Controlul Financiar Exercitat de Curtea de Conturi

CUPRINS
Pag.
Introducere
3.
CAPITOLUL I: Consideratii introductive privind controlul financiar ............

1. Notiunea de control financiar .............................................................
2. Functiile controlului financiar ............................................................
3. Metodologia de control .......................................................................
4. Procedura de control financiar ............................................................
5. Actele de control financiar .................................................................
6. Formele controlului financiar .............................................................
5.
5.
6.
9.
11.
12.
14.
CAPITOLUL II: Controlul exercitat de Garda Financiara ...............................

1. Elemente de ordin istoric si cadrul normativ ......................................
2. Organizarea Garzii Financiare ............................................................
3. Atributiile Garzii Financiare ...............................................................
4. Drepturile si obligatiile Garzii Financiare ..........................................
4.1. Drepturile Garzii Financiare in exercitarea serviciului ..............
4.2. Obligatiile personalului Garzii Financiare .................................
5. Procedura si actele controlului Garzii Financiare ..............................
6. Procedura de solutionare a contestatiilor la actele
de control ale Garzii Financiare .........................................................
19.
19.
22.
23.
25.
25.
27.
29.
CAPITOLUL III: Controlul exercitat de Curtea de Conturi .............................

1. Istoricul institutiei si reglementare legala ............................................
1.1. Scurt istoric .................................................................................
1.2. Sediul materiei ............................................................................
2. Functia de control a Curtii de Conturi ................................................
3. Formele controlului exercitat de Curtea de Conturi ...........................
4. Controlul financiar al Curtii de Conturi. Controlul ulterior ...............
39.
39.
39.
41.
47.
48.
52.
CAPITOLUL IV: Realizari practice ale Garzii Financiare si ale

Curtii de Conturi in ultimii ani (2002, 2003) ......................
1. Comparatie intre controlul efectuat de Garda Financiara
si cel realizat de catre Curtea de Conturi ............................................
2. Realizarile profesionale ale Garzii Financiare in anii 2002/2003 ......
3. Curtea de Conturi a Romaniei. Raport de audit cu
privire la performanta sistemului de salarizare ..................................
35.
60.
60.
63.
67.
Concluzii si propuneri de lege ferenda ..................................................................
87.
BIBILOGRAFIE .....................................................................................................
89.
INTRODUCERE
Am abordat aceasta tema cu scopul de a realiza o comparatie intre

controlul financiar exercitat de catre Curtea de Conturi si de catre Garda
Financiara. Pentru aceasta am avut in vedere atingerea mai multor obiective.
Primul obiectiv a fost acela de a atinge problematica controlului
financiar, pornind de la notiunea de control si de la factorii care au dus la
aparitia acestora. In continuare am urmarit sa exemplific functiile controlului
financiar, metodologia de control, actele si formele controlului financiar.
Urmatorul obiectiv a fost acela de a contribui la eliminarea
neintelegerilor si de a clarifica unele aspecte privind controlul financiar realizat
de catre cele doua organisme, obiectiv realizat prin referirea precisa la fiecare
dintre cele doua controale financiare care fac obiectul discutiei.
In prima etapa am vorbit despre Garda Financiara si despre controlul
exerciat de catre aceasta, evidetiind elemente de ordin istoric si cadru normativ,
iar apoi am trecut la discutarea problemelor privind organizarea, atributiile,
drepturile si obligatiile Garzii Financiare, pentru ca in final sa vorbesc despre
procedura si actele de control ale acestei institutii.
In cea de-a doua etapa am facut referire la controlul exercitat de Curtea
de Conturi, vorbind, dupa ce am prezentat istoricul institutiei, despre functia de
control, formele controlului, si controlul financiar (ulterior) al acesteia.
In finalul lucrarii, pentru o intelegere cat mai precisa a obiectivelor

propuse, am considerat necesar sa fac referire la realizarile practice ale celor
doua institutii in ultimii ani.
In final tin sa precizez ca aceasta lucrare a fost elaborata pe baza unei
bibliografii consultata selectiv si sub indrumarea atenta a coordanatorului
lucrarii, doamna Lector univ. dr. Cristina Onet, careia tin sa-i multimesc pe
acesta cale.
CAPITOLUL I
CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRIVIND
CONTROLUL FINANCIAR
1. Notiunea de control financiar

Notiunea de control este utilizata in toate domeniile vietii socialeconomice si ea semnifica, intr-o acceptiune larga, analiza permanenta sau
periodica a unei activitati, a unei situatii, etc., pentru a urmari mersul ei si a lua
masuri de imbunatatire 1.
Notiunea de control provine din expresia contra rolus, care inseamna
verificarea actului original, dupa duplicatul care, de regula, se pastreaza de alta
persoana 2.
Controlul reprezinta asadar o activitate care prin contestarile facute
inainte, in timpul sau dupa executarea unei operatiuni, ofera date si informatii
despre aceasta cu scopul final de prevenire a unor abateri si deficiente, a
neconformitatii fata de regulile prestabilite, precum si de corectie a acestora si
de stabilire a raspunderii, daca este cazul 3.
In sfera dreptului finantelor publice, notiunea de control financiar
cuprinde normele juridice ce reglementeaza raporturile juridice de drept
financiar ce se stabilesc in legatura cu contolul modului de formare,
1
2
3
Doina Petica Roman Dreptul finantelor publice, Casa de Presa si Editura Tribuna , Sibiu 2004, pag. 212.
Petre Lazaroiu Drept financiar-fiscal roman, Editura Valand, Bucuresti 200, pag.124.
administrare si intrebuintare a resurselor financiare publice si prin care se

urmareste corectitudinea actelor si operatiunilor efectuate si respectarea
legislatiei si a altor reguli prestabilite.
2. Functiile controlului financiar
Controlul financiar, indiferent de formele si aspectele pe care le imbraca
are o importanta deosebita, deoarece completeaza activitatea financiara de
formare, repartizare si intrebuintarea resurselor financiare publice actionand
asupra acesteia prin functiile sale, conducandu-se dupa principiu rezultate
maxime cu eforturi minime.
Obiectul controlului este de a rezolva erorile, abaterile, lipsurile,
deficientele, pentru a le remedia si a le evita in viitor. In indeplinirea acestor
obiective, controlul financiar indeplineste mai multe functii.
In literatura de specialitate au fost mentionate urmatoarele functii ale
controlului financiar4:
functia de evaluare;
functia preventiva;
functia de documentare;
functia recuperatorie;
functia pedagogica.
In alte opinii se considera ca prin obiectivele sale, controlul financiar
ideplineste urmatoarele functii5:
a) functia preventiv-educativa. Prin verificarea unor operatiuni anterior
efectuarii acestora se previne efectuarea unor activitati, care nu raspund
cerintelor de legalitate si regularitate, intelese ca ansamblu de reguli stabilite
4
5
Dan Drosu Saguna Tratat de drept financiar, Editura All Back, Bucuresti 2001.
pentru categoria de operatiuni din care aceasta face parte. De asemenea se

previne depasirea limitelor financiare alocate pentru operatiunea respectiva.
Prin eliminarea operatiunilor neconforme cu regulile prestabilite, se
identifica si cauzele care au generat initierea unor astfel de proiecte de
operatiuni si se pot lua masuri de eliminare a acestor cauze si implicit de
repetatare a acelui gen de neconformitate.
Functia preventiva se releva si sub aspectul actelor si operatiunilor
nelegale constatate ulterior savarsirii acestora si pentru care se stabileste
raspunderea juridica sub diferitele ei forme, intrucat tocmai masurile care se iau
sunt de regula suficiente pentru prevenirea acelui gen de abateri,atat de catre
subiectul controlat, cat si de alti subiecti care pot fi ulterior in postura similara.
De asemenea prin restabilirea legalitatii se dezleaga si probleme de
interpretare a dreptului privind normele juridice lacunare sau care genereaza
interpretari diferite. In acest mod se realizeaza si o aplicare unitara a acestor
dispozitii si implicit educarea acelor care trebuie sa aplice normele de drept
financiar in litera si spiritul legii.
b) functia de documentare. Contolul ofera, prin constatarile efectuate
asupra activitatii si operatiunile inregistrate, date si informatii de natura sa
ofere o imagine a modului de indeplinire a obiectivelor si de respectare a legii.
Controlul ofera un diagnostic al situatiei existente identificand abaterile de la
regulile prestabilite si ofera conducatorului entitatii verificate date si informatii
ce pot conduce la cresterea eficacitatii proceselor de conducere .
c) functia de evaluare. Poate fii privita atat in ce priveste estimarea fata
de un sistem de referinta existent al entitatii verificate,dar in acelasi timp ofera
posibilitatea compararii cu alte entitati de acelasi gen cu efecte in deciziile care
se iau in plan macroeconomic.
In afara de datele si informatiile consemnate prin documentele specifice

