
Reține!
Sunetele muzicale au lungimi diferite. Pot fi medii, scurte și lungi. Marcarea duratelor
se face folosind următoarele semne convenționale:
Sunete scurte sunete medii | sunete lungi O
IU-TE PAS RAR
Aplică!
1 Joc muzical în doi  Lungește și scurtează sunetul

Pentru realizarea acestui joc ai nevoie de un partener care va imita sunetul ceasului de masă prin
bătăi din palme. Tu vei emite sunete de lungimi din ce în ce mai mari. Primul sunet va fi cât ține
o bătaie din palme. Al doilea sunet va avea lungimea a două bătăi din palme. Al treilea sunet va
avea lungimea a trei bătăi din palme și așa mai departe până la cel mai lung sunet pe care îl poți
cânta. Același lucru îl vei face înapoi, pentru a produce sunete din ce în ce mai scurte. În timp ce
cânți, legeni ușor capul. Îți va fi mai simplu să numeri bătăile din palme ale colegului tău. Mai jos
este schema bătăilor din palme și a lungimii sunetelor.
lungimea
sunetelor
bătăi din
palme
38
2 Exercițiu ritmic
Joc ritmic
Formați trei grupe. Fiecare grupă va citi, silabic, câte un rând, dintre cele trei de mai jos.
Atenție la semnul de început! Aveți grijă să vă sincronizați cu toți colegii din grupă și apoi cu cei
din celelalte două grupe.
°
/
Iu - te, iu - te, iu - te, iu - te, iu - te, iu - te, iu - te, iu - te.
/
Pas, pas, pas, pas, pas, pas, pas, pas.
¢/ ˙ ˙ ˙ ˙
Ra-ar, ra-ar, ra-ar, ra-ar.
3 Glasul păsărilor de curte

Formați trei grupe: grupa puișorilor, grupa rățuștelor și grupa
gâștelor. La început, citiți primul rând de text, cu denumirea
duratelor (PAS; IU-TE, RA-AR). Apoi, citiți cel de-al doilea
rând, cu imitarea glasului păsărilorPăsări
de curte. de
Fiți curte
atenți la
semnalul de început și la sincronizare!
° Œ Œ Œ Œ
/
1.Iu - te, iu - te, iu - te, iu - te.
2.Piu, piu, piu, piu, piu, piu, piu, piu.
/ Ó Ó
1.Pas, pas, pas, pas.
2.Mac, mac, mac, mac.
¢/ Ó ˙ Ó ˙
1.Ra-ar, ra-ar.
2.Ga-a, Ga-a.
Audiţii
Exercițiu ritmic Ascultați în clasă fragmente muzicale pro-
4 puse de cadrul didactic. Formați două gru-
Vei asculta ritmul redat de

cadrul didactic. Imită ritmul. pe. Prima grupă va ridica mâinile ori de câte
Investighează din ce fel de sunete ori se vor auzi sunete lungi. A doua echipă va ridica
este alcătuit exercițiul ritmic. mâinile ori de câte ori se vor auzi sunete scurte.
39
Unitatea 3
Mișcări sugerate de ritm

1 Î nchide ochii. Audiază, în clasă, Uvertura Coțofana

hoață de Rossini. Încearcă să te miști după ritmul
pe care îl auzi. Zâmbește sau fii trist, după cum îți
sugerează melodia.
2 I ntonează, după auz, cântecul Corabia de Grigore
Teodosiu. În timp ce cânți, găsește ritmul pe care te Corabia
poți mișca. Apoi, împreună cu colegii, găsiți un ritm pe
care să vă puteți sincroniza. Folosiți jucăriile muzicale Grigore Teodosiu
pentru a reda ritmul.
Corabia
3
Grigore Teodosiu
&4 ˙ œ Œ œ ˙ œ ˙ œ
œ ˙ œ ˙™ œ
1.Co - ra - bi - a cu pân - ze Pe a - pă a por -
2.Co - ra - bi - a plu - teș - te Pe va - lu - ri - le-n
& ˙™ œ Œ œ ˙ œ œ ˙ œ œ
˙ ˙
nit. De va - luri le - gă - na - tă Ea
joc Și când nu su - flă vân - tul Co -
& ˙ œ ˙™ œ Œ œ ˙ œ œ
œ ˙ ˙
mer - ge li - niș - tit, De va - luri le - gă -
ra - bi - a-i pe loc Și când nu su - flă
& ˙ œ œ ˙ œ ˙ œ
˙ ˙™
na - - tă ea mer - ge li - niș - tit.
vân - tul Co - ra - bi - a-i pe loc.
Reține!
 Când ascultăm o melodie sau un ritm, observăm că ceva din interiorul nostru
ne îndeamnă să dansăm, să improvizăm diferite mișcări în ritmul muzicii sau al
fragmentului ritmic.
 Fiecare cântec are ritmul lui care îl caracterizează. Unele cântece sunt lente, deoarece
folosesc durate lungi. Alte cântece sunt repezi, deoarece folosesc durate scurte.
Mișcările pe care le facem cu corpul trebuie să fie la fel cum este și ritmul.
40
Aplică!
1 Intonați, după auz, cântecul Bătuta din folclorul copiilor. Vă

Bătuta
așezați în cerc. Vă țineți de mâini. În timp ce cântați, pășiți pe
ritmul melodiei. Fiți atenți la tonul cântecului și la semnalul
de început! Sincronizați-vă mișcările! din folclor
Bătuta
2
& b4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ
1.Tot pe loc, tot pe loc! Să ră - sa - ră bu - su - ioc!
2.Ui - te-a - șa, tot a - șa! Să se ui - te ci - ne-o vrea!
3.Tot pe loc, Ba - te-n loc! Și să fi - e cu no - roc!
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ
Tot pe loc, tot pe loc! să ră - sa - ră bu - su - ioc!
Ui - te-a - șa, tot a - șa! Să se ui - te ci - ne-o vrea!
Tot pe oc, Ba - te-n loc! Și să fi - e cu no - roc!
&b œ œ œ œ œ œ œ
Foa - ie ver - de si - mi - noc, Hai flă - căi cu toți la joc!
Foa - ie ver - de lemn dom - nesc, Drag mi-e jo - cul ro - mâ - nesc!
Joc și as - tăzi, joc și mâini, Mân - dru-i jo - cul la ro - mâni!
&b œ œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ œ œ œ œ
Ho - ra noas - tră-i cu no - roc, Ba - teți tot pe loc.
Toa - tă via - ța-m să-n - vâr - tesc Jo - cul ro - mâ - nesc.
Noi a - ici sun - tem stă - pâni, As - tăzi ca și mâini!
La joc
Intonați, după auz, cântecul La joc din folclorul copiilor. În timp ce cântați, mișcați corpul pe
2
ritmul melodiei. Sincronizați-vă mișcările!
La joc
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
1.Hai cob - za - re, zi-i cu foc, Ho - pa, ho - pa, ho - pa, hop.
2.Să ră - su - ne larg în zbor, Ho - pa, ho - pa, ho - pa, hop,
œ œ œ
Să ne-n - cin - gem toți la joc, Ho - pa, ho - pa, ho - pa, hop.
Ho - ra noas - tră-a tu - tu - ror, Ho - pa, ho - pa, ho - pa, hop.
Audiţii
Ascultați în clasă diferite fragmente muzicale. Mișcați corpul în ritmul
muzicii. Mimați sentimentele pe care le transmite muzica audiată.
41
Unitatea 3
Recapitulare
1 J oc ritmic. Să ne jucăm cu ritmul. Bate ritmic cu palmele pe piept. Un alt coleg va asculta cu
mare atenţie ritmul şi va încerca, prin bătăi cu palmele pe genunchi, să creeze un ritm nu foarte
rapid. Apoi, un alt coleg introduce un alt ritm, bătând din palme, şi încearcă să îl armonizeze cu
ceilalţi doi colegi. Ritmurile pot fi schimbate de câteva ori. Atenţie cum alegeţi ritmurile! Acestea
trebuie să sune bine împreună.
2 J oc ritmic. Ritmul şi emoţiile. Gândiți-vă împreună la una dintre următoarele emoţii: furia,
dragostea, frica etc. Pe rând, fiecare copil va trebui să bată ritmul prin care doreşte să îşi exprime
emoţia aleasă. Restul clasei va trebui să ghicească la ce emoţie s-a gândit cel care a inventat ritmul.
3 În perechi, executaţi pe rând, apoi împreună, mişcările sugerate mai jos:
a) două bătăi lungi din palme şi trei bătăi scurte;
b) trei bătăi din palme, trei paşi mici, trei sunete lungi, doi paşi lungi.
4 Zi-i din cimpoieș

Intonați, după auz, cântecul Zi-i din cimpoieș din folclorul copiilor. Vă așezați în cerc. La început
cântați melodia fără text și vă ridicați pe vârfuri în ritmul muzicii. Apoi, cântați cu text și vă mișcați
pe ritmul melodiei. Sincronizați mișcările dintre voi. din folclor
Zi-i din cimpoieș

2 j
&4 œ œ œ œ j ‰ œ ‰ œ
1.Frun - zu - li - ță de tri - foi, Hop, hop, iac - a - șa,
2.Frun - zu - li - ță bo - lo - van, Hop, hop, iac - a - șa,
& œ œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ œ œ œ
Zi-i, bă - di - ță, din cim - poi, Iac - a - șa și-a - șa.
Ia stri - gați la un cio - ban, Iac - a - șa și-a - șa.
Zi-i din cim - po - ieș mai ta - re, S-a - u - dă sa - tul din va - le,
Să pă - zeas - că o - i - le, Că mă - nân - că flo - ri - le,
& œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ œ œ œ
S-a - u - dă sa - tul din va - le, Iac - a - șa și-a - șa.
Că mă - nân - că flo - ri - le, Iac - a - șa și-a - șa.
42
Evaluare
1 Alegeți varianta corectă.
1. Ritmul poate exista fără: 2. Pentru sunetele medii 3. Ritmul dă muzicii:

folosim termenul:
a. melodie a. iu-te a. sunete lungi
b. poezie b. pas b. sunete scurte
c. dans c. ra-ar c. energie
2 Completează versurile din cântecele învățate, după modelul de mai jos:

