REFERAT

CONTROLUL (SUPRAVEGHEREA) IN DOMENIUL

ADMINISTRATIEI PUBLICE
Drept

Chișinău 2017
 CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................2
1 Esenta controlului administratiei publice......................................................................3
2 Principiile controlului (supravegherii) în domeniul administraţiei publice..................4
3 Conditiile de eficienta ale controlului...........................................................................5
4 Sistemul mijloacelor de asigurare a legalităţii şi disciplinei în procesul administraţiei
publice 5
5 Clasificarea formelor de control ale administratiei publice..........................................6
5.1 Controlul administrativ..........................................................................................8
5.1.1 Organizarea si conditiile controlului administrativ........................................10
5.1.2 Atribuţiile de control ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei
publice 11
5.1.3 Controlul formaţiunilor nestatale în domeniul administraţiei publice...........11
5.1.4 Rolul petiţiilor cetăţenilor în asigurarea legalităţii şi disciplinei în domeniul
administraţiei publice.............................................................................................................11
5.2 Controlul Parlamentului asupra administratiei publice........................................12
5.2.1 Caracteristicile controlului parlamentar.........................................................12
5.3 Controlul de Curtea Constituţională, Curtea de Conturi şi avocaţii parlamentari
în domeniul administraţiei publice............................................................................................14
5.4 Controlul judecătoresc, inclusiv al organelor procuraturii, în domeniul
administraţiei publice.................................................................................................................15
5.5 Formele de control a legalitatii actelor administrative.........................................15
Concluzii............................................................................................................................16
Bibliografie........................................................................................................................16

Introducere
Controlul asupra administraţiei publice este o necesitate foarte veche si foarte vehiculată
în literatura de specialitate, fapt ce remercheaza actualitatea și importanța lucrării date. Specificul
activităţii administraţiei publice constă în organizarea executării şi executarea în concret a legilor
şi a celorlalte acte normative. Uneori, prin activitatea sa, cu precădere prin actele administrative
pe care le emite, administraţia poate leza drepturi subiective sau interese legitime ale

2
particularilor1. Pentru a feri administraţia să comită ilegalităţi și greșeli, s-au stabilit diferite
mijloace și forme de control. Ne propunem scop, studierea acestora pe fon teoretic, și regional al
țării noastre.
Drept obiective, ne propunem:
1. Definirea controlului administratiei publice
2. Evidentierea principiilor controlului,
3. A conditiilor de eficienta a acestuia,
4. Definira sistemului mijoacelor de a asigurare a legalitatii si disciplinei in procesul
administratiei publice,
5. Clasificarea formelor de control ale administratiei publice.
În raport cu obiectivele propuse la tratarea acestei teme, precizam desfăşurarea lucrării pe
5 capitole. Fiecare dintre aceste capitole a necesitat o cercetare amanunţită. Am debutat cu
remarcarea esenței controlului administratiei publice si finisat cu clasificarea (și descrierea)
formelor de control ale administrației publice. Ultima parte a lucrării va prezenta concluziile.
1 Esenta controlului administratiei publice
Administratia publica reprezinta un sistem deversificat de organe care pot avea structuri
si forme de organizare diferite avind rolul de a coordona diferite sectoare in cadrul unei
colectivitati umane2. Controlul este un element important al actului managerial, care urmeaza in
mod firesc celui de aplicare a deciziei. Rolul controlului este de a preveni erorile in aplicarea
deciziilor, de a le inlatura cand acestea exista, de a asigura imbunatatirea permanenta a activitatii,
pentru ca aceasta sa corespunda cat mai bine nevoilor sociale intr-o etapa data.
Pentru a intelege metodologia controlului in administratia publica, precum si importanta
acesteia in asigurarea unei bune functionari a autoritatilor administratiei publice trebuie precizata
natura activitatii de control. Orice activitate cu caracter organizat presupune si controlarea sau
verificarea modului ei de realizare. In acest sens, activitatile autoritatilor publice, implicit si
activitatea executiva desfasurata de organele administratiei publice, trebuie controlate. Prin
control se asigura unitatea de scop si actiune in intregul sistem al administratiei publice si, in
final, executarea intocmai a legii. In alte cuvinte, verificarea urmareste, in principal, stabilirea
conformitatii sau neconformitatii dintre activitatea efectiv realizata cu normele juridice care o
reglementeaza, in care sens controlul desfasurat este unul de legalitate. Activitatea de control are
deci ca scop principal cunoasterea efectiva a stadiului si a modului de indeplinire a atributiilor,
prevenirea savarsirii unor abateri, descoperirea si inlaturarea celor produse inclusiv a cauzelor
care le-au generat sau a conditiilor favorizatoare, stabilirea raspunderii celor vinovati si
asigurarea perfectionarii continue a activitatilor si structurilor verificate, dupa caz. Controlul
1
Regielive, articolul Controlul In Administratia Publica, disponibil la
https://biblioteca.regielive.ro/licente/stiinta-administratiei/controlul-in-administratia-publica-325862.html 27.2.17
2
Dreptmd, articolul Controlul Exercitat Aspura Administratiei Publice, disponibil la
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-contenciosului-administrativ/controlul-exercitat-aspura-
administratiei-publice/ 27.2.17

