MINISTERUL EDUCAȚIEI

Florentina Chifu

Educație muzicală
Manual pentru clasa a V-a 5
 Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Florentina Chifu

Educație muzicală
Manual pentru clasa a V-a 5
 Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. 5440/26.09.2022.

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari,
începând cu anul școlar 2022–2023.

Inspectoratul școlar ..................................................................................................................................................................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar
la primire la predare
1
2
3
4

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Educație muzicală. Manual pentru clasa a V-a

Florentina Chifu

Referenți științifici: Conf. univ. dr. Diana Dembinski, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală,
Universitatea Națională de Muzică din București
Prof. metodist gr. I Ilie Iustina Daniela, Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, Școala Gimnazială nr. 1, Brănești

Copyright © 2022 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate

Editura Litera Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 CHIFU, FLORENTINA
e‑mail: contact@litera.ro Educație muzicală: manual pentru clasa a V-a/
www.litera.ro Florentina Chifu. – București: Litera, 2022
ISBN 978-606-33-9170-5
78
Editor: Vidrașcu și fiii
Redactor: Gabriela Niță
Corector: Carmen Bîtlan
Credite foto: Dreamstime, Shutterstock
Copertă: Vlad Panfilov
Tehnoredactare și prepress: Lorena Ionică, Vlad Panfilov
 Dragă prietene,
Bine te-am găsit!
Sunt manualul tău de Educație muzicală și îți propun
o călătorie pe tărâmul muzicii. Cu ajutorul meu, vei
descoperi elementele de limbaj muzical care constituie
cheia învățării acestei arte, prin intermediul căreia
te poți cunoaște mai bine și poți înțelege mai ușor
lumea înconjurătoare.
Muzica este o artă care se exprimă prin intermediul
sunetelor muzicale trans­mițând emoții și puternice
trăiri artistice tuturor celor care o îndrăgesc. Cu ajutorul
său, vei învăța să te faci auzit, să îți exprimi emoțiile și
sentimentele, să comunici mai bine cu cei din jurul tău.
Prieteni și ajutoare de nădejde îți vor fi cântecele,
audițiile muzicale, imaginația, gândirea și
creativitatea.
Îți urez mult succes în călătoria muzicală!

COMPETENȚE GENERALE ŞI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINA

EDUCAȚIE MUZICALĂ, CLASA A V-A, APROBATĂ PRIN O.M.E.N. NR. 3393/28.02.2017
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale
1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice
1.2. Interpretarea unor fragmente simple instrumentale
2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical
2.1. Utilizarea notației înălțimilor sunetelor în lecturarea și scrierea unor fragmente de piese
în Do Major și la minor
2.2. Utilizarea notației duratelor (note și pauze) în fragmente muzicale simple
2.3. Operarea cu noțiuni de dinamică și timbru muzical
3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic
3.1. Descrierea stărilor și ideilor generate de audierea unor lucrări muzicale
3.2. Relaționarea muzicii cu contextul cultural în care a fost creată

3
 STRUCTURA MANUALULUI

VARIANTA TIPĂRITĂ PAGINĂ DE PREZENTARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Manualul de Educație muzicală pentru Numărul UNITATEA 3

clasa a V-a este structurat pe unități tematice, unității ELEMENTE DE FOLCLOR (I) Titlul
de învățare unității
care dezvoltă conținuturile din programă. Când aud un cântec românesc, îmi vine
să cred că muzica e anume creată pentru
români și românul pentru muzică.
de învățare
Prezentate într-o formă deosebit de atractivă, Lucian Blaga
(filosof și scriitor român,
1895-1961)

lecțiile cuprind exemple de activități care Prin folclor

creațiilor liter
se înțelege
are, muzical
eni din pop
totalitatea
e și coregraf
or și transmi
ice
se
de oam i străvechi,

conduc la formarea de competențe specifice

create
ă. Din timpur ur folcloric
pe cale oral un teza
ân a creat ,
poporul rom usețe și orig inal itate
de o rară frum întreaga lume.
admirat în

disciplinei.
Organizarea conținutului permite crearea
• Ce tradiții de Crăciun și de Anul Nou se
respectă în familia ta? De ce se fac urări
în această perioadă a anului?
• Ce dansuri populare românești cunoști?

de conexiuni cu celelalte discipline studiate. De ce crezi că sunt apreciate dansurile

românești în întreaga lume?
• Amintește-ți din clasa a IV-a despre
obiceiurile de iarnă. Ce crezi că
intonează copiii din ilustrația alăturată
și cu ce prilej?

• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri,

Conținuturi dansuri din diverse regiuni geografice)

• Elemente de relaționare a muzicii cu
contextul cultural în care a fost creată
Competențe
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2.
35 specifice

PAGINI DE LECŢII (CONŢINUT)

Numărul unității
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4
r
DURATA DE ȘAISPREZECIME ( œ ) ȘI PAUZA DE ȘAISPREZECIME ( )
Rubrică
Titlul lecției (conținut) Exersează

Descoperă Reține
• Șaisprezecimea poate apărea în cântece în diferite combinații ritmice. de aplicații
q q q q
≈xe ≈ jjq
• Audiază Rondo alla turca de Wolfgang În măsurile care au ca unitate de timp
Amadeus Mozart. Această piesă repre­ pătrimea, șaisprezecimea durează un sfert e jq jq e
zintă partea a treia din Sonata* nr. 11 de timp. Patru șaisprezecimi vor forma un • Citește ritmic cântecul de mai jos. Descoperă în cântec o parte din com­

Imagini corelate
timp. Șaisprezecimea se poate scrie în două
pentru pian, cunoscută sub numele de r r binațiile ritmice aflate în tabel.
Marș turc. Notează în caiet impresiile moduri œ œ sau œ œ.
• Intonează cântecul, tactând măsura.
lăsate de audierea piesei. Audiază La fel ca șaisprezecimea, pauza de
piesa și dirijează. Numără câte sunete
rapide se aud pe un timp.
șaisprezecime va dura un sfert de timp ( ). Ca la noi la Fălticeni
cu informații
Informații
Rondo** alla turca
din text
teoretice importante
Exersează

• Stabilește duratele urmărind codul culorilor de mai jos:

doime – n pătrime – n optime – n notă întreagă – n șaisprezecime – n
n n n n n n n n n n n n n n n n n
• Scrie în caiet duratele corespunzătoare codului culorilor. Trasează bare pentru a forma măsuri de patru timpi.
• Completează pe caiet duratele alăturate
pentru a obține măsuri de două pătrimi.
Cântă
Ceasul
Materialul muzical Potrivit (canon)
Audiază Știai că …

• Audiază Sonata nr. 15 de W.A. Mozart și urmărește pe partitură combi­

nația ritmică pauză de șaisprezecime și trei șaisprezecimi, care susține
… pe acest cântec se dansează
bătuta, un joc vioi din Moldova,
Curiozități
ritmul jucăuș al piesei. executat cu pași bătuți și repezi?
legate de
Sonata nr. 15
Wolfgang Amadeus Mozart conținutul
lecției
* Sonată – piesă muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți.
** Rondo – piesă instrumentală având un caracter vioi, a cărei temă revine în decursul piesei.

60 61

4
 RECAPITULARE EVALUARE
INTERPRETAREA UNITATEA 6 UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

RECAPITULARE EVALUARE

Exerciții
Exersează
1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (3 × 5 p = 15 p).

Exerciții
• Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora: a. Sunetul sol sub portativ este cel mai grav dintre cele învățate.
intensitate viteza cu care se execută un cântec sau o piesă muzicală b. Gama este o succesiune de șapte sunete muzicale.
mișcare
forte
însușirea unui sunet de a fi emis mai tare sau mai încet
termen de mișcare care îți arată să cânți rar
c. Nota mi2 se scrie pe spațiul dintre a patra și a cincea linie a portativului.
și aplicații
și aplicații
d. În gama Do Major semitonurile sunt între treptele a III-a și a IV-a, a VII-a și a VIII-a.
Andante termen de nuanță care îți arată să intonezi o piesă tare
e. O gamă minoră are o sonoritate veselă, optimistă.
Atelier de sunete Exemplu: Scriu A (adevărat) în dreptul enunțului de la punctul a.

• Intonează cântecul Polca fierarului (pagina 83) în nuanța piano, iar cântecul De-a trenul (pagina 80), 2. Scrie, în caiet, mersul melodic pentru fiecare grup de sunete de mai jos. (3 × 5 p = 15 p)
schimbând tempoul astfel: la început Andante, apoi Moderato, iar la sfârșit, Vivace.
• Scrie în caiet cum ți se pare această interpretare. Propune și alte modificări nostime ale tempoului sau ale 1. 2.
nuanțelor, apoi interpretează cântecul în tempoul și nuanțele potrivite.

Elemente
Exemplu: 1. Mers ascendent treptat
• Unește fiecare termen de mișcare Creațiile mele!
cu explicația corectă: 3. 4.
• Compune o melodie potrivită pentru versurile de mai jos.

de conținut
Adagio Potrivit Scrie în caiet termenii de mișcare potriviți fiecărui vers.
Andante Iute, vioi

Fișă de
Melcul iese la plimbare 3. Scrie trei caracteristici ale gamei Do Major. (3 × 5 p = 15 p)
Vivace Potrivit de rar Vulpea vrea o pradă mare. Exemplu: Sunetul do este tonica gamei Do Major.
Moderato Rar Iepurașul fuge tare.

reprezentative • Completează pe caiet tabelul de mai jos:

Cântecul Nuanțe Tempo

4. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

1 1. Mers melodic care urcă sau coboară prin salt.

(6 × 5 p = 30 p)

documentare
Oda bucuriei Forte 2 2. Descuie portativul și ne arată unde este așezat sunetul sol.
Alunelul înfundat
3 3. Succesiune de șapte sunete, plus unul care se repetă.
Aidi, nani, puiul mamii
4 4. Sunetul cu care începe și se sfârșește gama.
5 T O N 5. Diferență mare de înălțime între două sunete alăturate.
Experimente cu sunete MEGAFONUL PROTESTELOR 6 6. Gamă cu sonorități vesele, luminoase și optimiste.
7 7. Gamă care începe cu succesiunea ton, semiton.
Ia o sticlă de plastic de 2 sau de 5 l. Ai obținut un megafon. Trebuie doar să-l așezi
Marchează cu un creion o linie la jumătatea la gură și să acoperi marginile buzelor pentru ca 5. Intonează un cântec învățat în această unitate și menționează în ce gamă este scris. (15 p)
sticlei, apoi taie cu foarfeca pe linia desenată. Ia sunetul să se audă mai puternic. Acum, că ai
jumătatea de sus, și decoreaz-o așa cum îți place. un megafon, poți organiza proteste împotriva VERTICAL: Jumătate de ton
poluării fonice. Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Descoperă
• Forma conică a sticlei (mai mică la gură decât la deschizătura de jos) amplifică sunetul, adică îl face să
Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comporta-
crească în intensitate. Când vorbești prin megafon, vocea ta se aude mai tare decât atunci când vorbești
ment din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După
normal. Din acest motiv, multe instrumente de suflat au formă conică.
completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

87 34

METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE

Portofoliu Investigația Proiect
ELEMENTE DE FOLCLOR (I) UNITATEA 3 UNITATEA 6 INTERPRETAREA CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL UNITATEA 1

PORTOFOLIU • TRADIȚII DE CRĂCIUN ÎN ȚARĂ
• Citește informațiile de mai jos legate de tradiții din diferite colțuri ale țării. Prezintă și tu un obicei
din zona în care locuiești. Folosește o foaie A4. Notează în ce constă obiceiul, cine sunt participanții
și ce impresii ai despre obicei. Adaugă fotografii sau adrese de videoclipuri pe care le poți viziona
pe internet.
La Mărișel, o localitate de
lângă Cluj, există un obicei
străvechi: Junii (tinerii) Mări-
șelului. Un grup de zece tineri
necăsătoriți ies în fața bise-
ricii după slujba de Crăciun,
dansează și colindă. Mișcările
dansului sunt dificile și spec-
taculoase. Apoi, junii le invită
la dans pe fetele din sat. Acest
obicei a fost inclus pe lista Pa-
trimoniului Mondial UNESCO.
În Muntenia, în prima zi de
Crăciun, gospodinele pregă-
tesc apa norocului. Aceasta se
obține prin amestecarea unei
infuzii de plante: mușcată, le-
vănțică și mentă cu agheasmă.
Femeile stropesc fiecare încă-
pere cu acest amestec pentru
ca familia să fie sănătoasă și
ferită de necazuri.
La Dumbrăvița, în jude-
țul Brașov, se păstrează
o tradiție veche de două
secole: ridicatul bradului.
În ajunul Crăciunului, ti-
nerii merg la colindat, iar
dimineața împodobesc
bradul în casa vătafului
(conducătorul colindă-
torilor). Bradul, înalt de
17 metri, este înălțat de
către tineri și rămâne în
centrul comunei până
după Bobotează.
De cum se lasă postul
de Crăciun, tinerii din
Valea Jiului se întâlnesc
să învețe o formă de
teatru popular, Craii. Se
aleg tineri, în număr im-
par, care să întruchipeze
câte un personaj din ziua
Nașterii Domnului. Tex-
tul redă confruntarea
dintre Irod și cei Trei Crai
de la Răsărit.
ACCENTUL ÎN INTERPRETARE PROIECT • CORUL CLASEI NOASTRE
Descoperă
Lucrăm împreună
• Audiază fragmentul din Simfonia a V-a, de Ludwig van Beethoven, și observă nuanțele folosite. Urmărește
pe partitură în timp ce asculți și descoperă care dintre sunete este cel mai puternic. Corul este un grup de persoane care cântă împreună, sub conducerea
• Citește indicațiile de nuanță scrise de compozitor pe partitură. unui dirijor.
Colindatul în cete este unul Simfonia a V-a Corul are efecte benefice asupra dezvoltării abilităților de a cânta, dar
dintre obiceiurile de Crăciun partea I îmbunătățește și relațiile sociale. S-a dovedit că toți copiii care cântă în
des întâlnite în Muntenia. În cor au o memorie mai bună și un nivel de creativitate ridicat. Copiii impli-
unele sate, cetele sunt for- cați într-o activitate muzicală reușesc să fie mai buni la matematică sau la
mate din fete tinere, care lectură, au un vocabular mai bine dezvoltat, spirit critic și autocritic. Este
colindă flăcăii neînsurați, iar foarte important pentru un copil să facă parte dintr-un grup cu care să
în altele, este invers: tinerii relaționeze atât de frumos cum doar prin muzică este posibil.
sunt colindătorii, iar fetele îi Iată pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a realiza corul clasei
primesc. Se crede că, prin co- Exersează Reține voastre.
lindat, sunt alungate spiritele
• Ascultă din nou fragmentul În Unitatea 4 ai învățat despre accentele ritmice din măsură sau
rele, iar sătenii dobândesc să-
din Simfonia a V-a și mar­ despre accentele cuvintelor. În interpretare există un alt fel de accente, 1. ALEGEȚI UN NUME 2. CREAȚI UN AFIȘ 3. CREAȚI O INSIGNĂ
nătate și belșug. care se folosesc pe sunete izolate pentru a le pune în evidență.
chează cu bătăi ușoare în Alegeți un nume care să vă Realizați un afiș pentru pro- Creați o insignă
bancă sunetele accentuate. Sforzato (prescurtat sf) sau sforzando (prescurtat sfz) sunt semne reprezinte. Poate fi un nume movarea corului clasei voastre. din carton sau alte
care marchează o accentuare puternică a unui sunet într­un anumit inspirat de muzică și de acti- Inserați fotografii cu membrii materiale, care să
În satele din Transilvania, flă- moment. vitățile voastre preferate. Nu- corului și adăugați numele lor. certifice faptul că
căii se strâng în cete, pentru mele corului poate să reflecte Formulați un scurt enunț moti- sunteți coriști.
a învăța colinde. Ceata de CERCETARE • POLUAREA FONICĂ și însușiri specifice elevilor din vațional despre cor.
colindători este organizată clasa voastră.
amănunțit. Ei cântă un colind Cele mai multe dintre activitățile omenești sunt gene­
vechi de peste 2000 de ani, in- ratoare de zgomote. Intensitatea mare a sunetelor și zgo­
titulat „Împăratul Romei”. Co- motelor din orașe a dus la apariția poluării sonore sau 4. ALEGEȚI UN REPERTORIU 5. STABILIȚI PROGRAMUL REPETIȚIILOR 6. PROGRAMAȚI EVENIMENTELE
lindul spune povestea Nașterii fonice, care afectează sănătatea oamenilor și a celorlalte Realizați împreună cu profe- Stabiliți o zi sau două din săp- LA CARE VEȚI PARTICIPA
viețuitoare. sorul vostru de Educație muzi- tămână pentru a vă întâlni În funcție de evenimentele
lui Iisus în timpul împăratului
Zgomotele pe care le suportă urechea umană pot pro­ cală o listă cu piesele pe care să învățați cântecele alese. programate la nivelul școlii și
roman Octavian Augustus.
voca amețeli, oboseală, dificultăți de auz, boli de inimă. ați vrea să le învățați. Adăugați Prezența la repetiții este al comunității, puteți să vă ex-
Specialiștii au întocmit hărți de zgomot ale orașelor și cântece dedicate unor per- foarte importantă pentru re- primați dorința de a participa
pentru a evidenția zonele cele mai afectate de poluarea sonalități ale istoriei și culturii alizarea unui program artistic cu piese adecvate pregătite
fonică. noastre. de calitate. de voi.
• Observă harta și descoperă ce culori indică un grad de Hartă de poluare sonoră
poluare fonică mai mare.
• Împărțiți­vă în grupe de patru elevi. Realizați un poster în care să investigați surse ale poluării și să prezentați Țineți cont de criteriile prezentate în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v-ați propus.
soluții de reducere a poluării sonore. Urmăriți ideile cuprinse în tabelul de mai jos.
Contribuția elevului Gradul de cooperare Produsul Prezentarea produsului
Surse ale poluării Zgomote produse Soluții de reducere a poluării
Contribuția la discuțiile de grup Lansarea de idei relevante Afișul/Insigna este potrivit(ă) cerințelor Prezentarea pe scurt a proiectului
Surse din spațiul locuit
Îndeplinirea sarcinilor Încurajarea celorlalți membri Afișul/Insigna este sugestiv(ă) Argumentare clară
Surse exterioare spațiului locuit
Autoevaluarea modului de lucru Argumentarea propriei idei Afișul/Insigna arată deosebit Formularea unor concluzii

39 84 13

VARIANTA DIGITALĂ AMII static Instrucțiuni de utilizare a manualului digital

Varianta digitală cuprinde integral
conținutul manualului în variantă tipă-
rită, având în plus exerciții interactive,
jocuri educaționale, animații, filme și
simulări. Toate acestea au obiectivul de
a aduce un plus de valoare cognitivă.
Paginile din manual pot fi vizio-
nate pe desktop, laptop, tabletă, tele-
fon, oferind o experiență excelentă de
navigare. Navigarea în varianta digi-
tală permite parcurgerea manualului Cuprinde exerciții de alegere duală,
și revenirea la activitatea de învățare de alegere multiplă, de asociere,
precedentă.
Butonul AJUTOR deschide ghidul de utilizare a manualului digital.
Butonul CUPRINS deschide cuprinsul manualului digital și permite
Cuprinde: desene, deschiderea de unități/lecții.
fotografii, simboluri,
Butoanele de navigare permit parcurgerea manualului și
informații suplimentare.
deschiderea unei anumite pagini.
AMII animat Activități de tip static – deschide activități de tip static, care se
derulează cu ajutorul butoanelor de navigare.
Activități de tip animat – indică elemente care se găsesc în partea
Cuprinde animații de jos a paginii. Pentru vizionare, se activează butonul Redă ( ).
sau filme.
Activități de tip interactiv – indică elemente situate în partea
AMII interactiv de jos a paginii, de tipul: Asociază, Bifează, Scrie de la tastatură,
Selectează. Butoanele de validare sunt: Resetează (care aduce ex-
ercițiul la starea lui inițială) și Verifică (prin care se verifică rezol-
varea). Utilizatorul are la dispoziție trei încercări de a răspunde
corect, după care răspunsul corect este afișat automat.
de completare, de ordonare etc. Audiții muzicale

5
 CUPRINS
UNITATEA 1 • CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Deprinderi specifice de cânt vocal – respirație,
emisie vocală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor,
pregătirea intrării) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Elemente de tehnică instrumentală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Instrumente cu clape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Instrumente de percuție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
UNITATEA 2 • ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL. MELODIA . . . . . . . . . . 17
Notația înălțimilor de note în cheia sol . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Sunetele și notele de la do1 la do2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Sunetele și notele re2, mi2, fa2, sol2 . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Sunetele și notele si, la, sol scrise
sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Profilul melodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Tonul și semitonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Gama Do Major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Gama la minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Gama Do Major versus
gama la minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
UNITATEA 3 • ELEMENTE DE FOLCLOR (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Tradiții și obiceiuri de Crăciun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Tradiții și obiceiuri de Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Plugușorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Sorcova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Sorcova la noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Alte obiceiuri de Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Dansuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Hora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Sârba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
Brâul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Țărăneasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
6
UNITATEA 4 • ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL. RITMUL . . . . . . . . . . . 49
Duratele de pătrime și de optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Pauzele de pătrime și de optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Măsura de doi timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Durata de doime și pauza de doime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Măsura de patru timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Durata de notă întreagă și pauza de notă întreagă . . . . . 58
Durata de șaisprezecime și pauza de șaisprezecime . . . . 60
Punctul de prelungire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Legato de prelungire și legato de expresie . . . . . . . . . . . . . 63
Măsura de trei timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
UNITATEA 5 • ELEMENTE DE FOLCLOR (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Tradiții și obiceiuri de Florii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Tradiții și obiceiuri de Paște . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Călușul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Dansuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
UNITATEA 6 • INTERPRETAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Termeni de mișcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Termeni de nuanță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Accentul în interpretare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Notația semnelor de repetiție și a voltelor . . . . . . . . . . . . . . 85
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
UNITATEA 7 • TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL . . . . . . . . . . . . . . . 89
Timbrul vocal și instrumental . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Instrumente muzicale ale orchestrei simfonice . . . . . . 90
Ansambluri instrumentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Organizarea instrumentelor în orchestra
simfonică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Diferențierea tipurilor de voce umană . . . . . . . . . . . . . . 92
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Evaluare Finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
 UNITATEA 1
CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

Muzica este un grai în care se oglindesc,

fără putință de prefăcătorie, însușirile
psihice ale omului și ale popoarelor.
George Enescu (1881–1955)

te-ți din
Aminteș le
-a reguli
clasa a IV .
re vocală
de cânta c piii
o
e re g u li respectă
C ine?
din imag

• Care sunt regulile de cântare vocală

învățate în clasa a IV-a?
• Cum trebuie să respiri în timpul cântării?
• La ce instrument ți-ar plăcea să cânți?
De ce ai ales acest instrument? Ce știi
despre acest instrument?