controlului, se fac si propuneri si sugestii de imbunatatire a activaitatii care
influenteaza, la randul lor actul decizional.
d) functia de sanctionare reparatorie. Activitatea financiara se
desfasoara in general cu respectare legii si a regulilor prestabilite de fiecare
entitate, insa uneori interesele individuale sau de grup, vin in contradictie cu
interesele generale, iar alteori legislatia este neclara sau lacunara si apar situatii
neconforme cu legea sau cu celelalte reguli prestabilite.
Prin control neregulile sunt descoperite si consemanate si in functie de
natura faptei ce constituie deficienta sau abatere, intervine raspunderea juridica.
Sunt cazuri cand deficienta desi nu are o consecinta pagubitoare,
abaterea este sanctionata tocmai pentru a se preveni repetarea acesteia, fie
prevenirea savarsirii ei de catre alti subiecti ai raportului juridic, financiar,
intrucat de regula aceste abateri constituie factori ce favorizeaza alte fapte
cauzatoare de prejudicii. Spre exemplu nedepunerea la termenele stabilite a
bilantului, neinregistrarea si evidentele contabile a unor bunuri sau valori,
neprezentarea la viza a unor documente prevazute a fii vizate pentru contol
financiar preventiv constituie abateri pentru care legea prevede sanctiuni
contraventionale care reliefeaza functia sanctionatoare a controlului6.
Unele fapte neconforme cu normele dreptului financiar constatate ca
urmare a controlului aduc atingere resurselor financiare publice, in sensul
prejudicierii acestora.
Abaterea poate consta, spre exemplu in calcularea eronata sau plata
neconforma cu legea a obigatilor financiare fata de bugetele publice sau alte
fonduri publice, caz in care prin intermediul controlului se asigura in final
acoperirea prejudiciului. Alteori deficienta poate viza diminuarea patrimoniului
public prin fapte ilicite ce pot consta in sustragerea, degradarea unor bunuri, fie
prin nevalorificarea corespunzatoare a unor drepturi ce tin de aceste bunuri.
In ambele exemple controlul are o functie reparatorie deoarece prin
intermediul sau se asigura in final acoperirea prejudiciului.
Activitatea de control financiar presupune verificarea actelor incheiate si
a operatiunilor materiale efectuate sub aspectul: legalitatii, oportunitatii,
economicitatii, eficacitatii si realitatii. Realizarea acestor aspecte ale
controlului financiar presupune forme si metode specifice, precum si
organizarea controlui potrivit necesitatilor practice cu investirea unor organe si
persoane cu atributii de control.
3. Metodologia de control
Notiunea de metoda provine de la cuvantul grecesc methodes care
inseamna drum, cale, in acceptiunea reala a termenului, desemnand calea sau
procedeul ales pentru efectuarea controlului7.
Exista mai multe procedee prin care se realizeaza activitatea de control,
iar existenta mai multor procedee de control nu duce automat la excluderea
celorlalte procedee in favoarea unora sau altora pe care deja le-am ales. De
regula se impune o imbinare judicioasa a acestora intrucat faptele care
constituie abateri financiare, ca si consecintele acestora sunt de cele mai multe
ori inlantuite, formand un tot unitar fapt ce determina deseori folosirea mai
multor metode deodata sau selectarea judicioasa a celor pe care urmeaza sa le
utilizam.
Principalele tehnici si procedee utilizate in controlul financiar sunt8:
7
8
controlul documentar contabil - ce persupune in executie

examinarea documentelor din
evidenta tehnic-operativa si
contabila;
controlul cronologic se refera la verificarea documentelor in
ordinea cronologica a inregistrarilor in contabilitate;
controlul invers cronologic ce porneste de la sfarsit spre
inceputul perioadei ce face obiectul controlului;
controlul sistematic acest control are in vedere gruparea
documentelor pe probleme;
controlul reciproc care se realizeaza prin confruntarea unor
inregistrari ce se reflecta in documentele diferitelor compartimente
ale unitatii controlate;
controlul incrucisat - se refera la verificarea si a altor documente
aprtinand altor subiecte de drept, cu care subiectul controlat are
reletii economice si financiare, care pot confirma sau infirma
realitatea sau autenticitatea celor dintai;
controlul total sau prin sondaj;
controlul faptic presupune stabilirea reala a existentei si miscarii
mijloacelor materiale si banesti;
Posibilitatile de realizare a controlului financiar faptic sunt diverse, cele
mai importante fiind inventarierea, observarea directa, expertiza tehnica,
analiza de laborator etc.
investigatia prin care se obtin informatii si explicatii de la
persoanele ce au atributii in activitatea controlata, privind actele si
operatiunile savarsite de acestea.
10
4. Procedura de control financiar

Activitatea de control financiar reprezinta un intreg ansamblu de acte si
operatiuni legate de organizarea controlului, desfasurarea acestuia si
valorificarea sa, fapt ce presupune si o anumita etapizare a operatiunilor.
Activitatea de control financiar nu se desfasoara la intamplare, aceasta
este organizata dupa anumite reguli, astfel: in conformitate cu normele de lucru
pentru aparatul de control financiar de stat ale Ministerului Finantelor,
activitatea de control se desfasoara pe baza de programe trimestriale aprobate
de conducerea ministerului9. In aceste programe se cuprind actiuni de control
privind:
respectarea de catre agentii economici a disciplinei financiare si
valutare;
verificarea modului de gestionare si utilizare a creditelor gestionate
de stat;
modul de indeplinire a obligatiilor fiscale catre buget;
respectarea cotelor legale ale fondurilor prevazute de Legea
bugetara anuala.
Pe baza acestor programe se face si instruirea personalului de control
ce urmeaza a fi trimis in teritoriu pentru efectuarea controlului.
In functie de obiectivul cuprins in control si tematica urmarita se alege
si echipa de control, care va cuprinde specialisti pentru toate activitatile ce
urmeaza a fi controlate.
Dupa alegerea echipei de control se trece la pregatirea acesteia prin
informarea si documentarea asupra dispozitiilor legale cu privire la specificul
11
unitatii ce urmeaza a fi controlata, a activitatilor supuse controlului, analizarea

actelor de control anterioare si modul de valorificare a acestora.
Dupa ce echipa de control a fost instruita aceasta se prezinta la unitatea
ce urmeaza a fi controlata. Prezentarea se va face intotdeauna la conducatorul
unitatii respective care are obligatia asigurarii sprijinului logistic al echipei de
control (prin punerea la dispozitie a unor incaperi separate, a fisetelor si
seifurilor pentru pastrarea documentelor, a masinilor de dactilografiat, a
birourilor, etc.) si a sprijinului efectiv pe care urmeaza sa-l dea prin punerea la
dispozitia controlului a documeatelor solicitate si, daca este cazul, a angajatilor
care trebuie sa dea explicatii referitoare la activitatea unitatii. Odata instalata,
echipa de control isi organizeaza activitatea in functie de obiectivele urmarite si
competenta sa, fiecare membru al acesteia avand repartizat un anumit sector de
activitate.
Desfasurarea controlului constituie etapa propriu-zisa a controlului in
care, potrivit tematicii si obiectivelor stabilite, organul de control exercita
controlul prin forme si modalitati specifice, in asa fel incat sa se atinga toate
obiectivele propuse. De regula verificarea se face la sediul unitatii controlate
sau la locul unde se gasesc documentele supuse controlului, insa aceasta se
poate desfasura si la sediul organului de control prin depunerea de catre
societatea controlata a actelor soliciate.
Activitatea de control
se incheie prin consemnarea in documente
specifice a rezultatelor controlului, documente care pot fi cuprinse in

denumirea generica de acte de control.
5. Actele de control financiar
Contestarile si concluziile stabilite in urma controlului sunt consemnate
in anumite documente, care sunt stabilite fie prin lege, fie la aprecierea
12
organelor de control. Aceste constatari consemnate poarta diverse denumiri in

functie de organul de control care le-a efectuat10:
Proces verbal de control;
Proces verbal de inspectie de audit;
Proces verbal de constatare a contraventiilor;
Raport de control;
Raport de audit;
Nota de constatare
Note explicative;
Nota de prezentare.
Proces verbal de control este reprezentativ din punct de vedere al
controlului financiar pentru toate organele de control. El este un act bilateral
care se incheie de regula in cazurile de abateri, contraventii, pagube, fapte care
prezinta indiciile unor infractiuni, etc. In cuprinsul acestuia, pe baza propriilor
verificari, organul de control indica in mod clar si precis in ce consta fapta ce
constituie abatere de la norma, dispozitiile legale incalcate, consecintele
economice cu evaluarea exacta a acestora, persoanele care au fost implicate in
savarsirea abaterilor respective, masurile luate operativ in timpul controlului si
masurile ce se impun a fi luate in continuare si orice alte elemente
semnificative11.
In incheierea procesului verbal se face mentiunea despre restituirea
actelor si documentelor puse la dispozitia organelor de control.
Procesul verbal se semneaza de organele de control si de conducerea
entitatii controlate, iar in cazul in care sunt consemnate fapte care pot antrena
raspunderea civila sau penala a unor persoane raspunzatoare, actul se semneaza
si de acesta.
10
11
13
La procesul verbal se anexeaza situatii, tabele, documente, note

explicative, etc. care sa sustina constatarile inscrise.
Nota explicativa este un document anexa la procesul verbal, o
declaratie care reprezinta mijlocul de aparare dat de cei controlati la intrebarile
formulate de organul de control in legatura cu abaterile constatate. Prin
raspunsurile date la nota explicativa, persoanele raspunzatore se pot chiar
disculpa; nu de putine ori, pe baza verificarii raspunsurilor date la notele
explicative, nu s-a mai retinut vinovatia persoanei respective 12.
Dupa incheierea actelor de control, acestea parcurg, in functie de
organul care a incheiat actul o procedura de valorificare a rezultatelor
consemnate si care in esenta poate consta in:
a) obligarea unitatii controlate la plata sumelor datorate cu titlu de
obligatii financiare;
b) obligarea persoanelor raspunzatoare la plata unor sume cu titlul de
despagubiri sau amenzi;
c) blocarea unor fonduri sau luarea unor masuri de corectare a
bilanturilor;
d) sesizarea organelor de urmarire penala pentru faptele ce constituie
infractiuni.
6. Formele controlului financiar
Pentru a-si atinge scopul in exercitarea functiilor sale, controlul financiar
se poate organiza sub mai multe forme care se interconditioneaza si se
completeaza reciproc, in functie de cerintele practice.
Formele controlului financiar pot fi clasificate dupa diverse criterii, dupa
cum urmeaza13:
12
13
Petre Lazaroiu Drept financiar-fiscal roman, Editura Valand, Bucuresti 2001, pag. 139.
14
a) dupa momentul in care se efectueaza controlul:

control financiar preventiv. Este un control specializat care presupune
verificarea actelor si operatiunilor materiale atat sub aspectul legalitatii, dar si
sub aspectul oportunitatii, eficientei si eficacitatii si se realizeaza la toate
nivelurile activitatii economico - financiare.
Problematica controlului financiar preventiv este reglementata de
Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, modificata si republicata in monitorul
oficial nr. 799 pe 12.11.2003. Potrivit art. 2 lit. c, controlul financiar preventiv
este definit ca fiind activiatea prin care se verifica legalitatea si regularitatea
operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public
inainte de aprobarea acestora.
Organizarea controlului financiar preventiv - controlul financiar
preventiv se organizeaza si se execuata in control financiar preventiv propriu si
control finciar preventiv delegat.
Obiectul controlului finaciar preventiv - il constituie proiectele de
operatiuni ce vizeaza in principal:
- angajamente legale si credite bugetare sau credite de angajament, dupa
caz;
- deschiderea si repartizarea de credite bugetare;
- modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei
bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite;
- ordonantarea cheltuielilor;
- efectuarea de incasari in numerar;
- constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si a stabilirii
titlurilor de incasare;
- reducerea, esalonarea sau anularea titlurilor de incasare;
- constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene,
reprezentand contributia viitoare a Romaniei la acest organism;
15
- recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite;

- vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul
privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
- concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului
sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
- alte tipuri de operatiuni stabilite prin ordin al ministrului finantelor
publice.
Continutul controlului financiar preventiv. Controlul finaciar preventiv
consta in verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni care fac obiectul
acesteia, potrivit art. 6 din punct de vedere al:
- legalitatii si regularitatii;
- incadrarii in limitele creditelor bugetare sau conditiilor de
angajament, dupa caz, stabilite, potrivit legii.
control financiar concomitent se suprapune practic cu desfasurarea
operatiunii respective asupra careia se exercita acest control si are ca
scop evaluarea operativa si efectuarea corectiilor necesare14;
control financiar ulterior este denumit si posterior sau ex post si se
exercita dupa ce operatiunile financiare au fost executate. Acest control
urmareste identificarea abaterilor de la lege sau regulile prestabilite in scopul
eliminarii cauzelor care le-au generat
si reintregirea resurselor financiare
afectate15.
Aceasta forma de control este utilizata atat de entitatea respectiva,
prin controlul propriu pe care aceasta il organizeaza, dar si de organele de
control din afara entitatii respective.
b) dupa domeniul de actiune:
14
15
Idem
16
control financiar intern sau propriu este ansamblul
formelor de
control executate la nivelul entitatilor publice, inclusiv auditul intern, stabilite

de conducere, in concordanta cu obiectivele
acesteia si cu reglementarile
legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient

si eficace; aceasta include de asemenea structurile organizatorice, metodele si
fondurile.
Controlul intern are urmatoarele obiective generale:
- realizarea, la un nivel corespunzator, a atributiilor institutiilor publice,
stabilite in concordanta cu propria lor misiune, in conditii de regularitate,
eficacitate, economicitate si eficienta;
- protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii si
risipei, abuzului sau fraudei;
- respectarea legii, a reglementarilor si decizilor conducerii;
- dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare, stocare,
prelucrare, actualizare si difuzare a datelor si informatiilor fianciare si de
conducere, precum si a unor sisteme si proceduri de informare publica
adecvata, prin rapoarte periodice.
control financiar extern este organizat si exercitat de institutii
specializate de control din afara unitatilor economice sau a institutilor publice.
Si acest control se poate exercita sub forma controlului preventiv, cum este
cazul controlului financiar preventiv delegat organizat de Ministerul Finantelor
Publice la principalii ordonatori de credite, precum si la alte entitati prevazute
de lege, dupa cum poate fi si un control ulterior, cum este controlul exercitat de
Curtea de Conturi sau de Garda Financiara.
c) dupa termenul in care se efectueaza controlul:
control financiar permanent;
control financiar periodic.
17
Aceasta clasificare se bazeaza pe timpul afectat activitatii de

control, si defineste un control financiar efectuat in permanenta sau
unul efectuat la anumite intervale.
18
CAPITOLUL II
CONTROLUL EXERCITAT DE
GARDA FINANCIARA
1. Elemente de ordin istoric si cadrul normativ

Reaparuta in aparatul financiar al statului roman de dupa Revolutia din
Decembrie 1989, prin Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea
controlului financiar si a Garzii financiare16 Garda financiara este o institutie
cu indelungata traditie in tara noastra.
In Ardeal si Bucovina, anterior Marii Uniri din anul 1918, in
administratia finantelor publice exista un numar de peste 2000 functionari,
organizati militareste, care formau corpul asa-numit al finantilor (...)
Atributiile corpului de control al finantilor erau urmatoarele:
controlul fabricatiei si desfacerii spirtului si bauturilor spirtoase,

precum si al tuturor produselor supuse taxelor de consumatie;
controlul productiei si desfacerii bunurilor ce constituiau

monopolul statului;
16
paza granitelor si controlul vamal17.
Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii financiare a fost
publicata in Monitorul Oficial nr. 64 din 27 martie 1991.

17
A se vedea D. D. Saguna, op. cit., Editura All Beck, Bucuresti 2001, p. 412 si urm.
19
paza granitelor si controlul vamal18.
Dupa 1918, corpul finantilor a fost preluat sub denumirea de Garda

Financiara.
In anul 1927, a fost desfiintata. In 1930, prin Legea spirtului a fost
reinfiintata, dar cu o sfera de activitate limitata doar la fiscalitatea privind
productia si comercializarea spirtului si bauturilor alcoolice.
Prin Legea Monopolului Alcoolului din 18 mai 1932, un numar de doua
sute de soldati graniceri au fost detasati la Ministerul Finantelor si insarcinati
cu paza drumurilor si la barierele oraselor. In anul 1933, prin Legea organizarii
Ministerul Finantelor, Garda financiara a fost atasata Secretariatului General,
iar atributiile ei au fost extinse si la alte impozite din domeniul sectoarelor de
productie, comercializare si prestari servicii19.
In aprilie 1941, soldatii graniceri care activau in Garda financiara sunt
disponibilizati frontului si se reduce volumul activitatii. Prin Decretul nr.
325/1984, Garda financiara a fost desfiintata.
In toata aceasta perioada, Garda financiara a fost o institutie militarizata,
caracter pe care il pastreaza si dupa reinfiintarea ei, in anul 1991. Legea o
defineste a fi un corp de control financiar, militarizat, neincazarmat, care
functioneaza. potrivit legii, in cadrul Ministerului Finantelor Publice.
Potrivit legii nr. 30/1991, Garda financiara are un aparat central cu
competenta generala organizat in cadrul Ministerului Finantelor Publice. In
judete si Municipiul Bucuresti sunt constituite sectii teritoriale in structura
directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat,
judetene si a Municipiului Bucuresti.
Garda financiara functioneaza sub comanda unui comisar general cu rang
de secretar de stat, iar activitatea sa este coordonata de un Comandant general.
In aparatul central si in cadrul sectiilor teritoriale functioneaza divizii si
18
A se vedea D. D. Saguna, op. cit., Editura All Beck, Bucuresti 2001, p. 412 si urm.
19
Pentru aceste aspecte a se vedea Ioan Condor Radu Stancu, Drept financiar si fiscal roman, Editura
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002, p. 372.
20
compartimente de specialitate. Comisarul general este ajutat de un numar de

adjuncti. Sectiile sunt conduse de un comisar sef de sectie si de adjuncti, iar
diviziile de un comisar sef de divizie.
Comisarii Garzii financiare au statutul de functionar public, ceea ce
inseamna ca le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999
privind statutul functionarilor publici 20, modificata recent prin Legea nr.
161 din 19/04/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei
in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de
afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei21.
In prezent, Garda Financiara functioneaza in subordinea Autoritatii
Nationale de Control si este reglementata de Ordonanta de Urgenta nr. 91 din 2
octombrie 2003.
Reinfiintarea Garzii Financiare in tara noastra a avut si are semnificatia
restabilirii unei traditii, dar si a infaptuirii unui act de justitie, care ii confera un
rol si un loc special in randul organismelor de control din Romania.
Garda financiara, prin actiunile de specialitate, apara nu numai
principalele interese ale statului, ci este investita si cu drepturi si obligatii
privind protectia directa si reala a cetatenilor fata de actele si faptele ilicite de
comert, de contrabanda, inselaciune, de evaziune fiscala, de fraude vamale22.
20
Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999, republicata in martie 2004 privind statutul functionarilor publici a
fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 600 din 8 decembrie 1999, modificata pana la Legea nr.
161/2003 prin numeroase alte acte normative.
21
Legea nr. 161 din 19/04/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptie a fost
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 21/04/2003.
22
Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 421.
21
2. Organizarea Garzii Financiare

Conform articolului 1(1) din Ordonanta de Urgenta nr. 91/02.10.2003,
publicata in Monitorul Oficial nr. 712/13.10.2003, Garda Financiara este
organizata ca institutie publica de control cu personalitate juridica, in
subordinea Autoritatii Nationale de Control, finantata de la bugetul de stat.
Dupa noile reglementari, Garda Financiara este condusa de un comisar
general, numit prin ordin al ministrului, delegat pentru coordonarea autoritatilor
de control, iar in teritoriu functioneaza comisariate regionale si Comisariatul
Municipiului Bucuresti, ale caror competente teritoriale si sectii se stabilesc
prin hotarare a Guvernului.
Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite.
Structura organizatorica a Garzii Financiare, numarul de posturi, normele
generale si speciale de dotare, insemnele distinctive si modelele de uniforma se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.23
Potrivit art. 18 alin. 1, Garda Financiara infiintata conform ordonantei
amintite, preia in interes de serviciu de la Ministerul Finantelor Publice
personalul aferent activitatii desfasurate de Garda Financiara din cadrul
Ministerului Finantelor Publice.
3. Atributiile Garzii Financiare
Prin art. 1(3) din Ordonanta de Urgenta nr. 91 din 2 octombrie 2003, se
prevede in mod expres ca : Garda Financiara executa controlul operativ si
inopinat, cu exceptia controlului fiscal privind prevenirea, descoperirea si
combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal
care are ca efect evaziunea si frauda fiscala.
23
Ordonanta de Urgenta nr. 91/02.10.2003, art.3 (3).
22
Autoritatea Nationala de Control preia, in conditiile legii, de la

Ministerul Finantelor Publice atributiile specifice activitatii privind Garda
Financiara, cu exceptia celor privind stabilirea, urmarirea si incasarea
veniturilor bugetare si solutionarea contestatiilor.24
Rezulta ca s-au luat din competenta Garzii Financiare atributiile vizand
controlul privind indeplinirea obligatiilor fiscale care se regaseau in vechea
reglementare.
In vederea realizarii atributiilor sale, pentru combaterea actelor si
faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala, Garda Financiara, efectueaza
controlul operativ si inopinat, cu privire la:
Respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii

si combaterii oricaror acte si fapte interzise de lege:
Respectarea normelor de comert urmarind prevenirea si

inlaturarea operatiunilor ilicite;
Modul de producere, depozitare, circulatie si valorificarea

bunurilor in toate locurile si spatiile in care se desfasoara
activitatea agentilor economici;
Participarea in colaborare cu organele de specialitate ale altor

ministere si institutii specializate, la actiuni de depistare si
combatere a actiunilor ilicite care genereaza fenomene de
eveziune fiscala si frauda fiscala.
In actiunea laborioasa de combatere a faptelor de coruptie din tara,

coordonata de autoritatile superioare ale statului, inclusiv de Presedintie,
singura institutie de control financiar integrata in organismele specifice si
special create in acest scop este Garda Financiara.
In exercitarea atributiilor sale, aparatul Garzii Financiare executa:
operatiuni de control curent;
24
Ordonanta de Urgenta nr. 91/02.10.2003, art.1 (2).
23
operatiuni de control tematic.

