Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova

Academia de poliție «Ștefan cel Mare»

Facultatea Drept,administrație, ordine și securitatea publică

Catedra «DREPT PUBLIC, SECURITATEA A FRONTIEREI,

MIGRAȚIE ȘI AZIL»

Referat
Tema: Necesitatea și eficiența controlului exercitat asupra activității
Administrației publice

A elaborate: A verificat:
Studenta grupei DFT-224 Asistent universitar
Panicerscaia Albina Bejenari Valeria

Chișinău, 2023
Cuprins:
Introducera:..................................................................................................3
1.Esenta controlului administratiei publice..................................................4
2. Reglementari constitutionale privind controlul exercitat asupra
administratiei publice...................................................................................4
3.Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice. .4
4.Formele de control exercitat asupra administraţiei publice.....................6
Conclizia.......................................................................................................8
Bibliografia...................................................................................................9

2
Introducera:

Controlul statului este un fenomen complex cu multe aspecte și forme de

manifestare a acestuia. Se caracterizează ca o funcție a statului, una dintre ramurile
puterii de stat („puterea de control”), o formă independentă de activitate a statului.
Controlul de stat, având anumite trăsături, este considerat ca o funcție specială a
statului, exprimată în activitățile organelor de stat care vizează obținerea și analizarea
informațiilor despre procesele și fenomenele care au loc în societate, la stabilirea
încălcărilor și abaterilor de la prescripțiile normative și individuale, precum și
propunerea de cerințe pentru eliminarea încălcărilor relevate în scopul protejării
drepturilor și libertăților omului și cetățeanului, a sistemului constituțional și a
asigurării statului de drept.
Prin intermediul controlului se realizează un feedback de încredere, care face
posibilă identificarea rezultatelor influenței obiectului de control asupra celui de
control, a abaterilor de la deciziile de management, precum și a principiilor de
organizare și reglementare. Prin identificarea abaterilor și a cauzelor acestora,
controlul vă permite să determinați modalități de atingere a obiectivelor și de a
corecta calculele greșite sau încălcările în activitatea unei organizații controlate
(subdiviziune, angajat).
Controlul eficient este o condiție necesară pentru o putere puternică, cel mai
important mecanism de îmbunătățire a eficienței și eficacității administrației publice
la toate nivelurile și la toate nivelurile. Funcțiile de control din sistemul de
management predetermină în mare măsură implementarea cu succes a politicii socio-
economice.
Relevanța temei se datorează faptului că funcția de control este un atribut
indispensabil al fiecărei stări în orice stadiu al dezvoltării sale istorice. Necesitatea
obiectivă a controlului de stat a fost dovedită în mod convingător prin dezvoltarea
tuturor tipurilor și formelor de state. Acest proces se caracterizează printr-o
dependență directă a stabilității puterii statului de eficacitatea controlului statului.
Scopul principal al controlului de stat este asigurarea disciplinei executive de stat,
unitatea deciziei luate și executarea ei la timp și de înaltă calitate, prevenirea
eventualelor erori și încălcări în activitățile organelor controlate.

3
1.Esenta controlului administratiei publice
Termenul de control provine din franceza „contre-role” si inseamna document de
verificare fiscal.
Administratia publica reprezinta un sistem deversificat de organe care pot avea
structuri si forme de organizare diferite avind rolul de a coordona diferite sectoare in
cadrul unei colectivitati umane. Controlul are urmatoarele functii:

1. Functia de constatare
2. Functia preventiva care asigura evitarea abaterilor de la lege
3. Functia corectiva – cu ajutorul acestei functii sunt inlaturate cauzele care
genereaza aparitia abaterilor de la lege
4. Functia de sanctionare care consta in desfiintarea sau modificarea actelor
incheiate prin incalcarea legii precum si raspunderea celor ce se fac vinovatide
adoptarea sau emitarea actelor administrative ilegale.

2. Reglementari constitutionale privind controlul exercitat asupra

administratiei publice
Reglementarea constitutionala.

1. Controlul exercitat asupra administratiei publice centrale. Art. 81 (3) Constituia

RM. Art 89, art. 87 (1,2), art. 94, art. 86 (2), art.87 (2,3,4), art.104, 105, art.
101,106, art. 107, art. 53.
2. Controlul exercitat asupra administratiei publice locale: art.104, 105, art. 111 (6),
art. 53 (1).

3.Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice

Clasificarea formelor de control.
Destingem urmatoarele forme de control exercitat asupra administratiei publice:

1. Controlul parlamentar
2. Control administrativ
3. Control judiciar
4. Control exercitat de alte autoritati publice decit cele care lizeaza prerogativele
celor trei puteri clasice din stat
5. Controlul exercitat de societate civila asupra administratiei publice
Controlul parlamentar poate fi caracterizat printr-un sir de trasaturi care il
deosebesc de celelate forme de control exercitat asupra administratiei publice:
-parlamentul poate efectua controlul asupra tuturor organelor administratiei publice
centrale si locale indiferent de ierarhia lor
4
-c.p. cuprinde intreaga activitate executiva incluzind toate formele atit juridice cit si
nejuridice
-c.p. rezulta din principiile constitutionale si legale reprezentind o verificare de drept
asupra integii administratii
-c.p. este un control deplin deorece include atit legalitatea cit si oportunitatea
actiunilor si a masurilor de verificare
-c.p. este un control posterior deoarece este efectuat dupa adoptarea legii
-c.p. este un control direct, general si special
-c.p. nu reprezinta un control de plina jurisdictie deoarece parlamentul in urma
efectuarii controlului nu emite acte administrative prin care sa dispuna luarea
masurilor obligatorii.