• Respirație, emisie vocală

• Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor, pregătirea intrării)
• Elemente de tehnică instrumentală – emisie, intonație
• Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată

Competențe specifice: 1.1, 1.2, 3.1, 3.2.

7
UNITATEA 1
Amintește-ți
• De ce este necesar să stai
cu spatele drept în timp ce
cânți?
• De ce trebuie să ții gura larg
deschisă și rotundă?
• Ce se întâmplă dacă inspiri
insuficient aer atunci când
cânți?
• Exercițiile de respirație și de
cânt au rolul de a pregăti și
de a încălzi corzile vocale
pentru a avea o intonație co-
rectă și o emisie frumoasă și
îngrijită.
Știai că …
Respirația corectă în timpul
cântatului are beneficii asupra
sănătății:
• asigură un nivel crescut de
oxigen în sânge;
• îmbunătățește circulația și
starea de spirit;
• crește capacitatea pulmonară
datorită respirației profunde;
• îmbunătățește sistemul
imu­ni­tar;
• relaxează.
8
CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL
DEPRINDERI SPECIFICE DE CÂNT VOCAL –
RESPIRAȚIE, EMISIE VOCALĂ
Exersează
• Stând în poziție relaxată, cu spatele drept, inspiră adânc pe nas și eli-
berează aerul pe gură numărând de la 1 la 8, apoi de la 1 la 10. Mâna
dreap­tă va sta pe abdomen și se va mișca în sus, odată cu inspirația,
și în jos, odată cu expirația. Pentru a cânta ai nevoie de o respirație
abdominală, care îți permite să inspiri mai adânc și să umpli plămânii
cu aer mai profund.
Învață să înveți
Pentru o respirație corectă în timpul cântatului, urmează pașii de mai jos:
1. Postura
Ține spatele drept, umerii relaxați, bărbia paralelă cu solul. Postura
aceasta te va ajuta să-ți antrenezi respirația și susținerea în modul cel
mai eficient pentru corpul tău.
2. Inspirație profundă
Exersează inspirația în oglindă, ca să observi cum burta se extinde
în afară, datorită aerului inspirat. Evită ridicarea umerilor!
3. Expirație lentă
Ține o mână pe abdomen; în timp ce expiri lent, vei simți cum burta
se va retrage înăuntru.
Exersează
• Pentru o respirație bună, din poziția culcat, pune o carte pe abdomen în
locul mâinilor. Acest lucru adaugă greutate și ajută respirația să fie mai
pronunțată pe măsură ce inhalezi.
Încearcă, de asemenea, să ridici cartea în timp ce inspiri, să o ții timp de
cinci secunde și apoi să o cobori lent când expiri tot aerul. Repetă de 5-6
ori acest exercițiu.
Atelier de sunete
Ai nevoie de un borcan umplut pe jumătate cu apă și de un pai. Introdu
paiul în borcanul cu apă și suflă producând bule de apă. Apoi suflă din
nou, emițând în același timp sunete diferite sau o vocaliză.
Acest exercițiu de respirație cu buzele strânse contribuie la oxigenarea
plămânilor, are rolul de a relaxa corzile vocale și de a crește rezistența la
efortul vocal.
 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL UNITATEA 1

Exersează Știai că …

• Intonează pe o singură respirație următoarele exerciții de încălzire a O emisie vocală bună poate fi
vocii. Începe prin a cânta acest exercițiu cu gura închisă (exercițiu mut), controlată în fața flăcării unei
apoi cu gura deschisă. lumânări. Dacă în momentul
emiterii sunetului vei avea o
poziție rotunjită a gurii, în forma
vocalei O, flacăra lumânării se va
apleca, dar nu se va stinge.

• Exersează deschiderea corectă a gurii și respirația pe această vocaliză:

 

ma
       me
Inspiră mo
m

Reține
Sunetele emise de vocea umană sunt produse prin vibrația corzilor mi
vocale. Pentru a cânta corect, trebuie să respecți următoarele reguli:
mu
• Ține spatele drept pentru a putea respira ușor.
• Inspiră adânc și expiră lent, eliberând aerul treptat.
• Ține gura deschisă pe verticală, cu buzele ușor rotunjite (imaginea- Muzica în context
ză-ți un ou în poziție verticală), pentru o emisie bună. Numai pen- cultural-istoric*
tru vocalele i și u deschiderea gurii este mai mică, dar forma este Imnul Național al Româ-
aceeași. niei are la bază poemul „Un
• Nu forța vocea când cânți. Tăria exagerată distruge vocea și face su- răsunet”, scris de poetul
netul emis să se audă forțat. Andrei Mureșanu, redactat
și publicat în timpul Revo-
luției de la 1848 din Transil-
Exersează vania. Gheorghe Ucenescu,
unul dintre elevii lui Anton
• Intonează Imnul Național al României respectând regulile de cântare
Pann, îi recomandă poetu-
corectă. Dozează aerul obținut prin inspirație, astfel încât să îți ajungă
lui această melodie pentru
până la sfârșitul versului. Inspiră din nou la sfârșitul fiecărui vers.
versurile sale. Imnul a fost
• Înregistrează cu telefonul mobil prima strofă din imnul cântat de tine.
cântat pentru prima oară
Ascultă înregistrarea, evaluează modul în care ai cântat împreună cu cole-
© la Brașov. A fost foarte drag
gii tăi. Intonează din nou prima strofă ținând cont de observațiile făcute.
românilor și le-a insuflat
• Procedează în același mod pentru fiecare strofă. curaj în momentele cruci-
ale ale istoriei lor, în Răz-
Audiază boiul de Independență din
1877–1878, în Primul și în al
Ascultă pe internet Imnul Național al României. Urmă­rește în timpul Doilea Război Mondial.
audiției cum sunt respectate regu­lile de cântare corectă învățate.

* context cultural-istoric – ansamblu de împrejurări determinat de evenimente culturale sau istorice importante, care au influențat
apariția unor lucrări muzicale.
9
UNITATEA 1 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

GESTURI DIRIJORALE
(TACTAREA MĂSURILOR, PREGĂTIREA INTRĂRII)
Pentru a începe cântarea în același timp cu colegii tăi și pentru a vă
sincroniza în timpul cântării trebuie să urmărești gesturile dirijorului care
sunt niște semne cunoscute pretutindeni.

Exersează
Știai că … • Intonează exercițiul de încălzire a corzilor vocale. Privește la dirijor pen-
tru a ataca și încheia în același timp fiecare silabă.
... marele dirijor Sergiu Celibi-
dache impresiona publicul prin
forța și expresivitatea mișcării
mâinilor?

Cântă
A plecat la școală Nițu
Potrivit

â , , , , , , , , , , , , , , .

Reține
Atac • Momentul de începere a cântării denumit intrare este compus
din două părți: inspirația – la gestul de avânt executat de dirijor și
emisia – la gestul acestuia de atac.
Atenție Avânt • Pentru ca piesa să fie cântată în viteza dorită de dirijor, acesta va
tacta o măsură înainte de momentul începerii cântării.

Audiază
Ascultă și vizionează pe in-
ternet Bolero, de Maurice Ravel.
No­tea­ză în caiet gesturile cele
mai sugestive folosite de dirijo-
rul Sergiu Celibidache.
Exersează
• Intonează cântecul de mai sus urmărind gesturile dirijorului.
• Amintește-ți din clasa a IV-a tactarea măsurilor și dirijează cântecul folo-
sind gesturile prezentate la rubrica Reține.

10
 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL UNITATEA 1

ELEMENTE DE TEHNICĂ &

INSTRUMENTALĂ sol la si do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1 si1 do2 re2 mi2 fa2 sol2

INSTRUMENTE CU CLAPE
Instrumente cu clape sunt pianul, orga,
orga elec­tronică, clavieta etc. Toate acestea
au un element comun: claviatura. Aceasta do rere- mi fa sol la si do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1 si1 do2 re2 mi2 fa2 sol2 la2 si d
prezintă totalitatea clapelor albe și negre ale
instrumentului respectiv. Sunetele sunt pro-
duse prin apăsarea clapelor și urcă în înălțime
de la stânga la dreapta. 3 2 2 3
4 4
Reține 5 5
1 1
Pentru a cânta, urmărește numerotarea
degetelor din imaginea alăturată.
Observă modul în care se schimbă
degetele.
– La mâna dreaptă: de la 1 la 3, apoi de-
getul 1 trece pe sub degetul 3 pentru
a continua până la do2.
– La mâna stângă: de la 5, 4, 3, 2, 1, apoi
degetul 3 trece pe deasupra
do degetu-
re mi fa sol la si do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1
Mâna
si1 do2 re2 mi2 fa2
lui 1 pentru a continua până la do2.
dreaptă 1 2 3 1 2 3 4 5

Exersează
&
Mâna
stângă 5 4 3 2 1 3 2 1
• Urmărește pe varianta digitală a ma­nua­ DO RE MI FA SOL LA SI DO
lului filmul care îți arată cum să cânți la pian
sunetele de la do1 la do2. • Execută la un instrument cu clape cântecul Cânt cu prie-
• Execută acest exercițiu cu fiecare mână în tenii mei. Urmărește digitația notată sub portative pentru
parte. mâna dreaptă și pentru mâna stângă.

Cânt cu prietenii mei

11
UNITATEA 1 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

INSTRUMENTE DE PERCUȚIE
Instrumentele de percuție au rolul de a susține linia ritmică a unei piese.
Aceste instrumente sunt ușor de procurat și de folosit. Dintre acestea, cele
mai cunoscute sunt tobele, tamburinele, maracasele. Poți încerca să con-
struiești singur instrumente de percuție, din diferite ambalaje (sticle, bor-
cane, cutii) umplute cu boabe de orez, de fasole, de mazăre sau de grâu.
Instrumentele de percuție produc sunete atunci când instrumentistul
le atinge, le scutură sau le lovește. Aceste tehnici pot fi aplicate și asupra
corpului uman. Bătăile din palme, din picioare, bătăile pe coapse, pocne-
tele din degete, clic cu limba în cerul gurii poartă denumirea de percuție
corporală.

Exersează

• Intonează cântecul și acompaniază la tamburină folosind duratele de

note de pe linia ritmică (scrisă cu roșu sub portativ).
• Intonează cântecul și acompaniază cu percuție corporală (bătăi din palme,
pocnete din degete) sau cu tobița, folosind duratele de pe linia ritmică.

Bim, bom
(după auz)

              
Vioi ***

Cor

Bim Bom Bi - ri bi - ri bom Bi - ri bi - ri bim bom bi - ri bi - ri bom

Tamburin


       

Bim Bom bi - ri bim Bom bi - ri bim bom bi - ri bi - ri bom.



• Ascultă piesa pe varianta digitală a manualului. Intonează cântecul și

acompaniază cu percuție corporală (bătăi din palme sau pocnet din de-
gete), după modelul dat.

Lucrăm împreună
Împărțiti-vă în trei grupe și executați cântecul astfel:
• prima grupă va intona cântecul;
• a doua grupă va executa linia ritmică prin bătai din palme;
• a treia grupă va executa linia ritmică la tamburină sau tobă.
Schimbați rolurile între voi când repetați cântecul.

12
 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL UNITATEA 1

PROIECT • CORUL CLASEI NOASTRE

Lucrăm împreună

Corul este un grup de persoane care cântă împreună, sub conducerea

unui dirijor.
Corul are efecte benefice asupra dezvoltării abilităților de a cânta, dar
îmbunătățește și relațiile sociale. S-a dovedit că toți copiii care cântă în
cor au o memorie mai bună și un nivel de creativitate ridicat. Copiii impli-
cați într-o activitate muzicală reușesc să fie mai buni la matematică sau la
lectură, au un vocabular mai bine dezvoltat, spirit critic și autocritic. Este
foarte important pentru un copil să facă parte dintr-un grup cu care să
relaționeze atât de frumos cum doar prin muzică este posibil.
Iată pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a realiza corul clasei
voastre.

1. ALEGEȚI UN NUME 2. CREAȚI UN AFIȘ 3. CREAȚI O INSIGNĂ

Alegeți un nume care să vă Realizați un afiș pentru pro- Creați o insignă
reprezinte. Poate fi un nume movarea corului clasei voastre. din carton sau
inspirat de muzică și de acti- Inserați fotografii cu membrii alte materiale,
vitățile voastre preferate. Nu- corului și adăugați numele lor. care să certifice
mele corului poate să reflecte Formulați un scurt enunț moti- faptul că sun-
și însușiri specifice elevilor din vațional despre cor. teți coriști.
clasa voastră.

4. ALEGEȚI UN REPERTORIU 5. STABILIȚI PROGRAMUL REPETIȚIILOR 6. PROGRAMAȚI EVENIMENTELE

Realizați împreună cu profe-
sorul vostru de Educație muzi-
cală o listă cu piesele pe care
ați vrea să le învățați. Adăugați
și cântece dedicate unor per-
sonalități ale istoriei și culturii
noastre.
Stabiliți o zi sau două din săp-
tămână pentru a vă întâlni
să învățați cântecele alese.
Prezența la repetiții este
foarte importantă pentru re-
alizarea unui program artistic
de calitate.
LA CARE VEȚI PARTICIPA
În funcție de evenimentele
programate la nivelul școlii și
al comunității, puteți să vă ex-
primați dorința de a participa
cu piese adecvate pregătite
de voi.

Țineți cont de criteriile prezentate în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v-ați propus.

Contribuția elevului Gradul de cooperare Produsul Prezentarea produsului

Contribuția la discuțiile de grup Lansarea de idei relevante Afișul/Insigna este potrivit(ă) cerințelor Prezentarea pe scurt a proiectului
Îndeplinirea sarcinilor Încurajarea celorlalți membri Afișul/Insigna este sugestiv(ă) Argumentare clară
Autoevaluarea modului de lucru Argumentarea propriei idei Afișul/Insigna arată deosebit Formularea unor concluzii

13
UNITATEA 1 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

RECAPITULARE
1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora.
• emisie procedeu de producere a sunetelor prin lovire
• respirație modalitate prin care se produc sunetele vocale
• intrare totalitatea clapelor albe și negre ale unui instrument
• claviatură proces pe care se bazează cântarea, prin inspirație profundă și expirație lentă
• percuție momentul de începere a cântării
2. Intonează exercițiile de încălzire de mai jos pentru a realiza:
• O emisie rotundă a sunetelor: • O pronunție clară a textului:

• O intonație corectă:
• 
O bună sincronizare și omogenitate (niciun glas
să nu iasă în evidență):

Cântă

Hai la joc Muzica: Florentina Chifu

Exersează

• Intonează acest cântec respectând regulile de cântare vocală învățate.

• Execută cântecul la un instrument cu clape, urmărind digitația notată deasupra și sub portative.
• Un elev va da intrarea colegilor și va dirija cântecul.

14
 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL UNITATEA 1

PORTOFOLIU • IDEI ȘI SENTIMENTE

Discută cu colegii despre conținutul de idei și de sentimente transmis de
cântecul Hai la joc. Scrie pe o foaie A4 ce apreciezi la această lucrare. Poți
să te inspiri din ideile cuprinse în lista de mai jos:
• ritmul vioi • acompaniamentul antrenant • caracterul folcloric al
piesei • alternanța optimi/pătrimi • simplitatea melodiei • versu-
rile populare
Adaugă și alte motive pentru care ți-a plăcut piesa și motivează alegerea ta.

Experimente cu sunete SUNETE CU TREI STICLE

Umple
sticlă a tr
Ia o sticlă ă Umple sticla cu cu apă eia
lângă , așaz‑
az‑o lâng orez, așaz‑o lângă
loveșt ureche și
o
goală, aș vește‑o ureche și lovește‑ e‑
lo Cum e o din nou.
ureche și gura. din nou. Cum se
o
n ste su
ușor cu li etul aude sunetul de da obținu netul
n
Repetă su zi. ta t?
re îl au aceasta?
pe ca

Descoperă
Sunetul are nevoie de un mediu pentru a se putea transmite. În vid*
nu-l putem auzi, așa cum se întâmplă în spațiul cosmic. Sunetul călăto-
rește mai repede prin apă decât prin aer.
Delfinii și balenele folosesc unde sonore pentru a naviga în ape întune-
cate. Aceste mamifere marine folosesc aceleași unde pentru a comunica
între ele.
* vid – care nu conține materie (gaze, solide sau lichide).

Discutați despre realizarea proiectului ajutându-vă și de următoarele

întrebări:
• Ce ți-a plăcut să lucrezi cel mai mult?
• Ce a fost dificil de realizat?
• Ce ai fi putut face diferit? Cum anume?
• Au participat toți elevii?
• Cum v-ați simțit lucrând la acest proiect?
Verifică fișa din portofoliu realizată în această unitate. Pentru aceasta vei
avea în vedere:
• să fie respectată cerința;
• să completezi fișa de portofoliu, dacă este cazul;
• să îmbunătățești fișa, dacă este cazul.

15
UNITATEA 1 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

EVALUARE
1. Scrie pe caiet enunțurile care desemnează deprinderi corecte de
cântare vocală. (3 × 3 p = 9 p)
a. Rostesc vocalele cu gura rotunjită.
b. Stau relaxat, cu spatele drept.
c. Cânt mai tare decât ceilalți.
d. Inspir profund și expir lent.
e. Respir în mijlocul unui cuvânt.
f. Folosesc tehnica de respirație abdominală.
Exemplu: Scriu pe caiet enunțul de la litera f deoarece exprimă o
deprindere corectă de cântare vocală.
2. Scrie pe caiet trei dintre regulile de cântare pe care le-ai învățat în
această unitate. (3 × 6 p = 18 p)
Exemplu: Nu trebuie să cânt tare pentru că îmi distrug vocea.
3. Scrie trei motive pentru care trebuie să fii atent la dirijor.
(3 × 6 p = 18 p)
Exemplu: Sunt atent la dirijor ca să observ când crește intensitatea în
timpul cântării.
4. Intonează trei strofe din Imnul Național al României. (3 × 7 p = 21 p)
5. Intonează unul dintre cântecele învățate în această unitate și acom-
paniază la un instrument de percuție. (24 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Vei rezolva multe activități pe parcursul acestui an școlar. La finalul fiecărei

unități de învățare, întocmește Fișa de observare a comportamentului tău,
după modelul de mai jos.
Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare.
Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de mai jos și bi-
fează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După com-
pletare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.
Comportamentul Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna
Am dovedit interes în învățare.
Am urmat instrucțiunile.
Am lucrat individual.
Am cerut ajutor când am avut nevoie.
Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.
Am participat activ la activități.
Am dus activitățile până la capăt.
Mi-am spus părerea.
Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.

16
 UNITATEA 2
ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA
Melodia este cea care face
farmecul muzicii.
Joseph Haydn
(compozitor austriac,
1732–1809)

a
-ți din clas
Amintește ia și cum
ste melod
a IV-a ce e istice
ate p ro d u ce trăiri art
po i
auditoriulu

• C
 are este melodia ta preferată?
Explică de ce.
• Cum se înlănțuie sunetele în melodia
preferată?
• Cum te simți când cânți sau asculți
o melodie îndrăgită?
• Cum poți deosebi o melodie de alta?

• Portativ, cheia sol. Notația înălțimilor de note în cheia sol

• Profilul melodic
• Tonul și semitonul
• Gama Do Major. Gama la minor
• Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2.
17
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Amintește-ți NOTAȚIA ÎNĂLȚIMILOR DE NOTE ÎN CHEIA SOL

• Cum pot fi grupate sunetele SUNETELE ȘI NOTELE DE LA DO1 LA DO2
după înălțime?
• Ce este portativul? Dar cheia Exersează
Sol?
• Cum sunt&așezate notele mu­­-
zi­cale pe portativ?
• Intonează notele scrise
pe portativ. Transcrie-le &
5
pe caietul de muzică.
Scrie numele acestora sub portativ.
4
3
2
1

Știai că …
Portativul a fost inventat în se-
colul al XI-lea, de către călugărul
Guido d`Arezzo, dirijorul corului
bisericii din orașul Arezzo (Ita-
lia)? Pe atunci, portativul avea
doar patru linii.
Reține
Fiecare sunet muzical are o înălțime precisă și este denumit printr-o
silabă: do, re, mi, fa, sol, la, si. Înălțimea sunetelor este redată în scris
prin poziția notelor muzicale pe portativ. Cheia Sol se scrie la începu-
tul fiecărui portativ, indicând lo­cul notei sol, pe linia a doua.

Joc EU SUNT DO

Cântă în dialog cu un coleg. Acesta va cânta un *

grup de sunete învățate cuprinse între do1-do2. Tu vei
răspunde de fiecare dată cu do1.
etc.
Exersează

• Scrie, pe un portativ, în caiet, notele sol, la, si, do2, după cum îți arată legenda:

– sol – la – si – do2

• Intonează exercițiile de mai jos. Descoperă regula și scrie în caiet notele în ordine coborâtoare. Intonează
exercițiile obținute.

Muzica și tehnologia
— Instalează-ți pe telefonul mobil o aplicație gratuită, pentru a accesa
claviatura unui pian. Cântă la pian sunetele fiecărei melodii învățate în
această unitate.
— Intonează cântecele împreună cu pianul virtual.

* U – acest semn se numește coroană și îți arată prelungirea sunetului desemnat de nota deasupra căreia se află.

18
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

Experimente cu sunete PAIUL FERMECAT

Realizează următorul experiment și apoi răspunde la întrebări.

1 Ia un pai și strivește-l la un
capăt cu dinții, ca să-l faci
plat. Taie capătul plat în formă
de triunghi.
2 Umezește-ți
buzele, trage aer
3 Taie paiul pe
măsură ce sufli în el.
în piept, du paiul la buze și Sunetul se schimbă pe
suflă în el cu putere. măsură ce tai din pai.

Când pui degetul pe pai, l-ai făcut să vibreze. Când pui degetul pe pai, poți simți vibrațiile sunetului pe care
îl auzi. Pe măsură ce tai din pai, sunetul devine mai subțire, deoarece paiul mai scurt
vibrează mai mult decât cel lung. Cu cât este mai scurt paiul, cu atât sună mai
înalt. Cu cât este mai lung paiul, cu atât sună mai gros.
— Cum poți obține un sunet mai subțire decât cel anterior?
— Ce fel de sunet va produce un pai lung?
— Cum poți deosebi sunetele produse de pai?
Cântă
La Ateneu Chifu

Exersează PORTOFOLIU • ATENEUL ROMÂN

• Intonează cântecul La Ate- Informează-te de pe internet, din cărți,
neu și marchea­ză cu un clo- enciclopedii sau din alte surse despre Ate-
poțel sunetele do1 și do2. neul Român. Află cum a fost construit și
• Identifică pe portativ notele care este importanța acestuia. Adaugă de-
din fragmentul colorat și sene, fotografii care să susțină ideile pre-
intonează-le. zentate și realizează o fișă de portofoliu.

19
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Învață să înveți CUM SĂ DESCIFREZI UN CÂNTEC

Urmează pașii următori pen-

tru descifrarea unui fragment
din cântecul învățat.
1. Citește notele fragmentu-
lui respectând înălțimile
acestora.
2. Citește ritmic fragmentul
ales respectând valorile no-
telor învățate în clasa a IV-a.
3. Citește ritmic fragmentul
folosind versurile.
4. Intonează notele respec-
tănd duratele acestora.
5. Intonează fragmentul pe
cuvinte respectând înălți-
mile și duratele notelor.