3
vizeaza pe langa elementele cantitative privind realizarea atributiilor, competentelor si sarcinilor
administratiei publice si un control asupra mijloacelor prin intermediul carora se indeplinesc
aceste atributii, inclusiv respectarea legalitatii3. Activitatea executiva a administratiei publice este
supusa unor multiple forme de verificare fiecare dintre acestea dispunand de metode si mijloace
proprii de realizare4. Existenta sistemului de organe executive cu multiple raporturi ierarhice,
precum si specificul unor aspecte ale activitatii administrative determina ca actiunile de
verificare sa fie efectuate atat de catre subiecte din afara acestui sistem cat si, mai ales, de catre
insasi administratie asupra structurilor componente ale sistemului executiv, fie ca atribut al
conducerii executive si al raporturilor de subordonare, fie ca rezultat al unei anumite specializari
conferite autoritatilor de control si de inspectie.
Mult mai complexa si mai dificila este activitatea de control a oportunitatii actelor
administrative, intrucat aprecierea organului de control trebuie sa aiba in vedere elemente, cum
sunt: rentabilitatea, eficienta, functionalitatea, operativitatea etc 5.
2 Principiile controlului (supravegherii) în domeniul administraţiei publice
Controlul în domeniul administrației publice cuprinde controlul exercitat în raport cu
autoritățile publice şi alte structuri subordonate ale acestora și, de asemenea, controlul exercitat
de către autorităţile administrative, conform prevederilor legii și în limitele legii, asupra
activității persoanelor juridice și persoanelor fizice.
Principii ale controlului în domeniul administrației publice:
 legalitate şi respectarea competenţei stipulate de lege;
 obiectivitate şi imparţialitate;
 independenţă;
 transparenţă în limitele legii, inclusiv a actelor individuale şi normative emise de organul
de control;
 efectuarea controlului în baza evaluării riscurilor;
 prezumţia respectării legislaţiei de către persoana supusă controlului;
 proporţionalitate şi oportunitate privind iniţierea controlului – recurgerea la control doar
când acesta este rezonabil necesar;
 proporţionalitate şi oportunitate privind durata controlului – exercitarea controlului întrun
termen rezonabil, în funcţie de temeiul invocat de organul de control;
 neadmiterea aplicării sancţiunilor care nu sunt stabilite de legi;
 tratarea dubiilor apărute la aplicarea legislaţiei în favoarea particularului;

3
Note De Curs Administrarea Publică (Ciclul I), Victor Mocanu dr. în drept, conf. univ.; Valeriu Cerba dr.
în drept, Facultatea De Drept, Universitatea De Studii Europene Din Moldova, 24.05.2013, disponibil la
http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/024_-_Administrarea_publica.pdf 27.2.17
4
Stiucum, articolul Controlul activitatii organelor administratiei publice, disponibil la
http://www.stiucum.com/management/management-public/Controlul-activitatii-organelo22212.php 27.2.17
5
Stiucum, articolul Controlul activitatii organelor administratiei publice, disponibil la
http://www.stiucum.com/management/management-public/Controlul-activitatii-organelo22212.php 27.2.17

4
  efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;
 redarea, ca regulă, controlului un caracter consultativ;
 evidenţa tuturor acţiunilor şi actelor de control;
 dreptul de a contesta orice fapt sau act al controlorului şi de reparare a prejudiciului
cauzat astfel;
 lipsa interesului patrimonial al controlorului, inclusiv în raport cu defalcarea unei părţi
din amenda percepută în bugetul organului respectiv de control;
 neadmiterea afectării activităţii persoanei supuse controlului;
 universalitatea şi caracterul sistematic al controlului;
 raționalitatea şi rezultativitatea controlului;
 obligativitatea de a păstra secretele de stat, cele comerciale și a datelor cu caracter
personal;
 inevitabilitatea răspunderii persoanelor supuse controlului în caz de încălcare a legislației;
 colaborarea între autoritățile ce efectuează controlul în exercitarea atribuțiilor.
3 Conditiile de eficienta ale controlului
Controlul efectuat in structurile administratiei publice nu este o activitate in sine, fara un
anumit scop, o finalitate sociala. El nu are doar un rol contemplativ, constatator, ci unul de
reglare a actului decizional administrativ.
Acest rol se poate realiza numai in conditiile in care controlul are o eficienta maxima.
a. Controlul trebuie sa fie efectuat de persoane competente, cinstite si corecte.
Controlorul trebuie sa dea dovada de tact si sa fie receptiv la toate explicatiile care i le da cel
controlat.
b. Eficienta controlului in administratia publica este data si de ponderea acestuia in
ansamblul activitatii de organizare a executarii si de executare in concret a legii.
Activitatea de control are, un rol subsidiar fata de cea de executare intrucat controlul nu
este un scop in sine, el asigura, asa cum mentionam mai sus, buna desfasurare a activitatii de
executare, concordanta cat mai deplina a acestuia cu legea, cu cerintele vietii, cresterea eficientei
in executarea legii.
4 Sistemul mijloacelor de asigurare a legalităţii şi disciplinei în procesul
administraţiei publice
În procesul activității de asigurare a legalității și disciplinei în domeniul administrației
publice, autoritățile publice, persoanele fizice și diferite organizații folosesc, în limitele legii,
următoarele mijloace: controlul, supravegherea administrativă și reclamarea (dreptul de
petiționare). Controlul este chemat să asigure respectarea strictă și executarea întocmai a legilor
și altor acte normative, respectarea disciplinei de către organele administrației publice,
funcționarii publici, de către întreprinderi, societăţi comerciale, instituții, alte organizații și