Controlul administrativ este o forma de control infaptuita de insusi autoritatile

administratiei publice in cadrul aceluiasi sitem organizatoric si functional in limitele
competentei prevazute de lege. Aceasta forma de control este divizata in control
intern si control extern. Control administrativ intern este realizat de functionarii din
cadrul autoritatii publica si poarta un caracter general sau specializat. Controlul
general constituie rezultatul subordonarii ierarhice. In cazul controlului specializat
sunt numite persoane sau structuri care dispun de pregatire si calificare in domeniile
supuse controlului. Controlul extern este efectuat de organele administratie publice
ierarhic superioare si de organele administratiei publice de specialitate in cazul unui
control care vine din exterior. Controlul extern poate imbraca urmatoarele forme:
-controlul sanitar – efectuat de serviciile si subdiviziunile organului central de
medicina.
-control veterinar – efectuat de organele centrale de speialitate in domeniul medicinii
veterinare
-controlul vamal
-control financiar fiscal – efectuat de organele centrale in domeniul finantelor si
orgenele fiscale
-control ecologic
-control antiincendiar efectuat de servicii pompieri.

Controlul judiciar consta in controlul actelor si faptelor autoritatilor administratiei

publice ale serviciilor publice si ale functionarilor publici, iar unele cazuri mai rar si
de catre instantele de drept comun.

Controlul exercitat de alte organe decit cele ale puterilor clasice in stat. Potrivit
art.135 Constitutia RM, curtea constitutionala exercita la sesizare controlul decretelor
presedintelui RM a hotaririlor si ordonantelor guvernului precum si a tratatelor
internationale la care RM este parte.

5
 Control exercitat de societatea civila reprezinta principalul indiciu a unei societati
democratice respectiv organizatiile neguvernamentale care sunt inregistrate ca
persoane juridice pot apela in conditiile legii la instantele de contencios administrativ.
Respectiv art. 53 din Constitutie prevede ca acestea vor exercita un control direct
asupra organelor administratie publice.

4.Formele de control exercitat asupra administraţiei publice.

-Controlul administrativ

Controlul realizat de c&tre administrația publica asupra ei (i este consideratn

literatura de specialitate un tip aparte de control, ce poartă denumirea de
controladministrativ. Activitatea de autoreglare prin control 'n cadrul sistemului
administrației serealizează prin controlul intern exercitat 'n cadrul fiecărui organ
al administrației publice ( prin controlul extern care poate fi control ierarhic,
control de tutela administrative sau controlul exercitat prin urisdictiile
administrative speciale. Aceste forme de control prezinta importanța din punct de
vedere juridic deoarece fiecare dintre ele are legătură cu contenciosul
administrativ, denumit (icoloana vertebrală a dreptului administrativ, care pune 'n
mi(care controlul judecătoresc asupra legalității acțiunilor sistemului
administrației publice. trebuie subliniate ' particularitățile tehnice ale controlului
administrativcare se manifestă, în special, la controlul ierarhic .

-Controlul intern

In literatura de specialitate se considera ca principala forma de control pe care

administratia publica o realizeaza asupra ei insasi o reprezinta controlul
administrativ .Controlul administrativ intern se realizeaza de catre structuri
organizatorice si persoane din interiorul institutiilor publice controlate . Controlul
administrativ intern, ca o componenta a activitatii de conducere,consta in
verificarea activitatii subdiviziunilor organizatorice si a functionarilor unei
institutii din sistemul unei administratii publice, de catre organele colegialesau
unipersonale de conducere ,sau de catre functionarii de rang superior, cu
dreptspecial de control, din cadrul aceleiasi institutii administrative si luarea
masurilor necesare pentru inlaturarea deficientelor sau prevenirea producerii
acestora . Acest control este permanent si cuprinde intreaga activitate si toate
structurile componente ale institutiilor publice, urmarind legalitatea, eficienta,
legitimitatea sioportunitatea actiunilor administrative . Fiind executat de
functionari din interiorul institutiei controlate, aceasta formade control este, in
fapt ,un autocontrol , care poate fi declansat atat din oficiu, cu exercitarea
6
supraordonarii ierarhice, dar si pe baza unor scrisori sau reclamatiiformulate din
afara institutiei publice.Organizarea administratiei publice are la baza principiul
ierarhiei .In interiorulunei organizatii, aceasta se manifesta prin raporturile de
subordonare existenteintre diferite functii din cadrul institutiei . Asadar ,prin
ierarhie putem intelege, in cadrul unei institutii publice, raporturilede
subordonare existente intre diversi functionari care depind de acelasi sef ierarhic.
jutem considera ca, in cazul controlului intern, subiecte active ale acestei
formede control, sunt toti funcionarii institutiei care exercita verificarea
activitatii subordonatilor, in mod individual, fie in mod colectiv, atunci cand
acestia din urma alcatuiesc compartimente organizate servicii ,
birouri ,oficii ,etc.