Controlul curent se executa operativ si inopinant, zilnic sau la anumite
perioade, exclusiv pe baza legitimatiei de control, a insignei de imputernicire si
a ordinului de serviciu fara a fi necesara o aprobare speciala, si cuprinde
atributii referitoare la aplicarea si executarea legilor fiscale si a reglementarilor
vamale precum si la respectarea normelor de producere, transport, depozitare si
comercializare, la intern si la extern a marfurilor.
Controlul curent este deci un control legiferat, care nu are nevoie de
aprobari speciale si reprezinta o caracteristica exclusiva a Garzii Financiare, de
o foarte mare importanta practica. Toate celelalte organe de control financiar si
fiscal sunt obligate sa posede, pe langa legitimatia de serviciu si o autorizare
suplimentara, mentionata intr-o delegatie sau un ordin de serviciu.
Controlul tematic al Garzii Financiare cuprinde actiuni care se executa
numai in baza ordinelor sau a delegatiilor speciale date de conducerea
Autoritatii Nationale de Control sau a comisarului general. Controlul tematic in cadrul unitatilor teritoriale - se organizeaza si se executa numai pe baza
ordinului scris al comisarului sef de sectie in care se precizeaza locul si timpul
in care se executa controlul.
La orice actiuni de control participa obligatoriu minimum doua persoane
din Garda Financiara. Serviciul de control al Garzii Financiare se desfasoara pe
timpul zilei, pe timpul noptii, in zilele de lucru sau in zilele de sarbatoare, dupa
caz.
Potrivit art. 6 (6) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului, nr. 91/2003, la
actiunile de control cu grad sporit de periculozitate, echipele de comisari vor fi
insotite de membrii ai subdiviziunilor specializate de interventie rapida ale
politiei.
Pe langa serviciul de control, personalul Garzii Financiare este obligat sa
execute pe timp de zi si de noapte, in zilele lucratoare, ca si in cele de repaus si
24
sarbatoare, serviciul pe unitate, asigurand paza sediului si a logisticii din

dotare. Organele de specialitate ale statului, cu sarcini in asigurarea pazei si
sigurantei obiectivelor foarte importante, au in studiu introducerea sediului
Garzii Financiare intre aceste obiective, urmand ca protectia sa se realizeze in
conditii speciale si de personal anume instruit.
4. Drepturile si obligatiile Garzii Financiare
4.1. Drepturile Garzii Financiare in exercitarea serviciului
In indeplinirea atributiilor de serviciu, comisarii Garzii financiare sunt in
drept:
sa efectueze controale in localurile si dependintele in care se
produc, se depoziteaza, se comercializeaza bunuri sau se
desfasoara activitati care fac obiectul impozitarii;
sa verifice existenta si autenticitatea documentelor justificative
pe timpul transportului, precum si in locurile de desfasurare a unor
activitati de productie, prestari de servicii, acte si fapte de comert,
cand exista indicii de sustragere de la indeplinirea obligatiilor
fiscale sau de utilizare a unor procedee interzise de lege;
sa verifice evidenta primara si contabila, registrele si orice alte
documente sau inscrisuri din care rezulta modul de indeplinire a
obligatiilor fiscale, sa constate fapte de evaziune fiscala si sa
stabileasca, potrivit legii, obligatiile de plata catre bugetul de stat,
bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale;
sa efectueze, in conditiile si potrivit dispozitiilor Codului de
procedura penala, perchezitii in localuri publice sau particulare case, curti, dependinte si gradini - daca exista indicii ca in aceste
locuri sunt ascunse marfuri sau instalatii cu care se fabrica produse
25
fara indeplinirea obligatiilor fiscale sau daca se comit alte fraude

fiscale;
sa confiste, in conditiile legii, obiectele sau produsele - corpuri
delicte - sustrase de la plata impozitelor si taxelor sau ale caror
fabricatie si desfacere sunt interzise, precum si sa ridice
documentele care pot servi la dovedirea fraudelor sau a
contraventiilor descoperite;
sa constate contraventii si sa aplice sanctiunile corespunzatoare,
potrivit competentei prevazute de lege; sa ia masura confiscarii
marfurilor sau a produselor care au servit sau au fost destinate sa
serveasca la savarsirea vreuneia dintre faptele pentru care, prin
lege, se prevede luarea unei astfel de masuri;
sa sesizeze organele de urmarire penala in legatura cu
infractiunile constatate cu ocazia exercitarii atributiilor de
serviciu;
sa ceara informatii si explicatii verbale si in scris, dupa caz, in
legatura cu problemele care formeaza obiectul controlului;
sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de
armamentul si mijloacele din dotare, in conditiile legii.
Pe langa aceste drepturi, Garda Financiara poate avea si drepturi
prevazute in alte acte normative, cum ar fi Legea evaziunii fiscale, legile
vamale, cele privitoare la unele impozite si taxe speciale, la organizarea si
exploatarea jocurilor de noroc etc. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca aceste
drepturi pot fi exercitate numai in limitele impuse de lege, intrucat orice abatere
de la acest cadru plaseaza activitatea institutiei in sfera abuzului, sanctionat
aspru de lege.
26
4. 2. Obligatiile personalului Garzii Financiare

Personalul Garzii financiare are urmatoarele obligatii principale:
sa respecte intocmai Constitutia, legile in vigoare si juramantul
solemn;
sa fie permanent la dispozitia serviciului;
sa incheie, cu obiectivitate si fara partinire, acte scrise asupra
constatarilor facute si asupra rezultatelor controlului;
sa fie devotat serviciului, sa respecte ordinele date de sefii
ierarhici, informand asupra modului de indeplinire a acestora;
sa pastreze cu strictete secretul de serviciu, al actiunilor de
control, al informatiilor cu caracter confidential, detinute ca
urmare a exercitarii atributiilor de serviciu, si sa nu le faca publice,
in afara cazului cand indatoririle functiei sau necesitatile justitiei
impun in mod absolut contrariul;
sa nu pretinda si sa nu primeasca nici un fel de bunuri in natura
sau bani, nici sa-si creeze avantaje in legatura cu serviciul sau prin
exercitarea functiei;
sa pastreze in buna stare bunurile din dotare si insemnele de
legitimare;
sa respecte cerintele statutului functionarului public;
comisarilor Garzii financiare le este interzisa calitatea de asociat
sau de administrator la societati comerciale;
sa efectueze, conform programarii, serviciul de permanenta la
sediu, in regim militarizat (in uniforma, inarmat, cu durata de 24
ore), cu drept de recuperare si odihna. Pe timpul serviciului de
27
permanenta poarta raspunderea asupra bunurilor, armamentului si

munitiei din dotarea Garzii financiare. In acest scop, comisarul
general emite reguli interne privitoare la executarea serviciului de
permanenta.
In exercitarea atributiilor, personalul Garzii financiare este obligat sa-si
faca cunoscuta, in prealabil, calitatea, sa prezinte legitimatia de serviciu cu
insigna de imputernicire. Este obligat sa aiba o conduita demna, politicoasa,
civilizata fata de cetateni, ferma si intransigenta fata de cei care incalca legile
tarii25.
Garda financiara sprijina, prin mijloace si procedee de control specifice,
organele de control financiar si celelalte servicii din cadrul Ministerului
Finantelor, la cererea scrisa a acestora si cu acordul prealabil al comisarului sef
sectie sau al comisarului general. Rezultatul controlului si masurile luate se
consemneaza in documente de control, iar evenimentele deosebite se raporteaza
imediat sefului ierarhic.
5. Procedura si actele controlului Garzii Financiare
Procedura controlului financiar a Garzii Financiare este alcatuita dintr-un
ansamblu de acte si operatiuni privind organizarea, desfasurarea si valorificarea
rezultatelor actiunii de control. Tinand cont de caracterul special legiferat al
activitatii sale, Garda Financiara utilizeaza o seama de proceduri specifice de
control, intre care pot fi mentionate urmatoarele26:
Controlul operativ si inopinat - se desfasoara in orice loc unde se
deruleaza operatiuni si se intocmesc documente ce au ca efect nasterea unor
obligatii fiscale. Aceasta procedura presupune o imbinare a mai multor forme
25
Incalcarea oricarei obligatii de serviciu atrage aplicarea de sanctiuni disciplinare, contraventionale sau
penale, dupa caz.