Exersează Audiază

• Respectă pașii învățați și
descifrează primul portativ
al cântecului La Ateneu.
Știai că …
... Bolero este un dans popular
spaniol datând din secolul al
XVII-lea, executat vocal și cu
acompaniament de chitară și
de castaniete?
Creațiile mele
• Creează o melodie care să
conțină sunetele de la do1 la
do2 pe versurile:
Prieten bun, chitara mea
maro,
Mă-ndeamnă să dansez
un bolero.
• Ascultă pe internet Bolero de Maurice Ravel și notează în caiet impresiile
tale. Urmărește pe portativele de mai jos notele învățate.
Bolero
COMPOZITORI CELEBRI
„Muzica este lumina lunii în întunecata noapte
a vieții.“
Maurice Ravel (1875–1937) a fost un compo-
zitor și pianist fran­cez. În muzica sa, s-a remarcat
influența muzicii spaniole în piese orchestrale
precum Bolero sau Rapsodia spaniolă. Creația sa
cuprinde concerte pentru pian și orchestră, piese pentru pian, muzică
de cameră și opere. Bolero impresionează prin sonoritatea sa impu-
nătoare, se­meață și luminoasă. Piesa durează aproximativ 15 minute
și se bazează pe repetarea fiecăreia dintre cele două părți ale temei,
folosind diferite orchestrații pentru a crea o creștere gradată a trăirilor
artistice. Bolero este cea mai îndrăgită piesă a lui Ravel, fiind conside-
rată cea mai des cântată piesă de muzică clasică din lume.

20
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

SUNETELE ȘI NOTELE RE2, MI2, FA2, SOL2 &

4
3
2
1

Amintește-ți Reține
• Ce note cunoști deasupra lui do2? re2 – pe a patra linie
• Cum se scrie fiecare dintre aceste note? a portativului
• Intonează notele scrise pe portativ. Transcrie‑le în caietul de muzică. mi2 – pe al patrulea spațiu
Scrie numele acestora sub portativ. fa2 – pe a cincea linie
• Vizionează pe varianta digitală a manualului filmul care îți arată cum să a portativului
cânți la un instrument cu clape sunetele învățate. sol2  – deasupra celei
de a cincea linii
a portativului
o re mi fa sol la si do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1 si1 do2 re2 mi2 fa2 sol2 la2 si do
2

&

• Intonează exercițiul:

• Învață cântecul:
Sur le pont d'Avignon
Potrivit Cântec francez

Exersează Creațiile mele

• Intonează cântecul și marchează cu un clopoțel sunetul sol2. • Creează o melodie în care
• Descifrează cântecul după modelul de la pagina 20. să intro­duci sunetele re2
• Intonează cântecul cu acompaniamentul de tamburină notat sub portative. și mi2, apoi cântă melodia
• Transcrie în caiet cântecul învățat, urmând în fața colegilor.
modelul de alături:

Știai că …
... Sur le pont d’Avignon este un cântec francez care datează din secolul al XV-lea. Se dansează în perechi așe‑
zate în cerc. Partenerii dansează pe refren unul în jurul celuilalt. Apoi se opresc unul în fața celuilalt, iar bărbații
fac o reverență și salută scoțând pălăria. Se reia dansul, iar la a doua oprire fetele fac o reverență.

21
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

SUNETELE ȘI NOTELE SI, LA, SOL SCRISE SUB PORTATIV

Reține Amintește-ți
Nota si se scrie sub por- • Ce note cunoști sub do1?
tativ, sub linia suplimentară • Cum se scrie fiecare dintre aceste note?
pe care este scris do1. • Intonează notele scrise pe portativ acompaniat de un instrument
Nota la se scrie pe a doua cu clape. Transcrie notele pe caietul de muzică. Scrie numele acestora
linie suplimentară pe care o sub portativ.
vom trasa sub portativ. 1 2 3 1 2 3 1 2 3 4 5
Nota sol se scrie sub a
doua linie suplimentară ata­ &
șată portativului.
4 3 2 1 4 3 2 1 3 2 1

Exersează

• Intonează exercițiul de mai jos.

Hategana
Hațegana

 
Potrivit
Allegro (după auz) după Gheorghe Șoima

                   
Mân dru-i jo cul Ha țe ga na, Tra la la la la la la la Nu mai să-i iei

      
             
bi ne sea ma Tra la la la la la. Tra la la la la la la la Tra la la la

      
           
la la la la Tra la la la la la la la Mân dră-i Ha țe ga na,

Exersează
• Intonează cântecul și execută bătăi din picior pe silabele corespunzătoare sunetelor sol sub portativ,
pocnet din degete și bătăi din palme pe silabele corespunzătoare sunetelor la, respectiv si, sub portativ.
• Identifică pe portativ notele din fragmentul colorat și intonează-le.
• Intonează exercițiul de mai jos.

22
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

Audiază

• Audiază Corul soldaților din opera* Faust de Charles Gounod și urmărește cu degetul pe partitură notele si,
la, sol sub portativ.
Corul soldaților din opera Faust
(fragment)

COMPOZITORI CELEBRI Din lumea muzicii

„Ideile muzicale îmi invadează mintea și mă răs- Celebra soprană româncă
colesc ca și bătaia din aripi a fluturilor și tot ceea Hariclea Darclée (1860–
ce am de făcut este să întind mâna și să încerc să 1939) este remarcată de
îi prind.” Charles Gounod, care îi în-
Charles Gounod (1818–1893) a fost un com- credințează rolul Margaretei
pozitor francez. Operele sale reprezenta­tive sunt din opera Faust,
inspirate din literatura universală. Cele mai cuno­s­­- în care avea
cute dintre acestea sunt Faust (după Johann Wolfgang Goethe) și să debuteze
Romeo și Julieta (după William Shakespeare). Gounod a compus Imnul la 14 decem-
Național al Vaticanului și celebra piesă Ave Maria, bazată pe Preludiul** brie 1888, pe
nr. 1, de Johann Sebastian Bach. Gounod a inaugurat un nou tip de operă, scena Ope-
în care accentul cade pe zugrăvirea fină a unor sentimente intime și rei Mari din
duioase, dar triste. Paris.

Muzica în context cultural-istoric Știai că …

Faust este o operă în cinci acte, compusă de Charles Gounod, una … marșul este o piesă muzi-
dintre capodoperele prezente în reper­toriul permanent al teatrelor de cală cu o mișcare uniformă,
operă din lume. Corul soldaților, cunoscut și ca Marșul soldaților, face sugerând pasul cadențat de
parte din actul al II-lea al operei. Este o piesă cunoscută și îndrăgită de defilare a unei trupe?
publicul francez, fapt pentru care este considerată un al doilea imn al
Franței, după cunoscuta Marseillaise. Acțiunea se petrece în Germania
secolului al XVI-lea.
Rolurile principale – Faust, Mefisto, Margareta și Valentin – sunt deo-
sebit de complexe. Gounod reușește să surprindă și să redea cu finețe și
sensibilitate varietatea sentimentelor și a trăirilor personajelor principale.

* operă – lucrare muzical-dramatică scrisă pentru soliști, cor și orchestră.

** preludiu – piesă muzicală cu dimensiuni reduse.

23
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

PROFILUL MELODIC
Descoperă
Într-o melodie, sunetele se înlănțuie, alcătuind grupuri care se repetă, urcă sau coboară. Aceste grupuri
poartă numele de mers sau profil melodic. În exemplele de mai jos vei descoperi modele ale profilului melo-
dic și vei înțelege mai bine cum sunt construite melodiile. Intonează exercițiile și reprezintă mersul melodic al
fiecăruia prin ridicarea sau coborârea brațului.

Repetarea aceluiași sunet

Mers ascendent
treptat prin salt (săltat)

Mers descendent
treptat prin salt (săltat)

Reține
Sunetele muzicale se
succed prin repetare, prin
mers ascendent, descen-
dent treptat sau prin salt.
Melodia este cu atât mai in-
teresantă, cu cât există mai
multe combinații ale mer-
sului melodic.
Creațiile mele
• Creează o melodie care să
conțină cel puțin trei mer-
suri melodice. Scrie melodia
pe caiet și intoneaz-o în fața
colegilor.
Exersează
• Intonează cântecul Sur le pont d’Avignon și reprezintă mersul melodic
prin ridicarea sau coborârea brațului. Descoperă combinațiile mersului
melodic din care este alcătuit cântecul. Scrie pe caiet exemplele de mers
melodic din cântec.
• Mersul melodic poate fi reprezentat prin segmente, ca în exemplul de
mai jos:
ră-n
vit Bu
in sea cu
Azi te pe rești
• Reprezintă pe caiet, prin segmente, mersul melodic al următorului vers
din cântecul La Ateneu (pagina 19).
Audiază
• Ascultă din nou Bolero, de Maurice Ravel, și urmărește mersul melodic,
indicând cu brațul sensul acestuia.

24
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

TONUL ȘI SEMITONUL
Descoperă
Audiază pe internet piesa Dans zglobiu de Ion Căianu (pagina 53).

• Intonează pe note fragmentul de mai sus. • Care sunete se repetă?

• Ce fragmente au mers ascendent treptat? • Ce diferențe de înălțime sunt între do-re și mi-fa?

Exersează Reține
• Intonează următorul exercițiu și descoperă tonu­rile Între două sunete alăturate pot fi diferențe
și semitonurile. Notează-le pe caiet, în culori diferite. de înălțime:
• mai mari, numite tonuri (prescurtat t.);

& t t
t
• mai mici, numite semitonuri (prescurtat st.).
st
• Intonează exercițiul și urmărește mersul melodic,
indicând sensul acestuia cu brațul. &
st
• Schimbă ultima măsură, astfel ca în finalul exerci-
țiului să ai schema t, t.

Potrivit
În munți

• Notează în caiet notele între care sunt tonuri și semitonuri în cântecul învățat.
• Intonează cântecul cu pocnet din degete pe sunetele între care se găsește semiton.

Lucrăm împreună Știai că …

• Împărțiți-vă în grupe de câte patru elevi și confecționați cartonașe cu … în expresia a da tonul, cu-
notele învățate. Grupați-vă câte patru și creați exerciții melodice folo- vântul ton în­seam­nă a intona
sind cartonașele. primele sunete ale unei piese
pentru a da un reper sonor
• Prezentați celorlalte grupe exercițiile create. Membrii acestora trebuie să coriștilor înainte de a începe
le solfegieze*. Recunoașteți tonurile și semitonurile din exemplele date. să cânte.
* a solfegia – a cânta o melodie numind fiecare notă.

25
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Exersează

• Scrie pe caiet care este înțelesul cuvântului ton în enunțurile de mai jos.
a. Mama a pregătit o salată cu ton.
b. L-a întrebat încet, pe un ton duios.
c. Între sunetele sol și la este diferență de un ton.
d. Șesul întins, în lumina lunii, îmbrăca un ton albăstrui.
• Intonează pe note fragmentul din Dans zglobiu de Ion Căianu. Notează, sub portativ, în caiet, în dreptul
fiecărei perechi de note semnul pentru ton ( t ) sau pentru semiton ( st ).

• Adaugă, în caiet, fiecărei note de pe portativul de mai jos o pereche pentru a forma tonuri sau semitonuri.
Scrie semnul potrivit pentru ton ( t ) sau semiton ( st ).

• Tonurile sau semitonurile pot fi ascen- Exemplu:

dente sau descendente.
Adaugă, în caiet, fiecărei note de pe por-
tativul de mai jos o pereche, pentru a ton semiton semiton ton
forma tonuri sau semitonuri ascendente. ascendent ascendent descendent descendent

Din lumea muzicii

Muzicograma este o reprezentare grafică a unei piese. Aceasta este ca un desen sau o hartă a piesei. Ne
poate arăta mersul melodiei, ritmul, instrumentele care execută melodia, așa cum poți vedea în desenele
de mai jos, care ilustrează o parte din muzicograma piesei Dans zglobiu. Urmărește filmul de pe varianta
digitală a manualului.
Observă modelul și învață cum poți reda mersul melodic cu ajutorul muzicogramei.
Măsura 1 Linia verticală reprezintă mersul melodic ascendent prin
salt. Linia orizontală redă mersul melodic repetitiv.

Măsura 2 Linia verticală reprezintă mersul melodic ascendent treptat

(între sunete este distanță de un semiton), iar linia orizon-
tală redă mersul repetitiv al melodiei.
Măsura 3 Săgeata îndreptată cu vârful în sus sugerează mersul me-
lodic al melodiei, iar cele două puncte marchează mersul
descendent treptat al finalului fragmentului muzical.

26
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

GAMA DO MAJOR
Descoperă Reține
Intonează notele scrise pe portativul de sub clavia- Succesiunea treptată, ascendentă sau
tură. Transcrie-le în caietul de muzică. descendentă a celor șapte sunete muzicale,
Menționează între care note se găsesc tonuri și semi- începând cu do și terminând cu repetarea lui
tonuri și cu ce note începe și se termină grupul de note. pe treapta a opta, formează gama do. Sunetul
cu care începe și se sfârșește gama (treptele I
și a VIII-a) poartă numele de tonică.
În gama do semitonurile se află între trep-
tele a treia și a patra și între treptele a șaptea
și a opta. Gama care începe cu succesiunea
do1 re mi fa sol la si do2 ton-ton este o gamă majoră. O gamă majoră
are o sonoritate luminoasă, veselă, plină de op-
& t t t st
timism. Gama do începe cu secvența do-re,
re-mi, cu două tonuri, deci este o gamă majoră
t t st
și poartă numele de gama Do Major.

Exersează
• Intonează gama Do Major ascendent și descen-
dent, acompaniat(ă) de pianul virtual de pe telefo-
nul mobil.
• Intonează corect exercițiul alăturat:

Cântă Menuet
(după auz)

3
Versurile: Florentina Chifu Muzica: Johann Sebastian Bach
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ

• Alege din lista de mai jos cuvintele care descriu Știai că …

stările sufletești transmise de cântec.
• veselie • visare • teamă • iubire … menuetul este un dans francez de origine
• armonie • bucurie • pace • echilibru populară, introdus ca dans de curte chiar de
• speranță • relaxare • grație regele Ludovic al XIV-lea (1638-1715)?

27
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Exersează

• Descoperă regula și continuă să scrii pe caiet notele în gama
Do Major după regula găsită. Intonează exercițiile obținute.
• Copiază în caiet fragmentele din cânte-
cul de la pagina 27 care au mers melodic
ascendent treptat, apoi pe cele cu mers
melodic descendent treptat. Intonează
exercițiile obținute în caiet.

Audiază
• Ascultă Concertul pentru pentru mandolină* și orchestră în Do Major de Antonio Vivaldi, Partea I. Urmărește
pe portativul de mai jos notele învățate. Scrie în caiet care este sonoritatea acestei lucrări.
Vioi

Antonio Vivaldi
Lucrăm împreună
• Împărțiți-vă în grupe de câte
patru elevi.
• Audiați pe internet Partea I
din Concertul în Do Major pen-
tru mandolină și orchestră de
Antonio Vivaldi.
• Realizați în echipă muzico-
grama corespunzătoare lu-
crării audiate. Prezentați-o
apoi colegilor.
* mandolină – instrument alcătuit dintr-o cutie de rezonanță și din patru coarde metalice duble, care se pun în vibrație
prin atingere cu o pană sau prin ciupire.
COMPOZITORI CELEBRI
Antonio Vivaldi mai era numit Il prette Rosso (preotul roșu).
Această poreclă a lui Vivaldi se datorează faptului că a fost preot
catolic și că avea părul roșcat.
Antonio Vivaldi s-a născut la Veneția, oraș în care muzica era la loc
de cinste. Vizitatorii erau uimiți să descopere că toate categoriile soci-
ale, de la pescari, gondolieri până la negustori și mari nobili, trăiau și se
exprimau prin muzică: oamenii cântau în piețe, pe străzi, pe canale, în
teatre, în biserici și în palate.
În acest oraș, la vârsta de 24 de ani, Antonio începe să lucreze la
L'Ospedale della Pietà – o instituție care se ocupa de creșterea și edu-
cația copiilor orfani sau abandonați. Băieții învățau comerț și plecau
când împlineau cincisprezece ani. Fetele primeau educație muzicală,
iar cele mai talentate rămâneau în corul sau în orchestra de la Ospe-
dale. Printre îndatoririle lui Vivaldi, se număra și sarcina de a le preda
fetițelor muzica și de a compune în fiecare lună două concerte pe care
apoi fetele să le interpreteze. Publicului nu i se permitea să vadă inter-
pretele în timpul concertului; din acest motiv, existau paravane care
ascundeau orchestra. Vivaldi a compus pentru fete, cantate, muzică
vocală și sacră, concerte. A compus concerte pentru o mare varietate
de instrumente, pentru a pune în valoare talentul fiecărei fete. Orches-
tra lui Vivaldi a fost atât de apreciată încât mulți nobili își trimiteau
fetele ca să studieze muzica la L’Ospedale della Pietà cu Vivaldi.

28
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

GAMA LA MINOR
Descoperă
• Intonează următorul cântec:
Vai, săracul pui de cuc!
  Potrivit
         
Muzica: Nelu Ionescu

      
1. Vai s - ra - cul pui de cuc pui de cuc pui de cuc În v z - duh el ar zbu - ra

 
St -n p - du - re pe bu - tuc pe bu - tuc pe bu - tuc

           
ar zbu - ra ar zbu - ra Nu-l a - ju - t ni - me - nea ni - me - nea ni - me - nea.

• Din ce sunete este compus acest cântec? • Intonează notele scrise pe portativ. Transcrie-le
• Care este sonoritatea cântecului? în caietul de muzică.
• Formează o scară muzicală cu sunetele acestui cântec: • Menționează între care trepte se găsesc tonuri
1 2 3 1 2 3 4 5 și semitonuri.
& t t • Cântă la un instrument cu clape notele scrise
t t pe portativ urmărind digitația notată pe și sub
t st st
5 4 3 2 1 3 2 1 portativ.

Exersează Reține

• Descoperă regula și continuă să scrii pe caiet notele în gama la minor Gama la este o succe-
după regula găsită. Intonează exercițiul obținut. siune de șapte sunete, în-
cepând cu la și terminând
cu repetarea sa pe treapta
a opta. Succesiunea tonu-
rilor și a semitonurilor în
gama la este diferită de
• În funcție de distanțele ce se formează între sunetele unei scări și de cea din gama Do Major.
așezarea acestora, aceeași lucrare poate suna diferit. Ascultă pe varianta Gama la este înrudită cu
digitală a manualului piesa Cânt cu prietenii mei (pagina 11) cântată într-o Do Major, deoarece au ace-
scară muzicală majoră, apoi într-o scară minoră. leași sunete și semitonuri
Scrie în caiet ce stări sufletești ai simțit de fiecare dată. între aceleași sunete. Gama
• 
Scrie pe portativ, în caiet, notele la, si, do1, după cum îți arată legenda. care începe cu succesiunea
ton-semiton este o gamă
minoră. Gama la poartă de-
= si = do = la
numirea de la minor.

• Intonează sunetele corespunzătoare notelor scrise mai sus.

29
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

GAMA DO MAJOR VERSUS GAMA LA MINOR

Citește despre deosebirile dintre gama Do Major și gama la minor, apoi găsește asemănările dintre aceste
două game și scrie-le în caiet.

&
st
& t t t t t t
t t st t t st
st

• Tonica este sunetul do. • Tonica este sunetul la.

• Semitonurile se află între treptele III–IV și VII–VIII. • Semitonurile se află între treptele II–III și V–VI.
• Treapta a VII-a se află la distanță de un semiton față • Treapta a VII-a se află la distanță de un ton față
de tonică. de tonică.

Atelier de sunete Exersează

Ascultă fragmentele mu- Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

zicale redate de instrumente
muzicale în varianta digitală a
manualului. Scrie în caiet, după
fiecare fragment, scara muzi-
cală majoră sau minoră pe care
ai recunoscut-o. Verifică răs-
punsul împreună cu colegii.
tonica jumătate dintr-un ton;
semiton succesiunea de șapte sunete și al optulea care se repetă;
mers melodic sunetul cu care începe și se sfârșește o melodie;
gama  grupuri de sunete care se repetă, urcă sau coboară
într-o melodie.
Lucrăm împreună

Folosiți un set de clopoței asemănători celor din imagine pentru a reda

scurte fragmente într-o scară muzicală majoră sau minoră. Colegii vor
Creațiile mele recunoaște scara muzicală folosită.
• Realizează o lucrare plastică
potrivită fiecărei piese audi­
ate. Expune lucrările tale,
împreună cu cele ale cole-
gilor și realizați o expoziție
cu ti­tlul Culori majore și culori
minore.

Audiază
• Ascultă Concertul pentru vioară și orchestra în la minor de Antonio Vivaldi.
• Ascultă din nou același concert și Concertul pentru mandolină și orchestră în Do Major de Antonio Vivaldi
(pagina 28) și notează în caiet ce imagini vizuale îți sugerează fiecare dintre cele două piese.

30
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

RECAPITULARE
Exersează

• Cântă gamele Do Major și la minor, acompaniat de pianul virtual de pe mobil.

• Recunoaște cântecul după înălțimile
notelor din fragmentul alăturat, apoi
intonează-l tactând măsura.

Joc
Chifu

Exersează

• Citește fiecare portativ al cântecului urmând pașii de la pagina 20. • Transcrie, în caiet, cântecul învă-
• Scrie, în caiet, în dreptul fiecărui portativ din cântec în ce gamă este scris. țat urmând modelul de mai jos:
• Copiază în caiet fragmentele cu mers melodic descendent, treptat
și prin salturi. Citește exercițiul obținut.

Învață să înveți DIAGRAMA VENN

Diagrama Venn te ajută să înțelegi mai ușor asemănările,

diferențele și legăturile dintre idei, obiecte, evenimente
sau teme studiate. Pentru a putea lucra după această me- • semitonurile • semitonurile
todă, trebuie să desenezi două cercuri care se suprapun, sunt între • au 2 semitonuri se află între
ca în imaginea alăturată. În primul cerc, notezi elementele treptele • au 5 tonuri treptele
caracteristice primului obiect, eveniment, concept. În al III–IV și VII–VIII II–III și
doilea cerc, scrii elementele caracteristice celui de al doi- VI–VII
lea termen. În partea comună, notezi elementele comune
celor doi termeni.
• Continuă diagrama Venn în care să compari gama Do Major și gama la minor adăugând alte asemănări
și deosebiri. Realizează diagrama pe o foaie A4 care va fi adăugată în portofoliul tău.

31
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Creațiile mele

• Continuă melodia în gama Do Major sau în gama la minor, după cum se potrivește versurilor de mai jos.

Joc LABIRINTUL

Găsește drumul fetei spre Ateneul Român, știind că acesta este format din notele
care alcătuiesc gama la minor așezate în ordine descendentă.

