"\
. Lr.L
84/ALCHIMIE
sdvir$it; cuvinlele c6lt-bheoch,
din irlondezo modernd, core in-
seomnd, literol. ceora de olbine,
desemneozd, de osemeneo,
perfecliuneo). Simbolismul olbi-
nei evocd. deci, lo celli, co si
oiureo, noliunile de inlelepciu-
ne $i de nemurire o sufletului
(CHAB, 857 si urm.; REVC, 47,
r 64- I 65).
Ansomblul tr6sdturilor impru-
muiote tuturor troditiilor cullu-
role denotd foptul cd, pretutin-
denl, olbino opore co fiind in-
zestrot6 cu o nolurd orzdtoore.
co o flintd de foc. Albinele sint
o intruchipore o preoteselor
Templului, o prorocilelor. o su-
fletelor curote ole iniliolilor. o
Spiritului gi o Logosului. Albino
purificd prin foc $i hroneste prin
intermediul mierii; cu ocul orde.
ior cu strdlucirec ei Iumineozo.
in plon sociol, esie un simbol ol
stdpinului ordinii $i prosperitolii,
ol regelui sou impdrotului gi, nu
moi putln. ol elcnului rozboinic Si
ol curojului. Eo se inrude$te cu
eroii civilizotori, core inti'oneozo
ormonio prin inlelepciune Si prin
sobie.
AICHIMIE
@ru'
ot{i.o.e. our. Totu$i. odevdroful lel
ol olchimistilcr nu este de o pro-
duce our metolic pentru proprio
imbogofire ori. co in Chino, our
de botlt, ccre es^te socotit elixir
de violo lungd. lnlr-oilevdr. ol-
chimio nu conslituie. lo nici un
nivel, o prechimie, ci o operglie
simbolico. Et ou crdlTlT{iiJuo
r)E-6Fr-rext chinezesc, ca eto vor
bo sa foco aur din pietre: nu es-
fe oore os/o o obsurditote? O-
perotiuneo esle posibilo, rds-
punde guru-ul Nogorjuno, prin
uitute Spidtytlc,,dor o oslfel de
pu-Iere (slddhl) nu poote fi nici-
- odold considerotd co un scop
'i,LJ"--tLuLc w L( + WLh Lu.L" Mo ) er-cnr,atelas
b,
in sine. Aurul, spun textele vedl- Procticoreo olchimiel ne urm6 Sulf rosu. De t,
ce, inseomnd nemurire. 9l toc- sibilitoteo sd descoPerim in noi fopl esle vorbo: o) de o oting-e
moi spre osto tinde singuro insinB un sPoliu de formd iden- centrul lumii sou storeo edsnicd;
tronsmutore reold: ceo o indivi- tlc'A:fpCff6la-iirffili Pe de oltd b) de o leit din cosmos, de-o
auoliT6fii" unfonii. 516' spus ctor riel6ffididldGsle*inchis i n lungul oxel lumli sl de o ojung-e
lo -stdri suProomonesti (EtlF.
oo
ddsprdlm Xiong cd e$ecul lui in creuzet, osg3um oul lumii sou
incercoreo de o obline our s-o E m. 8il6a1-dea!$p-oLLd.-in-P e
- s ORIF, GUED, GUET, GUES, KALT,
dotorot lipsei sole de pregdtire tero cosrnico. Topireo ingredien- ---oii
LECC).
spirituold. Li ZhooJun nu conce- tdi6iin creuzet simbolizeozo in- oft punct de vedere,?\
pe reugito f0r6 intervenlio divi- tr-odevdr, otit in Chino, cit si in chimio simbolizeozd evolulio inL
nd: el compord izbindo finold Occident, reintoorcereo lqagn- sogi o omulul de lo o store lo co- [
cu coutoreo lnsulelor Nemurito- d if e re nrie redr-trrtffi-6'rdt61d-$i'r - re oEtfomin6 mqferio. lo o store \
rilor. Docd; prinlr-o polorizore p@ri- soi'rituotdi3'tiEonsformi metolele \
tordiv6, chinezii foc deosebireo @Des- ih our ioS6sm6'i'atonsforml o.--l
intre olchimio lnternd (neldon) chiz'6'T0?6-46-sus o othonor-ului rftul-iniplrit p.!r. I nlr-odevor' oI-
$l olchimio externd (woldqn) - este osemuito cu ceo core strd- chimio lmplicd o cunooslere o
ceo de-o douo fiind door sim- punge in mod simbolic cre$tetul molerlei; moi Pulin o gtiinlo cit o
bolul primei -, si|lgg[stiqo ei cooului (Brohmorondhro) Prin cunoottere. Eo se oPlicd moi
o-
esle el(.p-tusd cu cloritote in Oc-.--. .ore se efectueozd iesireo din les metolelor, urmind o tizico
6.i6[qn-f do cntre Angelus Silesius' - |
cosmos, sou Prin core, ofirmd simbolic6 dintreochii cele moi de-
Plumbul se oreschimbo in our si !