5
cetățeni. Conform momentului efectuării, controlul poate fi clasificat în următoarele categorii:
controlul prealabil (ex-ante), controlul curent și controlul ulterior (ex-post). Supravegherea
administrativă se efectuează din punct de vedere al legalității, dar nu şi a oportunității activității
subiectului supus verificării. De aceea, în cazul supravegherii administrative, spre deosebire de
control, nu se admite amestecul în activitatea operativă a subiectului verificat. Reclamarea (sau
dreptul la petiționare) reprezintă realizarea de către o persoană fizică sau organizația nestatală a
dreptului lor de a-și înainta pretențiile (cererile) față de autoritățile și persoanele cu funcții de
răspundere din cadrul administrației publice6. Plus la aceasta, fiecare persoană este în drept,
conform art.20 al Constituției Republicii Moldova, să se adreseze în justiție.
Sistemul mijloacelor de asigurare a legalităţii şi disciplinei include următoarele forme de
control, supraveghere şi petiţionare:
 controlul formaţiunilor nestatale în domeniul administraţiei publice;
 petiţiile cetăţenilor în asigurarea legalităţii şi disciplinei în domeniul administraţiei publice
 controlul exercitat de Parlamentul Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova în
domeniul administraţiei publice;
 controlul exercitat de Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, şi Avocaţii Parlamentari în
domeniul administraţiei publice;
 Controlul (supravegherea) administrativ (ă);
 Controlul judecătoresc în domeniul administraţiei publice.
5 Clasificarea formelor de control ale administratiei publice
Destingem urmatoarele forme de control exercitat asupra administratiei publice:
a. Controlul parlamentar
b. Control administrativ
c. Control judiciar. Acesta judiciar consta in controlul actelor si faptelor autoritatilor
administratiei publice ale serviciilor publice si ale functionarilor publici, iar unele cazuri mai
rar si de catre instantele de drept comun.
d. Control exercitat de alte autoritati publice decit cele care lizeaza prerogativele celor trei
puteri clasice din stat. Potrivit art.135 Constitutia RM, curtea constitutionala exercita la
sesizare controlul decretelor presedintelui RM a hotaririlor si ordonantelor guvernului
precum si a tratatelor internationale la care RM este parte.
e. Controlul exercitat de societate civila asupra administratiei publice. Acesta reprezinta
principalul indiciu a unei societati democratice respectiv organizatiile neguvernamentale
care sunt inregistrate ca persoane juridice pot apela in conditiile legii la instantele de
contencios administrativ (Controlul Exercitat Aspura Administratiei Publice) 7. Respectiv art.
6
Acest mijloc de asigurarea a legalităţii şi disciplinei în administraţia publică rezultă din art. 53 al
Constituției Republicii Moldova (dreptul la petiționare) conform căruia „cetățenii au dreptul să se adreseze
autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor, iar organizațiile legal constituite au dreptul
să adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă”.
7
Dreptmd, articolul Controlul Exercitat Aspura Administratiei Publice, disponibil la
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-contenciosului-administrativ/controlul-exercitat-aspura-

6
 53 din Constitutie prevede ca acestea vor exercita un control direct asupra organelor
administratie publice.
Controlul jurisdictional este un control prin care activitatea administrativa este examinata
de un organ investit cu puterea de a judeca. Caracterul administrativ al jurisdictiei este uneori
mult mai putin pronuntat sau chiar lipseste cu totul, putand fi pus in aceeasi categorie cu
controalele exercitate de jurisdictii neadministrative in cazul cand acestea trebuie sa aprecieze
activitatea administratiei sau anumite elemente ale acesteia.
Controlul administrativ este cel care se desfasoara in interiorul organelor administrative
din proprie initiativa sau din initiativa cetatenilor. Controlul administrativ din initiativa organelor
administrative se prezinta sub doua forme:
 Controlul ierarhic nu este prevazut expres de lege si nici nu este legat de vreun termen de
efectuare. El este o consecinta a principiului subordonarii ierarhice a organelor
administratiei de stat si are un caracter general, vizand intreaga activitate desfasurata de
catre autoritatea controlata atat sub aspectui legalitatii, cat si a oportunitatii. Controlul
ierarhic se declanseaza din oficiu sau la cererea oricarei persoane fizice sau juridice
interesate, in apararea intereselor lor legitime. Cand controlul este efectuat ca urmare a unei
sesizari sau reclamatii, el poarta denumirea de recurs ierarhic, fiind o importanta cale oferita
de lege celor vatamati in drepturile lor, de a-si valorifica aceste drepturi, inainte de a se
adresa instantei de judecata.
 Controlul de tutela, care se exercita asupra autoritatilor descentralizate, fiind un control
coditionat si numai un control de legimitate.
Dupa efectele care le determina controlul avem:
 controlul care atrage atentionari si sanctionari ale organelor administrative si
functionarilor acestora, insotite de anularea actelor;
 controlul care atrage numai atentionari si sanctionari disciplinare.
Dupa sfera de cuprindere controlul poate fi:
1) specializat, tematic, de resort, intelegand prin aceasta, controlul efectuat pentru un
anumit compartiment de activitate.
2) control complex sau general, care priveste mai multe sectoare de activitate, ori toate
atributiile organului controlat.
Dupa pozitia organelor de control fata de organul controlat
- controlul intern exercitat de functionarii publici din interiorul organului asupra celor din
subordine sau din anumite compartimente ale acestui organ;
- controlul extern exercitat de un organ situat in afara sistemului administratiei publice.