˙ ˙
˙ ˙

˙
˙
˙ ˙
˙

˙
˙
˙
˙

32
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA UNITATEA 2

PROIECT • O POVESTE MUZICALĂ DIN BENZI DESENATE

Lucrăm împreună

• Împărțiți-vă în grupe de câte șase elevi.

• Imaginați-vă că sunteți angajați la o revistă cu benzi desenate și aveți de
realizat o poveste ilustrată despre un compozitor celebru.
• Folosiți și următoarele cuvinte: game, tonică, optimism, ton, semiton.
Etapele creației sunt următoarele:
1. Realizați un plan al poveștii.
2. Scrieți dialogurile, menționând cărui personaj îi aparțin replicile,
folosind cuvintele date în contextul potrivit.
3. Împărțiți foaia A4 în numărul de casete potrivit dialogurilor create.
4. Realizați desenele și colorați-le.
5. Stabiliți ce game veți folosi și momentul în care le veți utiliza.
6. Alegeți colegii care vor intona gamele.
7. Prezentați colegilor povestea voastră.

Discutați despre realizarea proiectului, ajutându-vă și de următoarele întrebări:

• Ce ți-a plăcut să lucrezi cel mai mult?
• Ce a fost dificil de realizat?
• Ce ai fi putut face diferit? Cum anume?
• Au participat toți elevii?
• Cum v-ați simțit lucrând la acest proiect?
• Ce vi s-a părut ușor de realizat?
• Ce sfaturi trebuie să rețineți pentru proiectele
viitoare?
• Ați realizat toate produsele planificate?

Țineți cont de criteriile prezentate în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v-ați propus.

Contribuția elevului Gradul de cooperare Produsul Prezentarea produsului

Contribuția la discuțiile de grup Lansarea de idei relevante Povestea este potrivită cerințelor Prezentarea pe scurt a proiectului
Îndeplinirea sarcinilor Încurajarea celorlalți membri Povestea este sugestivă Argumentare clară
Autoevaluarea modului de lucru Argumentarea propriei idei Povestea arată deosebit Formularea unor concluzii

33
UNITATEA 2 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

EVALUARE
1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (4 × 4 p = 16 p)
a. Sunetul sol sub portativ este cel mai grav dintre cele învățate.
b. Gama este o succesiune de opt sunete.
c. Nota mi2 se scrie pe spațiul dintre a patra și a cincea linie a portativului.
d. În gama Do Major semitonurile sunt între treptele a III-a și a IV-a, a VII-a și a VIII-a.
e. O gamă minoră are o sonoritate veselă, optimistă.
Exemplu: Scriu A (adevărat) în dreptul enunțului de la punctul a.

2. Scrie, în caiet, mersul melodic pentru fiecare grup de sunete de mai jos. (3 × 5 p = 15 p)

1. 2.

Exemplu: 1. Mers ascendent treptat

3. 4.

3. Scrie trei caracteristici ale gamei Do Major. (3 × 5 p = 15 p)

Exemplu: Sunetul do este tonica gamei Do Major.

4. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. (6 × 5 p = 30 p)

1 1. Mers melodic care urcă sau coboară prin salt.

2 2. Descuie portativul și ne arată unde este așezat sunetul sol.
3 3. Succesiune de șapte sunete, plus unul care se repetă.
4 4. Sunetul cu care începe și se sfârșește gama.
5 T O N 5. Diferență mare de înălțime între două sunete alăturate.
6 6. Gamă cu sonorități vesele, luminoase și optimiste.
7 7. Gamă care începe cu succesiunea ton, semiton.

VERTICAL: Jumătate de ton

5. Intonează un cântec învățat în această unitate și menționează în ce gamă este scris. (14 p)
Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comporta-

ment din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După
completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

34
 UNITATEA 3
ELEMENTE DE FOLCLOR (I)
Când aud un cântec românesc, îmi vine
să cred că muzica e anume creată pentru
români și românul pentru muzică.
Lucian Blaga
(filosof și scriitor român,
1895-1961)

li­tatea
lc lo r s e în țelege tota rafice
Prin fo
re , m u z ic ale și coreg
tera ise
creațiilor li i d in p o p or și transm
amen vechi,
create de o . D in ti mpuri stră
pe cale ora
lă loric
c re a t u n tezaur folc
mân a tate,
poporul ro m u s e țe și originali
u
de o rară fr întreaga lu
me.
ad m ir a t în

• C
 e tradiții de Crăciun și de Anul Nou se
respectă în familia ta? De ce se fac urări
în această perioadă a anului?
• C
 e dansuri populare românești cunoști?
De ce crezi că sunt apreciate dansurile
românești în întreaga lume?
• Amintește-ți din clasa a IV-a despre
obiceiurile de iarnă. Ce crezi că
intonează copiii din ilustrația alăturată
și cu ce prilej?

• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri,

dansuri din diverse regiuni geografice)
• Elemente de relaționare a muzicii cu
contextul cultural în care a fost creată
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2.
35
UNITATEA 3 ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN

Descoperă
Obiceiurile și tradițiile de iarnă ocupă un loc important în folclorul românesc.
Discută cu colegii tăi ce reprezentă imaginea alăturată.

Exersează
• Intonează următoarele colinde:
Bună seara, gospodari Colind

Scoli, bunică, din pătuț

(Colindă din folclorul copiilor )
Repejor Iernut, Mureș

Reține Din lumea muzicii

Cele mai importante obi-
ceiuri de iarnă sunt colinda-
tul și uratul. Colindul este un
cântec străvechi, de urare
a gazdelor de către cetele
de colindători, cu prilejul
Crăciu­nului și Anului Nou.
Primul colind care se cântă la fiecare casă este colindul de ușă sau
de fereastră. Prin acest colind se invocă trezirea gazdelor, pentru a-i
întâmpina pe colindătorii care le aduc vestea Nașterii Mântuitorului.
După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în
casă. Colindul pe care îl rostesc acolo este colindul de masă, cântat
în fața mesei îmbelșugate de Crăciun. Urmează colindul cel mare
adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, toți membrii familiei.

36
 ELEMENTE DE FOLCLOR (I) UNITATEA 3

La poartă la Ștefan Vodă Exersează

• Cântă la un instrument cu
clape acest colind frumos.
Digitația scrisă pe portative
și sub acestea te va ajuta.
• Acompaniază împreună cu
un coleg cu trianglul și toba,
după cum vă arată duratele
de pe linia ritmică.
• Transcrie, în caiet, versurile
colindelor de fereastră sau
de ușă, prin care se invocă
trezirea gazdelor pentru a
primi colindătorii.
• Intonează colindele și mar-
chează cu zurgălăii pătrimea
și cu un clopoțel pauza de
pătrime.

Florile dalbe
Potrivit Colind

1.
2.
3.
4.

Audiază Știai că …

• Ascultă pe internet colinde în interpretarea corului Madrigal – Marin … la toate colindele refre-
Constantin. nul constă într-un vers (Florile
• Completează în caiet impresiile tale în urma audiției. Scrie ce emoții și dalbe; Măruț, mărgăritar; Ziurel
ce sentimente ai trăit ascultând colindele. de ziuă) care se cântă o dată sau
de două ori?

37
UNITATEA 3 ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

Învață să înveți JURNALUL DUBLU

Tehnica Jurnalul dublu te ajută să reții informații dintr-un text, pentru că te provoacă să faci legături între
ceea ce ai citit și experiența ta personală.
Împarte o foaie A4 în două, trasând o linie verticală la mijloc. În timpul citirii textului, notează în partea
stângă a paginii acele fragmente care ți-au plăcut. În partea dreaptă, vei comenta fragmentul ales, notând
întrebări, impresii, sentimente, păreri. Întrebările de mai jos te vor ajuta să completezi jurnalul:
• De ce ai ales acest fragment? • În ce fel te-a surprins?
• De ce îți aduce aminte? • La ce te-a făcut să te gândești?
Citește textul de mai jos, apoi realizează un jurnal dublu:

Colindele
În satele din Suceava, copiii por-
nesc la colindat dimineața, înainte să
se lumineze de ziuă. În Bărăgan, copiii
merg la colindat în fapt de seară. Există
localități în care dimineața copiii ves-
tesc Nașterea lui Iisus, iar seara colin-
dele sunt cântate de flăcăi cu vârsta de
17–18 ani sau de adulți (bărbați tineri
sau perechi căsătorite).
În Gorj, persoane de diferite vârste
se adună la capătul satului și pornesc
împreună la colindat.
În zona Ardealului, colindatul în-
cepe după Sfânta Liturghie din prima zi
de Crăciun și se desfășoară pe parcur-
sul celor trei zile de sărbătoare.
Copiii din Sălaj și Hunedoara co-
lindă la fereastră, iar tinerii și perechile
căsătorite în casă. Indife­rent de mo-
mentul sau grupul cu care se merge la colindat, este importantă participarea, deoarece mulți oameni din popor
cred că, mergând la colindat, le va merge bine tot anul.
În aceeași măsură, se crede că, primind colin­dătorii, anul va fi bogat și cei din casă vor fi sănătoși.

CERCETARE • PĂSTRĂTORI AI TRADIȚIILOR

Lucrăm împreună
• În grupe de câte patru elevi, alcătuiți o listă de în-
trebări pe care să le adresați colegilor din alte clase
pentru a realiza o cercetare.
Analizați răspunsurile obținute și alcătuiți proiecte
cu tema propusă.
Comparați rezultatele cercetării voastre și formu-
lați concluziile la care ați ajuns.
• Exemplu de întrebări: * De ce crezi că este impor-
tantă păstrarea tradițiilor legate de colindat? * Care
sunt motivele pentru care mergi sau nu la colindat
în perioada sărbători­lor de iarnă? * Din ce cauze
crezi că merg copiii mai puțin la colindat, mai ales
la oraș? * Ce soluții propui pentru păs­trarea colin-
delor și a tradițiilor de Crăciun?

38
 ELEMENTE DE FOLCLOR (I) UNITATEA 3

PORTOFOLIU • TRADIȚII DE CRĂCIUN ÎN ȚARĂ

• Citește informațiile de mai jos legate de tradiții din diferite colțuri ale țării. Prezintă și tu un obicei
din zona în care locuiești. Folosește o foaie A4. Notează în ce constă obiceiul, cine sunt participanții
și ce impresii ai despre obicei. Adaugă fotografii sau adrese de videoclipuri pe care le poți viziona
pe internet.

La Mărișel, o localitate de La Dumbrăvița, în jude- Colindatul în cete este unul

lângă Cluj, există un obicei
străvechi: Junii (tinerii) Mări-
șelului. Un grup de zece tineri
necăsătoriți ies în fața bise-
ricii după slujba de Crăciun,
dan­sea­ză și colindă. Mișcările
dansului sunt dificile și spec-
taculoase. Apoi, junii le invită
la dans pe fetele din sat. Acest
obicei a fost inclus pe lista Pa-
trimoniului Mondial UNESCO.
În Muntenia, în prima zi de
Crăciun, gospodinele pregă-
tesc apa norocului. Aceasta se
obține prin amestecarea unei
infuzii de plante: mușcată, le-
vănțică și mentă cu agheasmă.
Femeile stropesc fiecare încă-
pere cu acest amestec pentru
ca familia să fie sănătoasă și
ferită de necazuri.
țul Brașov, se păstrează
o tradiție veche de două
secole: ridicatul bradului.
În ajunul Crăciunului, ti-
nerii merg la colindat, iar
dimineața împodobesc
bradul în casa vătafului
(conducătorul colindă-
torilor). Bradul, înalt de
17 metri, este înălțat de
către tineri și rămâne în
centrul comunei până
după Bobotează.
De cum se lasă postul
de Crăciun, tinerii din
Valea Jiului se întâlnesc
să învețe o formă de
teatru popular, Craii. Se
aleg tineri, în număr im-
par, care să întruchipeze
câte un personaj din ziua
Nașterii Domnului. Tex-
tul redă confruntarea
dintre Irod și cei Trei Crai
de la Răsărit.
dintre obiceiurile de Crăciun
des întâlnite în Muntenia. În
unele sate, cetele sunt for-
mate din fete tinere, care
colindă flăcăii neînsurați, iar
în altele, este invers: tinerii
sunt colindătorii, iar fetele îi
primesc. Se crede că, prin co-
lindat, sunt alungate spiritele
rele, iar sătenii dobândesc să-
nătate și belșug.
În satele din Transilvania, flă-
căii se strâng în cete, pentru
a învăța colinde. Ceata de
colindători este organizată
amănunțit. Ei cântă un colind
vechi de peste 2000 de ani, in-
titulat „Împăratul Romei”. Co-
lindul spune povestea Nașterii
lui Iisus în timpul împăratului
roman Octavian Augustus.

39
UNITATEA 3 ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE ANUL NOU

PLUGUȘORUL
Plugușorul este un obicei străvechi de urare pentru belșugul pământului, practicat în ajunul Anului Nou
Plugusorul
sau în ziua de Anul Nou. În trecut, în timp ce urau, flăcăii foloseau un plug adevărat cu care trăgeau o brazdă
prin curtea gospodarului ca să-i crească bine semănăturile. Apoi aruncau în brazda proaspătă semințe de grâu,
de porumb, de secară și de ovăz. Se mai arunca grâu peste casă, ca să crească mare cât casa.

Repejor
Plugușorul Colecția George Breazul
(după auz) Muntenia

1. În tr-o zi de s r b toa re D , Doa mne, Doam ne

2. Se-n tâl ni cu Dum ne zeu
3. Un' te duci tu, În ge rel
4. S-a leg ze ce co pi la i
5. S tros neas c , s ples neas c
5

Tre ce-un în ge rel c la re, D Doam ne, Doam ne.

Dum ne zeu îl în trea b
M duc, Doam ne, pân' la rai
To i cu bi ce le de tei
Plu gu o rul s por neas c
SORCOVA Sorcova
În Moldova și în Muntenia se obișnuiește să se meargă cu Sorcova în dimineața de Anul Nou. Copiii mai mici,
în grup sau câte unul, purtând în mână o creangă împodobită, urează gazdelor un an cu sănătate și belșug.

Repejor
Sorcova Colecția George Breazul
Muntenia

1. Sor co va ve se la Pes te va r , Pri m va r

2. S -n flo ri i, S m r g ri i Ca un m r Ca un p r
3. Ta re ca pia tra, Iu te ca s gea ta

S tr ii să-m b trâ ni i. Iu te ca o e lul.

Ca un fir de tran da fir.
Ta re ca fie rul.

Muzica în context cultural-istoric

Colindele și obiceiurile de iarnă marchează importante sărbători
religioase la români. Colindele românești transmit, în cuvinte simple,
adevăruri și învățături esențiale, cu referire la evenimente și personaje
istorice din trecutul umanității.

40
 ELEMENTE DE FOLCLOR (I) UNITATEA 3

SORCOVA LA NOI
Există câteva legende despre apariția sorcovei la noi. Una dintre ele vorbește
despre Sfântul Vasile, care era un om bun. El s-a rugat de Dumnezeu să-i dea și lui o
zi, iar Dumnezeu i-a dat cea dintâi zi a anului, Anul Nou. De bucurie, Sfântul Vasile a luat
un clopoțel și a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze.
Astfel, s-ar fi născut obiceiul sorcovitului.
În popor, se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr, care se punea în apă în noaptea Sfântului
Andrei (30 noiembrie) și care, până în ziua de Sfântul Vasile (1 ianuarie), era înflorită. Așa se explică de ce
în colindele românești se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe-flori de măr și despre măruț-mărgăritar.
Cu sorcova se bătea de mai multe ori pe umărul unei persoane, ea jucând rolul unei baghete magice, înze­s­
trate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și bogăție celui sorcovit.

ALTE OBICEIURI DE ANUL NOU

Există obiceiul ca anul să fie ului Nou,
De Anul Nou, se taie În noaptea An
„dezlegat”. Astfel, cete de flăcăi din țară, fetele
o ceapă și se desface în în multe zone
colindă ulițele satelor cu „Dezle- stele pe cer;
12 părți. Acestea se sărează numără nouă
gatul anului”, pocnind din bice, ea este mai
și se pun pe o farfurioară. Se dacă a noua st
cântând din buciume, mergând seamnă că
crede că fiecare felie de ceapă strălucitoare în
cu buhaiul și bătând în oale sau un ursit voinic
arată cum va fi luna respectiv
ă tânăra va avea
în tobe, pentru a speria și goni i, fata roagă
a anului care începe: ploioasă și frumos. Apo
forțele malefice, seceta și dăună­ toare să-i
sau secetoasă. steaua străluci
torii, pentru tot anul. t mai repede.
aducă ursitul câ
nou,
a d in p ri m a zi a anului cel În Mehedinți, în Ajunul noului an, sea
as ra, vin
În unele sate, m at ru colțuri marcate
sub părinții cu copiii la moașă, aducând
ar e ce le p plocon.
masa Sf. Vasile
, o oglindă și o
cu u n b an, un cărbune, Moașa se pregătește cu colaci împodo
biți cu
acoperăm ân t câte un
ăl ig ă. Ti n er ii intră și-și aleg acă
bănuți. Asistată de mamă, moașa trec
e prin colac
bucată de măm al eg e b an u l – va fi bogat, d copiii de până la un an, de trei ori, apo
năr îș i i se închină
colț; dacă un tâ ea b elșug, dacă va
alege și-i ridică la grinda casei urându-le: „Bin
a – va av e-au venit
alege mămălig frumos și sănăt
os, dacă nepoții! Ca la ziua de azi, la anul și la
oglinda – va fi urât și rău. mulți ani! Să
e co lț u l cu că rbunele – va fi crească și să trăiască, cu norocul să se
hrănească!”.
aleg Obiceiul poartă numele de „Masa Mo
așei”.

În noaptea
de Anul Nou nu Se spune că așa Vasile,
se doarme. Cine cum este musafirul Tot de Sfântul
ă cununiile
doarme acum din prima zi a anului – flăcăii dezleag
l: „Slobozim
va fi leneș tot anul. bogat sau sărac – așa cu descântecu
ărităm fetele/
va fi și anul gazdei. câșlegile/ Să m ri”.
ri/ Să fie pețito
Umblați, fecio

41
UNITATEA 3 ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

DANSURI POPULARE
Descoperă
Poporul român are dansuri de o deosebită frumusețe și varietate, apreciate în întreaga lume pentru origina-
litatea lor. Fiecare dans are ca suport muzical o melodie caracteristică. Dansurile fac parte din creația populară.
Învață această melodie și descoperă un dans popular:
HORA Trageți hora
(după auz) Muntenia

Exersează
• Intonează cântecul și dirijează.
• Intonează cântecul și execută pașii de horă.
• Cântă la un instrument cu clape cântecul învățat. Digitația scrisă pe portative te va ajuta.

Reține
Hora este cel mai vechi și cel mai răspândit dans popular românesc. Se joacă în toată țara de către femei și
bărbați, în cerc mare, dansatorii ținându-se de mâini. Pașii sunt simpli: înainte și înapoi, uneori combinați cu
o mișcare laterală sau cu o bătaie de picior.
Hora are multiple variante și denumiri, desem­nând mișcarea (horă lentă, horă iute); direcția (horă la
dreapta, horă la stânga, horă bătută); numele persoanei sau al evenimentului în cinstea căruia este inter-
pretată (Hora miresei, Hora Ilenuței, Hora nunții).

Știai că …
… Hora Unirii, numită de Mihai
Eminescu drept „cea mai fru-
moasă horă a neamului româ-
nesc”, s-a dan­sat pentru prima
oară cu prilejul Unirii Principa-
telor Române – Moldova și Țara
Românească?
… poezia a fost publicată în
1856, în revista Steaua Dunării,
editată de Mihail Kogălniceanu.
Audiază
• Ascultă pe internet Hora lui Dobrică, apoi audiază Rapsodia I, de George
Enescu, în care vei regăsi această frumoasă horă prelucrată pentru or-
chestră de către marele compozitor.
• Notea­ză în caiet impre­siile tale despre ambele piese.
Creațiile mele
• Creează o melodie pentru versurile date.
Sus piciorul, sus! Cântă, lăutare,
Jos piciorul, jos! Viersul cel frumos!

42
 ELEMENTE DE FOLCLOR (I) UNITATEA 3

Exersează • Învață această horă istorică.

Hora Unirii
(după auz)

Muzica în context cultural-istoric

Hora Unirii a apărut ca un îndemn la unire a românilor după înfrângerea Revoluției de la 1848.
Vasile Alecsandri a scris versurile pe o melodie a compozitorului Alexandru Flechtenmacher. Poezia s-a
răspândit fulgerător în toată țara, având un succes extraordinar.
Unirea s-a realizat prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Româ-
nești la 5, respectiv 24 ianuarie 1859. La ambele evenimente s-a cântat și s-a dansat Hora Unirii.
Melodia și versurile, ambele de inspirație populară, sunt caracte­rizate prin simplitate și înflăcărare.

PROIECT • SĂRBĂTORIM MICA UNIRE

Lucrăm împreună
• Realizați un spectacol literar-muzical dedicat Unirii Principatelor Române care să se încheie cu participarea
la Hora Unirii a tuturor invitaților.

Creați un afiș atractiv Confecționați Învățați poezii și cântece Dramatizați texte

de promovare invitații pentru dedicate Unirii (Deșteptarea literare dedicate
a spectacolului, părinții și României, Cuza Vodă, acestei sărbători.
precizând locul, ziua profesorii voștri de Vasile Alecsandri) și (Moș Ion Roată și Unirea,
și ora când va avea loc și împărțiți-le cântecele Hora Unirii și Cuza-Vodă și sultanul)
evenimentul. din timp. Pe‑al nostru steag e scris Unire. și prezentați-le.

43
UNITATEA 3 ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

SÂRBA
Audiază

Ascultă pe internet piesa Pe câmpul cu florile, în interpretarea Mariei

Tănase. Răspunde la întrebări.
• În ce viteză se cântă această melodie, în comparație cu hora?
• Ce poți spune despre vocea Mariei Tănase?

Reține
Sârba este un dans popular românesc jucat de femei și de bărbați, răspândit în toată țara. Se joacă de
obicei în cerc, într-o mișcare foarte vioaie. Dansatorii își țin mâinile pe umerii vecinilor și execută pași late-
rali. Sârba redată mai jos începe cu un fragment caracterizat prin modul special de emisie vocală, din piept,
reminiscență a unui obicei vechi numit hăulit și practicat în Oltenia*.
Sârba are multiple variante și denumiri, desemnând numele lăutaru­lui care o cântă: Sârba lui Pompieru
Pe campul cu florile
(lăutar din Ploiești), Sârba lui Ilie, Sârba lui Vasile, sau a evenimentului în cinstea căruia este interpretată
(sârbă de nuntă etc.).

Pe câmpul cu florile
Repejor Gorj

u , u , u u , u !

1. Pe câm pul cu flo ri le, u , u ,

M du sei cu o i le,
2. Pe câm pul cu ghi o cei,
M du sei cu mie lu ei,

u , u, u, u, u, , u !