.nozatdul dispore ctnd, tmpreu- i chinezii, iese embrionul, in Pro- concortonte in sovontului'
olchimio
cesul sdu de reintoorcere in Vid Alchlmio moteriolO $i
Elementele Morii OPere sin\ spirituold presLlpun o cunoostere
schimbot in Dumnezeu de cotre i
in Occident. sulful si mercurulU o se principiilor de ordin trodilionol
insupi Dumnezeu (...) CQcl lnimo \ mult moi rnuli Pe o
esle oc.eeo. cote-.se .yaas_A \ focul si oPo, octivitoteo 9i Posi-f $i bozeozd
vitoteo, influenlele cere$ti si tqr/ ieorie o proportiilor si o reloliilol
tn ourul cel mat ltn: ltsus Hnslos \ restle, ol cdror echilibru Produ- decit pe o onolizd cu odevdrot
sou n1tul dUfi:n€ZeleSC Sini P.t- \ ce sarea. in olchimio internd o tizico-chimic6, biologicd sou fi-
tro@.t'tncturd. / looislilor core. Pore-se, imPru- iosofico o elementelor Puse in
clL-J6ZJ6-6cesteo, pe Lin plcin -*' mutd mult de lo tontrism, oceste relolie. Limbojul $i simbolico. iogico sinl
mai omplu, simbolismul -olchimiei elemente sint Chl Si Jlng, suflul pentru eo de noturd smaragdino
se situeozd pe plonul cosmolo- Foimooso Tobello
gic, Cele doud foze de coogu- $i esento, iot foc si oPd (Foc a.l
Spiritutui, APo semino/o. duPd enuntd, intr-un siil exirem de olq
er-
lore si de dizolvore corespund cum se sPune in Trofotul desPre metic. oxiomele Primordiole
cu cele ole ritmului universol: Flacrea de Aur). Ele sint repre- olchimiei. Ele pot fi oslfel
rezu-r
kolpo 9i proloyo. involulie - e- zentote Prin trigromele Ll si Kon mote: foofe o?ozitiile se otdo4
volulie. inspirolie - expirolie. din Yfing (foc $i opo). dor influ- neozo in functie de oPoziti\o'
tendinlele olternolive tomos $i enlote si de Slon $l Kun, core f und o me ntalo rnosc uti n' f e mi nin : I
soltvo. Alchimio esle considero- reuni-l
to co o idrgire ti co o occelero- sint perfecliuni - oclivo si posivo Moreo OPero inseomnd
(Cerul si Pomintul ). tea elementului moscuiin, sulful.\
re o generdrii nofurole: ocliuneo
EtoPele esentiole ole Morii O- cu elementul feminin' metcutul'\
propriu-zis sexuolo o sg[Slil]-6sil:- nere sint:iloera ..in alb (olbedol Toli outorii inmulfesc comPato- |
i:,ff=ffi
,-l.t
-..-#
esle ceo core
plq---co-ercIrruur tiite iuote din timbaiut unirii Si ol
procreeozd minereurile in motri- generarii (BURS. 28). Dor Tobel'
ceo terestrd; dor tot oici ore loc Ie corespund cu micile 9i morile i-o... nu se morginegte door lo
tronsmutolio: pdmintul este un mistere. dor si cu inflorireo Florii sexologie: oceosto serve$te cu-
creuzet in core minereurile o- de Aur chineze $i cu ie$ireo din noosteiii door co suportcele simbolic'
jung lent lo moturitote, in core
cu dobindireo stdrilor Uno dln Procticile moi
bronzul se tronsformd in our. De Embrion, ero cu-
de Om odevorot (zhonren) $i de interesonte ole olchimiei
oltfel, cuptorul olchimistului ore mediu sub nu-
oceeogi formo (de clepsidro) co Om tronscendent (henren): Orn noscutd in evulregalo,
Si munlele Kunlun, centrul lumii,
primordiol $i Om universol, Potri- mele de Arfa tehnico
vit izoterismului islomic, core il mult comentotd de Serge Hutin'
sou co tigvo, imogine o lumii.
considerd. Pe de oltd Porte, Pe Pornind de lo ideeo unei dec6-
 deri o fllnlelor din notu16, Moreo copii... intr-odevor, inmultireo te poote l6so prodo celor
Operd $upremd (Opero rfililied, moi
ermetico, oblinuto cu ojutorul cumplite pedepse.