26
Pentru aceste aspecte a se vedea D.D. Saguna, op. cit., p. 428.
28
de control si nu poate fi integrata unui program de control. O asemenea

verificare imbraca forma unei anchete si presupune mai intai un complex de
activitati premergatoare: supravegherea, culegerea de date si documente si
alegerea momentului optim pentru declansarea controlului.
Controlul reciproc si incrucisat este un procedeu specific activitatii de
control a Garzii Financiare. El presupune o cercetare atenta si complexa privind
confruntarea datelor si informatiilor furnizate sau culese de la clienti, furnizori,
organe vamale, diverse institutii, persoane fizice, cu cele din declaratiile si
evidentele
contribuabililor,
cu
scopul
identificarii
omisiunilor
sau
neconcordantelor si, prin urmare, a sustragerilor de la indeplinirea obligatiilor

financiare si fiscale.
Controlul de grup - presupune verificarea inopinata si simultana a mai
multor societati intre care exista legaturi financiare sau comerciale, pentru
stabilirea legalitatii si realitatii operatiunilor derulate intre acestea, si sinceritate
evidentelor intocmite, cu scopul de a depista cazurile de evaziune fiscala. Acest
procedeu presupune imbinarea tuturor formelor de control, precum si
cunostinte din domenii colaterale.
Controlul diagnostic - este un control tematic care presupune cercetarea,
investigarea globala, de ansamblu, a unei societati, in scopul de a stabili
corectitudinea fiscala a firmei. Acest control de scurta durata evalueaza
seriozitatea contribuabilului, iar daca acest control releva nereguli serioase, se
procedeaza la un control de fond realizat de fisc, care este sesizat in acest sens.
Procedura controlului financiar urmeaza o succesiune logica de acte si
operatiuni, care in ansamblu alcatuiesc etapele actiunii de control. Aceste
etape sunt:
pregatirea echipei de control financiar;
prezentarea la unitatea in care urmeaza sa fie efectuat controlul;
29
organizarea activitatii echipei de control;

desfasurarea actiunii de control;
redactarea actelor de control;
valorificarea rezultatelor actiunii de control.
In activitatea Garzii Financiare, a ceste etape au un anumit grad de
specificitate, care delimiteaza procedura acestei institutii de practica altora.
Actiunile de control ale Garzii Financiare sunt executate de echipe
formate din cel putin doi comisari, dintre care unui este seful echipei. Acesta
raspunde de executarea cu strictete a misiunii de control, a miscarii in teritoriu
a membrilor echipei, a folosirii timpului acordat pentru misiune, realizeaza
contactul cu subiectii controlului si mentine legatura cu unitatea de baza. Tot el
raspunde pentru utilizarea logisticii cu care este dotata echipa de control,
ingrijindu-se de readucerea acesteia si a personalului in buna stare si in
siguranta la sediul sectiei.
Timpul de pregatire a echipei de control este relativ scurt, realizandu-se
in dimineata zilei in care se executa controlul. Acum se comunica sefului de
echipa structura acesteia, logistica de utilizat, scopul, obiectivele si sfera
controlului, se nominalizeaza agentii economici ce vor fi verificati se
precizeaza durata misiunii de control si se stabilesc codurile de comunicare si
modalitatile de comunicare cu sectia.
Seful echipei, impreuna cu colaboratorii procedeaza, la stabilirea
detaliilor viitoarei actiuni de control. In aceste conditii, se apeleaza baza de date
a institutiei, care cuprinde absolut toate informatiile legate de agentul economic
la care se va desfasura actiunea, in formatii actualizate operativ prin colaborare
cu Centrul de calcul al Directiei Generale a Finantelor Publice si cel al Camerei
de Comert. Toata aceasta etapa de pregatire a echipei de control nu trebuie sa
dureze mai mult de o ora, asigurand de la inceput operativitate misiunii de
30
control.
Prezentarea la unitatea in care urmeaza sa fie efectuat controlul se face
inopinat, modalitate specifica actiunilor Garzii Financiare. Atunci cand nevoile
si complexitatea obiectivelor de control reclama actiunea conjugata a mai
multor echipe si in locuri dispersate in teritoriu, prezentarea si controlul se face
concomitent cu cel de la sediul firmei. Comisarii Garzii Financiare sunt obligati
sa se legitimeze conducerii agentului controlat, prin prezentarea legitimatiilor
de serviciu, chiar daca uniforma nu este uneori un semn de recunoastere.
Organizarea activitatii echipei de control se face operativ, prin
recunoasterea caracteristicilor terenului, intrucat marea majoritate a detaliilor
actiunii au fost stabilite in prima etapa la sediul sectiei.
Desfasurarea actiunii de control consta in verificarea propriu-zisa a
actelor si operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea
si realitatea acestora. Este etapa cu cea mai intensa activitate, intrucat sunt
necesare de parcurs toate fazele metodologice de control stabilite in prealabil
de echipa, pregatirea materialului probator pentru contraventiile constatate,
asigurarea conservarii faptelor, documentelor si a tuturor celorlalte elemente ce
constituie dovada neregulilor intocmirea documentatiei preliminare pentru
sesizarea organelor de cercetare penala, daca au fost descoperite si astfel de
fapte.
Rezultatele actiunii de control financiar sunt consemnate in actele de
control. Redactarea actelor de control consta in fundamentarea concluziilor, a
constatarilor si a masurilor propuse, prezentarea abaterilor si a dispozitiilor
legale incalcate, persoanele raspunzatoare.
In ceea ce priveste actele de control pe care personalul Garzii
Financiare, sunt de subliniat mai multe precizari.
Procesul verbal de control, care se redacteaza pe capitole, prezentate in
succesiune cronologica, corespunzatoare obiectivelor controlate. In partea
31
introductiva a procesului verbal de control se mentioneaza: data si locul unde sa incheiat, numele si prenumele comisarilor care il incheie, temeiul legal si
numarul legitimatiilor de serviciu, denumirea unitatii controlate si a
persoanelor care o reprezinta legal, perioada la care se refera controlul,
perioada in care s-a efectuat controlul, adresa sediului unitatii controlate,
numarul de inregistrare la Registrul Comertului, codul fiscal detinut precum si
conturile si banca la care agentul economic si le are deschise.
Cu privire la deficientele constatate, procesul verbal de control cuprinde
pentru fiecare deficienta mai multe elemente. Documentul mai poarta
precizarea de restituire a tuturor actelor, documentelor sau a corespondentei
puse la dispozitia organelor de control, are mentionat numarul de exemplare in
care a fost redactat si numarul de inregistrare in registrul de corespondenta al
unitatii controlate. In cazul in care constata abateri care atrag raspunderea
patrimoniala, administrativa sau penala, pe langa procesul verbal, organele
Garzii Financiare vor intocmi procese verbale separate.
In aceste procese verbale se consemneaza faptele constatate, urmand sa
fie sesizate in termenele si conform procedurii legale, organele competente.
Faptele pentru care s-au intocmit procese verbale separate vor fi mentionate in
procesul verbal de control, cu precizarea ca a fost incheiat si un act de control
distinct. Printre documentele cele mai importante ce se anexeaza procesului
verbal de control sunt notele explicative si notele de constatate.
Notele explicative se intocmesc in cazurile in care se constata abateri sau
fraude, care atrag raspunderea juridica. De asemenea, aceste documente se
intocmesc ori de cate ori organul de control considera ca materialul probator al
unei nereguli este insuficient de convingator sau de clar, fiind nevoie de
explicatii in plus.
Aceasta nota se intocmeste sub forma unui chestionar in care se
consemneaza intrebarile organelor de control si raspunsurile celui controlat,
32
practic transcrierea unui dialog intre parteneri egali la actul aflarii adevarului.
Nota explicativa, prin structura sa, permite celui controlat sa completeze
raspunsurile date cu orice alte informatii care folosesc clarificarii chestiunii in
cauza. De asemenea, legea permite ca cel chestionat sa fie asistat la
completarea notei explicative de un specialist liber ales, aceasta procedura fiind
expresia conditiei democratice a dreptului de asistenta si aparare inca din faza
constatativa a controlului.
Notele de constatare sunt acte constatatoare, pentru situatiile in care
reconstituirea ulterioara nu este intotdeauna posibila. De asemenea, notele de
constatare sunt utilizate si in cazurile cand trebuie sa fie luate masuri imediate,
pentru blocarea sau inlaturarea unor fapte sau consecintelor acestora, pentru
intreruperea prescriptiei, realizarea in termen a dreptului la actiune, evitarea
decaderii dreptului la actiune, trecerea la executarea silita.
Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor - este
unul din importantele acte ale controlului Garzii Financiare. Garda Financiara
este imputernicita sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile prevazute
de Legea nr. 30 din 1991, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului
nr. 91/2003 si de alte acte normative care reglementeaza activitatea de control.
Domeniile in care organele Garzii Financiare sunt in drept sa constate si
sa sanctioneze contraventii si sa ia masurile complementare legale se aseaza
intr-un spectru deosebit de larg si variat.
Continutul
procesului
verbal
de
constatare
si
sanctionare
contraventiilor este stabilit prin norma legala si se apropie in buna parte de cel
al procesului verbal de control, dar este mai simplu de utilizat, mai operativ si
mai eficace. Este foarte important de stiut ca legea a prevazut expres pentru
procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor conditii de nulitate
absoluta, in cazul in care acesta nu contine clar si explicit: numele si prenumele
contravenientului, fapta savarsita si data comiterii acesteia sau semnatura
33
organului constatator.
In practica Garzii Financiare si convergent caracterului militarizat al
activitatii acesteia se foloseste foarte des un document specific, raportul. In
el se consemneaza acele informatii ce privesc unele concluzii si propuneri ale
echipei de control, in legatura cu misiunea incredintata. In general, se
consemneaza unele pareri sau atitudini ale agentului economic controlat fata de
actiunea finalizata, se explica eventualele contradictii dintre datele cuprinse in
documentele controlului si notele explicative luate de la cei gasiti vinovati,
dificultati intampinate in timpul exercitarii, propuneri pentru declansarea altor
actiuni de control incrucisat si extins si la alte unitati.
O actiune de control nu este considerata incheiata pana nu se lichideaza
toate deficientele constatate si se stabilesc masuri care duc la imbunatatirea
practica a activitatii economice si financiare. Valorificarea rezultatelor
actiunilor de control presupune o mare responsabilitate atat din partea organului
de control cat mai ales a conducerii controlate, a tuturor organelor interesate in
intarirea disciplinei economico-financiare, apararea avutului public si privat,
cresterea eficientei activitatii unitatilor economice. De asemenea, prezinta o
importanta deosebita aplicarea masurilor propuse si urmarirea rezultatelor
obtinute care este, de fapt, scopul actiunii de control.
6. Procedura de solutionare a contestatiilor la actele de control ale
Garzii Financiare
Impotriva actelor de control intocmite de Garda Financiara, cei care se
considera lezati prin masurile luate sau dispuse sunt in drept sa formuleze si sa
depuna - in termenele si la organele prevazute de lege - obiectiuni, contestatii
sau plangeri.
Agentului economic nu i se poate refuza dreptul de a-si apara
34
proprietatea prin toate caile si mijloacele de care dispune, inclusiv prin