Exersează

• Intonează prima parte a cântecului, separat, ca pe o vocaliză, până

o înveți. Apoi, leagă această parte cu prima strofă.
• Intonează cântecul și bate din palme pe fragmentele care se repetă.
• Intonează cântecul și marchează doimile sunând cu un clopoțel.
• Intonează versurile ca solist, iar fragmentele care conțin vocale,
împreună cu colegii tăi.
* Oltenia – regiune istorică din sud-vestul României delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord
de Carpații Meridionali.

44
 ELEMENTE DE FOLCLOR (I) UNITATEA 3

Exersează
• Compară cele două dansuri și completează, în caiet, tabelul de mai jos.

Dansul Asemănări Deosebiri

Hora
Sârba

Experimente cu sunete CÂNTĂ LA... STICLE Din lumea muzicii

Vei învăța să cânți la sticle prima parte a cântecului Pe câmpul cu florile.

Etape de lucru:

1. A
 i nevoie de cinci sticle pe
care să le umpli cu apă.

2. Ascultă sunetul sol redat de

orgă. Umple o sticlă cu apă și
Maria Tănase (1913-1963)
lovește-o ușor, cu o lingură.
a fost o cântăreață renumită
3. 
Umple treptat celelalte sti- în în­trea­ga lume. Marele is-
cle cu apă din ce în ce mai toric Nicolae Iorga spunea
multă, pentru a obține sune- că este „pasărea măiastră
tele si, re2. Apoi umple cele- care știe să zică cântecele
lalte sticle rămase cu apă din noastre ca nimeni alta”. Re-
ce în ce mai puțină, pentru a pertoriul extrem de vast
obține sunetele fa, re. Pune al Mariei Tănase a cuprins
etichete pe sticle cu sunetele cântece din toate regiunile
pe care le reprezintă. României și din toate cate-
goriile: doine, cântece de
4. Lovește ușor cu lingura în sticle, în ordinea notelor aflate pe portative. nuntă, cântece de leagăn,
Vei obține fragmentul muzical dorit. Urmărește, ca model, filmul din de joc (hore, sârbe), de dra-
varianta digitală. goste, de petrecere.

Descoperă
Atunci când atingi cu lingura, aerul din sticlă vibrează, creând sunete.
În sticlele cu mai multă apă și mai puțin aer se produce un sunet mai înalt.
Când se află mai mult aer în sticle și mai puțină apă, se creează un sunet
mai grav.

Creațiile mele
• Folosește „orchestra“ de sticle pentru a compune propriile tale creații.
• Prezintă compozițiile tale colegilor. Aceștia vor intona ceea ce tu ai
cântat la sticle. Pe rând, vor fi compozitori și alți colegi.

45
UNITATEA 3 ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

BRÂUL
Unele dansuri populare sunt însoțite de strigături, chiuituri sau fluierături care exprimă bucuria de a dansa.
Un astfel de dans este Brâul. Intonează acest cântec, acompaniind cu fluierături și chiuituri.
Brâul
Chifu (după auz)

• Intonează cântecul de mai jos cu bătăi din palme pe sunetele do1 și do2.

Reține
Brâul este un dans românesc jucat mai ales de bărbați și răspândit în întreaga țară. Se joacă într-o miș-
care rapidă în semicerc sau în linie, cu brațele prinse de cingătoarea (brâul) vecinului. Se execută trei pași
laterali spre stânga, apoi alți trei pași spre dreapta.

ȚĂRĂNEASCA
Țărăneasca
(după auz)
Vioi 1 2

Frun z ver de iar b crea , a, rai, ram, dai ram dai da ra ra

Hai de i to i la r neas că a, rai, ram, dai

6
1 2

Ui te-a a, m i b ie e le, b tu ce te-o la po de le, m i.

Cu ciu bo te g l be ne le, m i b di ,

Reține ©

Țărăneasca este un joc de grup, jucat de bărbați și de femei. Dansul se execută cu pași mărunți, presă-
rați cu bătăi din picior, îmbinați cu deplasări spre stânga și spre dreapta, înainte și înapoi. Dansul se joacă
în Moldova, într-o mișcare vioaie.

46
 ELEMENTE DE FOLCLOR (I) UNITATEA 3

RECAPITULARE
Exersează

• Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

Colind: cel mai vechi și cel mai răspândit dans popular românesc
Plugușor: dans jucat în semicerc sau în linie, cu brațele prinse de cingătoarea vecinului
Hora: cântec străvechi de urare a gazdelor cu prilejul Crăciunului și al Anului Nou
Brâul: dans de grup executat cu pași mărunți, presărați cu bătăi din picior
Țărăneasca: obicei străvechi de urare pentru belșugul pământului, practicat în ajunul Anului Nou
• Copiază pe caiet tabelul de mai jos, apoi completează-l.

Dansul Hora Brâul Țărăneasca

Participanții Chifu
Mișcarea

Zona de răspândire

Atelier de sunete

Pe campul cu florile
• Cântă cu note fragmentele muzicale redate mai jos și recunoaște cântecul corespunzător fiecărui frag-
ment. Intonează cântecul în întregime.

Potrivit u , u , u u , Colind
u !

1.
PORTOFOLIU
2. 1. Pe câm • COMORI
pul cu ROMÂNEȘTI
flo ri le, u , u ,
3. M du sei cu o i le,
4. 2. Pe câm pul cu ghi o cei,
Realizează o lucrare pe o foaie A4 în care să pre- • Să completezi fișele de portofoliu, dacă este cazul.
M du sei cu mie lu ei,
zinți tradiții și obiceiuri de iarnă din zona în care • Să îmbunătățești fișele, dacă este cazul.
locuiești sau din alte zone geografice. Descrie
Discutați despre realizarea proiectelor, ajutân-
aceste obiceiuri. Adaugă fotografii sau desene.
du-vă și de următoarele întrebări:
u , u, u, u, să ,lucrezi cel mai
• u,Ce ți-a plăcut u mult?
!
Verifică fișele din portofoliu realizate în această
unitate. Pentru aceasta vei avea în vedere: • Ce a fost dificil de realizat?
• Să fie respectată cerința. • Ce ai fi putut face diferit? Cum anume?

47
UNITATEA 3 ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

EVALUARE
1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F ( fals). (8 × 2 p = 16 p)
a. Plugușorul este un obicei străvechi de urare pentru belșugul pământului.
b. Dansul Țărăneasca se joacă în Moldova.
d. Refrenul colindului Bună seara, gospodari este Florile dalbe.
e. Pașii de horă sunt trei pași înainte și trei pași înapoi.
f. Versurile Horei Unirii au fost scrise de Vasile Alecsandri.
g. Țărăneasca este un dans răspândit în toată țara.
h. Hora este cel mai vechi și cel mai răspândit dans românesc.
i. Brâul este însoțit de strigături și de fluierături.
j. Sârba se joacă în cerc, într-o mișcare foarte vioaie.
Exemplu: Enunțul de la punctul b este adevărat.

2. Descrie în caiet, în trei enunțuri, unul dintre dansurile învățate în această unitate. (3 × 5 p = 15 p)

3. Scrie în caiet două strofe dintr-un cântec dedicat Micii Uniri. (2 × 5 p = 10 p)

4. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (6 × 4 p = 24 p)

1 1. Cântec vechi de urare a gazdelor.

2 2. Cel mai răspândit dans popular românesc.
3 3. Dans popular din Moldova.
4 O B I C E I U R I 4. Datini proprii unui popor sau unei comunități de oameni.
5 5. Mișcarea în care se joacă Țărăneasca.
6 6. Dans executat mai ales de bărbați într-o mișcare rapidă.
7 7. Cea mai frumoasă horă a neamului românesc.

VERTICAL: Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos

5. Intonează un colind învățat în această unitate și acompaniază-te cu un instrument de percuție. (25 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare compor-

tament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.
După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

48
 UNITATEA 4
ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

Ritmul este ordinea în mișcare.

Platon (427 î.Hr.-cca 347 î.Hr.),
filosof al Greciei antice

viața
m u l e s te prezent în dintre
Rit mai câteva
. Ia tă n u
de toate zil
e le citate
o a n u m ită peridio
care a u ei
procesele l d e d e z voltare a un
rare: ritmu ul naturii,
ritmul
în desfășu lu c ru , ri tm ,
plante, ritm
ul de
n e i p o e z ii . În muzică
, ritmul u tă a
de învățare c ce s iu n e a organiza
su
ritmul este n e telor în cad
rul
lo r s u
durate
muzicale.
unei piese

• D
 escrie activitățile din imagini.
Care este rolul ritmului în fiecare caz?
• S crie în caiet care dintre activitățile tale
au ritmicitate.

• Notația duratelor (valorile de notă întreagă, doime, pătrime, optime,

șaisprezecime) și a pauzelor corespunzătoare
• Legato de prelungire și legato de expresie
• Punctul de prelungire
• Măsura de doi timpi, de trei timpi și de patru timpi
• Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 3.2.
49
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

DURATELE DE PĂTRIME (    ) ȘI DE OPTIME ( )

Amintește-ți

• Care dintre cele două durate

este mai lungă?
• Citește ritmic cântecul alăturat,
folosind silaba ritmică ta pen-
tru sunetele lungi (pătrimi) și
silaba ritmică ti pentru sune-
tele scurte (optimi).

Reține
Calitatea sunetului de a fi mai lung sau mai scurt se numește durată. Ai aflat de la ora de matematică
că lichidele se măsoară în litri, lungimile se măsoară în metri, iar timpul, în minute, ore sau zile. Lungimea
unui sunet se măsoară în timpi muzicali. În funcție de numărul timpilor muzicali pe care îi cânți pe un
sunet, iau naștere duratele sau valorile de notă.
Durata sunetelor muzicale este reprezentată în muzică prin semne grafice corespunzătoare. Sunetul
muzical care durează un timp se numește pătrime. Pătrimea este reprezentată astfel: semne grafice cu
bara în sus și în jos ( q Q). Durata de jumătate de timp se numește optime. Pe un timp cântăm două optimi.
Semnul grafic al duratei de jumătate de timp se scrie astfel:

ee pentru cântarea vocală e e = iq iq pentru cântarea instrumentală

Cântă
Soarele
2 j j j j j j j j j
din folclorul copiilor

& 4 œ œj œ œ œJ œ œ œ œ œj œ œ
Potrivit

Ră - sai, soa - re, fră - ți - oa - re, ră - sai, soa - re, fră - ți - oa - re. Ră - sai soa - re pes - te munți,
Ră - sai și pe ca - pul meu

Pe - ste ca - se, pes - te curți. Ră - sai pes - te tot pă - mân - tul Și as - cul - tă-i ve - sel cân - tul.
Și pe tot trup - șo - rul meu. De la cap pân’ la pi - cioa - re Și mă lu - mi - nea - ză, soa - re.

Creațiile mele Exersează

• Creează exerciții ritmice for- • Intonează cântecul Soarele și descoperă silabele din text cores­pun­zătoare
mate din pătrimi și optimi, optimilor. Repetă cântecul și marchează cu tobița pătrimile din cântec.
folosind bătăi din palme • Citește ritmic duratele și alege dintre variantele de mai jos versurile
sau din picior. Colegii le vor potrivite acestora:
repeta, apoi vor descoperi
duratele folosite de tine.
Melc, melc, codobelc Ala, bala, portocala!
Mămăruță, ru-ță! Iepuraș, drăgălaș

50
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

PAUZELE DE PĂTRIME ( ) ȘI DE OPTIME ( )

Amintește-ți Reține

• Intonează cântecele de mai jos acompaniind cu bătăi din palme, pe pau­ În muzică există și mo-
zele de pătrime, și cu bătăi ușoare pe bancă, pe pauzele de optime. mente de tăcere reprezen-
tate prin semne grafice care
Ariciul se numesc pauze. Acestea
se măsoară cu aceeași uni-
tate ca și duratele: timpul
muzical. Semnul grafic care
reprezintă pauza de un timp
poartă numele de pauză de
Œ
pătrime ( ). Semnul grafic
care reprezintă pauza de o

‰
optime poartă numele de
pauză de optime ( ). Mo-
mentele de tăcere fac parte
din piesa muzicală și au rolul
Cântă lor expresiv.
În grădină
Florentina Chifu

Audiază Exersează

Audiază partea I din Mica serenadă, de Wolfgang Amadeus Mozart și mar- • Intonează cântecul și mar-
chează pauzele prin bătăi ușoare în bancă. Partea I începe cu o temă vioaie, chează cu tobița pauzele
susținută cu ajutorul optimilor și al pauzelor de optime și de pătrime. No- de optime și, cu tamburina,
tează în caiet emoțiile artistice și impresiile lăsate de muzică. pauza de pătrime.
• Scrie în caiet un portativ cu
Mica serenadă pauza de pătrime și alt por-
tativ cu pauza de optime.
• Scrie în caiet care crezi că
este rolul pauzelor în această
piesă.

51
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL
2
MĂSURA DE DOI TIMPI (4)
Descoperă

Citește ritmic versurile alătu-

rate și descoperă care dintre
silabele din text se aud mai
puternic (sunt accentuate).

Reține
Măsura este o grupare de timpi accentuați și neaccentuați. Măsura se scrie la înce-
putul cântecului pe portativ astfel: cifra de sus arată numărul timpilor din măsură; cifra
de jos arată unitatea de timp, în cazul nostru pătrimea.
Măsurile sunt despărțite între ele prin linii verticale numite bare de măsură. Aces-
tea se scriu pe portativ pornind de sus, de la linia cinci, în jos, la linia unu.
La finalul unui cântec se pune bară dublă de măsură, numită bară finală.
Gruparea de doi timpi, primul accentuat și al doilea neaccentuat, care se succedă
periodic, formează măsura de doi timpi.
Măsura de doi timpi se tactează astfel: primul timp în jos și al doilea timp în sus.

Clopoțelul

Exersează Creațiile mele

• Intonează cântecul și marchează cu maracasul • Completează pe caiet duratele de mai jos, pentru
timpii accentuați. a obține măsuri de două pătrimi.
• Urmărește pe varianta digitală a manualului, fil-
mul care îți arată cum să tactezi măsura de două
pătrimi.
• Scrie un exercițiu ritmic cu durate de pătrimi,
• Intonează cântecul și tactează măsura. Folosește
optimi și pauze de pătrime și de optime, pe
ambele brațe, urmând o mișcare egală jos-sus.
versurile:
• Intonează cântecul cu acompaniament de tobă pe
formula: Fugi, soare, fugi,
Norii să-i ajungi!
Și să-i alungi.

52
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

Audiază Din lumea muzicii

• Ascultă Dans zglobiu din Codi­
cele* Căianu (Codex Caioni) și
marchează timpii accentuați
din măsuri, bătând ușor cu
degetele pe bancă în timpul
audiției.
• Ascultă din nou piesa și scrie
în caiet ce ți-a plăcut mai mult
atunci când ai audiat-o. Explică
de ce ți-a plăcut acest lucru.
Ion Căianu (1629-1687), născut în județul
Cluj, a fost tipograf muzical, educator și cule-
gător de folclor. A rămas în istoria muzicii ro-
mânești prin Codicele care îi poartă numele, o
colecție conținând 346 de piese: imnuri religi-
oase, melodii și dansuri românești din Transil-
vania, din Evul Mediu**.
Ritmul sprinten al acestui joc popular este
redat prin repetarea insistentă a optimilor.

Dans zglobiu (din Codicele Căianu)

PROIECT • RITMUL ÎN VIAȚA NOASTRĂ Știai că …

Lucrăm împreună … Ion Căianu a fost primul

autor român de muzică cultă?
• Împărțiți-vă în grupe de câte patru elevi. Găsiți, în viața de zi cu zi, acti- El a fondat o tipografie în loca-
vități, fenomene, aspecte care se petrec în timp și au un ritm al lor. litatea Șumuleu Ciuc, unde și-a
• Copiați tabelul de mai jos pe caiet și completați rubricile acestuia cu tipărit publicațiile și manualele
activități care au ritmicitate. școlare.

La școală În familie În natură În societate

Exemplu: orele de curs și pauzele Exemplu: fazele lunii

Fiecare grupă alcătuiește câte un poster cu titlul Ritmul în viața noastră, în care explică cum se desfășoară
aceste activități sau fenomene și ce importanță are ritmul în desfășurarea lor. Organizați o expoziție cu lucră-
rile realizate, prezentate ca într-o galerie de artă.
Turul galeriei
• Realizați turul galeriei.
• Alegeți un reprezentant al grupei care să fie ghid și să stea lângă posterul realizat.
• Membrii grupelor vizitează galeria, examinează fiecare poster, adresează întrebări și pot face observații și
alte propuneri pe care le consemnează în subsolul foii.
• Fiecare grupă își reexaminează posterul prin comparație cu celelalte și îl poate îmbunătăți valorificând ob-
servațiile făcute de colegi.

* Codice (în limba latină codex) – culegere de documente din Evul Mediu.
** Evul Mediu – perioadă din istoria omenirii cuprinsă între Antichitate și Epoca Modernă.

53
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

DURATA DE DOIME (    ) ȘI PAUZA DE DOIME ( )

Amintește-ți Reține

• Citește ritmic exercițiul urmă-
tor, folosind silaba to-o pen-
tru doime.
În măsurile care au ca unitate de timp pătrimea, durata de doime
(     ) durează doi timpi. Acestei durate îi corespund două pătrimi sau
patru optimi. Tăcerea care durează cât o doime se numește pauză
de doime (     ). Aceasta este plasată deasupra celei de-a treia linii a
portativului.

Exersează

• Citește ritmic exercițiul de mai jos:

Cântă
La operă
Chifu

Exersează

• Citește ritmic cântecul.

• Intonează cântecul și folosește, pe rând, tobița pentru a marca optimile,
tamburina pentru pătrimi și trianglul pentru doimi.
• Scrie, pe caiet, un portativ cu doimi și un alt portativ cu pauze de doime.
• Scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a forma măsuri de două
pătrimi.

54
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

Lucrăm împreună
• Realizați cartonașe de aceleași dimensiuni care redau duratele de notă
învățate și pauzele corespunzătoare acestora.
• Grupați-vă câte patru și creați exerciții ritmice în măsura de două pătrimi,
folosind cartonașele cu duratele și pauzele învățate. Prezentați celorlalte
grupe exercițiile create. Membrii acestora trebuie să le citească ritmic.

Din lumea muzicii

Opera Națională București este una dintre cele patru opere
naționale din România. Actuala clădire a Operei Române a fost
construită în anul 1953 și are o capacitate de 952 de locuri. Sala de
spectacole are formă de potcoavă și un candelabru din cristal cu 100
de brațe. Fațada clădirii are un portic cu trei arcade monumentale,
împodobite cu statuile a patru muze (ocrotitoare ale artelor), și trei uși
de acces, care permit intrarea în holul fastuos, înălțat pe două niveluri.
În parcul din fața clădirii se află statuia marelui muzician român
George Enescu, o sculptură în bronz realizată de sculptorul Ion Jalea.

Scala din Milano este unul dintre cele mai faimoase teatre de
operă din lume. A fost inaugurată în 1778 și are o capacitate de 3600
de locuri. De sute de ani, sezonul muzicii de operă începe la Scala pe
7 decembrie, de ziua Sfântului Ambrozie, patronul spiritual al orașului
Milano. O altă tradiție ce se păstrează cu sfințenie este aceea ca toate
spectacolele să se termine înainte de miezul nopții. În funcție de
durată, spectacolul începe la o oră timpurie sau târzie. După începerea
spectacolului, intrarea publicului nu mai este permisă. Hariclea
Darclée, soprana română care a debutat la Scala pe 26 decembrie
1890, a fost aplaudată chiar de compozitorul Giuseppe Verdi.

Opera Garnier din Paris a fost construită la ordinul lui Napoleon

al III-lea, după proiectul arhitectului Charles Garnier (1825–1898).
Opera are 11 000 de metri pătrați și o scenă pe care pot încăpea 450
de artiști, ceea ce înseamnă că acolo se desfășoară spectacole cu
adevărat impresionante. Auditoriul deține jumătate din spațiul total,
având 2 200 de locuri. Clădirea are fațada din marmură. Interiorul este
decorat cu catifea, frunze aurite, nimfe și îngeri. Tavanul este decorat
cu picturile renumitului artist Marc Chagall. Candelabrul din sala de
spectacole are greutatea de 8 tone.

PORTOFOLIU • TEATRE DE OPERĂ

Informează-te de pe internet, din cărți, enciclopedii sau din alte surse despre alte teatre de operă din țară,
din Europa și din lume. Prezintă unul dintre aceste teatre de operă pe o foaie A4. Adaugă desene, fotografii
care să susțină ideile prezentate de tine și realizează o fișă de portofoliu.

55
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL
4
MĂSURA DE PATRU TIMPI ( 4)
Amintește-ți

• Citește ritmic exercițiul alăturat. Descoperă măsura

în care este scris. Transcrie exercițiul în caiet și scrie
accentele la locul potrivit.

Reține
Măsura de doi timpi este o măsură simplă, deoarece are un singur accent
pe timpul întâi. Măsura de patru timpi este alcătuită din două măsuri de
câte doi timpi. Din această cauză, va avea două accente: unul principal, pe 4
timpul întâi, și al doilea accent secundar, pe timpul al treilea. Tactarea
măsurii:
Măsura de patru pătrimi este formată din patru timpi, fiecare având 3
2
valoare de pătrime. 1

Oda* bucuriei
(după auz)

Sla vă ți e stea cu ra tă, Vo ie bu nă pe pă mânt As tăzi te sim țim a proa pe,

Sol din rai cu soa re sfânt Vra ja ta a du ce ia răși Pe po por lân

gă po por, Toți pe lu me frați noi sun tem Când a pari u șoa ră n zbor.

Exersează

• Urmărește, pe varianta digitală • Copiază exercițiul pe caiet și pune barele de măsură la locul potrivit
a manualului, filmul care îți pentru a forma măsuri de patru pătrimi.
arată tactarea măsurii.
Tactează și tu.
• Citește ritmic cântecul. • Completează pe caiet duratele de mai jos pentru a obține măsuri de
• Cântă melodia la un instrument patru pătrimi.
cu claviatură. Urmărește digita-
ția scrisă deasupra portativului.
* Odă – poezie în care se exprimă entuziasmul sau admirația față de persoane, fapte eroice, idealuri.