\!taL-99!9o Ab*sotu- solve et coogulo, pe core om Pietrei, este conformo cu in- Plingefi, blinzi olcioni, o,
puteo s-o troducem prin purifico demnul Cresteti si vd ?nmullifi voi, sfinte pasori,
gl intregegte. Eo se oplicd otit din Focereo (Robert Ambeloin, Lui lhetis scumpe posori,
evoluliei lumii obiective, c?t
folo ln umbro cotedrolelor, in TEIR, blinzi olcioni, plingeli...
ri Absolu- evolullei lumii subiective, ceo o$i 2r3). (Rno16 ch6nier)
ei persoonei pe cole de o se per- Nigte legende tirzii ou osimilot
fecliono. legendo Alcyonei celei o lui lsis;
tglq!9?,tlgbyia"_sd-nrJco ta o tnterpretoreo olchimico foto_ ArcION
vtoto rplsWW -.ex- seste-simooiu-r.it.-;;;;iiii,i Ib", femeio zboord strobdtind voz-
tirporeo radocinitor pq;otutui,, riniotl co pe;i;i" ;;H, ;.]-.,trr'o Specie de pescdrug, introtd in duhul, pe deosupro mdrilor, in
oyW J"i.lp"ri sensut oscuns ot bos- legendd si devenit6 simbol. Pes- cdutoreo sotului ei. fiul Luceo-
ptoi'lE767[iiffi-Ti
olos- cu iiico
creclincios si cu frico luti
ltti motar
meror. tananr{atnr
regenderor ci -i+.,-ir^-
cdru$ sou goelond. Sou pos6re fdrului de dimineold, tot o9o
mituriror, ._
Dumnffi ;"-,;;; discerne 9idromo fobuloosd, Irumoosd gi melonco- cum Osiris ero soorele-rdsore. O-
Tn
nein_ lic6. Potrivit unei legende gre- vidius descrie ?ntilnireo sootei,
\. ^ cetotelor tronsformdri ole sufle- cegtl, Alcyone, fiico lui Eol, rege- preschimbote in posdre, cu co-
\5j]tY operolii pe c.ore trebuie tului Si destinul creotiei. toto un
so re ,rErprerur,
JU inrerpretom tot
rQr in mod stm-
rn moo sim- exemplu
exempru corocterislic
le vinturilor, s-o insolil cu Ceyx, dovrul bdrbotului ei purtot de
corocteristic ol
or ocesiei
ocesrei fiul Luceofdrului de dimineotd. voluri in niste iermeni core o-
bolic, conform nivelelor lo core forme' olchi-lrl!cg-Jl int"rprltarii,
se reotizeoz6 tronsformdrile sou Atbd-@,Zdi;a;*:;iiJ'- nnaro Fericireo lor este otit de desd- mintesc de mitul egipteon (Ovi-
tronsmutdrite. stdteou to bozo ,o6ia i.Eii"ia. ,iirl a" or,. virSitd, incit ojung sd se com- dius. Metomortoze. lI. vv.732-
octivitdtii otchimistutui: pore cu Zeus si Hero pi, din o- 7 43)
Cei $opte pitici soff,nimi (din
Eyllgg_ cuvintut ceostd pricind, otrog osuprd-le Spoimo pe core o inspird ele-
re#-ig!E9+.[li: _{etu6i6q---liri gioris cu.
-'' r)p,l!g94c moj-r9roi]@Eer noo$tere) grecesc
\ -
intdtiseoio moter;o
rdzbunoreo zeilor. Sint preschim- mentele dezlonluite, conjugind
boli in pdsori. ior cuiburile lor. violenlo vinturilor cu ceo o vo-
- t-,ggl-=!gaJ_l]y"rsotd. o noud minerotd in cete sapte pi€iifrldr.i
soilorlicorCJrffn()tmente o noud ole sole (cele gopte mbtot").-Fi- conslruite lo morgineo mdrii. lurilor, vo suprovielui insd me-
combinolie. sub imperiul fiinlei ecare pitic are,, de sint fdrd incelore distruse de to- reu. Confesiuneo Acyonei, ?n-
celei moi pure,lo niverur ocestei terur ptanetei coreoltfer, coroc_ lozuri (GRID). Aceosto or fi origi- fioroto, dor sedusd porcd de
iiinfe noi, our sou Dumnezeu. A6:.Moroconosur esfe irsoturnicn,dominct. neo lipdtului lor linguitor. Zeus. mdreolo inversunore o elemen-
dou-o operolie se moi numeste(-.prostulut este tunoi, vislut err" insd, fiindu-i mild de ei. imblin- lelor dezldntuite. orotd limpede
incd volotilizore, subrimore (nu venusron etc. Dar Morocinosur, zegfe moreo de doud ori pe on, ce se ofld in miezul simbolismu-
in sensul onolitic modern), com- soturnionul, este cei,l ior"-rara" cite topte zile. inointe Si dupd lui oceslei posori otit de drogi
bustie, incinerore etc. Alli outori cele moi mutte servicii -giuputui solstifiul de iornd. ln r6gozul o- romonticilor: Mo ingrozegte mo-
ceslei ocolmii, olcionul i9i clo- teo $i imogineo tristo o marii...