utilizarea normelor legale ale obiectiunilor, contestatiilor sau plangerilor. In
legislatia noastra sunt reglementate doua modalitati de solutionare a
contestarilor si a contestatiilor, in functie de natura masurilor luate de organul
de control.
Actiunile persoanelor fizice sau juridice indreptate impotriva actelor de
control in care s-au consemnat amenzi contraventionale, confiscari si alte
masuri complementare aplicate de organele Garzii Financiare, si care nu sunt
aferente impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile speciale, urmeaza
procedura prevazuta Legea nr. 180 din 11 aprilie 200227 pentru aprobarea
Ordonantei
Guvernului
nr.
2/2001
privind
regimul
juridic
al
contraventiilor28.
Impotriva procesului verbal de control, care tine loc si de instiintare de
plata si in care sunt consemnate si sanctionate contraventii, se poate face
plangere, in termen de 15 zile de la comunicarea actului de control.
Plangerea se depune la sectia Garzii Financiare din care face parte
agentul constatator si va fi insotita de copia procesului verbal de constatare a
contraventiei. Plangerea, impreuna cu dosarul cauzei, se inainteaza de catre
sectia Garzii Financiare judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita
contraventia. In cazul amenzii aplicate unei persoane juridice, plangerea
acesteia se rezolva de organul indicat in legea care prevede sanctionarea
persoanei juridice.
Obiectiunile reprezinta o alta modalitate de exprimare a dreptului de
aparare a contribuabilului fata de un act al administratiei de stat. Obiectiunile
petentului se depun, in termen de cinci zile de la data luarii la cunostinta de
27
Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002 a fost publicata in M. Of. nr. 268 din 22 aprilie 2002.
28
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor a fost publicata in M. Of. nr.
410 din 25 iulie 2001.
35
continutul actului de control, la sediul Sectiei Garzii Financiare din care face
parte echipa de control, si nu pot avea ca obiect decat creante fiscale sau
diferente de impozite, taxe sau sume inscrise in procesul verbal. Obiectiunile si
documentele respective sunt analizate de conducerea sectiei Garzii Financiare,
pe baza datelor inscrise in procesul verbal si a documentelor anexate, pe baza
carora se formuleaza raspunsul la obiectiuni, care se comunica prin hotarare 29.
Solutiile care pot fi date in urma rezolvarii obiectiunilor sunt30:
admiterea totala, iar organul de solutionare si-a insusit toate
pretentiile formulate. In acest caz, conducerea Garzii Financiare va
proceda la desfiintarea totala a procesului verbal de control;
admiterea partiala, atunci cand petentul si-a dovedit, iar organul
de solutionare si-a insusit, numai o parte dintre pretentiile
formulate. In acest caz, conducerea Garzii Financiare va proceda
la desfiintarea acelui capitol din procesul verbal care cuprinde
problema asupra careia s-a facut si s-a admis obiectiunea;
respingerea ca inadmisibila, in cazurile cand calea de atac a fost
formulata si introdusa de o persoana fizica sau juridica, fara a avea
calitatea procesuala activa;
respingerea ca neintemeiata din probele administrate, rezulta ca
pretentia nu este fondata sau nu este sustinuta cu documente
depuse in termen;
respingerea ca fiind fara obiect, in situatia in care cele solicitate
nu au facut obiectul actului de control sau de impunere;
respingerea ca nedepusa in termen, in situatia in care calea de
atac nu a fost depusa in termenul legal.
29
Obiectiunile nu sunt supuse taxei de timbru, dar in dispozitivul hotararii pe care o ia, conducerea Garzii
Financiare trebuie sa mentioneze obligatia taxarii unei noi actiuni de contestare a solutiei date.
30
D. D. Saguna, op. cit., 433.
36
Contestatia este urmatoarea cale administrativa de atac, de care petentul

poate face uz, in conditiile in care nu este multumit de solutia data de
conducerea Garzii Financiare. Potrivit legii, cu solutionarea contestatiilor a fost
investita Directia Generala a Finantelor din judet, iar actiunea este purtatoare de
taxa de timbru.
In urma analizarii dosarului complet al contestatiei, si in solutionarea
acesteia, Directorul general al Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene
emite un act numit dispozitie. Acest document va contine una din solutiile
prezentate anterior si va fi comunicat petentului in conditiile si termenele
prevazute de lege. Impotriva dispozitiei date de Directorul General, petentul se
poate adresa cu plangere Ministerului Finantelor.
Plangerea este cea de-a treia cale administrativa de atac, instituita de lege
in apararea contribuabilului, si se depune, impreuna cu dosarul complet al
cauzei, la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene, care o verifica sub
aspectul indeplinirii procedurii, o analizeaza si o remite Ministerului Finantelor,
odata cu propriul referat privind propunerile de solutionare.
Ministerul
Finantelor solutioneaza plangerea, recurgand la una din solutiile prezentate

anterior, incheind un document administrativ numit decizie.
Trebuie precizat ca folosirea acestor cai de atac nu suspenda executarea
sarcinilor financiare si fiscale la care agentul verificat a fost obligat prin actul
de control. Acesta este fundamentul teoretic si de drept, pe temeiul caruia
Ministerul Finantelor a elaborat metodologia de solutionare a situatiilor de
neconcordanta sau chiar conflict dintre interesul bugetului si interesul
contribuabilului, consemnate intr-un act de control financiar. Acesta este
contextul in care puterea judecatoreasca finalizeaza actul cautarii si stabilirii
adevarului in normalul conflict de interese stat - contribuabil, in care cel din
urma spera intr-o reparatie materiala si morala pentru un drept ce i-a fost
incalcat.
37
Trebuie sa retinem in finalul acestor considerente ca principalele atributii

de control ale Garzii Financiare privesc:
atributii de control privind respectarea reglementarilor fiscale la
importurile si comercializarea de produse care intra sub incidenta
controlului obligatoriu in vama;
controlul productiei comercializarii alcoolului si bauturilor
alcoolice indigene;
verificari privind productia si comercializarea tigarilor;
verificarea activitatilor de jocuri de noroc;
actiuni de verificare a activitatii caselor de schimb valutar;
actiuni de control privind respectarea normelor de comert;
actiuni de verificare a respectarii prevederilor legale privind
marfurile intrate pe teritoriul Romaniei in regim de tranzit vamal.
38
CAPITOLUL III
CONTROLUL EXERCITAT DE
CURTEA DE CONTURI
1. Istoricul Institutiei si reglementarea legala

1. 1. Scurt istoric
Curtea de Conturi a fost infiintata prin Legea din 24 ianuarie 1864 31 sub
denumirea de "Inalta Curte de Conturi", desfiintandu-se Ministerul de
Control. Inalta Curte de Conturi era organism independent de jurisdictie si
organ auxiliar al Parlamentului, cu sarcina de a pregati lucrarile controlului
legislativ. Din punct de vedere organizatoric, era alcatuit din doua Sectiuni32:
una pentru cercetarea socotelilor de venituri si credite, precum si
pentru lichidarea conturilor administratiei generale, administratiilor
districtuale si comunale;
cealalta avea ca sarcina examinarea si controlul cheltuielilor, precum
si pentru cercetarea registrelor datoriei publice si pensiunilor.
Prin Legea din 1929, Inalta Curte de Conturi a fost reorganizata.
Conform Constitutiei din 1923 si Legii organice din 1929, Curtea de
Conturi avea atributii de control preventiv, control de gestiune si atributii
jurisdictionale.
31
32
Legea din 24 ianuarie 1864 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din 24 ianuarie 1864.
Ioan Condor Radu Stancu, Drept financiar si fiscal roman, Editura Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2002, p. 371; Petre Lazaroiu, Drept financiar-fiscal roman, Editura Valand, Bucuresti, 1999, p. 145;
Ioan Alexandru Szabo, Controlul financiar Suprem in statul de drept, Editura Economica, Bucuresti, 2001, p.
70 si urm.
39
Prin Legea nr. 2/1973 a fost constituita Curtea Superioara de