56
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

Exersează Audiază

Urmărește pe internet filmul care îți arată cum să cânți la un instrument • Ascultă partea a patra a Sim-
cu clape cântecul Oda bucuriei. foniei* a IX-a de Ludwig van
Digitația scrisă sub portativ și deasupra acestuia te va ajuta să înveți Beethoven. Urmărește cu
mai ușor. Acompaniază-ți colegii în timp ce cântă Oda bucuriei. degetul pe partitura Odei bu-
curiei înlănțuirea pătrimilor
Muzica în context cultural-istoric și finalul frazei muzicale redat
de doime.
„Muzica e graiul sufletului. Ea stârnește în noi gândurile cele mai
profunde.”
Ludwig van Beethoven (1770-1827) a trăit într-o perioadă plină de
evenimente istorice remarcabile: Revoluția Franceză din 1789 și naș-
terea Imperiului Francez creat de Napoleon Bonaparte (1789-1815).
Toate aceste evenimente au influențat opera marelui compozitor ger-
man, care devine un luptător pe calea artei pentru realizarea aspirații-
lor de libertate, egalitate și fraternitate ale Revoluției Franceze.
A scris de-a lungul vieții 9 simfonii, 5 concerte pentru pian și or-
chestră, un concert pentru vioară, 32 de sonate pentru pian, 10 sonate
pentru vioară și pian, 16 cvartete pentru coarde, un balet (Făpturile lui
Prometeu) și opera Fidelio. O parte dintre aceste opere le-a scris fiind
complet surd.
Întreaga sa operă se remarcă prin contrastele dramatice și noutățile
muzicale aduse, Beethoven fiind supranumit din aceste motive „Tita-
Ludwig van Beethoven
nul din Bonn”.
(1770-1827)

POVESTEA UNEI CAPODOPERE

Simfonia a IX-a, numită și Coral, este ultima simfonie completă scrisă de Ludwig van Beethoven.
Compozitorul își propusese să creeze o simfonie în care sonoritatea orchestrei să se contopească cu vo-
cile umane. Simfonia este renumită pentru grandiosul final coral pe versurile poetului german Friedrich
Schiller. Cuvintele sunt cântate în timpul mișcării finale de patru soliști vocali și de un cor. Poemul Oda bu-
curiei exprimă viziunea lui Schiller, care își dorea ca toți oamenii să se înfrățească. Faimosul final coral al lui
Beethoven este o reprezentare muzicală a fraternității universale.
Premiera acestei simfonii a fost un mare succes. Aflat în primul rând (cu spatele), compozitorul nu vedea
și nu auzea absolut nimic. A fost nevoie ca o solistă să vină și să-l întoarcă pe Beethoven cu fața către public.
Atunci a realizat compozitorul cum a primit sala creația sa.

PORTOFOLIU • ODA BUCURIEI

Iubire pentru
ământului Prietenie
Audiază din nou Oda bucuriei și no- toți oamenii p
Bucuria de a trăi
tează pe o foa­ie A4 emoțiile artistice și
impresiile pe care ți le-a lăsat muzica. Solidarit
Speranță într-o at e
Scrie câteva idei care îți vin în minte le-
gate de fraternitatea universală. lume mai bună Armonie universală

* simfonie – lucrare muzicală de mari proporții, scrisă pentru orchestră.

57
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

DURATA DE NOTĂ ÎNTREAGĂ ( ) ȘI PAUZA DE NOTĂ ÎNTREAGĂ ( )

Reține
Ai învățat despre măsura de patru pătrimi. Există o durată de notă care se numește notă întreagă și are
patru timpi ( ). Această valoare de notă are și o pauză corespunzătoare, numită pauză de notă întreagă,
care este plasată sub a patra linie a portativului ( ).

• Compară cele două durate (doimea și nota în­treagă) optime

de mai sus și pauzele corespunzătoare lor. Scrie pe pătrime
doime
caiet asemănările și deosebirile dintre durate și pau- notă întreagă
zele acestora.

Cântă Cântecul țării

1.
2.
3.

Exersează
• Intonează cântecul și tactează măsura.
• În timp ce intonezi cântecul marchează cu trianglul notele întregi.
• Intonează cântecul împreună cu negativul cântecului de pe varianta digitală a manualului.
• Scrie în caiet un portativ cu note întregi și unul cu pauze de notă întreagă.
• Copiază pe caiet tabelul și completează-l cu diferite combinații ritmice care să corespundă unei note întregi.

Audiază

• Audiază un fragment din Sonata nr. 1 de Beethoven și tactează măsura.

58
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

Exersează
• Denumirea duratelor este strâns legată de fracția reprezentată de acestea din nota întreagă. Scrie, în caiet,
în tabelul de mai jos fracția matematică potrivită în dreptul duratei pe care o reprezintă.

1 1 1
−
2 1
−
−
3 1
−
−
6 1
−
1
4 5 8

• Indică ce combinații ritmice corespund unei note întregi.

• Realizează pe o foaie A4 o diagramă Venn în care să compari cele două

măsuri învățate: măsura de două pătrimi și măsura de patru pătrimi.
La final, expune lucrarea și compar-o cu cele realizate de ceilalți colegi.
• Găsește drumul arlechinului spre sala de concerte, știind că acesta trece
prin căsuțele în care se găsesc durate de note sau combinații ritmice
care formează patru timpi. Scrie-le pe caiet și formează măsuri de patru
pătrimi cu acestea. Citește-le ritmic.

59
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL
r
œ
DURATA DE ȘAISPREZECIME ( ) ȘI PAUZA DE ȘAISPREZECIME ( )
Descoperă Reține

• Audiază Rondo alla turca de Wolfgang În măsurile care au ca unitate de timp

Amadeus Mozart. Această piesă repre­
zintă partea a treia din Sonata* nr. 11
pentru pian, cunoscută sub numele de
Marș turc. Notează în caiet impresiile
lăsate de audierea piesei. Audiază
piesa și dirijează. Numără câte sunete
rapide se aud pe un timp.
pătrimea, șaisprezecimea durează un sfert
de timp. Patru șaisprezecimi vor forma un
timp. Șaisprezecimea se poate scrie în două
r r
moduri œ œ sau œ œ.
La fel ca șaisprezecimea, pauza de
șaispre­zecime va dura un sfert de timp ( ).

Rondo** alla turca

Exersează

• Stabilește duratele urmărind codul culorilor de mai jos:

doime – n pătrime – n optime – n notă întreagă – n șaisprezecime – n
n n n n n n n n n n n n n n n n n
• Scrie în caiet duratele corespunzătoare codului culorilor. Trasează bare pentru a forma măsuri de patru timpi.

Die Uhren
Potrivit (Ceasul)

* Sonată – piesă muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți.
** Rondo – piesă instrumentală având un caracter vioi, a cărei temă revine în decursul piesei.

60
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

Exersează
• Șaisprezecimea poate apărea în cântece în diferite combinații ritmice.

q q q q
≈xe ≈ jjq
e jq jq e
• Citește ritmic cântecul de mai jos. Descoperă în cântec o parte din com-
binațiile ritmice aflate în tabel.
• Intonează cântecul, tactând măsura.

Ca la noi la Fălticeni

• Completează pe caiet duratele alăturate

pentru a obține măsuri de patru pătrimi.

Audiază Știai că …

• Audiază Sonata nr. 15 de W.A. Mozart și urmărește pe partitură combi- … pe acest cântec se dansea­ză
nația ritmică pauză de șaisprezecime și trei șaisprezecimi, care susține bătuta, un joc vioi din Moldova,
ritmul jucăuș al piesei. executat cu pași bătuți și repezi?

Sonata nr. 15
Wolfgang Amadeus Mozart

61
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

PUNCTUL DE PRELUNGIRE
Descoperă Reține
Amintește-ți Oda bucuriei Punctul de prelungire se pune la dreapta unei note (sau a unei
și intonează cântecul. Privește pauze) și are rolul de a prelungi durata respectivă cu jumătate din va-
portativele și descoperă sila- loarea ei.
bele care redau o notă cu un
punct lângă aceasta. Desco-
peră ce valoare au aceste du-
Exersează
rate urmate de punct, ținând
cont de faptul că trebuie să ai • Intonează cântecele de mai jos și descoperă duratele de note prelun-
patru timpi în fiecare măsură. gite cu ajutorul punctului. Stabilește cât durează fiecare.

Câte țări sunt pe pământ

Ileana

Audiază Exersează

• Ascultă Rapsodia nr. 1, de • Trasează linii de la fiecare grup 1

3 și −
George Enescu, și tac­tează de durate unite de legato la 2
măsura. numărul de timpi însumați. 5
• Ridică brațele când re­­cu­noști
melodia cân­te­cu­lui Câte țări 1
7 și −
2
sunt pe pamânt.
• Urmărește pe partitură du- 4
ratele prelungite cu ajutorul
1
10 și −
punctului și execută pocnet 4
din degete pe acestea.
62
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

LEGATO DE PRELUNGIRE ȘI LEGATO DE EXPRESIE

Reține Descoperă
Legato de prelungire este un semn muzical în formă de arc, care Intonează cântecul de la pagina
unește două note de aceeași înălțime, însumând duratele aces­tora 58 și tactează măsura. Stabilește
( ). Legato de prelungire poate uni două note aflate în măsuri cât durează ultima silaba Uu!
diferite. din cântec și cum crezi că s-a re-
alizat prelungirea notei întregi.

Exersează
• Intonează cântecul de mai jos.
M-a făcut mama oltean
Cântec popular

• Intonează cântecul și marchează cu trianglul sunetele obținute, prin folosirea legato-ului de prelungire.
Stabilește cu cât a fost prelungită fiecare dintre note.
• Învață cântecul de mai jos.
• Descoperă silabele din cântec pe care s-a folosit legato de prelungire.
Ce mi-e mie drag pe lume

Reține Exersează
Există un alt tip de legato care leagă note de înălțimi diferite, făcând • Realizează o diagra­­mă Venn
cele două sunete să fie rostite pe aceeași silabă. În acest caz, semnul în în care să compari legato de
formă de arc se numește legato de expresie. prelungire și legato de expresie.

63
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

MĂSURA DE TREI TIMPI

Descoperă
• Citește ritmic versurile
alăturate și execută o
bătaie ușoară pe bancă
pe silabele accentuate.

Exersează
• Vizionează pe varianta digi-
tală filmul care îți arată tacta-
rea măsurii.
• Citește ritmic cântecul de
mai jos tactând măsura.
• Intonează cântecul.
Reține
Gruparea ritmică formată din trei unități de timp,
Tactarea
prima accentuată, iar celelalte două neaccentuate,
formează măsura de trei timpi. măsurii
Măsura de trei pătrimi este formată din trei
timpi, fiecare având valoare de pătrime. Primul timp

este accentuat, iar următorii doi timpi sunt neac-
centuați. Această măsură se tactează prin mișcarea
 
brațelor în jos, lateral și în sus.

Hora mare

• Intonează cântecul și execută o bătaie din palme pe timpul accentuat.

• Copiază pe caiet măsurile din cântec în care se află: legato de expresie sau durate de notă prelungite.
Stabilește cu cât au fost prelungite aceste durate și care este valoarea lor în măsură.
• Completează în caiet tabelul cu asemănări și deosebiri între cele două cântece.
Cântecul Asemănări Deosebiri
Trageți hora
Hora mare
• Scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a obține măsuri de trei pătrimi.

64
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

Fii vesel!
(după auz)
Versuri:
Versuri: Florentina
Florenna Chifu
Chifu Muzica: Petre Ștefănescu

#3 j j ¿ O
j œj œ j j
– bătăi din palme – bătăi din picior
j j œ
& 4œœ œ œ ˙ œ ¿ œ œ ¿ œ œ œ œ œ ˙ œ
1. Vi - ne pri - mă - va - ra Pes - te munți și câm - pii, Ver - de -i toa - tă ța - ra.

# j œ j œ œ j j j j j j jœ ¿
2. Vi - ne cal - dă va - ra Când se coc spi - ce - le, A - u - ri - tă-i za - rea.

& œ J œ J J œ œ O O .. œ œ œ œ œ ¿ ¿ ¿ œ œ
la , le , li, lo, lu, li, li Ba - te rit - mu’-a - șa: Ori - ce faci

# j j j j œ j œj œ œ œ œj œj œj j
la , le li, lo, lu, li, li
j j .
D. C .
& œ œ œ œ œœ œ œ œ J J œ œ ¿ ¿ ¿ .
să zâm - beș , Când ve - sel eș to - tul re - u - șeș , Fi - e trea - ba cât de grea,

# Coda j j j œ œ œj j j œj œ
& œJ œJ œ œ œ œj j j
œ ¿ ¿ ¿ J J œ œ O O
Tu să cânți me - reu a - șa: la, le, li, lo, lu, la, la.

Exersează Audiază
• Intonează cântecul și tactează măsura. • Ascultă valsul Valurile Dunării de Iosif
• Intonează cântecul, folosind procedeele de percuție corpo- Ivanovici și observă pe partitură combi-
rală indicate. națiile ritmice în măsura de trei pătrimi,
• Scrie în caiet ce stări sufletești, ce impresii îți inspiră folosirea punctului și a legato-ului de
cântecul. prelungire.

˙™
Valurile Dunării Muzica: Iosif Ivanovici
˙™ œ Œ œ
˙™
3 œ #œ ˙™ œ œ œ
&4 œ œ #œ œ œ
˙™ œ œ œ ˙™ œ œ œ ˙™ œ œ œ
& ˙™ œ Œ Œ
Muzica și tehnologia Creațiile mele

• Instalează-ți pe telefonul mobil aplicația The Metronome, • Creează o melodie în măsura de trei pă-
pe care o poți descărca gratuit de pe internet. Aceasta are trimi pentru versurile de mai jos.
următoarele funcții: Cântece vesele fetele cântă
– repetă anumite fragmente până când stăpânești ritmul; Și toți băieții atenți le ascultă.
– alege sunetul metronomului.
Știai că …
… Măsura de trei timpi este o măsură ter-
nară deoarece succesiunea periodică a
accentelor are loc din trei în trei timpi?

65
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

RECAPITULARE
Exersează

• Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

optime moment de tăcere în muzică
pauză durează un sfert de timp în măsurile care au ca unitate de timp pătrimea
legato de prelungire durată căreia îi corespund două șaisprezecimi
șaisprezecime semn care unește două note de aceeași înălțime, însumând duratele acestora
• Amintește-ți ce ai învățat în această unitate și completează pe caiet tabelul de mai jos:

Durata

Pauza corespunzătoare

• Recunoaște cântecele după duratele de mai jos, apoi intonează-le tactând măsura:

• Căsuțele pătratului de mai jos • Urmărește prezentarea măsurilor, apoi completează tabelul de
au durate care trebuie să în- mai jos cu informațiile cerute.
sumeze trei timpi atât pe ver-
ticală, pe orizontală, cât și pe Succesiunea timpilor
Măsura Tactarea măsurii
diagonală. Transcrie în caiet accentuați
duratele de note și comple­
tează căsuțele pentru a avea pe
fiecare linie câte o măsură de
trei pătrimi.
4

3
2
1


 

Valoarea de notă luată Numărul Numărul Succesiunea timpilor

Măsura
ca unitate de timp de timpi de accente accentuați
Măsura

Măsura

Măsura

66
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL UNITATEA 4

Atelier de sunete

• Impărțiți-vă în grupe de câte opt elevi și aduceți la

școală bucăți de panglică. Fiecare dintre elevi va alege
o durată învățată, pe care o va intona. Panglica va re-
prezenta legato de prelungire. Conducătorul grupului
va alege membri ai grupei cărora le va împărți una sau
mai multe panglici. Elevii vor ține de fiecare capăt al
panglicii-legato intonând fără pauză, ca un sunet con-
tinuu, duratele pe care le reprezintă, legate de semnul
de prelungire.
Se recomandă să se aleagă doi sau patru elevi care să
reprezinte șaisprezecimile.

• Transformă duratele de notă din cântecul Baba-oarba, astfel: pătrimile vor deveni optimi, optimile vor de-
veni șaisprezecimi. Scrie cântecul obținut în caiet și trasează barele de măsură la locul potrivit. Efectuează
orice altă schimbare care este necesară.

Baba-oarba

Experimente cu sunete DICTEU LA TELEFON Descoperă

Etape de lucru: Dacă vorbești în pahar, vibrațiile
1. Folosește două pahare de plastic pe care le găurești la bază cu un creion. vocii tale se transmit de-a lun-
gul sforii până la al doilea pahar
2. Taie o bucată foarte lungă de sfoară pe care o fixezi cu câte un nod în
aflat la urechea colegului.
gaura de la baza fiecărui pahar.
Sfoara trebuie ținută întins
3. Roagă un coleg să iasă afară din clasă, pe hol, departe, cât permite sfoara.
pentru a favoriza transmisia
Ține paharul la gură și dictează-i colegului câteva durate învățate.
sunetului.
4. Verifică duratele pe care le-a scris colegul. Schimbați perechile și conti- Paharele se comportă ca am-
nuați dicteul. plificatoare de sunete.

Joc REBUS MUZICAL

Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

1 1. Durata de doi timpi.

2 2. A bate măsura.
3 E M I S I E 3. Emiterea sunetelor cu gura rotunjită.
4 4. Tăcerile din muzică.
5 5. Durata de un timp.
6 6. Un semn care unește sunete de aceeași înălțime.

67
UNITATEA 4 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

EVALUARE
1. Scrie, pe caiet, litera corespunzătoare răspunsului corect
A. O pătrime durează cât:
a. o șaisprezecime și o pauză de optime;
b. jumătate dintr-o notă întreagă;
c. o optime și două șaisprezecimi.
C. Legato de prelungire are rolul:
a. de a uni două note cu înălțimi diferite;
b. de a uni două note de aceeași înălțime;
c. de a uni două note cu aceeași durată.
(3 × 5 p = 15 p)
B. O șaisprezecime durează cât:
a. o jumătate dintr-o pătrime;
b. un sfert dintr-o optime;
c. o pauză de șaisprezecime.
D. Punctul de prelungire prelungește durata notei
respective cu:
a. un sfert din durata acesteia;
b. jumătate din valoarea acesteia;
c. o treime din valoarea acesteia.

2. Scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a forma măsuri de două pătrimi. (10 puncte)

3. Completează pe caiet măsurile de mai jos. (10 puncte)

4. Taie duratele care sunt în plus în măsurile din exercițiul de mai jos. (10 puncte)

5. a. Recunoaște, după duratele notelor de mai jos, fragmentul și cântecul din care face parte. (20 de puncte)

b. Intonează cântecul și tactează măsura. (25 puncte)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare compor-

tament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.
După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

68
 UNITATEA 5
ELEMENTE DE FOLCLOR (II)
Fiecare cântec popular românesc este
mo­delul autentic al perfecțiunii artistice.
Puterea sa expresivă este nebănuit de mare.
Bela Bartok
(compozitor maghiar, 1881–1945)

i s-a împletit
Viața românulu a de
le m ai ve ch i timpuri cu trud
din ce ge roadele
d e a în griji și de a cule
a se m ăn a, te strâns
i. C a u rm ar e, fiecare etapă es
pământulu să îi asigure
e trad iț ii și obiceiuri care
legat ă d urile de
i b el șu g u l. Tr adițiile și obicei
țăranulu ile sărbători
ăvar ă su n t m arcate și de mar
prim ile și Paștele.
religioase: Flori

• C
 e obiceiuri și tradiții de primăvara
se respectă în familia ta?
• C
 e cântece specifice perioadei
Paștelui cunoști?
• C
 e obiceiuri și tradiții de Florii
și de Paști cunoști?

• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse

regiuni geografice)
• Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în
care a fost creată

Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2.

69
UNITATEA 5
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE FLORII
Audiază
• Ascultă, pe varianta digitală a manua-
lului, colindele Astăzi la Florii și Veniți
cu toți dimpreună și completează, pe
caiet, tabelul alăturat.
• Învață acest colind.
Exersează
Răspunde la întrebările de
mai jos:
• Ce este colindul?
• Ce sentimente exprimă acest
colind?
• Prin ce se aseamănă cu un
colind de Crăciun?
• Care este refrenul acestui
colind?
• Intonează cântecul și acom-
paniază cu un clopoțel pe
fiecare timp al refrenului.
• Intonează cântecul cu denu-
mirile notelor.
* asin – măgar.
** finic – curmal.
70
ELEMENTE DE FOLCLOR (II)
Descoperă
Sărbătoarea religioasă care marchează intrarea triumfală a Domnului
nostru Iisus Hristos în Ierusalim cu o săptămână îna­intea Paștelui poartă
numele de Florii. Credincioșii se pregătesc pentru marea sărbătoare cu ra-
muri de salcie, pe care le aduc la biserică, unde, după slujba religioasă, vor
cânta colinde.
Prilejul cu care se Sentimente
Cui se adresează
cântă exprimate
O minune!
(după auz)
• Citește textul de mai jos, apoi realizează un jurnal dublu (vezi pagina 38).
Duminica Floriilor face parte din galeria marilor sărbători religioa-
se, fiind ziua în care Iisus Hristos a intrat triumfal în Ierusalim, călare
pe un asin*. La intrarea în orașul sfânt, Hristos a fost întâmpinat de
o mulțime de bărbați, femei și copii, care purtau în mâini ramuri de
finic**, cântau și îl aclamau, deoarece înfăptuise minunea învierii lui
Lazăr. Romanii obișnuiau să-și întâmpine biruitorii în războaie cu ra-
muri de finic. În țara noastră există obiceiul să se aducă la biserică și să
se binecuvânteze ramuri de salcie. Credincioșii pun ramurile de salcie
pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. În ziua de Florii, stu-
pii sunt împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, pentru ca albinele
să fie ferite de rele. Persoanele cu probleme de sănătate se încing cu
ramurile de salcie sfințite pentru a se însănătoși. În această zi se cântă
colinde care exprimă admirația pentru minunea înfăptuită de Iisus. Tot
cu acest prilej sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori (Camelia,
Florin, Narcisa, Brândușa, Violeta, Crina, Lili, Viorel etc.).
 ELEMENTE DE FOLCLOR (II) UNITATEA 5

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE

Paștele este prilej de bucurie și de sărbătoare în lumea creștină, iar po-
porul nostru respectă tradițiile și obiceiurile moștenite din vechime. Unul
dintre cele mai răspândite obiceiuri de Paște este încondeierea ouălor. În
Bucovina, în noaptea Învierii, se aprind luminile în casă și în curte, lumini
care nu se sting toată noaptea. În Maramureș, dimineața, în prima zi de
Paște, copiii se duc la prieteni și la vecini ca să anunțe Învierea Domnului.
Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu.

Cinstiți creștini
(după auz)

Reține
Tradiția colindelor de Paște este de dată recentă, din secolul al XIX-lea, față de cele de Crăciun care sunt
mult mai vechi. Spre deosebire de colindele de Crăciun, inspirate din folclor, linia melodică a colindelor pas-
cale este inspirată din vechile cântece religioase bizantine.* Colindele de Paște se cântă numai în biserică.

Audiază Știai că …
• Audiază, pe varianta digitală, colindul Coborât-a coborâtu și scrie în caiet … colindul Cin­stiți creștini se
emoțiile și sentimentele transmise de cântec. cântă în Transilvania în noap­
• Cântarea religioasă specifică acestei perioade și momentul culminant al tea Învierii, după miezul nopții,
slujbei din noaptea Învierii este Hristos a înviat. Intonează această cântare în turnul bisericii, în sunetul
bisericească pe cuvinte și apoi cu denumirile notelor. clopotelor, de către un grup de
fete și de flăcăi?
Hristos a înviat!

* cântece bizantine – care aparțin Imperiului Bizantin sau Imperiului Roman de Răsărit (395–1453).