, considerd c6..procesul de trons- si core pile so-r scooto"din in-
cegte oudle. Din ocest motiv. o De indoto ce vinturile dezlantui-
t lgmg-e-qonline gose operolii: curcoturd. cind este cozut. Al_ devenit un simbol ol pdcii 9i ol te s-ou ogternut peste more, ni-
.,,ffi ffi
Y#h', itjl
_.
oZ,ii
'i{
a
i, u,[1- .7,2'r""iii,i "#"::" ",':: i :' 3 f,Z.,i
i "Ji, l?J I
o'i nte ro r. re d u ce
primor ot moteriei; ta
a, :,k' : { :.L',
i 1 J,-oZ,' ZZ
lihnei. Al unei pdci, insd, de co- mic nu le e oprit; nici pominful
re trebuie sd te zoregti so profiti, nu scopo de sub putereo lor,
cdcl este de scurtd durold. nici volurile. Chior $i norii cerului
.r1,JrLI1#!Sqt
( putfeto ctid\'co re se po rd ete. l . m a. 2 Jp i
""'' bor, pinct lo ur
s_o omoore.
Pdsdri ole mdril. inchinote lui ii toscolesc ,l scol focuri ro$ii din
1.-rnerrtete--e6lcinote. pE-fe_1.-, X)a'Jpo ce o mu$cot *; ; ; ; ; ;"" ;Z ri ; Ihetis - divinitote morind, uno oprigele ciocniti. Cu cit moi
""
din morut o
tolo tor disporilie; tinoro Feciooro se vo mo_ dintre Nereide - odrosle ole vin- mult le cunosc - coci le cunosc
core corespunde €,r*i:SZgvilfrd,ttit,
cu-loiil olbe.._Jito cu printut visurilor sote, ci,e tului $l ole soorelui de dimineo- Si odeseo le-am vozut in cosa
::9,," !{]?"f#qLin e,,!rurvintregime este tindr si frumos. eceit-iat- 16, olcionii oporlin otit cerului, parintesco pe cind erom micd -
!!!{f!of}at![!a9e
)*:-?*=::." urmotd uc de rtunlus
Frurnos ne ne apale
opate co
co Mgrcualilo:
tr,rE?Eri.Ti]6:
cit 9i oceonelor, otil oerului, cit cu otit socot cd sinl moi de te-
r regniugorjD -{:_::.:j,F, Sl opelor. in ocest sens, ei sim-
?Y*9_?rP c-o-.6
) optuse.
g9Je.qpgogg- ry
c-o.tr-9qeqp.uog9. jy solmree]rru.da-om5otnrtli fr-et
solffre-a-sno.da-om6otnrtar
66i e te mEti6t6r 1, p u,' al,- i iiZOarJ' iitZ' Z' i., Ma1
muf. (Ovidius, ibid., vv.427-A38.
bolizeozd o fecunditole deopo- trod. Dovid Popescu).
ryio coexistenlo__pglaie+*e
u-iifr
\onenfd'fifiefele- d felei'sl L tru
_o trivd spirituold gi moteriold. ome-
controriilor; in fine(iuiiiiqglggJ putuir;-gi din-taniieo- oi"rt,1j ninlotd insd de pizmo zeilor si o AI,COOL
Mlsr,-
10 -iiiiui
core corespunde outuhri;t0l-oo- cw cv: fecrodio elementelor. Pericolul pe core il
reo soorelui. ptenitudine..f cu evocd este ocelo ol mullumirii Alcoolul irrfopluie$ie siniezo
Atba:do:,id.plaa,l'r""r""')ost"
liin_ conctu)io
lei, coldurd si lumin6. Dif$ritele tufuror-bosmelor: et
de sine, ol outootrlbuirii unei fe- opei Si o focului. Potrivit formuld-
sisteme de operolii, moiJ ,mutt ou ir:ati fe,icili $i ou ovut multi riciri core nu poote veni decit rilor lul Bochelord. el este opo
de sus. Aceostd orbire in fericire de foc. Esle o opd core orde
(L'
I I2IPTUMB
closd ogricolo (fecunditote). plu-
gul se impdrtdse$te oslfel din
simbolismul inceputurilor lumii,
de deschidere o unei brozde.
Vorbind despre convertireo
popoorelor. profetul lsoio (2, 4)
scrie: Prefoce-vor sobiile in fiore
de pluguri $i loncile lor in securi.
Nici un neom nu vo moi ridico
sobio impotrivo altuio ti nu-ti
vor moi foce rozboale. Acest
posoj din lsoio este odeseo re-
luot $i interpretot de Porinfii
Bisericii gi in speciol de lreneu,
core dovedegte prin ele spiritul
pognic ol cregtinilor in trotolul
sdu lmpotrivo ereticilor (4, 34).
El precizeozd intr-un fel moi ritos
sensul ocestui text, spun?nd: Coci
insu$i Domnul Dumnezeul nostru
este ocelo core o focut plugul Si
a odus secero : ceeo ce teprc-
zinto primo insominlore focutd
de om, modelot in chipul lui A-
dom, $i in ultimo instanto sece-
ri$ul prin Cuvint. Din couzo a-
ceosto. ocelo core uneo ince-
puful cu sfir$itul tl este Stopinul
unuio Si-ol celuilalt, o focut lo
sfirSlf pi plugul. lemn unit cu fier,
$i-o roscolit osttel pomintul : in-
tr-odevdr, Cuvintul Solid, unit cu
timpul ostfel fixat, o curotit po-
$i
mintul inculf.
in lrodiliiie iudoico $i cres-
tino, plugul este un simbol ol
creoliei Si ol crucii. Lemnul Si fie-
rul plugului simbolizeozo unireo
intru Hristos o celor doud noturi.