administratiei-publice/ 27.2.17

7
 Dupa regimul juridic al controlului intalnim8:
- controlul jurisdictional sau contencios exercitat de instantele judecatoresti
- controlul nejurisdictional sau necontencios exercitat de organele administratiei cu
atributii de control.
Dupa sfera de cuprindere exista:
- controlul tematic care vizeaza un anume domeniu determinat din activitatea
domeniului controlat;
- controlul general sau complex care vizeaza mai multe domenii sau intreaga activitate a
organului controlat;
Dupa efectele pe care le determina:
- controlul care atrage sanctionarea sau atentionarea organului administratiei publice si a
functionarilor acestora cat si anularea actelor;
- controlul care atrage numai atentionarea si sanctionarea organelor administratiei publice
si a functionarilor acestora.
5.1 Controlul administrativ
Acesta este controlul infaptuit de administratia publica in conformitate cu legea si actul
administrativ normativ. Totodata, acesta poate fi definit ca acea forma a verificarii de stat
infaptuita de autoritatile publice executive in conformitate cu prevederile legale, atat asupra
activitatilor specifice propriului sistem de organe cat si in afara acestuia, in vederea stabilirii
existentei sau inexistentei conformitatii dintre actiunea infaptuita si normele care o
reglementeaza, precum si, dupa caz, restabilirea, la nevoie, a legalitatii incalcate cu toate
consecintele decurgand din aceasta pentru actiunea verificata si autorii controlati 9.
Controlul cuprinde urmatoarele elemente componente: obiectul controlat, baza de
referinta si operatiunile de conformitate 10. Obiectul controlului administrativ il constituie
respectarea legii in activitatea autoritatilor administratiei publice, verificarea mijloacelor folosite
pentru realizarea scopului legii, constatarea si evaluarea rezultatelor, stimularea si valorificarea
aspectelor pozitive precum si eliminarea aspectelor negative prin sanctionarea abaterilor si
stabilirea masurilor pentru inlaturarea deficientelor constatate.
Controlul administrativ poate fi organizat ca o modalitate permanenta, printr-o
supraveghere continua a activitatii desfasurata in mod obisnuit de catre subordonati si care poate
sa intervina efectiv la o data fixa, fie ca o modalitate inopinata. Acesta se exercita dupa tehnica

8
Scritub, articolul Controlul In Administratia Publica. Tipuri De Control, disponibil la
http://www.scritub.com/administratie/CONTROLUL-IN-ADMINISTRATIA-PUB21475.php 27.2.17
9
Rasfoiesc, articolul Controlul administratiei publice, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Controlul-administratiei-publi34.php 27.2.17
10
Alex. Negoita, Drept administrativ si stiinta administratiei, Editura Atlas-Lex SRL, Bucuresti, 1993, p.
172 si urm.

8
controlului administrativ, care poate sa priveasca lucrari sau dosare cu documente inaintate de
serviciile supuse controlului. Controlul poate sa fie unilateral sau contradictoriu. Controlul
unilateral se face la dispozitia organului de control si concluziile sale sunt insusite de organul
controlat fara sa poata face obiectii. Controlul contradictoriu are loc atunci cînd cel controlat
primeste actul de constatare al controlului, la care isi poate prezenta obiectiile.
Am aratat ca controlul administrativ este la cerere si din oficiu. Ambele cunosc, la rîndul
lor, forma controlului intern si forma controlului extern.
a) Controlul la cerere se exercita cind suntem in prezenta unui recurs administrativ.
b) Controlul oficiu se realizeaza sub trei forme: intern; ierarhic (Acest control este
exercitat de organe supraordonate asupra celor ierarhic inferioare din cadrul aceluiasi sistem de
autoritati ale administratiei publice11); extern de specialitate.
Controlul intern este controlul de legalitate pe care il exercita organul ori conducatorul
organului care adopta sau emite un act administrativ fie direct, fie solicitînd compartimentului de
specialitate juridica sau altui compartiment, din cadrul autoritatii administrative opinia cu privire
la o anumita activitate administrativa, de regula un act administrativ. Controlul intern general
este consecinta subordonarii ierarhice existenta in cadrul fiecarui organ al administratiei publice 12
(Obiectul controlului intern general consta in 13: verificarea legalitatii si oportunitatii intregii
activitati desfasurate, a modului de utilizare a mijloacelor materiale si financiare de care dispune
si pe care le-a intrebuintat autoritatea administrativa; verificarea tuturor formelor concrete de
activitate, juridice si nejuridice, a modului de exercitare a competentei legale; verificarea
activitatii si a relatiilor cu publicul, a modului de solutionare in termen a solicitarilor formulate
prin cereri, reclamatii si sesizari). Controlul intern specializat este exercitat de persoane sau
compartimente fata de care cel controlat nu se afla in raport de subordonare ierarhica (Acesta
reprezinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul
intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale,
in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace. Totodata
controlul intern include structurile organizatorice, metodele si procedurile de control. Formele
acestui control sunt diferite, de exemplu controlul financiar din cadrul unui organ poate fi un
control financiar intern, control operativ curent si control preventiv).
Controlul ierarhic este controlul exercitat din oficiu de catre organele ierarhic superioare
asupra activitatii organelor din subordinea lor.