1. Corabia cu pânze Pe apă a pornit.
2. Tot pe loc, tot pe loc! Să răsară … .
3. Hai … zi-i cu foc, Hopa, hopa, hopa, hop.
4. Zi-i, bădiță, din … , Iac-așa și-așa!
3 ei audia trei fragmente muzicale, alese de cadrul didactic. Scrie în caiet ce fel de mișcări
V
sugerează fiecare ritm.
Foarte bine trei variante corecte trei cuvinte trei mișcări
Bine două variante corecte două cuvinte două mișcări
Suficient o variantă corectă un cuvânt o mișcare

DA NU
43
Unitatea 4
De ce este nevoie
să scriem sunetele muzicale
Inventează un abecedar muzical. Poți folosi linii, puncte, pătrate, cerculețe sau altele. Folosește
semnele inventate de tine pentru a scrie sunetele cântecului. Schimbă foaia cu cea a colegului de bancă.
Încearcă să descoperi ce cântec a dorit să scrie. Cunoşti semnele pe care le-a folosit? Dacă nu le cunoşti,
ce ar fi trebuit să faceți împreună pentru a putea descifra cântecul?
Inventați împreună un alfabet muzical. Rescrieţi melodiile, folosind alfabetul vostru comun.
Reține!
 E ste necesar să învăţăm cum se scrie şi cum se citeşte muzica.
 S crisul și cititul muzical ne ajută să citim cântecele scrise şi să scriem melodiile pe care
le inventăm noi.
Ştiai că?
P
rimele alfabete muzicale au fost
inventate de indieni şi de chinezi.
Pentru notarea muzicii, aceştia
foloseau literele din alfabet.
Aplică!
 Realizează un tabel în care să arăți semnele inventate de tine și să precizezi ce anume reprezintă
fiecare semn.
44
Notele muzicale și portativul
Gloria adoră să cânte. A auzit un cântec, dar, din păcate, nu-şi mai aminteşte
melodia. E dezamăgită. Când merge la cumpărături, mama îi scrie pe un bileţel ce
trebuie să cumpere, ca să nu uite. Dacă ar scrie cântecul? Dar cum? Fratele ei mai
mare i-a spus cândva că fiecare sunet se poate scrie.
Ar vrea să deseneze sunete. Dacă le-ar scrie unul după altul, cum ar şti care este
mai înalt şi care este mai grav?
Gândurile îi sunt întrerupte de un ciripit vesel de păsări. Îşi îndreaptă privirea
spre ele. Zece rândunele s-au aşezat pe firele de curent electric. Îi vine o idee!
La ce s-a gândit Gloria?
Reține! Aplică!
linie spațiu
5____________________________
4
4____________________________ note muzicale
Portativ 3
3____________________________
2
2____________________________
1
1____________________________
 Portativul este un grup de cinci linii orizontale, paralele și egal

depărtate între ele. Pe portativ se scriu semnele grafice (notele),  Așază una dintre mâini ori
care ne ajută să citim muzica. Numerotarea liniilor și a spațiilor zontal în fața ta, cu palma
spre tine. Imaginează‑ți că de
portativului se face de jos în sus.
getele sunt liniile portativului,
N otele muzicale reprezintă grafic sunetele muzicale. Ele compun
iar spațiile dintre degete sunt
„alfabetul” cu care se scrie orice piesă de muzică. Notele muzicale
spațiile portativului. Degetul
sunt reprezentate de obicei cu ajutorul unor ovale (goale sau pli-
mic reprezintă prima linie,
ne). Notele se desenează (și se citesc) una după alta, de la stânga
degetul inelar – linia a doua și
la dreapta, pe portativ. Notele se scriu pe liniile și pe spațiile por-
așa mai departe. Atinge degetul
tativului.
și spune numele liniei.
45
Unitatea 4
Cheia sol
Ce cheie ne deschide muzica?
Gloria a terminat de aşezat rândunelele pe linii. Îl vede pe Costin
alergând cu o cheie mare în mână. E o cheie tare ciudată. Nu seamănă cu
o cheie obişnuită. Oare ce face cu ea? De fiecare dată când îl vede cu cheia
în mână, îl aude cântând. Ieri l-a întrebat la ce folosește cheia. Costin i-a
spus că îl ajută să deschidă muzica. Tare ciudat! Cum să deschizi muzica?
Ar desena cheia, să o arate fratelui ei mai mare. Poate îi dă el o
explicaţie. I se pare greu să o deseneze. La mijloc seamănă cu un melc. Sus
seamănă cu bucla de la litera f, iar jos seamănă cu un cârlig. Oare va reuşi
să o deseneze? În pagină nu mai are loc, decât la începutul portativului.
Începe să deseneze melcul pornind de pe cea de-a doua linie.
Cum putem să scriem şi noi cheia sol? Să exersăm

Cheia sol este alcătuită din trei elemente:
1 D
esenăm întâi un melc, pornind de pe cea de-a doua linie a portativului.
2 D
esenăm apoi partea de sus a literei „f”, aşa cum am învăţat în clasa I.
3 L a sfârşit, desenăm un cârlig de undiţă.
4 P
entru a realiza cheia sol, unim cele trei elemente în aceeaşi ordine.
Ştiai că?
Există trei chei muzicale:

cheia sol (cea mai folosită),
cheia fa şi cheia do.
Reține!
C heia sol ne arată unde este locul sunetului sol
pe portativ.
 S crierea cheii sol începe de pe a doua linie a por-
tativului.
46
Vreau să știu mai mult
Notele muzicale sunt pentru După ce vei cunoaște notele

muzică ceea ce literele sunt muzicale, ai grijă să le scrii pe portativ acolo
pentru scriere. unde trebuie: pe linii sau în spații.
Iată cum arată scrierea corectă pe portativ a unui cântec alcătuit din melodie și text.
Învață, după auz, cântecul Floarea mea. Toți elevii se așază în cerc și intonează cântecul. În mijlocul
cercului se află un copil legat la ochi. În timp ce toată clasa cântă și se învârte în cerc, un alt copil
pronunță numele unei flori. Cel care se află în mijlocul cercului trebuie să ghicească cine a spus nu-
Floarea mea
mele florii. Dacă ghicește, schimbă locul cu alt elev. Dacă nu ghicește, mai stă o tură în mijloc.
Cheia sol Floarea mea Portativ

Titlu cântec
2
& b4
Solist Cor
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Ce fru - moa - să-i a mea floa - re, Tra, la, la,
Versurile
cântecului
&b
Solist Cor
œ œ ˙
Și-i fru - mos mi - ro - si - toa - re, Tra, la, la.
&b
Solist Cor
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Spu - ne dra - gă gră - di - na - re, Tra, la, la,
&b
Solist Cor
œ œ ˙
Cum se chea - mă a mea floa - re? Tra, la, la,
Aplică!
Răspunde la următoarele întrebări: 3 e unde începe numărătoarea liniilor
D
1 și a spațiilor portativului?
Câte linii are portativul?
Câte spații conține portativul?

2
47
Unitatea 4
Sunetul și nota sol 1. Sunetul și nota mi 1

Cântecul melcului
Săptămâna trecută, când am fost la pădure,
am văzut un melc. Se mișca încet-încet. Mi s-a
părut că este puţin supărat şi îngândurat. Atunci
m-am gândit să îi cânt ceva şi mi-am adus aminte
de o melodie pe care o ştiu de când eram mic:
Melc, melc codobelc.
1 C
ântă melodia de mai jos. Reprezintă linia melodică prin mișcarea mâinii pe verticală.
Melc, melc, codobelc

Cântă după auz!
Melc, melc codobelc
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Melc, melc, co - do - belc, Scoa - te coar - ne bo - u - rești Și te du la bal - tă
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Și bea a - pă cal - dă Și te du la Du - nă - re Și bea a - pă tul - bu - re.
2 C
ântă melodia urmărind cuvintele scrise pe portativ.
Ține cont de înălțimea la care sunt scrise silabele. Melc co- do-
melc belc
Reține!
 S unetul care se scrie pe a doua linie a porta-
tivului se numește sol 1.
 S unetul care se scrie pe prima linie a portati-
vului se numește mi 1. sol 1
 S unetul sol 1 este mai înalt decât sunetul mi 1

mi 1.
 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim sol 1 mi 1
numele notei (sol sau mi), nu și cifra (1).
48
Aplică!
1 Înlocuiește silabele de pe portativ cu numele

notelor învățate, după model. Cântă din nou
melodia, folosind numele notelor în loc de versuri. Melc, melc, co- do- belc
2 Înlocuiește numele notelor cu simbolurile învățate.

Cântă din nou melodia, urmărind înălțimea
sol sol sol
simbolurilor pe portativ. mi mi
3 Cântă melodia la pianul virtual.
4 I ntonează, după auz, cântecul Împreună să jucăm. Reprezintă linia melodică prin mișcarea mâinii
pe verticală. Pronunță numele notelor de pe portativ. Citește textul silabic. Intonează melodia
cu denumirea notelor muzicale. În același timp, poziționează corpul după înălțimea sunetelor.
Pentru sunetele acute (înalte) stai drept. Pentru sunetele grave (joase) îndoaie genunchii.
Împreună să jucăm
Cântă după auz!
Împreună să jucăm
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
1.Îm - pre - u - nă să ju - căm, Ho - ra ma - re să for - măm.
2.Să mai vi - nă la ju - cat Ci - ne pân - a - cum a stat.
5 Muzică și mișcare. Pinguinul sol – mi. Elevii se aşază în

şir indian. Primul elev cântă de mai multe ori cele două sune-
te învăţate. În acelaşi timp, elevii sar la dreapta (sol 1) sau la
stânga (mi 1), în funcţie de sunetul pe care îl aud. Câştigă ele-
vii care recunosc de cele mai multe ori în ce direcţie trebuie să
sară pentru sunetul sol 1 sau pentru sunetul mi 1.
6 Joc – sentimentul muzical

Audiați în clasă cântece din folclorul copiilor. Audiţii
Realizați emoticoane colorate pe diferite hârtii. Ascultați în clasă cântece din
După ce ați audiat un cântec, ridicați emoticonul folclorul copiilor. Mișcați mâna
care credeți că se potrivește cu starea sufletească în sus sau în jos, urmărind mersul
pe care o transmite cântecul. melodic.
49
Unitatea 4
Sunetul și nota la 1
Cum cântăm mămăruței?