Control Financiar, ca organ al Consiliului de Stat, care avea atributii de
control financiar preventiv si ulterior. Curtea Superioara de Control Financiar33
exercita
si
atributii
jurisdictionale
privind
raspunderea
materiala
si
administrativa a persoanelor prevazute de lege care indeplineau functii de

conducere in organele centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si a municipiului Bucuresti, organizatiilor centrale
cooperatiste si din celelalte organizatii centrale obstesti, precum si in alte cazuri
stabilite prin lege.
In februarie 1990, prin Decretul nr. 94/ 1990, Curtea Superioara de
Control Financiar a fost desfiintata. Litigiile aflate In curs de judecata la
Colegiul de Jurisdictie al Curtii au fost trecute, spre solutionare, instantelor
judecatoresti. Prin acelasi Decret, a fost infiintat Corpul de control economicofinanciar al primului-ministru al Guvernului. Acesta avea atributii de control
financiar preventiv asupra legalitatii si eficientei cheltuielilor efectuate de la
bugetul de stat, de catre organele centrale si judetene, controlul executiei
bugetului de stat si balantei de incasari si plati externe, precum si legalitatea
bilanturilor contabile ale organelor centrale ale administratiei de stat. Prezenta,
lunar, primului-ministru, concluziile controlului efectuat si, la sfarsitul anului,
contul general de incheiere a exercitiului bugetar.
Constitutia din 1991 a reintrodus Curtea de Conturi intre institutiile
fundamentale ale statului de drept. Asadar, Curtea de Conturi a Romaniei a
fost infiintata in anul 1992, preluand o veche traditie in domeniu din tara
noastra, a Inaltei Curti de Conturi, infiintata in 1864 si desfiintata odata cu toate
celelalte institutii ale statului de drept in anul 1947.
33
Scopul Curtii Supreme de Control Financiar era apararea proprietatii socialiste, ea fiind condusa de un
Consiliu de conducere care nu dispunea, de fapt, de independenta fata de conducerea statala - Curtea de
Conturi a Romaniei, 130 de ani de istorie, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1994, p. 24.
40
Legea nr. 94/1992 a reinfiintat Curtea de Conturi ca organ suprem de

control si jurisdictie asupra modului de formare si intrebuintare a resurselor
financiare ale statului si sectorului public, avand si functii jurisdictionale 34.
Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei, si isi
desfasoara activitatea in mod independent, in conformitate cu dispozitiile
constitutionale si legile tarii.
Trebuie sa amintim in finalul acestor considerente ca cel mai recent act
normativ care reglementeaza institutia este Legea nr. 77/2002 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii de Conturi35.
1. 2. Sediul materiei
Importanta institutiei reiese in primul rand din dispozitiile legii
fundamentale, care, in art. 139, stabileste rolul si atributiile Curtii de Conturi,
astfel36:
(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de
administrare, de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale
sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
(2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar
expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi
controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele
34
Prin Legea nr. 204/1999 publicata in monitorul Oficial nr. 646 din 30 decembrie 1999, termenul de organ
suprem a fost inlocuit cu acela de institutie suprema.

35
Legea nr. 77/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii de Conturi a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 104 din 7 februarie 2002.
36
A se vedea Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, op. cit., p. 420.
41
constatate.
(4) Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si
inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege
pentru judecatori37.
Cadrul de baza este dat de dispozitiile Legii nr. 94/1992 38 privind
organizarea si functionarea Curtii de Conturi, care a suferit numeroase
modificari si completari39, astfel:
cea mai recenta este Legea nr. 77 din 31 ianuarie 200240 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii de Conturi;
Codul de procedura civila. Potrivit art. 130 din Legea nr. 94/1992,
republicata, dispozitiile referitoare la activitatea de jurisdictie a Curtii
de Conturi se completeaza cu prevederile Codului de procedura
civila, in masura in care prin amintita lege nu se dispune astfel41;
Legea nr. 204/199942;
Legea nr. 99/199943;
Legea nr. 50/199544;
37
Constitutia Romaniei cuprinde alte dispozitii aplicabile si activitatii jurisdictionale a Curtii de Conturi
cum ar fi neretroactivitatea legii (art. 15 alin.(2), egalitatea in drepturi (art. 16), accesul liber la justitie (art. 21),
dreptul la aparare (art. 24), dreptul de petitionare (art. 47), dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(art. 48), infaptuirea justitiei (art. 123), statutul judecatorilor (art. 124), caracterul public al dezbaterilor (art.
126), dreptul la interpret (art. 127), folosirea cailor de atac (art. 128) etc.
38
Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost publicata Monitorul in
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 9.09. 1992.

39
A se vedea Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 345.
40
Publicata in Monitorul Oficial a Romaniei nr. 104 din data 02/07/2002.
41
Prin urmare, ori de cate ori Legea Curtii de Conturi nu are reglementari speciale, se aplica dispozitiile din
Codul de procedura civila.

42
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646/30.12.1999.
43
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 236/27.05.1999.
44
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 107 din 27 mai 1995.
42
Legea nr. 59/199345;

Legea nr. 65 din 199346.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 77 din 2002, Curtea de Conturi este
institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de
formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si
ale sectorului public. Potrivit alin. 2 al aceluiasi art. Curtea de Conturi
functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si isi desfasoara activitatea in mod
independent47.
Curtea de Conturi, ca institutie
de control financiar, in indeplinirea
atributiilor pe care i le confera legea, are competenta, potrivit art. 93 din Legea
nr. 94/1992: sa evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor
juridice controlat; sa solicite organelor de control financiar si ale Bancii
Nationale a Romaniei verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul
atributiilor lor legale; sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale
de control si jurisdictionale, rapoartele celorlalte organisme cu atributii de
control financiar48. Retinem astfel, cateva caracteristici care subliniaza
autoritatea si independenta Curtii de Conturi in exercitarea atributiilor sale:
Curtea de Conturi este o institutie suprema de control financiar si de
jurisdictie in domeniul financiar;
functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei;
45
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 177 din 26 iulie 1993.
46
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 241 din 7 octombrie 1993.
47
Prin aceste prevederi se stabileste locul Curtii de Conturi in ierarhia autoritatilor statului, fiind un organ
suprem instituit pentru controlul si jurisdictia financiara - Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, Natura juridica a
activitatilor jurisdictionale specifice Curtii de conturi. Rolul si semnificatia economico-juridica a acestor
activitati in cadrul realizarii reformei si a tranzitiei spre economia de piata, Revista de drept comercial, nr.
5/1994, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1994, p. 35.
48
Ultimele doua situatii reglementeaza raporturile dintre Curtea de Conturi si celelalte organe de control
financiar.
43
indeplineste atributii de control preventiv si ulterior si atributii

jurisdictionale;
are buget propriu de cheltuieli, care se prevede distinct in Bugetul de
Stat;
isi stabileste in mod autonom programul sau de control si nu poate fi
influentata sau impiedicata in actiunile sale de control decat de
Parlament si acesta numai in anumite situatii prevazute de lege.
Curtea de Conturi a Romaniei a stabilit ca obiectiv general dezvoltarea
cooperarii tehnice intre Institutiile Supreme de Audit in domeniul controlului si
auditului financiar. Prin aceste acorduri se urmareste dezvoltarea initiativelor si
completarea competentelor institutionale, schimbul reciproc de cunostinte,
tehnici si experienta si organizare de programe comune de audit49.
Activitatea internationala in perioada 2000-2001 se remarca prin:
Organizarea la Bucuresti, a celui de al doilea Seminar al Grupului de
Lucru EUROSAI in domeniul auditului protectiei mediului, februarie
2000;
Participarea la reuniunea Grupului de Lucru Monitorizare creat la
Intalnirea Presedintilor Institutiilor Supreme de Audit (SAI) din tarile
Europei Centrale si de Est, Cipru, Malta si Curtii
Europene de
Conturi ce a avut loc la Praga-Cehia in octombrie 1999, cu scopul de

a urmari aplicarea Recomandarilor privind functionarea Institutiilor
Supreme de Audit in contextul integrarii Europene si a strategiilor
adoptate de catre Presedinti, Praga-Cehia, octombrie 2000;
49
Dintre acordurile in vigoare amintim cele cu: Peru: Oficiul Controlului General
- din 13 noiembrie
1998; Uruguay: Curtea de Conturi - din 03 iunie 1999; Polonia: Camera Suprema de Control - din 26
septembrie 2000, iar ca acorduri a caror incheiere a fost convenita amintim: Marea Britanie: Oficiul National
de Audit; Ungaria: Oficiul Auditului de Stat.
44
Participarea la Intalnirea Presedintilor Institutiilor Supreme de Audit

din tarile Europei Centrale si de Est, Cipru, Malta si Curtii Europene
de Conturi, Sofia-Bulgaria, decembrie 2000;
Participarea la
Seminarul de planificare strategica, in cadrul
Programului Regional al EUROSAI de instruire pe termen lung, Oslo,

Norvegia, decembrie 2000;
Participarea la Seminarul EUROSAI privind utilizarea tehnologiei
informatice in audit, Golawice, Polonia, februarie 2001;
Participarea la Seminarul Comisiei Europene privind implementarea
programului SAPARD in tarile candidate la aderarea la Uniunea
Europeana, Bruxelles- Belgia, februarie 2001;
Participarea
la
Seminarul
AISCCUF
(Asociatia
Institutiilor
Superioare de Control avand in Comun Utilizarea limbii Franceze)

privind auditul comunitatilor locale, Montpellier, Franta mai 2001;
Activitatea internationala in anul 2002 a privit:
Organizarea in Romania a Reuniunii Presedintilor SAI din Tarile
Candidate la Uniunea Europeana si Curtii Europene de Conturi,
decembrie 2002;
Participarea la Reuniunea de lucru privind schimbul de experienta in
pregatirea Tematicilor si Normelor de Audit , Lituania, 25-27 martie
2002;
Participarea la Seminarul privind tehnicile de audit, Liberville, Gabon
25-29 martie 2002;
Participarea delegatiei Curtii de Conturi a Romaniei la Seminarul de
tehnici de Instruire, Cracovia, 8-27 aprilie 2002;
Participarea la cea de-a doua reuniune a Grupului de lucru pe
problema auditului mediului, organizata de Camera Suprema de
45
Control a Poloniei si de Curtea de conturi a Frantei, Paris 11-12

aprilie 2002;
Participarea delegatiei Curtii de Conturi a Romaniei la Congresul V
INTOSAI, Moscova, 23-31 mai 2002;
Participarea la reuniunea Grupului de lucru INTOSAI privind auditul
privatizarii, Oslo, Norvegia, 10-11 iunie 2002;
Participarea la sesiunea Consiliului Presedintilor Institutiilor Supreme
de Audit din Comunitatea Statelor Independente si sarbatorirea a 10
ani de la infiintarea Camerei de Control a Georgiei, Tbilisi, 20-22
iunie 2002;
Participarea unei delegatii a Curtii de Conturi a Romaniei ca
reprezentanta in Grupul de lucru constituit in cadrul Curtii de Conturi
a Belgiei.
2. Functia de control a Curtii de Conturi
Prin controlul sau Curtea de Conturi urmareste respectarea legii in
raporturile juridice financiare (dupa caz, nasterea, modificarea sau desfiintarea
lor) si gestionarea mijloacelor materiale si banesti.
Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de
formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si
ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului
public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. Controlul
financiar nu se limiteaza doar la stabilirea unor fapte, ci presupune si cercetarea
cauzelor care au provocat deficientele constatate, in vederea prevenirii lor in
viitor50.
Una din prioritatile procesului de reformare al controlului Curtii de
50
Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 347; Mircea Boulescu, op. cit., p. 67.
46
Conturi este dezvoltarea si intarirea competentelor acestuia in ceea ce priveste