11
M. Anghene, „Controlul administrativ exercitat pe cale ierarhica si recursul ierarhic” in „Justitia noua”
nr. 6/1965.
12
Stiucum, articolul Controlul activitatii organelor administratiei publice, disponibil la
http://www.stiucum.com/management/management-public/Controlul-activitatii-organelo22212.php 27.2.17
13
R .Ionescu, Dreptul administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970, p.333.

9
 Controlul extern de specialitate este controlul de legalitatea exercitat de unele autoritati
publice, cu o anumita competenta la autoritatile publice care au alte competente, indiferent de
subordonarea lor14.
Mijloacele folosite in activitatea de control sunt mijloace umane si materiale determinate
si de specificul obiectului verificat. Se folosesc persoane specializate (inspectori), se recurge la
constatari directe, confruntari de date si de persoane, de situatii, se utilizeaza acte normative
aplicabile in domeniu.
5.1.1 Organizarea si conditiile controlului administrativ
In administratia publica constituirea formelor de verificare, a diferitelor categorii de
organe si de activitati de control, este strans legata de problema raporturilor dintre organele de
verificare si cele controlate. Astfel:
- nici o forma de conducere nu poate fi lipsita de dreptul de control.
- cu cat controlul este desfasurat mai aproape de activitatea verificata cu atat este mai
eficient.
- un control se poate desfasura in mod corespunzator, avand un caracter obiectiv, atunci
cand, fiind infaptuit de un personal specializat acesta nu se afla in subordinea celor verificati sau
raspunzatori de starea de lucruri constatata.
- in unele situatii activitatea de control se desfasoara prin utilizarea mai multor forme de
verificare simultana sau succesiva.
Dintre conditiile de eficienta ale controlului enumeram15:
1) controlul trebuie sa fie efectuat de persoane anume pregatite care urmaresc aspectele
profesionale si tehnice;
2) trebuie sa existe o proportie optima intre volumul activitatii de control si cel al
activitatii verificate:
 accentul trebuie sa cada pe formele de control intern si nu pe cele de forma externa;
 activitatea de control extern trebuie coordonata pentru ca formele de control sa nu se
suprapuna sau sa se succeada in aceleasi sau in scurt interval de timp si pe aceleasi
probleme;
 este necesara gasirea formelor de control care corespund cel mai bine activitatii verificate;
3) metodologia controlului adaptata obiectivelor urmarite sporeste considerabil eficienta
acestuia;

14
Referateok , articolul Teoria controlului administratiei publice - Controale administrative si politice,
disponibil la http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=1344 27.2.17
15
I. Iovanas, op. cit., p.274-277; M. Anghene, M. Stoica, Controlul activitatii economico-sociale, Editura
Politica, Bucuresti, 1981, pag. 44-46.

10
 4) controlul trebuie exercitat in mod sistematic, adica sa se desfasoare dupa un plan cu
obiective precise si cu o metodologie adecvata;
5) controlul trebuie sa fie concret adica sa vizeze cunoasterea nemijlocita a situatiei de
fapt, a cauzelor diferitelor stari de lucruri, astfel ca si indicatiile date sa aiba valoare practica;
6) controlul trebuie sa se desfasoare diferentiat, in sensul ca exercitarea lui este
influentata de specificul activitatii verificate, trebuind adaptat diferitelor conditii in care se
realizeaza;
7) valorificarea rezultatelor controlului in mod eficient de catre factorii controlati astfel
incat actiunea sa nu ramana la stadiul contemplativ.
5.1.2 Atribuţiile de control ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
Misiunea, funcţiile de bază şi atribuţiile principale comune tuturor ministerelor şi altor
autorităţi administrative centrale sunt determinate de Legea privind administraţia publică centrală
de specialitate, nr.98 din 04.05.2012. Misiunea defineşte rolul fiecărui minister şi al fiecărei alte
autorităţi administrative centrale în sistemul instituţional al administraţiei publice centrale de
specialitate, precum şi viziunea strategică cu privire la realizarea politicii de stat în domeniile de
activitate de care acestea sunt responsabile 16. În scopul realizării misiunii sale, ministerul şi altă
autoritate administrativă centrală pot îndeplini funcţia de supraveghere şi controlul de stat.
5.1.3 Controlul formaţiunilor nestatale în domeniul administraţiei publice
Controlul formaţiunilor nestatale, denumit şi control obştesc, este una din formele
principale de control exercitat față de administraţia publică din partea organizaţiilor social –
politice, asociaţiilor obşteşti, mijloacelor de informare în masă şi alte formaţiuni nestatale, adică
ceea ce poate fi numit prin termenul generic de societatea civilă. Această formă de control reiese,
în temei din dreptul cetăţeanului la asociere prevăzut de art. 41, 42 din Constituţia Republicii
Moldova.
5.1.4 Rolul petiţiilor cetăţenilor în asigurarea legalităţii şi disciplinei în domeniul administraţiei
publice
Conform art. 52 alin. din Constituţia Republicii Moldova cetăţenii au dreptul să se
adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor. Reieşind din
prevederile legislaţiei în vigoare, cetăţenii şi alte persoane fizice se pot adresa autorităţilor
publice nu doar cu reclamaţii sau cereri, dar şi prin alte forme legale pentru a obţine informaţii
sau contribui la îmbunătăţirea procesului de administrare. Petiţia se depune în scris sau în formă
electronică în limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la
funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Petiţiile, ce ţin de problemele
securităţii naţionale, de drepturile şi interesele legitime ale unor grupuri largi de cetăţeni, ori care
16
Note De Curs Administrarea Publică (Ciclul I), Victor Mocanu dr. în drept, conf. univ.; Munteanu
Valeriu dr. în drept, lector univ, Facultatea De Drept, Universitatea De Studii Europene Din Moldova, 24.05.2013,
disponibil la http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/012_-_Drept_administrativ.pdf
27.2.17