Abia aştept să apară mămăruţele! De câte ori le văd, le iau
pe deget şi le cânt. Te-ai întrebat din ce sunete muzicale este
alcătuită melodia pe care o cântăm buburuzelor?
Îți dau un indiciu: două sunete deja le cunoşti. Rămâne
să îl descoperi pe cel de-al treilea. Este puţin mai înalt decât
sunetul sol 1, iar numele acestui sunet muzical îl fredonezi
mereu când nu ştii versurile.
1 C
ântă melodia de mai jos. Reprezintă linia melodică prin mișcarea mâinii pe ver-
ticală.
Mămăruță, ruță
Cântă după auz!
Mămăruță-ruță
2
Mă - mă - ru - ță, ru - ță, Cât ești de dră - gu - ță, Cât de bi - ne-ți vi - ne
Blu - za cu bu - li - ne, Cu bu - li - ne ne - gre mici, Bu - cu - ri - a ce - lor mici.
2 C
ântă melodia urmărind silabele scrise pe portativ.
Ține cont de înălțimea sunetelor. Mă- mă- ru- ță ru-
ță
Reține!
 S unetul care se scrie în al doilea spațiu al portati- la 1
vului se numește la 1. sol 1
 S unetul la 1 este mai înalt decât sunetele învățate:
sol 1 și mi 1. mi 1
 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim nume-

le notei (la), nu și cifra (1). la 1
50
Aplică!
1 Înlocuiește silabele de pe portativ cu numele notelor

învățate, după model. Cântă din nou melodia,
folosind numele notelor în loc de versuri.
Mă- mă- ru- ță- ru- ță
2 Înlocuiește numele notelor cu simbolurile notelor

învățate. Cântă din nou melodia, urmărind înălțimea
simbolurilor pe portativ. Sol Sol Sol La Sol
Mi
3 Mămăruță, ruță
Intonează următoarele două portative cu denumirea notelor muzicale. Formați șase grupe.
Cântați în ștafetă, cu denumirea notelor muzicale, câte două măsuri. Transcrie următoarele două
portative în caietul de muzică.
Mămăruță-ruță
2
Sol, sol, sol, la, sol, mi, sol, sol, sol, la, sol, mi, sol, sol, sol, la, sol, mi,
sol, sol, sol, la, sol, mi, sol, sol, sol, la, sol, sol, mi, sol, sol, sol, la, sol, sol, mi.
4 Citește notele muzicale din cântecul următor. Citește silabic textul.
Haideți să cântăm
Cântă după auz!
Lăcrămioara Ana Pauliuc
Haideți să cântăm
2 Œ
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Hai - deți să cân - tăm, No - te să-n - vă - țăm. La pian as - tăzi vom cân - ta,
Trei no - te vom în - vă - ța: mi, sol, la, la, sol, sol, mi, La, sol, la, sol, mi, mi.
Ştiai că?
Improvizează o scurtă melo-
die care să conțină sunetele
Muzica ne ajută să ne dezvoltăm pe care le cunoști.
memoria, să fim creativi și să ne Cântă colegilor melodia
păstrăm sănătatea. compusă.
51
Unitatea 4
Sunetul și nota do 1
Observă şi descoperă! Mustățile moșului
Alex este în vizită la bunici. Îşi caută bunicul. Aude un
sunet ce vine din grădină.
Alex deschide portiţa ce duce spre grădină. Face câţiva
paşi şi-l zăreşte pe bunic dormind pe băncuţa de sub tei.
Bunicul sforăie.
Ce s-ar mai juca cu mustăţile bunicului… Ultima dată
când s-a jucat cu ele, bunicul i-a spus că, dacă îl mai tra-
ge mult de mustăţi, va ajunge să semene cu nota do 1. De
atunci se tot întreabă cum arată nota do 1.
Lui Alex îi vine o idee năstruşnică. Parcă i-ar
cânta ceva bunicului. Hm! Oare ce ar putea să îi
cânte acum, când doarme?
1 C
Doarme moșul
Cântă după auz!
Doarme moșul
D. G. Kiriac
2
&4 œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ
œ œ ˙
1.Doar - me mo - șul sub um - brar, Sfo - ră - ie ca un bon - dar.
2.Mus - ca-l piș - că de o - braz, Mo - șul sa - re de ne - caz.
2 C
ântă melodia urmărind silabele scrise pe porta-
tiv. Ține cont de înălțimea sunetelor. sub um-
Doar- me mo- șul brar
3 Înlocuiește silabele de pe portativ cu notele învățate.
4 C
ântă melodia la pianul virtual.
Reține!
 S unetul care se scrie sub portativ, pe o liniuță su- la 1
plimentară, se numește do 1. sol 1
D intre sunetele învățate până acum, do 1 este cel
mai grav. mi 1
 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele

notei (do), nu și cifra (1). do 1 do 1
52
Sunetul și nota do 2
Întrecerea muzicală
A venit primăvara. Luca ar vrea să iasă la joacă.
— Dănuţ, mă bucur să te văd! Ne jucăm cu mingea?
— Da, ne jucăm, dar facem întrecere muzicală! Vezi cele cinci bare metalice aşezate
ca un portativ deasupra porţii de fotbal? Eu spun câte o notă muzicală, iar tu arunci
cu mingea exact acolo unde e locul notei pe portativ. Apoi schimbăm rolurile.
Care nimereşte mai multe note muzicale e câştigător. Începem cu nota do 2.
— Cum adică do 2? Există un singur do şi acela se scrie sub portativ.
— Există un do mustăcios sub portativ, numit do 1, dar există un do şi pe portativ,
numit do 2. Asta am învăţat astăzi la muzică!
Reține!
do 2
 S unetul care se scrie în al treilea spațiu al portati-
vului se numește do 2. la 1
sol 1
D intre sunetele învățate până acum, do 2 este cel
mai înalt. mi 1
 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele

notei (do), nu și cifra (2). do 2 do 1
Aplică!
A
scultă melodia de mai jos. Reprezintă linia melodică prin mișcarea mâinii pe verticală.
Cântă melodia, folosind numele notelor în loc de versuri. Transcrie melodia în caietul de muzică.
Sub portativ vei scrie numele notelor muzicale. Cu mingea
Ascultă cântecul!
Cu mingea din folclorul copiilor
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
1.Hai
1.Hai -- deți
deți la
la joa
joa -- că,
că, ză
ză -- pa
pa -- da
da s-a
s-a to pit
to -- pit
2.Cu
2.Cu mic,
mic, cu
cu ma
ma -- re,
re, hai
hai ve
ve -- seli
seli să
să zbur - dăm.
zbur - dăm.
3.Na ți
ți -- e, dă-mi mi -- e, ui -- te, ui -- te-a șa!
te-a -- șa!
œ
3.Na e, dă-mi mi e, ui te, ui
& œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Și
Și ghi
ghi -- o -- ce
o ce -- lul
lul Ia
Ia -- răși
răși s-a
s-a tre
tre -- zit.
zit.
Cu
Cu min
min -- gea
gea noas
noas -- tră,
tră, Hai
Hai să
să ne
ne ju
ju -- căm.
căm.
Hei!
Hei! Prin
Prin -- de-o
de-o bi
bi -- ne,
ne, Vezi
Vezi de
de n-o
n-o scă
scă -- pa.
pa.
53
Unitatea 4
Sunetul și nota re 1
Furnicile
Mirela a ieşit în parc cu bunica. S-ar juca de-a
muzica. Dar cum?
Desenează pe asfalt, cu creta, un portativ și
compune o melodie. Pe portativ aşază bobiţe de
coacăze în loc de note muzicale. Bunica o felicită.
La întoarcere descoperă că unele bobiţe au
dispărut. Curios … toate bobiţele care lipseau
erau cele de sub portativ, pe locul sunetului pe
care tocmai îl învăţase la şcoală: sunetul re 1. Cine
o fi luat bobița? Aha! O furnică rostogoleşte pe
asfalt bobiţa de coacăză. Deci ea era! Oare ştie
unde să o aşeze pe portativ?
C
Furnicile
Cântă după auz!
Furnicile
2
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Măi co - pii ve - niți a - ici, Ia pri - viți câ - te fur - nici Cum a - lear - gă, vin, se duc,
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Toa - te ca - ră, toa -te-a- duc Fi - re, boa- be, vier - mi - șori, Ce mai gra- bă, ce mai zor!
Reține! do 2
 S unetul care se scrie sub prima linie a portativului
la 1
se numește re 1.
sol 1
 S unetul re 1 se află situat, ca înălțime, între sune-
tele do 1 și mi 1. mi 1
 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele re 1
notei (re), nu și cifra (1). re 1 do 1
54
Aplică!
Înlocuiește silabele de pe portativ cu notele învățate. Măi
1 co- ici!
pii ve- niți a-
2 Furnicile
Intonează din nou cântecul Furnicile cu denumirea notelor muzicale, după modelul din urmă
toarele două portative. Transcrie melodia în caietul de muzică. Sub portative scrie denumirile
notelor. din folclorul copiilor
Furnicile
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ
Sol, mi, do, do, re, re, mi, sol, mi, do, do, re, re, do, re, re, mi, mi, re, re, sol,
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
re, re, mi, mi, re, re, sol, sol, mi, do, do, re, re, mi, sol, mi, do, do, re, re, do.
3 itește notele muzicale din care este alcătuit cântecul Melcul întârziat. Citește silabic textul
C
cântecului. Cântă, după auz, melodia. Reprezintă înălțimea sunetelor prin mișcarea mâinii în sus
sau în jos.
Melcul întârziat
Melcul întârziat
2
q = 70 Lăcrămioara Ana Pauliuc
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œœ œ œ
1.Tic, tac, tic, tac, Cea - sul ba - te ta - re Tic, tac, tic, tac, Mel - cu-i pe că - ra - re.
2.Tic, tac, tic, tac, Ba - te ne-n - ce - tat. Tic, tac, tic, tac, Mel - cu-i su- pă - rat.
3.Tic, tac, tic, tac, ba - te și mai ta - re. Tic, tac, tic, tac, Mel -cu-a-n- târ -zi - at.
4 M
uzică și mișcare. Jos sau sus? (joc în doi). Doi elevi sunt invitaţi în
faţa clasei. Unul dintre cei doi va cânta un sunet cu denumirea lui şi va
arăta cu mâna în sus sau în jos. Cel de-al doilea elev va trebui să numească sau să
cânte sunetul imediat următor, în direcţia arătată. Va câştiga cel care reuşeşte
să dea cele mai multe răspunsuri corecte.
5 Muzică și mișcare. Sărituri pe portativ. Pe podeaua clasei, marcați, cu benzi adezive sau
cretă, un portativ. Formați două echipe. Căpitanul jocului spune o notă muzicală. Un membru
din fiecare echipă sare și încearcă să aterizeze exact pe linia sau spațiul notei. Primul care ajunge
în poziția corectă câștigă un punct pentru echipă.
Ştiai că? Improvizează o scurtă melo-