Plugul este de osemeneo un
simbol folic. S-o vdzut core esie
simbolismul plugului core, in
gindireo primitivd. inseomnd to-
todoto o oro $i o fecundo;
corus novolls (cornovol) ol sor-
botorilor de primovord ero une-
ori reprezentot in Evul Mediu
printr-un plug (JUNM, 265).
Plugul gi stilul simbolizeozd de
osemeneo strodonio scriiiorului.
lsidor din Sevillo compord stilul
cu plugul. El foce oluzie lo cei
vechi core-$i trosou liniile pre-
cum un plugor brozdele. Pogino
olbd este comporola cu un
cimp core n-o suferit incd de
pe urmo fierului plugului. Scrii-
torii din Evul Mediu utilizeozd
odeseo ocest sens slmbolic.
PLUMB
Simbol ol greutdlii (corpo-
role) $i ol individuolitdiii inoto-
cobile. Metol ce atirna greu, el
este otribuit, prin trodifie, zeului
seporotor Saturn (delimitoreo).
De oceeo, pentru o tronsmuto
plumbul in our, olchimi$tll cou-
tou simbolic so se delogeze de
limitorile individuole, pentru o o-
tinge volorile colective $i univer-
so/e (VlRl, 175)
Dupd Porocelsus. plumbul or
ti opo futuror melolelor,., Doco
olchimigtil ar cunoa$te tot ce
contine Soturn, ei or renunto lo
orice oltd moterie pentru o lucro
numoi cu aceosto (PERD, 390).
Ar ti materio Operei ojunse lo
negru: plumbul olb or puteo fi
idenlificot cu mercurul ermetic.
Ar simbolizo moterio, in mdsuro
in core oceosto este impregno-
td de puteri splrituole, Si posibi-
liioteo tronsmutdrii proprietd-
lilor unui corp ln cele ole unul
oltul, precum 9i o proprietdfilor
generole ole moteriei in colitoli
ole spiritului. Plumbul simboli-
zeozd bozo ceo moi modestd
de lo core poote porni o evo-
lulie oscendentd.
PLUTON
Aceosld ploneto intruchi-
peozd ?n ostrologie forlo ce do-
mind morile mutolii ole erelor
geologice Si speciilor, profunzi-
mile moteriei, lumeo otomico.
loserul, cucerireo spoliului cos-
mic $i chirurgio inimii. Pluton esle
simbolul reconstituirii rodicole,
pe lemeiuri noi, dupd elimino-
 I 92lSATIRA
esfe un alt nume dot lui Soturn,
co principiu ol moteriolizarii Spi'
rifutui, o ocelui Spirit care invo'
lueozo, alunecind insPre mote'
rie, coderea lui Lucifer, Purtoto'
rul de lumina... Mitul lui Soton
rezumo intreoga Problemo o
ceeo ce numim si consider1m a
fi roul core nu este oltcevo de'
cit un monstru nePtunion. Exis'
tenlo lui, ce depinde in intre-
gime de ignoranfo oomenilor, nu
reprezinto decit o deviere de lo
Lumino primordiolo core, info'
guroto in Moterie, involuito de
inluneric si reflectoto in dezor'
dineo con$tiinfei omenesti, tinde
in mod constont so se moni-
feste. Deviereo oceosto, Prin su'
ferintele pe core le ontreneoza,
poofe so devino totuSi coleo prin
cote se recunootf e ierarhio
odevoroto o volorilor $i punctul
de ptecore ol tronsmuforii con'
$tiinfei core devine oPoi co'
pobilo sa reflecte cu Puritate
Lumina originolo (SENZ. 3,l5 n,
417),
Lo cothori, Soton este ciemiur-
gul, creotorul lumii. El este ocelo
core li se oroto 9i le vorbegte Pro-
felilor; Dumnezeu cel bun Pe
core nici o privire nu-l poote ve-
i
deo. Existd, ford indoiolo. roPor-
turi intre gindireo oscelilor evrei
din secolul ol Xll-leo si doctrino
cothord, intre oceeo din Catteo
Bohir. in legoturo cu rolul cos-
mic ol lui Soton, precum $i intre
demonologio cobolisticd oceeo
gi
o cothorilor privitoore lo femeile
pe core le-o ovut Soton. Este
vorbo moi oles de Lilith, pe core
trodiiio ne-o prezintd drept solio
lui Soton. ln pofido unor contoc-
te inevitobile. sovonfii evrei din
Provence erou con9tienti de Pro-
poslio core-i despdrleo de co-
thori, privitoore lo demoni gi lo
oceostd lume reo core nu Poote
fi decit creolio lui Soton (SCHK,
250 si urm.) (v. si LILITH).