71
 UNITATEA 5
PROIECT • TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE
Citește despre diferite tradiții și obiceiuri de Paște de la noi
din țară. Scrie și tu pe o foaie A4 despre un obicei care se
respectă în localitatea în care trăiești. Prezintă-l colegilor.
În Țara Moților,
în noaptea de Paște, toaca de
la biserică este dusă în cimitir,
unde trebuie să fie păzită de
către feciorii din sat. Dacă nu
reușesc să o păstreze în sigu­
ranță și este furată, paznicii
care au dat greș vor oferi, a
doua zi, o masă bogată. Dacă
cei care au încercat să fure
toaca nu au reușit, ei vor fi
gazdele ospățului.
La Câmpulung Moldovenesc,
oamenii merg în curtea bisericii
cu mai multe coșuri pregătite de
acasă pentru a fi sfințite de preot.
În fiecare coș se află, după datina
strămoșească, semințe de mac
(care vor fi aruncate în râu pentru
a alunga seceta), sare (pentru
belșug), zahăr (folosit împotriva
bolilor la vite), faină (pentru ca
rodul grâului să fie bogat), ceapă
și usturoi, care îi vor proteja
împotriva insectelor.
În Moldova se păstrează
obiceiul ca, de Paște, să se
poarte haine noi. Așa că fetele
și nevestele tinere încep cu
una-două săptămâni înainte de
Paște să coasă cămăși noi, atât
pentru ele, cât și pentru părinți,
frați, soți sau copii. Se crede că
îmbrăcămintea nouă are rol
purificator.
72
ELEMENTE DE FOLCLOR (II)
În a doua zi de Paște, în
În Muntenia, în dimineața primei Oltenia și Transilvania, feciorii
zile de Paște, se pune într-un ibric stro­pesc cu apă proaspătă
apă rece de la fântână, un ou de la fântână fetele cu care
roșu și un ban de argint. vor să se însoare. Se spune că
Cu această apă se spală pe față fetele trebuie stropite pentru
fiecare membru al familiei pentru a le merge bine și pentru a fi
a fi rumen în obraji ca oul, pentru frumoase și sănătoase tot anul.
a fi tari ca banul și pentru a avea Feciorii sunt răsplătiți de fete cu
belșug. băutură și daruri, iar băieților mai
mici li se oferă ouă roșii și bănuți.
În regiunea
Sibiului, există În Bucovina, fetele se duc
obiceiul ca de Paște în noaptea de Înviere în
să fie împodobit un pom de clopotniță și spală limba
dimensiuni reduse, un arbust, clopotului cu apă neîncepută. În
asemănător cu cel de Crăciun. zorii zilei de Paște, fetele se spală
Doar că, de data aceasta, în cu această apă pe față ca să fie
locul globurilor se agață ouă tinere și frumoase, iar feciorii să
vopsite, golite de conținut. alerge la ele așa cum fug oamenii
Pomul poate fi așezat într-o la Înviere când se trag clopotele la
vază și păstrat ca o podoabă biserică. Flăcăii și fetele fac schimb
a casei. de daruri pentru a-și arăta senti-
mentele. Ei vin cu flori, iar ele
le oferă ouă roșii.
În timpul slujbei
de Paște, în întreaga țară, La Călărași, la slujba de Înviere,
se țin lumânările aprinse. credincioșii aduc cocoși albi. Cocoșii
Oamenii se întorc cu aces- sunt crescuți special pentru împlinirea
tea acasă. După ce intră acestei tradiții. Datina din străbuni se
cu lumânările în casă și se leagă de momentul când Petru s-a
închină, le sting de grindă, lepădat de Iisus, la al treilea cântec al
făcând semnul crucii. Aceste cocoșului, dar și de vestirea Învierii
lumânări se păstrează, Domnului. Primul cocoș care cântă
aprin­zându-se în vremuri aduce belșug stăpânului. După slujbă,
de primejdie (furtuni, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci.
inundații etc.).
 ELEMENTE DE FOLCLOR (II) UNITATEA 5

CĂLUȘUL
Descoperă
Cel mai spectaculos obicei de primăvară este Călușul, dans tradițional
românesc, prezent din timpurile străvechi în Moldova, în Oltenia, dar și în
Transilvania.
Acest joc bărbătesc se dansează în perioada cuprinsă între Înălțarea
Domnului Iisus Hristos și Rusalii*, având rolul de a fertiliza solul și de a vin-
deca bolile. Rolul de vindecare al dansului s-a pierdut astăzi, păstrându-se
doar dansul de mare virtuozitate.
Cea mai răspândită și mai cunoscută melodie din Căluș este Banu
Mărăcine, a cărei denumire amintește de un vechi demnitar din Oltenia,
credincios voievodului Mihai Viteazul. Audiază piesa și descoperă ritmul
antrenant al acestui dans redat prin repetarea optimii cu punct, urmată
de șaisprezecime.
Banu Mărăcine
Vioi

Muzica în context cultural-istoric Audiază

Temele din folclor l-au inspirat pe George Enescu în scrierea celor • Ascultă finalul Rapsodiei
mai cunoscute lucrări ale sale. Rapsodia Română nr. 1 a fost compusă Ro­m âne nr.  1, de George
de George Enescu la vârsta de numai 20 de ani, pe când se afla la Paris. Enescu, și vei recunoaște jo­
Rapsodia Română nr. 1 începe cu piesa lăutărească Stejarul, prelucrată cul Banu Mărăcine. Reascultă
cu titlul Câte țări sunt pe pământ. Urmează Hora lui Dobrică, apoi Banu rapsodia și ridică brațul drept
Mărăcine și, în final, Ciocârlia – o piesă de mare virtuozitate. George atunci când recunoști cânte-
Enescu folosește sonoritățile instrumentelor din lemn, asemănătoare cele populare preluate din
celor populare. folclor de marele compozitor
(vezi paginile 63 și 73).

PORTOFOLIU • EMOȚII ȘI SENTIMENTE Știai că …

… dansul Călușul este ates-
Ascultă cele două rapsodii compuse de George Enescu, compară sono-
tat în timpul lui Mihai Viteazul?
ritățile acestora și scrie pe o foaie A4 impresiile tale. Care dintre piese ți-a
O cronică maghiară consem-
plăcut mai mult? Prezintă colegilor sentimentele, emoțiile pe care ți le-a
nează faptul că, la intrarea vo­
produs audierea fiecărei piese.
ievodului în cetatea Alba Iulia,
acesta a fost întâmpinat de 100
* Rusalii – sărbătoare creștină, în a cincizecea zi după Paște, denumită și Pogorârea de călușari având în repertoriu
Sfântului Duh. 100 de cântece și dansuri.

73
 UNITATEA 5 ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

PORTOFOLIU • CĂLUȘUL – UNUL DINTRE CELE MAI RAPIDE DANSURI DIN LUME
Călușul este considerat a fi unul dintre cele mai rapide și spectaculo-
ase dansuri din lume. În anul 2005, a fost inclus de UNESCO în patrimoni-
ul cultural imaterial al umanității. Călușul nu este un simplu dans. Este un
ceremonial plin de ritm și de viață. Este un ritual prin care sunt invocate
vindecarea și protecția. Originea dansului Călușul este străveche. Se crede
că își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și
sănătate în satele în care este practicat. Călușul cuprinde o serie de jocuri,
cântece, strigături și dansuri, interpretate de grupuri de dansatori bărbați
(călușari), în număr impar.

Personajele Însemnele cetei

Costumația
Călușarii au o îmbrăcăminte
caracteristică: pălărie cu panglici,
bastoane, ciucuri și zurgălăi
la picioare, betele așezate
cruciș peste cămașă. Clopoțeii,
nelipsiți, sunt purtați de călușari
la picior, la brâu sau la gât,
zgomotul lor alungând spiritele
rele. Inelele, păftăluțele,
cordelele, florile, fluturele
întregesc echipamentul
călușeresc. Costumul
călușarilor îmbină două culori:
albul  – semnificând puritatea,
castitatea, jocul și roșu (brâul,
fundele, betele încrucișate pe
piept) – împotriva deochiului.
• Scrie pe o foaie A4 ce te-a impresionat ascultând Călușul și citind
informațiile de pe pagină. Motivează răspunsurile tale.
În cadrul cetei, se detașează
personaje importante: vătaful  –
conducătorul călușarilor, el
coordonează întregul ritual;
mutul – personaj considerat a
avea puteri supranaturale de
vindecare; în timpul ritualului nu
are voie să vorbească; în schimb,
poate să facă tot ce dorește pe
durata dansului, să ia în derâdere
călușarii care nu execută bine
mișcările, să interacționeze cu
spectatorii; uneori poartă mască;
stegarul – cel care poartă steagul
cetei de călușari.
Etapele ritualului
1. Alcătuirea cetei
2. Depunerea
jurământului – se face la
loc de taină, în pădure
3. Exersarea dansului
4. Desfășurarea dansului
pentru vindecarea bol-
navilor, pentru fertilitate și
belșug
5. Dezlegarea călușului –
ceata se destramă păstrând
jurământul tăcerii până la
următoarele Rusalii
Steagul călușarilor este alcătuit
dintr-o prăjină lungă de 4–5  m
în vârful căreia se leagă
o năframă albă sau roșie, câteva
căpățâni de usturoi, un fir de
pelin și câte un spic de grâu
de fiecare jucător. Toate sunt
legate cu un fir de ață roșie cu
care s-a luat măsura (înălțimea)
vătafului. În vârful prăjinii se
pune o legătură care conține,
printre altele, nouă buruieni
vindecătoare: tei, usturoi,
pelin, răsură (măceș), soc, nuc,
busuioc, mușețel, alun. După
confecționarea steagului, se sare
peste el, apoi în fața lui se face
jurământul.
Dansurile călușarilor
Călușarii execută în timpul jocului
figuri de dans asociate calului: merg
la pas, imită tropăitul, galopul și
nechezatul calului, fac diferite figuri
de acrobație care sugerează încăle-
carea (Săritul Călușului) sau potco-
virea (Bătutul la tălpi), salturi
spectaculoase, scene războinice în
care mimează lupta cu bețele, juca-
tul copiilor în brațe sau săritul peste
ei, pentru a le alunga bolile.

74
 ELEMENTE DE FOLCLOR (II) UNITATEA 5

DANSURI POPULARE
TĂRĂȘELUL
Descoperă
Dansul își are izvoarele în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci. Din
cele mai vechi timpuri, viața poporului a fost însoțită de dansuri, în care s-a
reflectat energia emoțională.
Până acum ai învățat jocuri populare care se dansează în grup. Învață
melodia unui alt dans popular care se joacă în perechi.

Audiază

— Audiază pe internet piesa Tărășelul, de Nicolae Lungu, și dirijează.

— În ce măsură ai dirijat?
— În ce mișcare se cântă piesa?
— Ascultă din nou piesa și mișcă-te liber pe muzică, folosind pașii doriți.
— Explică ce pași ai folosit. Exersează

• 
Intonează cântecul și tactea­ză
Reține măsura de două pătrimi.
• Intonează cântecul și mar-
Tărășelul este numele unui dans răspândit în zona Olteniei. Por- chează cu tamburina pătri-
nește într-un ritm potrivit, care devine din ce în ce mai rapid. Tărășe- mile cu punct.
lul se compune din două părți: deplasarea pere­chilor în semicerc și
• 
I ntonează cântecul și mar­
schimbarea locului fetelor din stânga în dreapta și invers.
chea­ză cu tobița doimile.

Tărășelul
(după auz)

2
& b4
1.
2.

75
UNITATEA 5 ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

ALUNELUL ȘI JIANA
Descoperă
• Î n Oltenia se dansează un joc vechi: alunelul.
• Ascultă pe internet piesa corală Alunelul oltenesc, de Nicolae Lungu, și scrie în caiet mișcarea în care se exe-
cută și impresiile tale în urma audiției.
• Învață cântecul de mai jos. Cântă-l la un instrument cu clape, apoi acompaniat cu tobița.

Alunelul înfundat
Chifu

Reține
Alunelul este un vechi joc oltenesc, cu nume-
roase va­riante și denumiri: alunelul de mână, alune-
lul plimbat, alunelul bătut. Este dansat mai mult de
bărbați, într-o mișcare rapidă. Se joacă în linie, cu
brațele încrucișate la spate.
Jiana (jieneasca) este un joc popular, practicat
de ciobanii din jurul Sibiului, din Petroșani și din
nordul Olteniei. Se joacă în grupuri mici (4–6 per-
soane) sau în perechi. Mișcarea este vioaie, acom-
paniată de multe strigături.

Hai, mândruță, să te joc

76
 ELEMENTE DE FOLCLOR (II) UNITATEA 5

RECAPITULARE
Exersează

• Asociază fiecare cuvânt cu definiția sa.

Alunelul joc popular, practicat de ciobanii din jurul Sibiului, din Petroșani și din nordul Olteniei
Tărășelul joc bărbătesc dansat în perioada cuprinsă între Înălțare și Rusalii
Călușul vechi joc oltenesc, dansat mai mult de bărbați, cu brațele încrucișate la spate
Jieneasca dans în perechi, a cărui mișcare devine din ce în ce mai rapidă
• Recunoaște cântecele după înălțimile notelor din fragmentele de mai jos, apoi intonează-le tactând
măsura.

Lucrăm împreună
• Împărțiți-vă în grupe de câte
patru elevi. Imaginați-vă că
l-ați putea întâlni pe muzi-
cianul George Enescu. Scri-
• Transcrie în caiet enunțurile adevărate. eți în ca­iete ce întrebări i-ați
a. Vătaful este conducătorul cetei de călușari. A adresa. Citiți cartea Amintirile
b. Jiana se joacă în grupuri mici sau în perechi. lui George Enescu, de Bernard
c. Alunelul este un joc oltenesc dansat mai mult de bărbați. Gavoty, pentru a afla răspun-
d. Călușarii poartă cu ei un steag în vârful căruia se află o năframă surile la întrebări.
albă sau roșie. Cum?

Învață să înveți EXPLOZIA STELARĂ

Ce? De ce?
Metoda „Explozia stelară” te ajută să faci cât mai multe legături între Dansuri
populare
informații. Trebuie să observi problema scrisă în mijlocul stelei, ale cărei
soluții trebuie să le descoperi. Apoi formulează cât mai multe întrebări
care au legătură cu aceasta. Cuvintele care desemnează începutul între-
bărilor, scrise în colțurile stelelor, te vor ajuta. Unde? Cine?

Exersează

• Formulează cât mai multe între­bări despre dansurile populare.

• Scrie-le pe caiet. Respectă urmă­­toarele reguli:
– formulează corect între­bă­rile;
– respectă tema dată;
– nu repeta întrebările adre­sate de alți colegi.
• Scrie pe caiet în ordine măsurile de mai jos pentru a reconstitui un fragment din colindul O minune!.

77
UNITATEA 5 ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

EVALUARE
1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (6 × 2 p = 12 p)
a. De Paște sunt sărbătorite persoanele care poartă nume de flori.
b. Ceata de călușari dansează în perioada cuprinsă între Înălțare și Rusalii.
c. Jocul Jiana este practicat de ciobanii din jurul Sibiului.
d. Unul dintre obiceiurile de Florii este încondeierea ouălor.
e. Alunelul este un vechi joc oltenesc jucat cu brațele încrucișate la spate.
f. Colindele de Paște se cântă numai în biserică.
g. De Florii se sărbătorește intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim.
Exemplu: Enunțul de la punctul b este adevărat.

2. Prezintă, în cinci enunțuri, un obicei de primăvară. (5 × 5 p = 25 p)

3. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul
aflat pe verticală. (5 × 4 p = 20 p)

1 1. Joc popular românesc dansat într-o mișcare foarte vioaie

2 2. Regiune în care se dansează Alunelul.
3 3. Dansator al Călușului.
4 4. Joc popular practicat de ciobanii din jurul Sibiului.
5 5. Dans în perechi, a cărui mișcare devine din ce în ce mai rapidă.
6 C Ă L U Ș 6. Obicei de primăvară și dans cu rol fertilizator al pământului.
VERTICAL: Vechi joc popular din Oltenia.

4. Scrie în ordine, pe caiet, măsurile încurcate din cântecul popular Alunelul înfundat. (3 × 5 p = 15 p)

5. Intonează cântecul Alunelul înfundat și acompaniază-te cu un instrument de percuție. (18 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare compor-

tament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.
După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

78
 UNITATEA 6
INTERPRETAREA

Azi puțini mai cântă din suflet

pentru că nu le mai cântă sufletul.
Grigore Leșe (n. 1954), interpret român
de muzică tradițională românească

a muzicii
Interpretare ea
apacitatea d
înseamnă c a pe care
l
ite m e sa jul emoțion
tran sm ra sa.
z ito ru l l- a sădit în ope
compo te face să
ta re a este cea care
Inte rp re e tine
c a re te e m oționează p
vibrezi, ascultă.
și pe cei care

• C
 e legătură crezi că există între text,
melodie și intensitatea cu care vei
cânta o piesă?
• C
 e legătură crezi că există între text,
melodie și viteza cu care vei cânta
o piesă?

• Termeni de mișcare
• Elemente de dinamică muzicală (nuanțe): piano, forte,
accent, crescendo, decrescendo
• Notația semnelor de repetiție și a voltelor
• Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural
în care a fost creată
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2,2.3, 3.1, 3.2.
79
UNITATEA 6 INTERPRETAREA

TERMENI DE MIȘCARE
Descoperă
• Intonează cântecul de mai jos, urmând pașii de la pagina 20.

De-a trenul

Lucrăm împreună Reține

Împărțiți-vă în grupe de câte 4-5 elevi.
• Citiți versurile și hotărâți cât de rapid veți cânta
fragmentele corespunzătoare versurilor:
Trenule, trenule, du-ne-n graba mare
Să fugim și mai și decât toți iepurii
La urcuș, derdeluș, pufăie acuș, acuș
Du, du, du, du, du, du, Fșșșșșșș!
• Motivați alegerile voastre. Stabiliți care fragment
va fi cel mai rapid și care va fi cel mai lent.
• Prezentați colegilor interpretarea voastră și com-
parați-o cu cea a celorlalte grupe. Alegeți varianta
cea mai potrivită.
Viteza cu care se execută un cântec sau o
piesă muzicală se numește tempo sau mișcare.
Interpretarea unei piese în tempoul potrivit
sporește emoția artistică transmisă de autor.
Tempoul se reprezintă prin termeni de mișcare care
provin din limba italiană. Aceștia se scriu cu literă
mare deasupra portativului la începutul piesei și pe
parcursul piesei, dacă se schimbă tempoul.
Adagio – rar Moderato – potrivit
Allegro – repede Andante – potrivit de rar
Allegretto – repejor Vivace – iute, vioi

80
 INTERPRETAREA UNITATEA 6

Adagio Andante Moderato Allegretto Allegro Vivace

Exersează

• 
Intonează cântecul De-a trenul, respec- Leneșul
tând termenii de mișcare stabiliți.
• 
Audiază pe varianta digitală a manualului
fragmente din piese în diferite tempouri.
• 
Scrie în caiet mișcarea potrivită pentru
cântecele: Dans zglobiu (pagina 53), Oda
bucuriei (pagina 56), Ca la noi la Fălticeni
(pagina 61), Cinstiți creștini (pagina 71).
• 
Intonează cântecul alăturat și descoperă
tempoul potrivit pentru fiecare strofă.

Din lumea muzicii Audiază

Gioacchino Rossini (1792–1868), compozitor italian, Ascultă uvertura * la ope­ ra
a compus multe opere cu conținut comic, dintre care Wilhelm Tell, de Gioacchino
cea mai cunoscută este Bărbierul din Sevilla. Rossini, și descoperă termenii
Frumusețea melodiilor strălucitoare și optimiste de mișcare folosiți de compozi-
com­puse de Rossini i-a adus un mare succes, fiind unul tor. Notează în caiet impresiile
dintre cei mai aclamați și iubiți compozitori. tale legate de modul în care
aceștia susțin ideile piesei.

**
Uvertura operei Wilhelm Tell

Muzica în context cultural-istoric

Wilhelm Tell este singura operă cu subiect istoric scrisă de Rossini. Inspirat de drama cu același titlu a scri­
itorului Friedrich Schiller, Rossini scrie această ultimă operă a sa despre eroul legendar al poporului elvețian
care luptă împotriva ocupației austriece. Uvertura operei redă momentele principale ale luptei împotriva
asupritorilor austrieci. Formula ritmică a melodiei – două șaisprezecimi , o optime ( ) – sugerea-­
ză tropotul cailor. Termenul de mișcare, Allegro vivace, în care se cântă uvertura dă energie și avânt piesei.

* uvertură – compoziție muzicală orchestrală compusă de obicei ca introducere la o operă.

** e ≈
. = x Punctul pus deasupra sau dedesubtul unei note (staccato) scurtează la jumătate durata acesteia.
81
UNITATEA 6 INTERPRETAREA

TERMENI DE NUANȚĂ
Descoperă
• Observă ilustrațiile de mai jos și scrie pe caiet cu ce intensitate se va cânta de fiecare dată.
Argumentează răspunsul tău.

a. b. c.

Știai că … Reține
… poluarea fonică repre- Intensitatea este
forte f
zintă expunerea oamenilor sau însușirea unui sunet de
tare
a animalelor la sunete ale căror a fi emis mai tare sau
intensități sunt foarte mari mai încet. In­ten­si­ta­tea mezzo-forte mf
potrivit de tare
și stresante? Poluarea fonică este redată în muzică
poate afecta sănătatea oame- prin nuanțe. Termenii mp mezzo-piano
nilor și a celorlalte viețuitoare. de nuanță sunt în limba potrivit de încet
italiană și se notează p piano
deasupra portativelor. încet, slab

Exersează

• Scrie în caiet nuanța potrivită pentru cântecele: Florile dalbe (pagina 37), Corul soldaților din opera Faust
(pagina 23), Menuet (pagina 27), Hristos a înviat (pagina 71).
• Intonează cântecul de mai jos, respectând nuanța potrivită.

Aidi, nani, puiul mamii

(după auz)
din folclorul copiilor

82
 INTERPRETAREA UNITATEA 6

• Intonează cântecul de mai jos și descoperă termenii de nuanță potriviți.

Polca fierarului
(după auz)

Reține
În interpretarea muzicală există și termeni de nuanță care indică o modificare treptată a intensității:
mf
Crescendo** (cresc) sau p     f – crescând intensitatea din ce în ce mai mult
mf
Decrescendo** (prescurtat decresc) sau f      p – descrescând intensitatea din ce în ce mai mult

• Intonează cântecul de mai jos, respectând termenii de nuanță.

Mândruliță de la Ramna

Creațiile mele Știai că …

• Scrie pe caiet valorile de notă potrivite textului de mai jos. Creează o me- … polca este un dans popu-
lodie și interpreteaz-o în nuanțele potrivite. Scrie nuanțele pe portativ. lar originar din Boemia (Cehia)
care se dansează în perechi,
în cerc, într-o mișcare vioaie?
Fiind îndrăgită, polca s-a răs-
pândit în toate țările Europei.

*Ilău – nicovală.
**Se citește creșendo/ decreșendo.