die care să conțină sunetele
Dacă ascultăm muzica foarte pe care le cunoști.
tare, riscăm să ne pierdem auzul. Cântă colegilor melodia
compusă.
55
Unitatea 4
Sunetul și nota fa 1
Capra cu trei iezi

Amintește-ți cum le cânta
capra iezilor ei.
Trei iezi, cucuieți,

Ușa mamei descuieți!
Că mama v-aduce vouă
Mugurași cu bob de rouă!
Drob de sare în spinare,
Mălăieș în călcăieș,
Smoc de flori la subsuori.
Me! Me!
C
ântă melodia de mai jos. Reprezintă linia melodică prin mișcarea mâinii pe
verticală. Capra cu trei iezi
Cântă după auz!
Capra cu trei iezi
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Trei iezi, cu - cu - ieți, U - șa ma - mei des - cu - ieți! Că ma - ma v-a -
du - ce vo - uă Mu - gu - rași cu bob de ro - uă. Me! Me!
Reține!
do 2
 S unetul care se scrie în primul spațiu al portativului
la 1
se numește fa 1.
sol 1
 S unetul fa 1 se află situat, ca înălțime, între sunetele fa 1
mi 1 și sol 1. mi 1
 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele re 1
notei (fa), nu și cifra (1). fa 1 do 1
56
Aplică!
1 Cântă melodia La pădure. Reprezintă linia

melodică prin mișcarea mâinii pe verticală.
Cântă din nou melodia, folosind numele dure
notelor în loc de versuri. Transcrie melodia am fost la pă-
în caietul de muzică, pe portativ, folosind Când noi
simbolurile notelor învățate.
La pădure
Cântăm împreună!din folclorul copiilor
La pădure
2 œ Œ
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ
1.Când am fost noi la pă - du - re, tra, la, la, la, la.
2.Și-am vă - zut un ie - pu - raș tra, la, la, la, la.
3.E - rau mul - te pă - să - re - le, tra, la, la, la, la.
4.Tot fe - lul de flu - tu - rei, tra, la, la, la, la.
œ œ œ œ œ
Am cu - les la fragi și mu - re, tra, la, la, la, la.
Să - rea sprin - ten, dră - gă - laș, tra, la, la, la, la.
Ne-n - tre - ceam în zbor cu e - le, tra, la, la, la, la.
Ne-n - tre - ceam în zbor cu ei, tra, la, la, la, la.
œ œ œ
Ui - te-a - șa, ui - te-a - șa tra, la, la, la, la,
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
œ œ
Ui - te-a - șa, ui - te-a - șa tra, la, la, la, la,
2 Înlocuiește silabele de pe portativ cu

notele învățate. Trei cucu- u- șa mamei des-
iezi ieți cu- ieți
3 C
4 Joc. Capra cu trei iezi. Fiecare băiat își alege unul dintre rolurile masculine
din poveste și îl mimează. Fiecare fetiță, pe rând, va interpreta rolul și cântecul
caprei în fața iezilor. Câștigă cel mai creativ copil. El este desemnat în funcție
de intensitatea aplauzelor primite de la colegi.
57
Unitatea 4
Sunetul și nota si 1
Observă şi descoperă! Cântecul iepurașului
Mihaela a primit de ziua ei un iepuraş. E tare fericită.
Acum are și un prieten cu blăniţă. La şcoală a învăţat
multe despre iepuraş. Nu ştie însă dacă lui îi place muzica.
I-ar cânta ceva. A rugat-o pe Ileana, colega ei de bancă,
să îi scrie în caietul de muzică un cântecel frumos despre
iepuraş. Când s-a uitat peste ce a scris Ileana în jurnal,
a văzut că e acolo o notă muzicală pe care nu o cunoaște.
Oare care este?
1 C
ântă melodia de mai jos. Reprezintă linia melodică prin mișcarea
mâinii pe verticală. Iepuraș, drăgălaș
Cântă după auz!
Iepuraș, drăgălaș
2 œ œ œ œ œ œ œ œ
&4 œ œ œ œ
œ
1.Ie - pu - raș, dră - gă - laș, A fu - git de pe i - maș
2.Dar Co - dău, câi - ne rău, L-a stâr - nit din cui - bul său
œ œ œ œ
Și s-a dus co - lo sus, În - tr-o tu - fă s-a as - cuns.
Și-a fu - git spe - ri - at În cel co - dru-n - de - păr - tat.
2 Înlocuiește silabele de pe portativ a fu- git pes-

cu notele învățate. raș dră- gă- las te i- maș
pu-
Ie-
3 C
Reține! si 1
do 2
P e a treia linie a portativului se scrie nota si 1. la 1
 S unetul si 1 este mai înalt decât sunetul la 1 sol 1
şi mai jos decât sunetul do 2. fa 1

mi 1
 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim re 1
numele notei (si), nu și cifra (1). si 1 do 1
58
Aplică!
1 Cântă melodia Drag mi-e jocul românesc. Reprezintă linia melodică prin mișcarea mâinii pe
verticală. Cântă din nou melodia, folosind numele notelor în loc de versuri. Transcrie cântecul în
caietul de muzică. În locul textului, vei scrie denumirile notelor muzicale.
Drag mi-e jocul românesc
Cântă după auz! din folclorul copiilor
Drag mi-e jocul românesc
2 j œ j
&4 œ œ œ œ œ œ ‰ œ œ œ œ œ œ ‰
œ
1.Drag mi-e jo - cul ro - mâ - nesc, Dar nu știu cum să-l por - nesc,
2.Bi - ne de nu l-oi por - ni, Eu ru - și - ne oi pă - ți,
3.Nu te ui - ta la co - joc, Ci te ui - tă cum mai joc,
j
& œJ ‰ œ œ œ œ œ ‰ œ œ œ œ j ‰
œ œ œ
Hei! Tra, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.
2 Muzică și mișcare.
ă așezați în cerc. Vă prindeți de
V
mâini. Ridicați mâinile la nivelul
umerilor. Intonați melodia Drag
mi-e jocul românesc. În timp ce
cântați, faceți câte patru pași în
față și patru pași în spate. Atenție
la preluarea tonului, la semnalul
de început și la sincrozinarea cân-
tării și a dansului între voi!
3 Joc. Ritm şi melodie. Toţi elevii vor avea pe bănci jucării muzicale confecţionate în primul
semestru. Un elev vine în fața clasei și improvizează o melodie. Elevii din clasă ascultă atenţi
melodia. Folosind jucăriile muzicale, veți cânta melodia cu acompaniament. Efectuaţi mişcări
sugerate de textul cântecului.
Ştiai că?
Uneori, când se aude sirena
Improvizează o scurtă melodie care să
unei maşini, câinii urlă, deoarece îi
conțină sunetele pe care le cunoști.
deranjează anumite sunete puternice.
Cântă colegilor melodia compusă.
59
Unitatea 4
Legătura dintre text și melodie