SATIR^[,
Lo egipteni. soliro ridiculizo
gesturile oomenilor ovind diver-
se meserii, de lo scrib $i birocrot
pind lo brutori, cizmori, fierori
etc. De pildd, bruforul nu este
preocupot decit de coocete;
cind isi pune piinile lo copt,
copul lui inlro in interiorul cuP'
torului Si fiul lui il tine cu toota
putereo de picioore: doco-l sco-
po din miini, se rostogoleste Pi-
nd in fundul cuptorului (POSD,
2t0). Sotiro egipteono o mese-
riilor nu puteo so nu-i insPire Pe
outorii Bibliei ebroice. Celebrul
exemplu din Eclesiosticul (38, 2,
4 $i urm.) inceorcd sd orole co
meseriile monuole, indispensobile
societdlii, otrog spiritul ce se lo-
so obsorbit de grijile moteriole,
in vreme ce door limpul liber e
dototor de intelepciune :
intetepciuneo scribului Pe
incet se ciStigo
gi cel care nu io ominte ptea
mult la gri)ile vielii se vo
intelepli...
Toti oce$tia intru miinile lor
nodajduiesc
Si fiecore in me$te$ugul lui
este intelegotor.
Forq de oce$tio nu se zide$te
cetoteo...
Dar lo odunore nu vor lrece
mr:l sus ;
$i o$ezomintul judecotii nu
este pentru ei
Si in pilde nu se vor pricePe.
Ci ei intoresc zidurile
veocului
Altfel este cel core
inchino sufletul sou
$i cugeto in legea Celui
Preoinolt.
infe le pciun e o tutu ro r c e lo r
de demult o vo cerceto
inleteptul 5i in proroci se vo
indeletnici.
G ro iurile b orb olil o r ce lo r
vestili le vo pdzi
9i vo sttobote cuvintele cele
pline de tilc.
(38-39)
Soiiro ce opore oici este de
inspirolie morold si sociolo si iz-
vordste dinlr-o conceplie foorte
oristocroticd 5i socerdotolo des-
pre inlelepciune.
in lumeo cellilor, sotlro se
incorco de un olt gen de
forlo. Eo este o incontolie mu-
zicolo moi degrobd decit un
cint propriu-zis pe core poetul
(sou druidul) irlondez il in-
dreopto impotrivo oricui, cel
moi odeseo impotrivo unui
rege core i-o refuzot cele Pe
core i le-o ceruf . Ef ectul o-
proope outomot pe core-l
provoocd sotiro. chior docd nu
e justificotd. or fi fost. duPd
toote textele, oporilio o trei
tumori pe chipul victimei. A-
ceosto din urmo se oflo otunci
in siiuolio fie de o muri de
ru$ine. fie de o-9i pordsi
funclio, defectul lizic ovind
drept consecinld descolifico-
reo. Dor Si in cozul in core nu
este otins fizic. treburile re-
gelui fomoire Bres inceP sd
meorgd foorte prost dintr-o
dctd pentru co fllld-ul (poetul)
Coirpre pe core l-o primit cu
zgircenie o compus o sotird
impotrivo lui. Luoine, solio
(sou concubino) regelui din
Ulster Conchobor moore de ru-
gine pentru co druidul Aithirne
Si fiii soi ou rostit impotrivo ei o
incontotie supremd (glom
dlclnn), core o fdcut so-i
opord trei bube pe obroz
(Rusine, Oprobriu $i Urilenie)
pentru cd eo o refuzot sd le
ocorde fovorurile sole. Numele
speciolistului in incontolie,
colnte, se inrudeste cu ocelo
de cintec si de plingere. dor
oceosto din urmd se oflo
intr-odevor lo dispozilio oricd-
rei close socerdotole, o corei
putere mogico-rdzboinicd o
SATURN/ I93
reprezinto (OGAC. 16, A41-446:
17,143-144).
SATURN
Zeul Soturn din mitologio
romono nu se identifico cu zeul
Kronos (Cronos), divinitoteo gre-
cilor, contror unor interpretdri pri-
pite, core nu sint corecte decit
pentru o epocd moi tirzie. Aso-
ciereo lui cu regele lonus core
l-or fi oddpostit lo Romo, in Lo-
tium, e legotd de omintireo vir-
stei de our : in ocesf coz il
simbolizeozo pe eroul civilizotor
si indeosebi pe ocelo core-i in-
vold pe oomeni s6 cultive pd-
miniul. Cu ocozio sdrlcdtorilor core-i
erou consocrote, Soturnoliile, ro-
poriurile sociole erou rdsturnote,
slujitorii comondou 9i porunceou
stdpinilor lor core-si serveou sclo-
vii lo moso. Reprezento oceostd
rdsturnore de roluri omintireo in-
tunecotd o foptului c6 Soturn tsi
detronose totol, pe Uronos, inoin-
te so fie detronot lo rindul sdu
de fiul lui, Zeus sou lupiter ?