11
conţin propuneri privind modificarea legislaţiei, deciziilor organelor de stat, se adresează
Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului. În celelalte cazuri petiţiile se
adresează organelor sau persoanelor oficiale, de a căror competenţă nemijlocită ţine soluţionarea
lor. Conform legii, în general petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare fără
întârziere sau în termen de 15 zile de la data înregistrării, dacă nu necesită o studiere şi
examinare suplimentară sau în termen de 30 de zile – dacă necesită o studiere şi examinare
suplimentară. Rezultatul examinării petiţiei se aduce la cunoştinţă petiţionarului în scris sau în
formă electronică, iar cu consimțământul lui - oral.
5.2 Controlul Parlamentului asupra administratiei publice
Controlul puterii legislative asupra celei executive reprezinta o forma a verificarii de stat
exercitate asupra acestui sistem de autoritati publice alaturata controlului judiciar si controlului
administrativ, acesta din urma realizat asupra propriului sistem de organe executive 17. Guvernul
este autoritatea publica a puterii executive ce exercita conducerea generala a administratiei
publice potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament. De asemenea, organul
legislativ este cel care aproba componenta Guvernului, prin votul sau de incredere, si il
desarcineaza prin motiunea de cenzura. In sfarsit, Constitutia, privind raporturile Parlamentului
cu Guvernul, consacra expres controlul legislativ asupra acestuia din urma cat si asupra celorlalte
autoritati ale administratiei publice. Avand in vedere forta juridica si sfera sa de actiune
verificarea legislativa se prezinta ca un control general ce cuprinde intregul sistem al autoritatilor
administratiei publice, incepand cu Guvernul si continuand cu toate celelalte autoritati-centrale,
teritoriale si locale din subordonarea lui18.
5.2.1 Caracteristicile controlului parlamentar
Controlul parlamentar poate fi caracterizat printr-un sir de trasaturi care il deosebesc de
celelate forme de control exercitat asupra administratiei publice:
-parlamentul poate efectua controlul asupra tuturor organelor administratiei publice
centrale si locale indiferent de ierarhia lor
-c.p. cuprinde intreaga activitate executiva incluzind toate formele atit juridice cit si
nejuridice
-c.p. rezulta din principiile constitutionale si legale reprezentind o verificare de drept
asupra integii administratii
-c.p. este un control complet deorece include atit legalitatea cit si oportunitatea actiunilor
si a masurilor de verificare
-c.p. este un control posterior deoarece este efectuat dupa adoptarea legii
17
Rasfoiesc, articolul Controlul administratiei publice, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Controlul-administratiei-publi34.php 27.2.17
18
Dreptmd, articolul Controlul Exercitat Aspura Administratiei Publice, disponibil la
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-contenciosului-administrativ/controlul-exercitat-aspura-
administratiei-publice/ 27.2.17

12
 -c.p. este un control direct, general si special
-c.p. nu reprezinta un control de plina jurisdictie deoarece parlamentul in urma efectuarii
controlului nu emite acte administrative prin care sa dispuna luarea masurilor obligatorii.
-c.p. nu este exclusiv deoarece si alte categorii de autoritati ale statului (Presedintele
Republicii, justitia si chiar unele organe executive) verifica activitatea administratiei.

5.2.1.1 Caile de infaptuire a controlului parlamentar

Verificarea parlamentara se poate infaptui fie de plenul camerelor legislative, fie prin
intermediul comisiilor parlamentare, fie chiar prin intermediul parlamentarilor luati in mod
individual.
Modalitatile de realizare a controlului exercitat de organele legislative sunt:
a) controlul prin intermediul comisiilor permanente si temporare;
b) controlul prin intrebari si interpelari adresate conducatorilor organelor administratiei
de stat de catre deputati si senatori;
c) controlul prin rapoarte si informari prezentate de catre conducatorii organelor
administratiei publice.
Comisiile parlamentare sunt proprii organe de lucru alese de camere sau organe ale
acestora, alcatuite din deputati infiintate in scopul indeplinirii insarcinarilor ce le sunt
incredintate in vederea pregatirii lucrarilor adunarii legislative. Comisiile permanente se aleg pe
toata durata legislaturii pe diverse domenii (economic, buget si finante, industrie si servicii,
politica externa, etc.). Comisiile temporare se aleg pentru o perioada limitata de timp si cu un
scop strict determinat. Rapoartele si informarile prezentate de catre conducatorii organelor
centrale ale administratiei publice cu privire la activitatea pe care au desfasurat-o, permit
adoptarea de masuri legislative generate de constatarile pe care organele legislative le fac in
urma prezentarii in Parlament a rapoartelor si informarilor respective.