Învățați, după auz, cântecul Cucu de
Grigore Teodosiu. Observați și descoperiți
fragmentul care are același text de fieca-
re dată când reluați melodia. Împărțiți clasa
în două grupe. Prima grupă va cânta strofa
întâi. A doua grupă va cânta strofa a doua.
Cucu
Refrenul va fi cântat de toată clasa.
Grigore Teodosiu
Cucu
j j j j j j
Grigore Teodosiu
2 Strofă
& 4 j œj œj œ œ œ ‰ œ
j œ œ œ œ œ ‰ j
œ œ
1.Prin crân - gul în - ver - zit, Un cuc s-a ră - tă - cit. El
2.Prin crân - gul plin de flori, Vin cu - cii că - lă - tori. Ei
j j j j ‰ j j j j
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ j Œ
œ œ
cân - tă tot me - reu, El cân - tă tot me - reu:
cân - tă ne-n - ce - tat, Din zori pâ - nă-n - se - rat:
jRefren
j j j j j j j j j j j
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Cu - cu, cu - cu, cu - cu, cu - cu, Cu - cu tot me - reu,
j j j j j j j j j j j j
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Cu - cu, cu - cu, cu - cu, cu - cu, Drag mi-e cân - tul tău.
Reține!
C ântecele pe care le cântăm cu vocea sunt alcătuite din melodie și text. Între ele
există o strânsă legătură.
 Textele cântecelor sunt poezii. Ele sunt alcătuite din una, două sau mai multe strofe.
Strofa este alcătuită din mai multe versuri. Versul este un rând din textul unei melodii.
 Când autorul dorește să sublinieze o parte a textului sau a melodiei, acea parte se
repetă după fiecare strofă și poartă numele de refren.
 Unele cântece pot avea unul sau mai mulți soliști. Astfel, se formează un dialog între
cor și solist.
60
Aplică!
Cucu
1 escoperă sunetele din care este alcătuită melodia Cucu. Pronunță denumirea tuturor
D notelor
Grigore Teodosiu
muzicale, după modelul de mai jos. Apoi, cântă melodia cu denumirea notelor muzicale.
2 Strofă j j j j ‰ j j j j j ‰
&4 j œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ j
œ œ
Do, fa, fa, sol, sol, la, fa, sol, sol, sol, la, fa do
j œj œj j j j j j
& œÎjnvățați, œ
œ după auz, cântecul
Mândruliță ‰
Mândruliță
œde
de la
œ
la œde Belaœ Bartok.
Ramna
Ramna œ œ
Formați
Œ
patru grupe.
2
Fiecare grupă va interpreta câte o strofă. Refrenul va fi cântat de toată clasa.
Bela Bartok
j j j j j
Mândruliță de la Ramna
j j j j j j j
Refren
œ
& 2 Strofăœ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙ Bela Bartok
&4 œ œ œ ˙ œ œ œ ˙
j - -j dru j- iar j pe j j j j măi!
j și j bi j- cău,
&3.Ca œ să œ pasœj
œ œ bă œ œ măi!
1.Co le, vâr - ful tău,
2.Creas că -
- că œ
œ œ mur œ- gulœ meu, ˙
măi!
œ
4.Să mă duc un - - de vreau eu, măi!
& œ œ ˙ œ œ œ ˙
Co - dru - le, pe vâr - ful tău, măi!
Creas - că iar - bă și bi - cău, măi!
Ca să pas - că mur - gul meu, măi!
Să mă duc un - - de vreau eu, măi!
Refren
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ
As - ta-i A - na Lu - go - ja - na, Mân - dru - li - ța de la Ram - na,
œ œ œ œ œ
As - ta-i A - na Lu - go - ja - na, Mân - dru - li - ța de la Ram - na,
Audiţii
Ascultați în clasă cântecul Mândru-i Realizează o listă cu melodiile pe
jocul Hațegana. Analizați dacă are care le cunoști și care au strofe și
strofe și refren. Mișcați-vă pe ritmul refren. Cântă melodiile împreună
melodiei. cu toți colegii.
61
Unitatea 4
Recapitulare
1 Învățați, după auz, Cântecul notelor muzicale de Richard Rodgers. Intonați melodia și vă
acompaniați cu jucării muzicale. Cadrul didactic vă va acompania la pianul virtual.
Cântecul gamei
2 riviți cu atenție textul cântecului. Investigați cu ce silabă începe fiecare vers. Comparați
P
denumirea notelor muzicale de deasupra cu silabele respective. Discutați în clasă despre ceea
Richard Rodgers
ce ați observat.
Cântecul notelor muzicale
2
Richard Rodgers
& 4 œ™ j j
œ œ œ œ œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ ˙ ˙
Do e-o doam - nă mai voi - ni - că, Re, un re - ge mus - tă - cios,
j j
& œ™ œ œ œ œ œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ ˙ ˙
Mi, o mi - că tur - tu - ri - că, Fa, un fal - nic chi - pa - ros.
& œ™ j œ ˙ ˙ œ™ j œ ˙ ˙
œ œ œ œ œ œ #œ œ
Sol, un sol - dă - țel de trea - bă, La, un lac ne - țăr - mu - it,
& œ™ j œ ˙ œ œ œ œ œ Œ
œ #œ #œ œ œ œ œ ™™
Si e ul - ti - ma si - la - bă Și spre do iar am por - nit
& ‰ œj œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ
œ œ œ ˙ ˙
Do, re, mi, fa, sol, la, si, do, Do, si, la, sol, fa, mi, re, do.
3 Recunoaște notele muzicale. Așază-le în ordine ascendentă.
62
Evaluare
1 Alege varianta corectă.
1. Cântecele pe care le cântăm 2. Strofa este alcătuită 3. Refrenul este partea din
cu vocea sunt alcătuite din: din: cântec care:
a. melodie a. un vers a. se cântă la mijlocul cântecului
b. text b. mai multe versuri b. se repetă la fel de fiecare dată
c. melodie și text c. două versuri c. se cântă de două ori
Exerciiu, note muzicale
2 Scrie sub portativ denumirea notelor muzicale.
& w w w w
w w w w
3 Vei audia trei fragmente muzicale. Descrie sentimentele pe care le transmite muzica.
Foarte bine trei variante corecte opt note scrise sub portativ trei sentimente descrise
Bine două variante corecte 6-7 note scrise sub portativ două sentimente descrise
Suficient o variantă corectă 4-5 note scrise sub portativ un sentiment descris

DA NU
63
Unitatea 5
Sunete din mediul înconjurător

1 Î nchide ochii. Încearcă să asculți toate sunetele

care te înconjoară. Scrie pe caiet ce ai auzit.
Discută în clasă despre sunetele auzite.
2 G
ândește-te la toate sunetele pe care le-ai
auzit astăzi, de când te-ai trezit. Ce fel de
sunete au fost? Ți-au plăcut toate? Poți să le
redai pe toate?
3 V
ă imaginați că sunteți într-o intersecție. Formați patru grupe. Prima grupă redă sunetele claxoanelor.
A doua grupă redă sunetele mașinilor. A treia grupă redă sunetul ploii. A patra grupă redă vocile
Semaforul
păsărilor. Care dintre sunete sunt lungi și care sunt scurte?
4 Î nvățați, după auz, cântecul Semaforul. Fiți atenți la preluarea tonului și la semnalul de început.
Semaforul
2 œ
œ
1.Știți voi as - tăzi ce-am să fac Fiind - că-i zi cu soa - re?
2.Se - ma - fo - rul s-a-n - ro - șit Co - lo-n colț pri - veș - te.
œ œ
Pă - pu - și - ca mi-o îm - brac Și plec la plim - ba - re
Ie - pu - ra - șul - e gră - bit Din mers te o - preș - te.
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ
Îl mai iau și pe Gri - vei Iau și ie - pu - ra - șul
Au por - nit ma - șini pe drum, Sto - pu-i ver - de, ia - tă,
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Și por - nesc la drum cu ei Să le-a - răt o - ra - șul.
S-o por - nim și noi a - cum, Dar cu toți o - da - tă.
Reține!
În jurul nostru sunt foarte multe sunete. Unele sunete le putem reda cu vocea.
Alte sunete nu le putem reda. Toate sunetele pe care le auzim pe stradă, acasă, la școală
sau în parc sunt sunete din mediul înconjurător.
64
Aplică!
1 Răspundeți prin DA sau NU la următoarele întrebări:
a. O melodie frumoasă, b. Sunetul unui pârâu, auzit în c. Vocea unei păsări te

ascultată cu o durere de dinți, tăcerea magică a munților deranjează dacă este
s-ar putea transforma într-un înalți, ar putea să se stridentă și
zgomot insuportabil? transforme în muzică? nu se oprește?
DA NU DA NU DA NU
Nunta-n luncă
2 itiți notele muzicale de pe portativ. Intonați cântecul Nunta-n luncă, prima dată cu denumirea
C
notelor muzicale, apoi cu text. XXX
Nunta-n luncă
3 œ
&4 ˙ œ ˙ œ ˙ œ œ œ ˙ œ ˙ ˙™
˙
1.Oas - peți vin din de - păr - ta - re, Oas - peți dragi ră - sar.
& ˙ œ ˙ œ ˙ œ ˙ œ ˙ œ ˙ œ ˙™
Sto - luri, sto - luri de co - coa - re Vin în ța - ră iar.
2. S-a gătit ca o mireasă, 3. Mândrul soare este mire, 4. Și mai sus vezi cum se-nalță
Lunca s-a gătit Mierle-s lăutari, Glas de ciocârlii,
Și așteaptă ca să vie Brazii falnici sunt nuntașii Ele duc în lume vestea
Mirele dorit. Și voinici stejari. Mândrei cununii.
5. Zburdă harnice albine 6. De departe, lumi străine 7. Zi, zi, zi mereu voinice
Pe la mese duc. Au sosit pe plai. Hora cea cu joc,
Cine strigă-n horă vestea? Cu podoabe vin la nuntă Să ne meargă-ntotdeauna
E vecinul cuc. Florile din Mai. Cu spor și noroc!
3 Descoperă sunetele din natură, prezentate în cântecul Nunta-n luncă. Improvizați o mică scenetă
în care să interpretați rolurile vietăților din cântec.
Realizează o listă cu cât mai multe su-

Audiţii nete din mediul înconjurător pe care le
Ascultă în clasă piesa pentru pian auzi într-o singură zi. Prezintă colegilor
Ploaie și curcubeu de Serghei lista ta. Discutați despre sunetele pe care
Prokofiev. le auziți toți într-o zi.
65
Unitatea 5
Sunete muzicale vocale