Asemeneo ceremonii n-or puteo
fi interprelote pe direcfio psiho-
nolitico o complexului lui CECip :
suprimoreo zeului, o pdrintelui, o
siopinului, o moestrului ?
in timpul Soturnoliilor, pentru
o scurtd perioodd, poporul ii fo-
ceo pe stopinii sdi sd suporte
soorto pe core ocegtio o im-
puseserd pdrintilor lor, soorto pe
core Soturn i-o rezervose chior
propriului sdu pdrinte.
Lo sumerieni si bobilonieni.
: Soturn este ostrul justiliei si ol
dreptului (DHOB. p. 94). Vom
regosi oici sensul pe core-l vo
oveo lo Romo in perioodo
primitivo. in oporenlo vo fi
legot de funcfiile sole solore,
de fertilitote, de conducereo
Si protejoreo continuitolii ?n
succesiuneo regnurilor, pre-
cum Sl o onotimpurilor.
 I9.t/SAGEATA
in gindireo hermeiicilor, din
perspectivo chimi$tilor obignuili,
comuni, vulgori, Soturn inseom-
no plumbul. Dor pentru filozofii
hermetici, el este culooreo neo-
gro, oceeo o moteriei in disolu-
lie si puirefoclie ; ori cuPrul o-
bi$nuit, cel dintii dintre metole ;
sou vitriolul ozoic ol lui RoYmond
Lulle core desporte sou sePord
metolele unele de oltele (PERD).
Toote imoginile ne indicd o func-
lie seporotoore, reqrezentind ?n
egolo mosurd un sfirgit $i un in-
ceput, oprireo unui ciclu $l ince-
putul unui nou ciclu, occentul
fiind pus moi degrobo Pe o ruP-
turd sou pe frinoreo unui Proces
in evolulie.
in ostrologie, Soturn intruchi-
peozd principiul concentrdrii, ol
controctiei, ol fixdrii, ol conden-
s6rii si inerliei. insumind toote o-
cesteo, el reprezintd o forld ce
ore tendinlo de o crislolizo, de
o fixo intr-o store rigidd lucrurile
existente, opunindu-se ostfel ori-
corei schimbdri. Numele de Mo'
rele Malefic i-o fost otribuit Pe
buno dreptote, cdci el simboli-
zeozd obslocolele de orice nolu-
ro, opririle. corenlo, ghinionul, ne-
putinlo, porolizio. Porteo ceo bu-
no o influxului sdu ii conferd co-
pociioteo unei Pdtrunderi o-
dinci, in urmo unor indelungi e-
forturi de reflectore si corespun-
de fidelitolii, constontei, Stiinlei.
renunldrii. costitolii si religiei. Cele
doud pozilii ole lui Soturn - din
Copricorn Si din Vdrsdtor - sint
opuse celor unde se ofld stelele,
deci se op^un luminii gi bucuriei
existenlei. In orgonism, el influ-
enleozd sistemul osos.
Soturn este Ploneto moleficd
o ostrologilor o cdrei tristd $i
plopind6 lumind o fost, de lo in-
ceputul timpurilor, simbolul ce
evoco durerile Si incercorile vie-
iii. Alegoriile il reprezintd ovind
i
\r,
i
I
trdsdturile funebre ole unui sche-
let core minuie$te o secero. in
zono ceo moi odincd o funcliei
biologice si psihologice Pe core
o simbolizeozd Soturn, descoPe-
rim intr-odevdr un fenomen de
detogore : serio incercdrilor de
seporore core se inldntuie de-o
lungui istoriei fiinlei omene$ti,
incepind cu rupereo cordonului
ombilicol ol noului noscut si Pi-
nd lo ultimo store o bdtrinului,
trecind prin diferitele trePte de
obondon, renunfdri $i socrificii lo
core ne obligo vioto. De-o lun-
gul ocestui proces, Soturn ore
misiuneo de o ne elibero din in-
chisooreo lountricd o ProPriei
noostre condilii onimolice $i de
leg6turile noostre pdminte$ti. e-
liberindu-ne lotodotd de lonlu-
rile vielii instinctive si de posiu-
nile ei. in sensul ocesto, el rePre-
zinld putereo unei frine Profi-
tobile pentru spirit 9i este moreo
pirghie o vielii intelectuole. mo-
role 9i spirituole. Complexul sotur-
nion reprezintd refuzul de o Pier-
de ceeo ce te-o legot in diver-
se etope succesive de viold, de
lo fixoreo cristolizotd in coPi-
l6rie, dupo inldrcore 9i diferitele
situolii de frustrore ofectivd, mer-
gind pind lo oceo exocerbore
o ldcomiei sub diversele ei for-
me (bulimie. eruditie...), f6cind
sd se intilneosc6 ospeclul coni-
bolic ol mitului cu temo lui Cro-
nos devorindu-$i fiii. Ceololtd ipos-
tozd o ocestui lonus ne orotd
imogineo opus6 o unei deto$ori
exceslve sub diferitele ei osPec-
te, ce merg de lo estomPoreo
eu-lui, de lo desistoreo sou re-
trogereo ego-ului pind lo insen-
sibilitote, roceol6, renunforeo du-
sd pind lo limito permiso. melon-
colio si refuzul de o troi.