-Controlul ierarhic

Este denumit astfel pentru că autorul controlului este un organ ierarhic superior
celui față de care se exercita controlul. Controlul ierarhic reprezintă o parte
esențială a activității de conducere administrația publica (i se exercită 'n cadrul
raporturilor de subordonare care existan interiorul diferitelor autorități ale
administrației publice c-t (i 'n cadrul subsistemelor (i a sistemului autorităților
administrației publice. !(adar, spre deosebire de controlul intern care se
realizează din interiorulaceleia(i instituții administrative, controlul ierarhic se
realizează de către o instituție superioară ierarhic asupra activității unei instituții
subordonate. Pentru exercitarea controlului ierarhic nu sunt necesare dispozițiț
exprese ale legiicare sa autorizeze autorul controlului să intervine 'n activitatea
de control.Controlul ierarhic este modalitatea prin care este pus autoritatea
ierarhică pe care o au autoritățile superioare față de cele subordonate. Prevederile
legii sunt necesare numai atunci c-nd se dore(te o limitare a atribuțiilor de
control. De exemplu, în cazul în care controlul ierarhic se poate realiza numai în
ceea ce privește legalitatea actelor administrative, nu (i oportunitatea lor sau
atunci c-nd nu se atribuie competența anulării actelor autorităților subordonate, ci
numai suspendarea acestora. Controlul ierarhic se exercită 'n cea mai mare parte
din oficiu, dar poate fi desclan(at (i pe baza unei sesizări sau a unei reclamații,
caz 'n care se numește recursierarhic ecursul ierarhic este pl-ngerea adresată de
un particular autorității administrative superioare prin care îi solicită să anuleze
actul emis de autoritatea inferioară subordinate.

7
Conclizia
Deci, așa cum a fost enumerat mai sus, controlul de stat are toate trăsăturile
esențiale care sunt caracteristice statului în ansamblu. Ca și statul în ansamblu,
controlul de stat este: 1) o formă de organizare politică care acționează simultan ca cel
mai important instrument al statului în realizarea scopurilor și obiectivelor sale; 2) un
aparat care reunește persoanele angajate profesional în activități de control pentru
verificarea punerii în aplicare a deciziilor autorităților statului; 3) controlul se
efectuează în numele organelor de stat, indiferent de sarcinile acestora și de tipul de
activitate pe care o desfășoară; 4) controlul acţionează ca activitate de autoritate de
stat - organele de control dau instrucţiuni obligatorii obiectelor controlate pentru
eliminarea neajunsurilor identificate; 5) autoritatile de control pot ridica problema
tragerii in fata justitiei a responsabililor pentru incalcarile constatate si aplica direct in
mai multe cazuri masuri de constrangere a statului.Din caracteristicile enumerate
rezultă că controlul de stat ca formă de implementare a administrației publice asigură
verificarea punerii în aplicare a legilor și a altor reglementări pentru a preveni
abaterile de la normele și regulile stabilite de lege.
Totodată, trebuie menționat că eficacitatea administrației publice nu constă în
faptul că orice decret imperios este pus în aplicare fie prin executare directă, fie prin
constrângere atunci când organele și funcționarii abilitati detectează abateri de la
modelul de comportament stabilit de autorități. Eficacitatea managementului este
determinată de capacitatea de a crea condiții adecvate pentru dezvoltarea liberă și
prosperă a fiecărui individ și a societății în ansamblu. Condiția fundamentală pentru
crearea unui astfel de model de management este tipul juridic de dominație, care
constă în organizarea juridică a puterii, funcționarea juridică a puterii și stabilirea
scopului legal al puterii. Este evident că în fiecare dintre cele trei componente numite
există în mod necesar un element de control menit să asigure inviolabilitatea
fundamentelor structurii juridice a puterii, precum și stabilitatea dezvoltării acesteia,
care determină și natura juridică a controlului de stat. în sine.
Esența sa socială este relațiile sociale propriu-zise, care presupun menținerea
invarianței dezvoltării juridice progresive a tuturor și a fiecărui membru al societății,
statul însuși, uniți de dorința de a realiza binele comun, care în cele din urmă poate fi
considerat ca scop obiectiv. de stat.
Activitatea de control ar trebui să se schimbe, să armonizeze relațiile dintre oameni la
toate nivelurile și în toate verigile sistemului de management al statului. Rezultatul
final al interacțiunii în procesul de control ar trebui să fie un profesionalism sporit al
managerilor și o utilizare mai rațională a tuturor resurselor disponibile în societate:
materiale, forță de muncă, informații și altele.
8
Bibliografia:

1. https://www.rasfoiesc.com/
2. https://www.academia.edu/
3. https://administrare.info/
4. https://www.legis.md/
5. Codul administrativ al Republicii Moldova