Observă şi descoperă! C
itește textul și află cum a reușit fetița să deosebească
vocile prietenilor săi.
Recunoaşte glasul!
Se aude telefonul din sufragerie. Irina este singură acasă şi se grăbeşte să ridice receptorul.
— Alo!
— Bună ziua, Irina. Ghici cine e la telefon?
— Nu pot să ghicesc.
— Atunci mai rog câţiva prieteni să vorbească cu tine, să vedem dacă ghiceşti ale cui sunt vocile.
Irina aude mai multe voci. Îi par cunoscute.
— Gata, ştiu cine e la telefon! Tu ești Mihnea. Celelalte voci sunt ale prietenilor noştri Alex, Luca,
Gloria şi Maria.
— Cum ai reuşit să descoperi toate vocile?
— Simplu. Fiecare voce are ceva special care o diferenţiază de toate celelalte voci. Aveţi timbrul vocii
diferit.
— Să înţeleg că ai putea recunoaşte şi timbrul instrumentelor muzicale?
— Da, al celor pe care le cunosc.
Reține!
M elodiile vocale sunt interpretate de vocea
umană. Calitatea vocii de a se deosebi de
orice altă voce umană se numește timbru
vocal.
 Timbrul vocal poate fi feminin sau masculin. Timbrul
feminin este delicat și înalt.
 Timbrul masculin este robust și grav.
 Mai multe voci care cântă la un loc alcătuiesc un cor.
Aplică!
1 Joc. Vino în faţa clasei şi stai cu faţa la tablă. Colegii tăi, pe rând, te vor striga pe nume, modifi-
cându-şi vocile. Trebuie să recunoşti cine te-a strigat.
2 Joc. Vino în faţa clasei şi închide ochii. Un coleg va cânta o strofă dintr-un cântec pe care îl
cunoşti şi tu. Ghiceşte cine a cântat şi continuă cântecul.
66
3 Imaginează-ți că auzi vocile oamenilor din ilustrația de mai jos. Improvizează o scenetă în
care fiecare dintre voi va interpreta un rol. Este important să redați cât mai bine timbrul vocii
personajului interpretat. Subiectul scenetei poate fi: o zi în familie, ziua ta de naștere sau un
eveniment important din familia ta.
Înfloresc grădinile
4 Învățați, după auz, cântecul Înfloresc grădinile de Timotei Popovici. Acompaniați interpretarea
voastră cu jucării muzicale.
Timotei Popocivi
Înfloresc grădinile
2
Șt. O. Iosif Timotei Popovici
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ
În - flo - resc gră - di - ni - le, Ce - ru-i ca o - glin - da
œ œ œ œ œ
Prin li - vezi al - bi - ne - le Și-au por - nit co - lin - da.
œ œ
Cân - tă cio - câr - li - i - le Imn de ve - se - li - e,
œ œ œ
Flu - tu - rii cu mii - i - le Joa - că pe câm - pi - e.
œ œ œ œ
Joa - că fe - te și bă - ieți Ho - ra-n bă - tă - tu - ră,
œ œ œ
Ah, de ce n-am ze - ce vieți, Să te cânt, na - tu - ră.
Audiţii
Ascultă în clasă înregistrări ale Corului de Copii Radio și ale Corului
Național de Cameră Madrigal.
Discută în clasă despre timbrul vocal al celor două coruri.
67
Unitatea 5
Timbrul instrumental
Audiați sau vizionați, în clasă, un fragment din povestea simfonică Petrică și lupul de Serghei
Prokofiev. Descoperiți glasul instrumentelor muzicale.
Reține!
Așa cum muzica vocală este scrisă pentru vocea umană, muzica instrumentală este
scrisă pentru instrumente muzicale. Timbrul instrumentelor muzicale diferă după
materialul din care sunt confecționate, după formă, mărime și după felul în care sunt
produse sunetele. Dacă am asculta o melodie cântată la diferite instrumente muzicale,
am putea recunoaște instrumentul datorită timbrului.
Aplică!
1 Citește varianta scurtă a poveștii Petrică și lupul. Apoi, ascultă sau vizionează toată povestea
muzicală compusă de Serghei Prokofiev. Descoperă personajele interpretate de instrumentele
muzicale.
Petrică și lupul
A fost odată un băiețel cuminte și foarte isteț care își petrecea vacanțele la bunici. Numele lui era
Petrică. Într-o dimineaţă, devreme, Petrică a ieșit vesel din curtea bunicilor deoarece dorea să o salute
pe prietena lui, vrăbiuța. Fiind grăbit, a uitat portița deschisă. În timp ce Petrică vorbea cu vrăbiuța,
rățușca din ogradă a văzut portița deschisă și s-a grăbit să ajungă la iazul din luncă. Vrăbiuța, văzând-o
pe rățușcă, a zburat la ea și a întrebat-o:
— Ce fel de pasăre ești dacă nu poți să zbori?
Rățușca s-a uitat lung la vrăbiuță și a întrebat-o supărată:
— Dar tu, ce fel de pasăre ești dacă nu poți să înoți?
În timp ce vrăbiuța și rățușca se certau, Petrică a observat o pisică. Mergea tiptil gândind să o mă-
nânce pe vrăbiuță. Înțelegând ce urma să se întâmple, Petrică a strigat la prietena lui, vrăbiuța:
— Ai grijă! Vine pisica!
Vrăbiuța a lăsat rățușca și a zburat în copac.
Bunicul a observat portița deschisă și l-a văzut pe Petrică îndreptându-se spre luncă. A ieșit din
curte, l-a luat de mână pe băiat și au intrat în casă. Nici nu apucă bunicul să închidă bine poarta că
din pădure apăru un lup. Rățușca s-a speriat și a început să strige. Lupul s-a repezit la ea și a mâncat-o.
Între timp pisica se urcă în copac. Acum stătea lângă vrăbiuță și amândouă tremurau de frica lupu-
lui. Petrică, fără să îi fie frică de lup, luă o funie și o aruncă spre vrăbiuță spunându-i:
— Ține sfoara asta. Înfășoar-o în jurul lupului. Ai grijă să nu te prindă.
Petrică a legat lupul de coadă. Tocmai atunci apărură doi vânători care îl căutau de mult pe lup.
Când au văzut lupul, au pus puștile la ochi și s-au pregătit să îl omoare. Petrică a strigat:
— Nu! Nu-l omorâți. Haideți să îl ducem la grădina zoologică.
Vânătorii au spus că ideea lui Petrică era foarte bună, așa că l-au luat pe lup și l-au dus la grădina
zoologică.
68
2 escoperă, împreună cu toată clasa, melodia specifică fiecărui personaj, precum și momentele
D
povestirii Petrică și lupul.
Personaje Instrumente
Violă
Violoncel
Petrică este reprezentat de patru instru-
mente cu coarde: vioară, violă, violoncel
și contrabas.
Melodia reprezentativă pentru
Contrabas
Petrică este vioaie.
Vioară
Ciripitul vrăbiuței este redat de

sunetul flautului.
Flaut
Melodia imită glasul unei păsări.
Clarinet
Pisica este interpretată de clarinet.
Melodia imită mersul pisicii.
Oboi
Glasul rățuștei este redat de oboi.
Melodia este tristă.
Corn
Trei corni sunt instrumentele
muzicale care anunță prezența
lupului.
Melodia are sunete grave și transmite teamă.
Fagotul imită vocea bunicului. Fagot
Timpan
Timpanul redă focurile
de armă ale vânătorilor.
69
Unitatea 5
Nuanțele muzicale
1 A
scultă un marș și un cântec de
leagăn. Cum se cântă fiecare?
De ce?
2 C
ând trebuie să vorbești în șoaptă? Dar tare? Care dintre dreptunghiurile de mai jos reprezintă
o nuanță mai deschisă de roșu? Care dintre nuanțe este cea mai „tare”? Dacă ar trebui să cânţi
sugerând intensitatea culorii celor trei dreptunghiuri, cum ai cânta?
Reține!
 Intensitatea în muzică este reprezentată de anumiți termeni care poartă denumirea
de nuanțe. Denumirea acestora vine din limba italiană.
Termenii folosiți pentru a indica o intensitate uniformă sunt:
ff fortissimo = foarte tare
f f forte = tare
mf mf mezzo-forte = potrivit de tare
mp mezzo-piano = potrivit de încet mp
p piano - încet p
pp pianissimo = foarte încet pp
Semne grafice folosite pentru a indica o modificare a intensității:
Crește intensitatea din ce în ce mai mult.
Scade intensitatea din ce în ce mai mult.
70
Aplică!
1 Muzică și mișcare. Imită cu picioarele bătăile tobei. Dacă toba bate tare,
calcă apăsat prin clasă. Dacă bate încet, mergi în vârful picioarelor. La bătăi ra-
pide, mergi rapid, iar la bătăi lente, mergi lent. Când toba se oprește, „îngheață”
în poziția în care te afli sau ieși din joc.
2 Alege trei sunete de intensitate diferită (tare, mediu, încet) și reprezintă-le prin
desene, după modelul alăturat.
3 Desenează propriul semn pentru „Vorbește în șoaptă”.
4 Realizează experimentul. Completează informațiile din tabel în Jurnalul de muzică.
Ce folosești? Ce faci? Ce observi?

l un telefon l Acoperă telefonul, pe lC
ând se aude soneria cel mai tare? Dar cel mai încet?
l o foaie A4 rând, cu fiecare dintre lC
olorează corespunzător codului indicat.
l un caiet obiectele alese. tare
lu n ghiozdan l Ascultă sunetul produs
l o haină de soneria telefonului,
l o căciulă în fiecare situație.
încet
l l l l l
5 Intonați, după auz, cântecul Ecoul. Respectați nuanțele scrise deasupra portativelor.
Ecoul
Formați două grupe. Prima grupă va intona fragmentele care se cântă tare. A doua grupă va
intona fragmentele care se cântă încet. Apoi schimbați rolurile.
XXX
Ecoul
2 j j j j j j j
Tare
& 4 œ œ œJ œ
J œ œJ œ
J œ œ œ œ œj j
œ œj œ
Ieri am fost în - tr-o pă - du - re Și-am cân - tat vo - ios me - reu,
j j j j j j j j
Încet Tare
& œ œ œ œ j j œ œ œJ œ œ œ œ œ
œ œ œ J J J
Și-am cân - tat vo - ios me - reu; Dar un glas din de - păr - ta - re
j œj j j j œj j j
Încet
& œ œ œ j j œ œ œ j j
œ œ œ œ œ œ
Mi-a răs - puns la cân - tul meu, Mi-a răs - puns la cân - tul meu.
Audiţii
Ascultați în clasă sau în sala de concert Simfonia nr. 94 Surpriza, partea
a II-a, de Joseph Haydn. Discută cu ceilalți colegi despre impresia
produsă de audierea aceastei lucrări muzicale.
71
Unitatea 5
Recapitulare
1 ifează imaginile care reprezintă instrumente muzicale.