sAcua,rA
Co uneoltd $i nu door in co-
litote de semn, sdgeolo este
simbolul pafrunderii, al deschi- intuifiei fulguronte. in trodiiiq e
derii. Sogeata simbolizeozo Si ropeond, s6geoio, sogltto, ore
gindul core aduce lunina
gonul creatar core deschide pen-
tru o fecundo, co{e dedubleoza
pentru a permite o sintezq...
este de asemenea firul de lumi-
nd core lumineozo un spoliu Tn-
chis, pentru cd ocesfa a fosl des-
chis. Esle rozo de soare, Si eo
element care fecundeaz.o Si care
seporo imoginile (VlRl. i94).
Asemeneo scorii, este gi un
simbol ol schimb,urilor dintre cer'
gi pdmint. Cu sensul ei
dent, este un olribut ol puterii
divine. co trdsnetul core pedep-
se$te, co rozo cie lumind sou
plooio care fertilizeozo. in Ve-
chiul Testoment, oorrrenii coi'e pot
fi folosili de Dumnezeu pentru
o-i executo operele sint numili
fli oi talbelor. ln sensul ei oscen-
dent. sogecto se lecrgo rJe sim-
bolul verticolitctii : eo sen-rnificd
reclitudinea aeri*nd o fraieclo-
riei sole core. sfiCind po{'tderea,
realizeozi in plan sirnbolic o e-
liberore cle sub jugu! condifiilat
fere.slre (CHAS. I62).
l11 e:te :i,r,
ggngrc:!, scgeoto
L.o!ul eenerul ct ccp;JS;;:i cc';,:e,
riilc! t:otr'ale ; c etiL,zrcre ina-
gincsra din concliiionarile dlstt:n
fei $i ale g;c:r'tdercbilitalii ; a cn-
!icipc'a r-,e';lr:lo ot.' ciJL'e,'iie c
uriui bt.ln ce nu pacfe fi cttit^,s
icH,s;, 324).
in opozitie cu furco sirEecicl
este ce,l r:tr;r r:ir'nerit* penlru o
simb,-:iitc tlispcrif its an'tb jvai{jt."}-
iei, proiecfir: d::dl;hlatd.. cbie c'
fit; ni -n t!ort,,.:- a ,'jlD.;l Lj ,c. !
!ct s!rict ivlPl. 6t) [c
ir',uri: Ji-
SAGEAIA/
Si or- ceecai rodocino cu verbul sogl
core inseomnd o percepe iute
de oceeo este simbolul invdl0
ropide, ior dubleto so este i
ocest coz rozo inslontonee, od
co fulgerul (DLJRS, 137).
Esie de oserneneo simbolt
dintelui. ol sulilei, ol virfului os
culit core-Si surprinde in zbor $
lo distonlo victimo pentru o c
ucide. Este invocotd co o zeiti
pentru o-i ocroti pe unii gi o-i lovi
Cescen- pe ollii :
E o -mb rocq p en ele vulturul ui,
mu$coturo-i de fioro
solbo.teca,
tinuta de arc
tiSneste indola ce-i doi
drumul.
Este Sogeala.".
Cr tii a- ne, Soge ofo d r eo pto.
Trupurile sa ne fie de piafrd.
...Zboard deporte, odato
porniic,
Suiilrr osculita de rugile
nocslre.
Du-'ie, izbe$te in du|mani,
5c nu-li scope nici unul.
(Rig Veda,6..75. VEDV. 216)
Sogeoto esto $i sirnboiul des-
iir'rulu! :
De-aceea-a9 vrea sd Sliu,
spre-rnbdrbcf ore,
cc-.ni scrie viitorul, coci
cind Sfii co vine, moi pufin te
(D<rnte, Pctradisul, Cirrtu;
XVi!. :5-27. irod. Elc Boeriu)
largeolo simDolizeozo si ntoor-
lilc sub;i5. ,'uiger*ftiore : Aproiic.
I
.ieu cj mcrr"iii fn !iiadc. i-o :ha-
.'rr.,.- Ct- ,a:i.,,'ti:t :, ;ie f,c lclr ...,.
,:iii iiri i.,r'-:u+.
j: r-r li i., jr]9ii: :il;,:; ir't I f: (;ei
1 t-.,t,r,,-
. . . -_.'.-'.,. )(--.r r-.;( ..':'=
t-iii,,:.i r-tii i i€. I iat.
.j rr, i:t-l.Ll.,rl)
j ;;-:i;i,;ri \.r';,i,{ I ,l!,!"riit