5.2.1.2 Efectele controlului parlamentar

Pozitia si competenta organului legislativ determina ca in exercitarea dreptului de control
al acestuia asupra autoritatilor executive, inclusiv Guvern, cel dintai sa dispuna de o gama larga
de masuri ce se pot lua fata de administratie, chiar daca acestea nu includ dreptul de anulare, de
modificare ori de suspendare a actelor juridice administrative sau de sanctionare a functionarilor
vinovati de abaterile constatate, parlamentul neavand administratia in subordine si neputand sa i
se substituie in atributii.
In acest sens aratam urmatoarele:
- in ipoteza delegarii legislative - prin care Parlamentul abiliteaza Guvernul sa adopte
ordonante in domenii rezervate legii ordinare si care nu fac obiectul legilor organice -
nerespectarea termenului de supunere spre aprobare parlamentara a acestor acte atrage incetarea

13
efectelor lor, iar atunci cand le verifica Parlamentul are atributul de a aproba sau de a respinge
ordonantele;
- in cazul tratatelor internationale, a acordurilor, conventiilor si a altor acte de acest gen
incheiate de executiv, Parlamentul exercita controlul asupra administratiei cu ocazia supunerii lor
spre ratificarea acestuia, putand refuza ratificarea sau denunta actele astfel incheiate;
Constitutia prevede ca Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa
activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membrii pentru
activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Guvernul poate fi demis de catre Parlament, ca
urmare a retragerii increderii acordate. Increderea acordata Guvernului poate fi retrasa de catre
Parlament prin adoptarea unei motiuni de cenzura.
5.3 Controlul de Curtea Constituţională, Curtea de Conturi şi avocaţii parlamentari în
domeniul administraţiei publice
Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica
Moldova, fiind independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei
Republicii Moldova. Curtea Constituţională exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului. Hotărîrile
Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate. Curtea de Conturi exercită controlul
asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.
Activitatea ei este reglementată în principal de Legea Curţii de Conturi, nr.261-XVI din5
decembrie 2008. Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul
asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării
patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie
supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii
de control. Hotărîrile Curţii de Conturi asupra rapoartelor de audit sunt oficiale şi executorii
pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice. Instituţia avocatului
parlamentar este menită să asigure garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor constituţionale
ale omului de către autorităţile publice centrale şi locale, instituţii, organizaţii şi întreprinderi,
indiferent de tipul de proprietate, asociaţiile obşteşti şi persoanele cu funcţii de răspundere de
toate nivelurile19. Activitatea avocaţilor parlamentari este reglementată, în temei, prin Legea cu
privire la avocaţii parlamentari, nr. 1349-XIII 17 octombrie 1997. Persoanele cu funcţii de
răspundere de toate nivelurile sunt obligate să prezinte avocatului parlamentar materialele şi
documentele solicitate, oricare altă informaţie, necesare pentru exercitarea atribuţiilor acestuia.

19
Note De Curs Administrarea Publică (Ciclul I), Victor Mocanu dr. în drept, conf. univ.; Munteanu
Valeriu dr. în drept, lector univ, Facultatea De Drept, Universitatea De Studii Europene Din Moldova, 24.05.2013,
disponibil la http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/012_-_Drept_administrativ.pdf
27.2.17

14
5.4 Controlul judecătoresc, inclusiv al organelor procuraturii, în domeniul
administraţiei publice
Controlul judecătoresc este o formă specifică a controlului în domeniul administraţiei
publice deoarece, spre deosebire de alte forme de control sau supraveghere, nu are un caracter
sistematic sau permanent20. Funcţia principală a sistemului judecătoresc este înfăptuirea justiţiei.
Astfel instanțele judecătorești examinează diferite cauze administrative, civile, de muncă, penale
și în procesul examinării acestor cauze ies la iveală momente de încălcarea sistemică a legalității
și disciplinei în domeniul administrației publice. Conform art. 450 din Codul contravenţional al
Republicii Moldova din 24 octombrie 2008 (Sesizarea privind cauzele şi condiţiile care au
favorizat contravenţia şi încheierea interlocutorie) instanţa de judecată, constatând în procesul de
judecată fapte de încălcare a legalităţii şi a drepturilor omului, emite, odată cu Hotărîrea, şi o
încheiere interlocutorie, prin care aceste fapte se aduc la cunoştinţă procurorului şi, după caz,
persoanei cu funcţie de răspundere responsabile. În decursul a 30 de zile, persoana cu funcţie de
răspundere sesizată informează instanţa de judecată despre măsurile întreprinse de ea. Conform
art. 218 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003 (Încheierea
interlocutorie a instanţei de judecată) instanţa de judecată, constatând în procesul de judecată
fapte de încălcare a legalităţii şi a drepturilor omului, o dată cu adoptarea hotărîrii, emite şi o
încheiere interlocutorie prin care aceste fapte se aduc la cunoştinţa organelor respective,
persoanelor cu funcţie de răspundere şi procurorului. În termen de cel mult o lună, instanţa de
judecată va fi informată despre rezultatele soluţionării faptelor expuse în încheierea
interlocutorie. De asemenea instanţele judecătoreşti au un rol hotărîtor în soluţionarea litigiilor
de contencios administrativ. Deoarece conform Capitolului IX din Constituţia Republicii
Moldova Procuratura este atribuită la autoritatea judecătorească, am considerat necesar
examinarea rolului acesteia în asigurarea legalităţii şi disciplinei de rând cu instanţele
judecătoreşti. Organizarea, competenţa şi modul de activitate a Procuraturii sunt reglementate de
Lege cu privire la Procuratură, nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008.
5.5 Formele de control a legalitatii actelor administrative
Controlul legalitatii actelor administrative este determinat de respectarea cerintelor
principiului legalitatii care trebuie sa stea la baza intregii activitati a serviciilor publice
administrative, inclusiv de a adopta ori emite acte administrative de autoritate in baza si in
vederea executarii legii. Acesta se exercita atît sub forma controlului administrativ cît si acela al
instantelor judecatoresti. Controlul efectuat prin mijlocirea instantelor judecatoresti este un
control extern si se imparte in: controlul instantelor judecatoresti de contencios administrativ si
controlul instantelor judecatoresti de drept comun21.