B
2 sociază instrumentul muzical cu personajul pe care îl interpretează, în povestea muzicală

A
Petrică și lupul de Serghei Prokofiev.
Violoncel
Violă Vioară
Flaut
Oboi
Fagot Contrabas
itiți portativele de mai jos cu denumirea notelor muzicale. Citiți textul silabic cu respectarea
C
3 ritmului din cântec. Apoi, intonați cântecul Plecarea la școală de Alexandru Voevidca. Cântați cu
respectarea nuanțelor scrise deasupra portativelor.
q = 70
Clopoțelul sună
Plecarea la școală
j j
Alexandru Voevidca
2 p
j j j
mf
j j
& 4 œj œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Clo - po - țe - lul su - nă, Hai - deți toți cu noi,
& œj j j j j j j j
f
œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Cla - sa se a - du - nă, Ve - seli sun - tem noi.
p
j j j j j j j mf
& j œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
œ
Ne-a - șe - zăm în ban - că, Scri - em, so - co - tim,
j j j j j j j j
f p
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
A - poi clo - po - țe - lul Spu - ne să ie - șim.
72
Evaluare
1. Calitatea vocii de a se deosebi 2. Timbrul instrumentelor muzicale: 3. Intensitatea în muzică

de altă voce se numește: a. diferă de la un instrument la altul este reprezentată de:
a. vocaliză b. este la fel la toate a. nuanțe
b. timbru vocal instrumentele muzicale b. timbru
c. vocală c. este la fel la vioară și flaut. c. înălțime
2 Asociază instrumentele muzicale cu personajele pe care le interpretează în povestea

muzicală Petrică și lupul de Serghei Prokofiev, după modelul de mai jos.
Corn Timpan
Violă Violoncel
Clarinet Vioară
Contrabas
3 ei audia trei fragmente muzicale. Scrie impresia sonoră pe care ți-o lasă fiecare fragment,
V
datorită nuanțelor folosite.
Foarte bine trei variante corecte trei instrumente asociate
trei impresii sonore
cu personajul potrivit
Bine două variante corecte două instrumente asociate
două impresii sonore
Suficient o variantă corectă un singur instrument asociat
o impresie sonoră

DA NU
73
Recapitulare
finală
1 S crie trei reguli pe care trebuie să le respecți pentru a cânta corect și frumos.
a.
b.
c.
2 rupează jucăriile muzicale și instrumentele muzicale.

G
Ceasul
3 itiți notele muzicale din portativele de mai jos cu denumirea lor. Descoperiți duratele prin citirea
C
acestora cu silabele PAS, IU-TE, RA-AR. Citiți textul cântecului Ceasul, silabic, cu respectarea
ritmului din melodie. Apoi intonați cântecul cu nuanțe. Vă puteți acompania cu jucării muzicale.
2 j j j j j j
& b4 œ œ ‰
p mf
œ œ J
1.Tic, tac, tic, tac, Ba - te cea - sul ne-n - ce - tat,
2.Tic, tac, tic, tac, zi - ce cea - sul tot me - reu,
j j j œ j j j j
b œ
f
& œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
J
Scoa - lă - te co - pi - le, vre - mea-i de-n - vă - țat.
Vre - mea tre - ce iu - te, iu - te cum trec eu.
Audiţii
Vizionați în clasă fragmente din Surprinde, într-un desen,
producția de desene animate Fantasia, o oră de Muzică și mișcare.
realizată de studiourile Disney.
74
Evaluare
finală

1. Nota muzicală fa 2. Sunetele muzicale 3. Nuanța piano
se scrie: pot fi: înseamnă:
a. în primul spațiu al portativului a. scurte a. tare
b. pe prima linie a portativului b. lungi b. încet
c. în al doilea spațiu al portativului c. scurte, lungi sau medii c. potrivit de tare
2 Găsește cele șase cuvinte care au legătură cu ora de Muzică și mișcare, după model:
A T O N H F S C Y J
Y S M E L O D I E D
E D U R A T A W B G
G E N U A N T A S F
Y R I T M A U N G T
A E D T H K O U D R
A C O M P A N I A T
D T P K L U H G V F
X P O R T A T I V L
E F R T Y H U J I K
3 escrie trei sentimente pe care le-ai avut când ai cântat și ai dansat la ora
D
de Muzică și mișcare.
Foarte bine trei variante corecte șase cuvinte trei sentimente
Bine două variante corecte 5-4 cuvinte două sentimente
Suficient o variantă corectă 2-3cuvinte un sentiment

DA NU
75
Răspunsuri la evaluări
Evaluare inițială
1.
Sunete înalte X X X
Sunete joase X X X
2.
Sunete lungi X X X
Sunete scurte X X X
3. lungi, nuanță, vocale
Unitatea 1
1. F, A, F 2.
Maracas Tamburină Tobă Castanietă
Unitatea 2 F
1. c, a, b 2.
1 H O R A
2 L E A G A N
3 C A N T E C
4 C O L I N D
5 P O E Z I E
6 N U M A R A T O A R E
Unitatea 3
1. a, b, c
2. busuioc, cobzare, cimpoi
76
Unitatea 4
1. c, b, b
2.
Unitatea 5
2. Timpan
1. b, a, a Corn
Violă Violoncel
Clarinet
Vioară
Contrabas
Evaluare finală
1. a, c, b 2. A T O N H F S C Y J
Y S M E L O D I E D
E D U R A T A W B G
G E N U A N T A S F
Y R I T M A U N G T
A E D T H K O U D R
A C O M P A N I A T
D T P K L U H G V F
X P O R T A T I V L
E F R T Y H U J I K
Dicționar de termeni muzicali

Cor – grup de persoane care cântă împreună aceeași melodie
Dans – mişcări ale corpului făcute pe ritmul unei melodii
Dicţie – arta de a pronunţa corect şi frumos versurile unui cântec
Dirija (a ~) – a conduce o orchestră, un cor, un grup vocal
Dirijor – persoana care conduce o orchestră, un cor, un grup vocal
Durată – timpul în care se emite un sunet
Marş – cântec ritmat ce însoţeşte cadenţa paşilor la paradă
Melodie – succesiune de sunete, de înălţimi, durate şi intensităţi diferite
Orchestră – grup de instrumentiști care interpretează o compoziție muzicală
Solist – muzician care cântă singur sau deține rolul principal
77
Cercul de trandafiri
Proiect artistic
Vara Cercul de trandafiri
Grigore Teodosiu
3
Grigore Teodosiu
& b4 œ œ ˙ ˙ œ ˙™ œ Œ œ ˙ œ
œ œ
1.Noi am for - mat un cerc fru - mos, Un cerc de
2.De mâini a - cum ne des - păr - țim! Un cerc de
&b ˙ œ ˙™ œ œ œ ˙ œ ˙ œ ˙™ œ Œ œ
tran - da - firi! Și ne-n - vâr - tim în el vo - ios, Un
tran - da - firi! Și sin - guri, ia - tă, ne-n - vâr - tim! Un
&b ˙ ˙ œ Œ ™™ œ œ œ ˙
œ ˙™ ˙ œ
cerc de tran - da - firi! Tra, la, la, la, la,
cerc de tran - da - firi!
&b œ œ œ ˙ Œ Copilul
œ œ œcălăreț
˙ œ ˙™ ˙ Œ ™™
Tra, la, la, la, Tra, la, la, la, la, la,
Timotei Popovici
Copilul călăreț
2
Timotei Popovici
&4 j œ ‰ j œ ‰ j
œ œ œ œ œ œ œ œ œ
1.Că - la - re pe băț, Co - pi - lul să - rea Și
2.A - șa el fu - gea, Me - reu se-n - tre - cea, Că -
& œ œ œ œ Œ œ œ œ œ Œ œ œ œ œ
œ
ca - pul se - meț Drept, sus își ți - nea. Hop, în ga -
lu - țul zbu - ra Că îi tot zi - cea: Hai că - luț la
& œ œ œ Œ œ œ œ œ œ
Œ
œ œ
lop, hop, hop!
Eu sunt Hop,
numaiînun gacopilaș
- lop, hop, hop!
Ră - dă - uți Să-ți cum - păr un co - lă - cuț.
Eu sunt numai un copilaș
4 j
& b4 œ œ œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙™
œ
Eu sunt nu - mai un co - pi - laș, Dră - guț și mi - ti - tel. Zburd
&b œ œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ ˙ Ó
J œ œ
ve - sel ca un flu - tu - raș, Nu o - bo - sesc de fel.
78
Vulpea și gâsca
2 œ œ œ
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
1.Vul - pe, tu mi-ai fu - rat gâs - ca, Dă - mi-o î - na - poi,
2.Le - le vul - pe fii cu - min - te, Nu mai tot fu - ra,
& œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ œ œ
Dă - mi-o î - na - poi! Că de nu, eu vin cu puș - ca
Nu mai tot fu - ra! Gâș - te frip - te și plă - cin - te
Și cu trei co - poi, Că de nu, eu
Nu-s de mu - tra ta, Gâș - te frip - te
& œ œ œ œ œ
œ perechi œ œ
În ˙
vin cu puș - ca Și cu trei co - poi.
și plă - cin - te Nu-s de mu - tra ta.
Grigore Teodosiu
În perechi
2 œ œ
Grigore Teodosiu
&4 œ œ œ œ ˙
1.În pe - rechi ne a - șe - zăm
2.Iar pi - cio - rul bi - ne-n - tins
Și-n gră - di - nă ne plim - băm.
Cal - că-n tact, cum l-am de - prins.
Mer - gem soț cu soț, la pas
Cei ce-n ca - le ne-n - tâl - nesc
& œ œ œ œ
Căluțul œ
nostru œ ˙
Și cân - tăm cu ve - sel glas.
Stau pe loc și ne pri - vesc. XXX
Căluțul nostru
3
& b4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
1.Măi că - lu - țu - le, vrei a - pă? Vi - no la râu, te a - da - pă.
2.Măi că - lu - țu - le, a - cu - ma, Eu te-n- ham, tu hai - de, du - mă.
&b œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ ˙ œ ˙
Te-am spă - lat, te-am cu - ră - țat, Să mă - nânci o - văz, ți-am dat.
Ham fru - mos ai, clo - po - ței, Să zbu - răm ca niș - te zmei.
79
Dumitru Georgescu Kiriac
Țara mea
3 Dumitru Georgescu Chiriac
&4 œ œ ˙ œ œ œ ˙ œ
œ œ
1.Ța - ra mea a - re la - nuri mă - noa - se,
2.Ța - ra mea a - re oa - meni de frun - te,
& œ œ œ ˙ œ œ œ œ Œ
˙
Dea - luri î - nal - te, pli - ne de flori,
Î - nalți ca bra - zii, har - nici băr - bați,
& œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙ œ
A - pe - le lim - pezi și ră - co - roa - se,
Hol - de pe șe - suri, co - drii la mun - te,
& œ œ ˙ œ œ
Hațegana œ œ
œ ˙™
Ce - rul al - bas - tru fă - ră de nori.
Ah! Eu sunt mân - dru de ța - ra mea. din folclor
Hațegana
2 j œj œj j j j j j j j j
din folclor
& b 4 œj œ œ œj œ œ œj œj œj
Strofă
œ œ œ œ œ
1.Mân - dru-i jo - cul Ha - țe - ga - na, Tra, la, la, la, la, la, la, la,
j j j j
2.'Na - in - te și pe sub mâ - nă, Tra, la, la, la, la, la, la, la,
j j j j j
& b œj œ
j œ œ œ œ œ œ œ œ œ
j œ œ œ
Nu - mai să iei bi - ne sea - ma, Tra, la, la, la, la, la.
Să tot joci o săp - tă - mâ - nă, Tra, la, la, la, la, la,
j
&b œ œ œ œr œj œ œj œj œj œ œ œr œj œ œj œj
Refren
R J R J
j r
œ œ œj œ Mierla j j j j j j
Tra, la, la, la, la, la, la, la, Tra, la, la, la, la, la, la, la,
&b œ œ œ œ œ
R J œ œ œ œ œ
Tra, la, la, la, la, la, la, la, Mân - dru-i Ha - țe - ga - na.
cântec folcloric
Mierla
2
Cântec folcloric
&4 ˙ œ œ œ ˙ œ œ œ
œ œ œ
˙
œ œ œ
˙
Plân - ge mier - la lân - gă râu, măi, C-a ră - mas cui - bul pus - tiu, măi.
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Pes - te deal, pă - lit de bru - me, Au ple - cat pu - ii în lu - me.
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
Pes - te deal, pes - te ce - ta - te Au ple - cat pu - ii de - par - te.
80
ISBN: 978-606-528-547-7
www.cdpress.ro