83
UNITATEA 6 INTERPRETAREA

ACCENTUL ÎN INTERPRETARE
Descoperă
• Audiază fragmentul din Simfonia a V-a, de Ludwig van Beethoven, și observă nuanțele folosite. Urmărește
pe partitură în timp ce asculți și descoperă care dintre sunete este cel mai puternic.
• Citește indicațiile de nuanță scrise de compozitor pe partitură.
Simfonia a V-a
partea I

Exersează Reține

• Ascultă din nou fragmentul
din Simfonia a V-a și mar­
chează cu bătăi ușoare în
bancă sunetele accentuate.
În Unitatea 4 ai învățat despre accentele ritmice din măsură sau
despre accentele cuvintelor. În interpretare există un alt fel de accente,
care se folosesc pe sunete izolate pentru a le pune în evidență.
Sforzato (prescurtat sf) sau sforzando (prescurtat sfz) sunt semne
care marchează o accentuare puternică a unui sunet într-un anumit
moment.

CERCETARE • POLUAREA FONICĂ

Cele mai multe dintre activitățile omenești sunt gene­
ratoare de zgomote. Intensitatea mare a sunetelor și zgo-
motelor din orașe a dus la apariția poluării sonore sau
fonice, care afectează sănătatea oamenilor și a celorlalte
viețuitoare.
Zgomotele pe care le suportă urechea umană pot pro-
voca amețeli, oboseală, dificultăți de auz, boli de inimă.
Specialiștii au întocmit hărți de zgomot ale orașelor
pentru a evidenția zonele cele mai afectate de poluarea
fonică.
• Observă harta și descoperă ce culori indică un grad de Hartă de poluare sonoră
poluare fonică mai mare.
• Împărțiți-vă în grupe de patru elevi. Realizați un poster în care să investigați surse ale poluării și să prezentați
soluții de reducere a poluării sonore. Urmăriți ideile cuprinse în tabelul de mai jos.
Surse ale poluării Zgomote produse Soluții de reducere a poluării
Surse din spațiul locuit

Surse exterioare spațiului locuit

84
 INTERPRETAREA UNITATEA 6

NOTAȚIA SEMNELOR DE REPETIȚIE ȘI A VOLTELOR

Reține Amintește-ți
Semnele de repetiție indică repetarea identică a fragmentului • Intonează cântecul Hora
muzical de la început, după care se continuă piesa. mare (pagina 64). Explică
de ce se repetă fragmentele
Semnele de repetiție arată și repetarea identică a
scrise pe pri­mul și pe al doilea
fragmentului cuprins între cele două semne, astfel:
portativ al cântecului, deși nu
sunt scrise de două ori.
• Intonează cântecul de mai jos și respectă folosirea semnelor de repetiție.
• Intonează cântecul cu pocnet din degete pe fragmentele care se repetă.

Bondarul
(după auz)

Descoperă Reține
• Intonează cântecul Menuet (pagina 27) din varianta digitală a manualului Semnele de repetiție pot
și urmărește pe partitură folosirea semnelor de repetiție. fi combinate cu alte semne
• Răspunde la întrebările de mai jos: muzicale, numite volte*,
– Care este fragmentul din cântec care se repetă identic? atunci când repetarea este
– Care este fragmentul care are o schimbare la sfârșit? diferită în finalul ei:
– Cum a fost scris prescurtat acest lucru?
• Intonează cântecul de mai jos și urmărește folosirea semnelor de repetiție.
Voltele indică faptul că
Bâr, oiță! frag­mentul se repetă de la
(după auz) în­ce­put sau de la un semn
de repetiție, după care se
sare peste prima voltă și se
cântă volta a doua.

Știai că …
… Bâr, oiță! este un cântec păs-
toresc** prelucrat de George
Enescu în Rapsodia Română
* prima volta (italiană) – prima oară; seconda volta: a doua oară. nr. 2, sugerând ocupația multi-
** cântec păstoresc – creație populară care oglindește viața ciobanilor (păstorilor). seculară a poporului nostru?

85
UNITATEA 6 INTERPRETAREA

PORTOFOLIU • GEORGE ENESCU – CEL MAI IMPORTANT MUZICIAN ROMÂN

Citește textele de mai jos și scrie pe o foaie A4 care sunt informațiile care te-au impresionat despre
George Enescu. Adaugă și alte informații despre marele muzician, extrase de tine din alte surse, fotografii
și imagini. Prezintă fișa obținută colegilor.

POVESTEA UNEI CAPODOPERE

Rapsodia Română nr. 2 de George Enescu are un caracter evocator. Melodiile de joc pe care compozi-
torul le-a preluat din folclor își transformă ritmul.
Rapsodia debutează cu Sârba lui Pompieru, urmată de melodia Pe o stânca neagră, cântecul păstoresc
Bâr, oiță, apoi Văleu, lupii mă mănâncă. Ca ecou al primei rapsodii, compozitorul reia la final un fragment
din tema Ciocârlia.

George Enescu, cel mai important muzician român, s-a născut la Liveni – Vârnav, județul Botoșani.
A manifestat un talent muzical extraordinar de mic copil. La vârsta de 7 ani a fost înscris la Conservatorul de
muzică din Viena pe care l-a absolvit la 12 ani. Creația sa numără lucrări precum: Rapsodiile române nr. 1 și 2,
sonate pentru pian, sonate pentru pian și vioară, simfonii, cvartete, cantata Vox Maris și opera Oedip. A fost
un violonist strălucit și un pedagog excepțional având elevi violoniști care au devenit celebri. Admirat de
Regina Elisabeta a României (iubitoare a artei și poetă cu pseudo­nimul Carmen Sylva), era deseori invitat să
susțină recitaluri pentru vioară la Castelul Peleș din Sinaia. În cinstea compozitorului, în fiecare an impar se
organizează Festivalul „George Enescu“, la care participă orchestre și soliști de mare valoare din întreaga lume.

Violonist Compozitor
A câștigat mai multe În afara operelor menționate,
concursuri de vioară Enescu a mai compus
organizate la Conservatorul Cvartetul de coarde nr. 2,
din Paris. Rămân celebre Simfonia de Cameră pentru
interpretările sale ale douăsprezece instrumente
Sonatelor și Partitelor pentru soliste, Simfoniile nr. 4 și 5
vioară solo de Johann rămase neterminate.
Sebastian Bach.
Dirijor
A dirijat Orchestra Simfonică
A cântat pe o vioară
„George Enescu“ din Iași
Guarnerius, cunoscută sub
și orchestrele Societății
numele de „Catedrala“,
Filarmonice Române,
pentru acordurile sale
Ministerului Instrucțiunii
impunătoare.
Publice și Filarmonicii din
București (1920–1946).
Pedagog
Printre elevii săi s-au numărat Christian Ferras, Pianist
Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin. George Enescu era un pianist rafinat,
A susținut cursuri de interpretare muzicală, stilistică apreciind posibilitățile polifonice pe care
la diferite instituții muzicale de prestigiu din lume. i le dădea pianul, în comparație cu vioara.

86
 INTERPRETAREA UNITATEA 6

RECAPITULARE
Exersează

• Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

intensitate viteza cu care se execută un cântec sau o piesă muzicală
mișcare însușirea unui sunet de a fi emis mai tare sau mai încet
forte termen de mișcare care îți arată să cânți rar
Andante termen de nuanță care îți arată să intonezi o piesă tare

Atelier de sunete

• Intonează cântecul Polca fierarului (pagina 83) în nuanța piano, iar cântecul De-a trenul (pagina 80),
schimbând tempoul astfel: la început Andante, apoi Moderato, iar la sfârșit, Vivace.
• Scrie în caiet cum ți se pare această interpretare. Propune și alte modificări nostime ale tempoului sau ale
nuanțelor, apoi interpretează cântecul în tempoul și nuanțele potrivite.

• Unește fiecare termen de mișcare Creațiile mele!

cu explicația corectă:
• Compune o melodie potrivită pentru versurile de mai jos.
Adagio Potrivit Scrie în caiet termenii de mișcare potriviți fiecărui vers.
Andante Iute, vioi Melcul iese la plimbare
Vivace Potrivit de rar Vulpea vrea o pradă mare.
Moderato Rar Iepurașul fuge tare.
• Completează pe caiet tabelul de mai jos:

Cântecul Nuanțe Tempo

Oda bucuriei Forte
Alunelul înfundat
Aidi, nani, puiul mamii

Experimente cu sunete MEGAFONUL PROTESTELOR

Ia o sticlă de plastic de 2 sau de 5 l. Ai obținut un megafon. Trebuie doar să-l așezi

Marchează cu un creion o linie la jumătatea la gură și să acoperi marginile buzelor pentru ca
sticlei, apoi taie cu foarfeca pe linia desenată. Ia sunetul să se audă mai puternic. Acum, că ai
jumătatea de sus, și decoreaz-o așa cum îți place. un megafon, poți organiza proteste împotriva
poluării fonice.

Descoperă
• Forma conică a sticlei (mai mică la gură decât la deschizătura de jos) amplifică sunetul, adică îl face să
crească în intensitate. Când vorbești prin megafon, vocea ta se aude mai tare decât atunci când vorbești
normal. Din acest motiv, multe instrumente de suflat au formă conică.

87
UNITATEA 6 INTERPRETAREA

EVALUARE
1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (6 × 3 p = 18 p)
a. Termenii care indică o modificare treptată a tempoului sunt crescendo și descrescendo.
b. Andante și Adagio sunt termeni care arată că tempoul este potrivit de repede.
c. Termenul de nuanță mezzo-forte înseamnă potrivit de tare.
d. Termenii de nuanță sunt în limba franceză.
e. Intensitatea unui sunet este însușirea acestuia de a fi cântat mai tare sau mai încet.
f. Viteza cu care se execută un cântec se numește tempo sau mișcare.
g. Volta indică faptul că fragmentul se repetă de la început sau de la un semn de repetiție.
Exemplu: Enunțul de la litera f este adevărat.
2. Scrie pe caiet termenii de nuanță și de tempo potriviți următoarelor fragmente din cântece: (20 p)

3. Scrie prescurtat, pe caiet, următorul fragment: (10 p)

4. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul
pe verticală. (5 × 5 p = 25 p)
1 1. Termen de mișcare care arată că piesa se va executa potrivit de rar.
2 2. Intensitate mare a sunetelor și a zgomotelor din orașe.
3 3. Termen de mișcare care arată că piesa se va executa într-un tempo rapid.
4 P I A N O 4. Termen de nuanță care îți arată să cânți încet.
5 5. Termen de nuanță care îți arată să cânți tare.
6 6. Termen de mișcare care îți arată că piesa se va executa într-un tempo
potrivit de repede.
VERTICAL: Termeni prin care este redată întensitatea sunetelor
5. Interpretează un cântec învățat în această unitate respectând termenii de mișcare și pe cei de nuanță. (17 p)
Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare compor-

tament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.
După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

88
 UNITATEA 7
TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL
Consider corul ca pe o orgă umană
la care dirijorul cântă acționând
niște clape numite suflete.
Alexandru Pașcanu
(compozitor român, 1920–1989)

e este
Fiecare voc ste
d e c e le la lte. Vocea e
diferi tă um sunt și
ta ta unică, așa c
am p re n entare.
te le d ig it a le sau cele d
ampren ent are o
re v o ce sau instrum
Fie c a alitate
te sp e c if ic ă. Această c
sonorita timbru.
su n e tu lu i se numește
a

• C
 e instrumente recunoști în această
fotografie?
• Care este instrumentul tău preferat?
• Din ce material este construit?
• C
 are este componența corului
din imagine?

• Elemente de timbralitate: instrumente muzicale

ale orchestrei simfonice, diferențe în emisia vocală
• Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural
în care a fost creată
Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.3, 3.1, 3.2.
89
 UNITATEA 7 TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

INSTRUMENTE MUZICALE ALE ORCHESTREI SIMFONICE
Amintește-ți Reține

• Ascultă sunetele instrumentelor de pe varianta digitală a ma-
nualului. Recunoaște instrumentul folosit de fiecare dată.
• Precizează care au fost elementele care te-au ajutat să le
descoperi.
• INSTRUMENTE CU COARDE
cu arcuș
Fiecare voce sau instrument are o so-
noritate proprie, specifică, prin care se
deosebește de celelalte. Această calitate
a sunetului muzical se numește timbru.
ciupite lovite

vioară violă violoncel contrabas chitară harpă pian

• INSTRUMENTE DE SUFLAT
din lemn piculină din alamă
corn trombon
flaut

clarinet

oboi

corn englez

fagot trompetă tubă

• INSTRUMENTE DE PERCUȚIE
acordabile* neacordabile**

clopot

trianglu

talgere

timpan xilofon celesta tobă

tamburină
* acordabile – care se pot acorda pe un sunet determinat.
** neacordabile – care au un sunet nedeterminat.

90
 TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL UNITATEA 7

ANSAMBLURI INSTRUMENTALE
Descoperă Reține
• Audiază piesele din varianta Instrumentele pot cânta solo sau în ansamblu. Ansamblurile in-
digitală a manualului și des- strumentale pot avea un număr mic de interpreți: duet, trio, cvartet,
coperă ansamblul instrumen- cvintet etc. sau un număr mai mare de interpreți: orchestra de cameră.
tal care este mai numeros. Orchestra simfonică este un ansamblu instrumental de mari dimensi-
uni, cuprinzând toate instrumentele prezentate la pagina 90.

ORGANIZAREA INSTRUMENTELOR Muzica în context

ÎN ORCHESTRA SIMFONICĂ cultural-istoric

Preludiu este prima piesă

din Te Deum-ul dedicat rege-
lui Soare, Ludovic al XIV-lea,
de către Marc-Antoine
Charpentier (1643-1704).

Audiază
• Audiază prima parte, Preludiu, din piesa Te Deum*, compusă de Marc-
Antoine Charpentier și identifică instrumentele din orchestră.
• Cântă piesa în duet cu un coleg: tu vei cânta la un instrument cu clape, Lucrarea este scrisă pen-
iar colegul te va acompania la tobiță. tru grup de soliști, cor și
acompaniament orchestral,
Preludiu pentru a sărbători victoria
Allegretto - bătăliei de la Steinkerque,
din 1692, în care francezii au
zdrobit trupele an­glo-sco­­ți­
a­n o-olande­z o-ger­­m ane.
Această piesă in­stru­­mentală
va deveni Imnul „Eurovision”,
competiție muzicală anu­ală
la care participă țările mem-
bre ale Uniunii Europene de
Radio și Televiziune.

* Te Deum – vechi imn.

91
UNITATEA 7 TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

DIFERENȚIEREA TIPURILOR DE VOCE UMANĂ

Amintește-ți Reține

• Cum poți recunoaște un coleg, chiar La fel ca instrumentele, fiecare voce are o sonoritate
dacă nu îl poți vedea? proprie, specifică. După timbru, vocile se grupează în:
• Ascultă pe varianta digitală a manualului voci de copii voci de femei voci de bărbați
diferite voci de bărbați, femei și copii.
Vocile de femei pot fi caracterizate astfel:
• sopranele sunt voci înalte, strălucitoare; Cor de copii
• altistele sunt vocile cele mai grave ale femeilor; sunt voci ample și expresive. Ah, ce bucuriPae!șcanu
de Alexandru
Vocile de bărbați sunt caracterizate astfel:
• tenorii sunt voci înalte bărbătești, pline de elasticitate;
• bașii sunt cele mai grave voci bărbătești; sunt voci puternice, impresionante. Cor de voci egale (femei)
Vocile umane pot cânta singure, în duet, trio, cvartet sau în cor. Corurile pot fi: Corul preoteselor
• pe voci egale: coruri de copii, de femei sau de bărbați; din Opera Aida
• mixte: de femei și bărbați. de Giuseppe Verdi

Audiază Cor dege vaoclei(bărbați)

• Ascultă cu atenție piesele exemplificate în desenul alăturat și diferențiază sonori- orilor din
Corul vânătis
tatea și expresivitatea vocilor. Notează în caiet impresiile tale despre piesele au- ch u t z
opera Freia vo
diate și despre vocile care interpretează. n Weber
de Karl Mar

Exersează

• Intonează corul din finalul actului I al operei Flautul fermecat, de Wolf­gang Ama- Cor mixt
deus Mozart. Corul sclavilor evrei
• Copiază pe caiet fragmentul care se repetă și explică folosirea semnului din Oper a Nabucco
de repetiție. de Giuseppe Verdi
• Audiază pe internet această piesă și scrie pe caiet care este componența co­rului și
nuanțele folosite. Explică folosirea semnului de repetiție și a voltelor.

Cor din opera Flautul fermecat

92
 TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL UNITATEA 7

RECAPITULARE
Exersează
• Intonează piesa Cor din opera Flautul fermecat. Schimbă-ți vocea de fiecare dată, astfel încât să semene
cu cea a lui Mickey Mouse, a unui pitic, a unui uriaș, a unei zâne.
• Intonează cântecul în duet cu un coleg/o colegă, apoi în grup de cinci colegi. Observă cum se aud sune-
tele, de fiecare dată.

Învață să înveți CIORCHINELE

Metoda „Ciorchinele” te
ajută să stabilești legături
acordabile n
între elementele studiate, să
din alamă daebaicleor­
faci comparații și clasificări. percdueție
În centru, notezi concep-
tul de referință, apoi trasezi s uflat
sateliții acestuia și, de la fie- de Instrumente
care, ideile derivate. lovite
Completează pe caiet din lemn
ciorchinele care prezintă coarcude
instrumentele învățate. cu arcuș
ciupite

PORTOFOLIU • INSTRUMENTUL PREFERAT

Realizează o fișă în care să prezinți instrumentul tău preferat. Scrie părțile lui componente, materialul din
care este executat și numele interpreților celebri care au cântat la acest instrument. Prezintă fișa colegilor.

PROIECT • SOLIȘTI CELEBRI

Citește informații despre unul dintre artiștii lirici din fotografiile de mai jos și alcătuiește o fișă în care să
prezinți unul dintre rolurile care i-au făcut celebri.

Tenori Soprane celebre

celebri din România

Placido Domingo Andrea Bocelli Mariana Nicolesco Ileana Cotrubaș

93
UNITATEA 7 TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

EVALUARE
1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (5 × 3 p = 15 p)
a. Viola este sora mai mare a viorii.
b. Un cvintet reunește cinci instrumentiști.
c. Chitara produce sunete prin ciupire.
d. Piculina, flautul și oboiul sunt instrumente de suflat din lemn.
e. Tenorii sunt cele mai grave voci bărbătești.
f. Calitatea sunetului de a avea o sonoritate proprie se numește timbru.
Exemplu: Enunțul de la litera a este adevărat.
2. Scrie pe caiet numele instrumentelor de mai jos: (3 × 5 p = 15 p)

a. b. c. d.

trompetă

3. Scrie trei enunțuri despre instrumentul tău preferat din orchestra simfonică. (3 × 5 p = 15 p)
4. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.
Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 4 p = 20 p)
1 1. Cel mai mare membru al familiei instrumentelor cu coarde și arcuș.
2 2. Instrument de suflat alcătuit dintr-un cilindru îngust prevăzut
cu găuri și clape.
3 3. Cea mai joasă voce de femeie.
4 4. Cea mai înaltă voce de femeie.
5 5. Cea mai înaltă voce bărbătească.
6 C E L E S T A 6. Instrument muzical de percuție, cu claviatură de clape metalice.
VERTICAL: Termeni prin care este redată intensitatea sunetelor.
5. Intonează un cântec învățat în această unitate și acompaniază-te cu un instrument. (25 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare compor-

tament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.
După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

94
 RECAPITULARE FINALĂ

RECAPITULARE FINALĂ
Amintește-ți
• Cum se tactează măsura de doi timpi? • Câte accente sunt în fiecare dintre cele trei măsuri?
• Dar măsurile de trei și de patru timpi? • În care dintre măsuri putem încadra nota întreagă?

Exersează
• Intonează cântecul Să cântăm, să jucăm cu denumirile notelor și pe cuvinte.
• Transcrie cântecul pe caietul de muzică astfel: șaisprezecimile vor deveni optimi, optimile vor deveni
pătrimi, pătrimile vor deveni doimi, iar doimile vor deveni note întregi.
• Cum se vor modifica măsurile? Cum se va modifica tempoul?
• Scrie în caiet ce ți-a plăcut mai mult atunci când ai cântat piesa.

Să cântăm, să jucăm

La la la la la la Să cân tăm, La la la la la la Să ju căm! Ba teți tot pe loc, Tal pa mai cu foc,

La la la la la la Sal tă-n joc, La la la la la la Mai cu foc! Prin deți câ te doi, Pa sul mai vi oi,

La la la la la la la Să ră su ne-n văi, Jo cul de la noi, La la la la la la la la la.

La la la la la la la Fe te și bă ieți Să ju căm cu toți, La la la la la la la la la.

• Intonează cântecul Hevenu Shalom Aleichem și tactează măsura.

• Scrie, în caiet, în ce gamă sunt scrise melodiile cântecelor învățate.
Hevenu Shalom Aleichem*
Florentina Chifu

• Completează în caiet tabelul de mai jos cu date despre cele două cântece:
Semne de prelungire Semne de prescurtare
Măsură Tempo Nuanțe Impresii
a duratelor a piesei

* Se pronunță evenu șalom alehem.

95
RECAPITULARE FINALĂ

EVALUARE FINALĂ
1. Stabilește valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a enunțurilor.  (5 × 4 p = 20 p)
a. Șaisprezecimea reprezintă o optime din doime.
b. O pătrime durează cât cinci șaisprezecimi.
c. Măsura de trei pătrimi are un accent.
d. Nota sol2 se scrie deasupra portativului.
e. O notă întreagă durează cât opt optimi.
f. Punctul prelungește durata unei note cu jumătate din valoarea acesteia.
Exemplu: Enunțul de la litera c este adevărat.
2. Scrie pe caiet gama Do Major și gama la minor.  (4 × 4 p = 16 p)

3. Găsește patru diferențe între cele două portative și stabilește care este varianta corectă. (4 × 5 p = 20 p)

Exemplu: Ultima durată din prima măsură a portativului al doilea trebuie să fie optime.
4. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.
Descoperă cuvântul aflat pe verticală.  (6 × 3 p = 18 p)

1 V O L T A 1. Arată că repetarea este diferită în finalul ei.

2 2. Exerciții de încălzire a vocii.
3 3. Termen care arată că piesa se execută iute, vioi.
4 4. Termen care arată că piesa se execută potrivit.
5 5. Instrument de suflat prevăzut cu clape.
6 6. Termen care arată creșterea treptată a intensității.
7 7. Sora flautului.

VERTICAL: Numele compozitorului care a scris concertele din ciclul Anotimpurile.

5. Intonează un cântec care ți-a plăcut mult, învățat la ora de Educație muzicală în acest
an școlar și acompaniază-te cu instrumentul preferat. Respectă termenii de mișcare
și de nuanță potriviți. (16 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul anului școlar. Citește cu atenție fiecare comportament

din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După com-
pletare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

96
Manualul este prezentat în variantă
tipărită și în variantă digitală.
Varianta digitală are un conținut
similar celei tipărite.
În plus, cuprinde o serie de activități
multimedia interactive de învățare
(exerciții interactive, jocuri educaționale,
animații, filme, simulări).

Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă.

Seneca, filosof roman

ISBN 978-606-33-9170-5