20
Note De Curs Administrarea Publică (Ciclul I), Victor Mocanu dr. în drept, conf. univ.; Munteanu
Valeriu dr. în drept, lector univ, Facultatea De Drept, Universitatea De Studii Europene Din Moldova, 24.05.2013,
disponibil la http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/012_-_Drept_administrativ.pdf
27.2.17
21
Referateok , articolul Teoria controlului administratiei publice - Controale administrative si politice,
disponibil la http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=1344 27.2.17

15
Concluzii
În orice stat indiferent de forma de organizare, este necesar de efectuat controlul asupra
administraţiei publice. Asigurarea legalităţii şi disciplinei în domeniul administraţiei publice
constituie o sarcină de primă importanţă a acestei forme de activitate statală. Nerespectarea
legilor şi altor acte normative adoptate conform legii, precum şi lipsa disciplinei în cadrul
procesului administrativ, constituie un factor de risc în promovarea unor sau altor reforme şi, în
rezultat, dezvoltarea durabilă a societăţii. Controlul asupra activităţii organelor administrative
poate urmări diferite scopuri cum ar fi: activitatea normală a administraţiei pentru binele
conducerii politice şi a aparatului de stat, sau spre binele tuturor. În dependenţă de tipul statului
se utilizează unul sau ambele din aceste principii de control. Desfăşurând activitatea sa
administraţia publică, deseori este nevoită să afecteze drepturile administraţilor atât a persoanelor
fizice, cetăţenilor, cât şi a persoanelor juridice, diverse organizaţii. La rândul lor administraţii
intră în contact cu administraţia în urma desfăşurării activităţii lor individuale sau colective, pe
parcursul cărora ei întreprind diverse măsuri sau se adresează administraţiei cu diverse cerinţe. În
sfârşit între diverse organe ale administraţiei publice uneori pot apărea situaţii de conflict de
diferite ordine. Atât pentru asigurarea soluţionării legale a conflictelor care pot apărea în
interiorul administraţiei publice, cât şi pentru protecţia administraţilor de la greşelile comise de
către diverse organe ale administraţiei publice, care le-ar putea liza drepturile, este necesar de
efectuat controlul administraţiei publice.
Bibliografie
Referateok , articolul Teoria controlului administratiei publice - Controale administrative
si politice, disponibil la http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=1344 27.2.17
Rasfoiesc, articolul Controlul administratiei publice, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Controlul-administratiei-publi34.php 27.2.17
Alex. Negoita, Drept administrativ si stiinta administratiei, Editura Atlas-Lex SRL,
Bucuresti, 1993, p. 172 si urm.
Stiucum, articolul Controlul activitatii organelor administratiei publice, disponibil la
http://www.stiucum.com/management/management-public/Controlul-activitatii-
organelo22212.php 27.2.17
Dreptmd, articolul Controlul Exercitat Aspura Administratiei Publice, disponibil la
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-contenciosului-administrativ/
controlul-exercitat-aspura-administratiei-publice/ 27.2.17
Constitutia Republicii Moldova
Scritub, articolul Controlul In Administratia Publica. Tipuri De Control, disponibil la
http://www.scritub.com/administratie/CONTROLUL-IN-ADMINISTRATIA-PUB21475.php
27.2.17

16
 Rasfoiesc, articolul Controlul administratiei publice, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Controlul-administratiei-publi34.php 27.2.17
I. Iovanas, op. cit., p.274-277; M. Anghene, M. Stoica, Controlul activitatii economico-
sociale, Editura Politica, Bucuresti, 1981.
M. Anghene, „Controlul administrativ exercitat pe cale ierarhica si recursul ierarhic” in
„Justitia noua” nr. 6/1965.
R .Ionescu, Dreptul administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
Note De Curs Administrarea Publică (Ciclul I), Victor Mocanu dr. în drept, conf. univ.;
Munteanu Valeriu dr. în drept, lector univ, Facultatea De Drept, Universitatea De Studii
Europene Din Moldova, 24.05.2013, disponibil la
http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/012_-_Drept_administrativ.pdf
27.2.17
Regielive, articolul Controlul In Administratia Publica, disponibil la
https://biblioteca.regielive.ro/licente/stiinta-administratiei/controlul-in-administratia-publica-
325862.html 27.2.17

17