Muzica Si Miscare Clasa 3 V 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Muzica Si Miscare Clasa 3 V 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3

Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului .....................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Bun venit în clasa a III-a!

Iată ce COMPETENȚE vei dobândi în acest an școlar, la orele de Muzică și mișcare!

1. Pe parcursul acestui an școlar ține un Jurnal special.

Orchestra de jucării Aplică!

Marcaj care indică prezența a cel Audiții Portofoliu

Exersezi noile PAGINĂ DE RECAPITULARE PAGINĂ DE EVALUARE

La finalul fiecărei unități de Un e - le - fant Se le - gă - na Pe o pân - ză de pa - ian -

participarea ta și a celorlalți & œ œ œ œ Œ œ œ œ œ Œ œ œ œ œ œ œ œ Œ

Cu un singur clic pe copertă pătrunzi în

minunata lume a manualului digital. Muzică

Evidențiază / Instrucțiuni pentru

AMII Instrucțiuni pentru Start /

AMII Instrucțiuni pentru Validează Reia

• jocuri, exerciții, Evidențiază / Părăsește

Pian virtual Poți cânta singur/singură piesele care

  ântarea vocală, în colectiv, în grupuri, individual. Poziție, emisie naturală,

 Genuri muzicale. Folclorul copiilor, colinde, dansuri Portofoliu / 25, 29, 31

 Ritmul. Sunete lungi/scurte Investigație / 38, 39

  elodia – diferențierea înălțimilor sunetelor, elemente de notație. Portativ, cheia

Proiect: Vara / 78-80

3  rivește imaginile de mai jos. Alege situațiile în care trebuie să vorbești în

Grupează imaginile în funcție de sursa sonoră, astfel:

 sunete muzicale instrumentale

 sunete din mediul înconjurător

3 Completează următoarele propoziții, după model:

4 Desenează un semn propriu pentru „Vorbește în șoaptă”, „Nu țipa”, „Cântăm”.

Încearcă să cânți în diferite poziții.

2 Pronunță repede următoarele versuri. 3 C

1  rivește imaginile alăturate. La semnalul

2 Imaginează-ți că ai un măr în mână. Deschide gura ca și cum ai dori să

5 &Intonează ∑ & ∑ ∑ următorul ∑ ∑

Andante Acum e toamnă, da!

I.V. Soricu Barza XXX

Joc muzical - Scaunele muzicale

3  șezați scaunele din clasă în cerc.

1 Privește imaginea alăturată. Descrie ce fac copiii din fotografie.

2 Observă imaginile următoare. Redă ritmul din ce în ce mai repede.

3 Joc ritmic: Sincronizare ritmică

4 Joc ritmic: Imită profesorul!

2 Intonează în colectiv cântecul Dacă vesel se trăiește de Alexandru Pașcanu. Amintește-ți

Dacă vesel se trăiește (după auz)

Maracas Instrument muzical ce provine din America Latină.

 E ste un obiect uşor de confecţionat. Iei două recipiente de plastic.

Zurgălăi Instrument muzical folosit la colindat.

3 Pentru a confecționa toba, vei proceda astfel:

a. Decupează un cerc din carton.

b. Învelește cutia de plastic în folie

c. Așază deasupra cutiei punga de

d. Deoarece ai reuşit să îţi confecţionezi instrumentul preferat, e timpul să îl foloseşti. Intonează cu

Ui- te cinci pi- tici Cu bărbi de bu- nici

Cum joa- că po- pici Vin și cinci fur- nici

2 J oc muzical. Intonați după auz cântecul din folclorul copiilor

1 Încercuiește răspunsul corect după modelul de mai jos:

2 Asociază imaginile cu denumirile jucăriilor muzicale, după modelul de mai jos:

Maracas Tamburină Tobă Castanietă

Pașii mei în Muzică și mișcare. Observ! Apreciez!

Priviți copiii din imaginea alăturată.

1  Citește următoarea numărătoare. Improvizează un ritm care să se potrivească cu numărătoarea.

Ala-bala, portocala, Cu caii Împăratului,

2 Învață poezia din folclorul copiilor.

• jocuri, exerciții, Evidențiază / Părăsește

 ântarea vocală, în colectiv, în grupuri, individual. Poziție, emisie naturală,

 elodia – diferențierea înălțimilor sunetelor, elemente de notație. Portativ, cheia

3 rivește imaginile de mai jos. Alege situațiile în care trebuie să vorbești în

Grupează imaginile în funcție de sursa sonoră, astfel:

1 rivește imaginile alăturate. La semnalul

2 Imaginează-ți că ai un măr în mână. Deschide gura ca și cum ai dori să

5 &Intonează ∑ & ∑ ∑ următorul ∑ ∑

3 șezați scaunele din clasă în cerc.

2 Observă imaginile următoare. Redă ritmul din ce în ce mai repede.

2 Intonează în colectiv cântecul Dacă vesel se trăiește de Alexandru Pașcanu. Amintește-ți

 E ste un obiect uşor de confecţionat. Iei două recipiente de plastic.

2 J oc muzical. Intonați după auz cântecul din folclorul copiilor

1 Citește următoarea numărătoare. Improvizează un ritm care să se potrivească cu numărătoarea.

2 Învață poezia din folclorul copiilor.

3 Găsește cuvintele potrivite, conform definițiilor, după model.

3 Î nvățați, după auz, cântecul Tamburina. În timp ce cântați, imitați

1 Î nchide ochii. Audiază, în clasă, Uvertura Coțofana

1 Intonați, după auz, cântecul Bătuta din folclorul copiilor. Vă

1. Ritmul poate exista fără: 2. Pentru sunetele medii 3. Ritmul dă muzicii:

 Portativul este un grup de cinci linii orizontale, paralele și egal

3 L a sfârşit, desenăm un cârlig de undiţă.

 S unetul sol 1 este mai înalt decât sunetul mi 1

1 Înlocuiește silabele de pe portativ cu numele

2 Înlocuiește numele notelor cu simbolurile învățate.

3 Cântă melodia la pianul virtual.

5 Muzică și mișcare. Pinguinul sol – mi. Elevii se aşază în

 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim nume-

1 Înlocuiește silabele de pe portativ cu numele notelor

2 Înlocuiește numele notelor cu simbolurile notelor

4 Citește notele muzicale din cântecul următor. Citește silabic textul.

 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele

 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele

 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele re 1

 Când cântăm cu denumirea notelor, folosim numele re 1

1 Cântă melodia La pădure. Reprezintă linia

2 Înlocuiește silabele de pe portativ cu

2 Înlocuiește silabele de pe portativ a fu- git pes-

P e a treia linie a portativului se scrie nota si 1. la 1

 S unetul si 1 este mai înalt decât sunetul la 1 sol 1