controlul de performanta.
Sintetizand definitiile formulate de standardele Intosai 51 se desprinde
faptul ca, controlul de performanta este un control al rezultatelor, care
urmareste daca structurile guvernamentale si celelalte entitati supuse
verificarilor au intrebuintat cu economicitate si eficacitate resursele publice
puse la dispozitia acestora, pentru indeplinirea responsabilitatilor pe care le au,
precum si daca prin aplicarea programelor finantate din fondurile publice au
fost obtinute rezultatele si/sau beneficiile dorite52.
3. Formele controlului exercitat de Curtea de Conturi
Constitutia Romaniei revizuita stabileste atributiile generale de control
ale Curtii de Conturi (art. 139)53, iar prin Legea organica nr. 94/1992
republicata sunt stabilite obiectivele si persoanele care sunt supuse controlului
Curtii de Conturi.
gestionarea mijloacelor materiale si banesti. De asemenea, Curtea de Conturi
analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii,
eficientei si eficacitatii. In esenta acesta reprezinta obiectul controlului Curtii
de Conturi54.
51
A se vedea, Standardele de Audit Intosai, 1992; Liniile directoare europene de aplicarea standardelor
Intosai, elaborate in 1998 de Curtea de Conturi Europeana; Auditul de performanta in institutiile de Control din
Asia, publicate in 1997 de Banca Mondiala, anexa nr. 7 si 8 la Auditul de performanta.
52
Ioan Alexandru Szabo, op. cit., p. 144.
53
Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, op. cit., p. 420 si urm; Ion Rusu, Drept
administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 361 si urm;

54
I. Alexandru Szabo, op. cit., p. 169 si urm; Mircea Boulescu, op. cit., p. 78 si urm.
47
Controlul Curtii de Conturi se analizeaza sub doua aspecte55:

aspectul juridic care priveste verificarea legalitatii incheierii,
modificarii sau incetarii raporturilor juridice;
aspectul economic care priveste operatiunea economica, in sensul
corespunderii sale cu principiile economicitatii, eficacitatii si
eficientei.
Potrivit art. 18 din Legea nr. 94/1992, subiectii supusi controlului Curtii
de Conturi sunt (in acest caz controlul este obligatoriu):
statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane
juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice,
autonome sau neautonome;
Banca Nationala a Romaniei (BNR);
regiile autonome;
societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ- teritoriale,
institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna,
integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care
gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu,
in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest
lucru.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 77/2002 controlul executiei bugetelor
Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului,
Curtii Supreme de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si
Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi poate hotari efectuarea de controale si la alte persoane
juridice decat cele mentionate la art. 18 (in acest caz Curtea de Conturi
55
Pentru aceste aspecte a se vedea Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 353 si urm.
48
stabileste subiectii asupra carora sa se desfasoare activitatea de control, sau

controlul se efectueaza ca urmare a unei hotarari a uneia din camerele
Parlamentului), care56:
beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii
sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor
administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice;
administreaza, in baza unui contract de concesiune sau inchiriere,
bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului sau al
unitatilor administrativ-teritoriale;
o alta situatie specifica acestui caz a fost introdusa prin Legea nr.
77/2002 (lit. C): aceea in care nu isi indeplinesc obligatiile financiare
catre stat, unitatile administrativ-teritoriale sau institutiile publice,
verificarile efectuandu-se impreuna cu reprezentantii institutiilor
competente in domeniul supus controlului;
de asemenea, prin Legea nr. 77/2002, a fost introdusa lit. D astfel:
sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii care
utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a se efectua in legatura
cu legalitatea utilizarii acestor fonduri.
In ceea ce priveste sfera raporturilor juridice supuse controlului Curtii de
Conturi, sunt de subliniat mai multe aspecte. Astfel, potrivit art. Art. 16 din
Legea nr. 77/2002, Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control
financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de
intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum
si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al
unitatilor administrativ-teritoriale.
gestionarea mijloacelor materiale si banesti. De asemenea, Curtea de Conturi
56
A se vedea Maria Stroe, op. cit., p. 42.
49
analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii,

eficientei si eficacitatii. Controlul financiar al Curtii de Conturi este o activitate
legala, ceea ce inseamna ca sfera raporturilor juridice supuse controlului este
limitativ prevazuta de lege57.
Astfel, potrivit art. 17 din Legea nr. 94/1992, Curtea de Conturi
controleaza:
formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului
asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;
constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a
fondurilor de tezaur;
formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor
guvernamentale pentru credite interne si externe;
utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si
transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului
sau a unitatilor administrativ-teritoriale;
constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre
autoritatile administrative autonome si de catre institutiile publice
infiintate prin lege, precum si de organismele autonome de asigurari
sociale ale statului;
situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si
privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de catre
institutiile publice, regiile autonome, companiile si societatile
nationale, precum si concesionarea sau inchirierea de bunuri care fac
parte din proprietatea publica;
57
A se vedea Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 355; Ioan Alexandu Szabo, op. cit., p. 172 si urm; Maria Stroe,
op. cit., p. 36 si urm.
50
constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind

protectia mediului, imbunatatirea calitatii conditiilor de viata si de
munca;
prin Legea nr. 77/2002 s-a mai introdus lit. G1 care se refera la
utilizarea fondurilor puse la dispozitie Romaniei de catre Uniunea
Europeana prin Programul SAPARD si a cofinantarii aferente;
lit. H a fost modificata prin Legea nr. 77/2002 referindu-se la
utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata
Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare
internationala;
prin lit. I, prevazuta prin Legea nr. 77/2002, s-au stabilit si alte
domenii in care, prin lege, este competenta Curtea de Conturi.
4. Controlul financiar al Curtii de conturi. Controlul ulterior
Pana la modificarea Legii nr. 94/1992, facuta prin legea nr. 99/1999,
Curtea de Conturi isi exercita functia de control finaciar, atat prin forma
controlului preventiv la ordonatorii principali de credite, cat si prin controlul
ulterior. Prin Legea nr. 99/1999 au fost abrogate dispozitiile privind controlul
finaciar preventiv al Curtii de Conturi.
Prin controalele sale la persoanele juridice Curtea de Conturi urmareste,
in principal:
exactitatea si realitatea bilanturilor contabile si a conturilor de profit
si pierderi;
indeplinirea obligatiilor financiare catre buget sau catre alte fonduri
stabilite prin lege;
utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale,
conform destinatiei stabilite;
51
calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se

afecteaza drepturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau
institutiilor publice ori se creeaza obligatii in sarcina acestora.
Curtea de Conturi exercita controlul cu privire la respectarea de catre
autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de
privatizare, prevazute de lege, precum si asupra modului in care acestea au
asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de
privatizare58. Curtea de Conturi exercita controlul respectarii dispozitiilor legale
privind modul de administrare si intrebuintare a resurselor financiare rezultate
din actiunile de privatizare.
Curtea de Conturi poate exercita controlul in cazul prevazut anterior
indiferent de momentul in care s-a desfasurat procesul de privatizare, prin
vanzarea actiunilor detinute de stat la societatile comerciale, pana la clarificarea
tuturor aspectelor59.
In ceea ce priveste sfera raporturilor juridice financiare supuse
controlului ulterior al Curtii de Conturi, trebuie sa facem mai multe precizari.
Acest control vizeaza toate raporturile juridice stabilite in domeniile legale de
competenta Curtii de Conturi60. Astfel, potrivit art. 22 din legea nr. 94/1992,
Curtea de Conturi are ca principala atributie verificarea:
contului general anual de executie a bugetului de stat;
contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;
conturilor anuale de executie a bugetelor locale;
conturilor anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale;
conturilor fondurilor de tezaur;
58
Alin. 2 al art. 27, modificat prin Legea nr. 77/2002.
59
Art. 27 alin. 3 introdus prin Legea nr. 77/2002.
60
Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 356 si urm.
52
contului anual al datoriei publice a statului si situatiei garantiilor

guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte
persoane juridice.
Totodata, Curtea de Conturi, in baza programului propriu de control,
verifica, pe parcursul exercitiului bugetar si la finele acestuia61:
conturile gestiunilor publice de bani, alte valori si de bunuri materiale
publice;
conturile executiei de casa a bugetelor publice;
conturile de executie ale subventiilor si alocatiilor bugetare pentru
investitii acordate altor beneficiari decat institutiile publice;
bilanturile si conturile de executie ale ordonatorilor de credite
bugetare si ale administratorilor care gestioneaza fonduri ce se supun
regimului bugetului public;
conturile operatiunilor referitoare la datoria publica.
Curtea de Conturi este, de asemenea, competenta sa stabileasca limitele
valorice minime de la care conturile, aratate mai sus sunt, supuse controlului
sau in fiecare exercitiu bugetar (art. 24 din Legea nr. 94/1992).
Prin efectuarea controlului ulterior Curtea de Conturi constata daca62:
conturile supuse controlului sau sunt exacte si conforme cu realitatea
si daca inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele si
in conditiile stabilite de lege;
veniturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale, asigurarilor
sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial
din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la
termenele prevazute de lege;
61
A se vedea art. 23 din Legea nr. 94/1992.
62
Maria Stroe, op. cit., p. 39; Ioan Alexandru Szabo, op. cit., p. 179 si urm.; Mircea Boulescu, op. cit., p.
102 si urm.
53
cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si

inregistrate conform reglementarilor legale si in concordanta cu
prevederile legii bugetare;
modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si
daca s-au facut in conditiile legii;
subventiile si alocatiile pentru investitii s-au acordat de la buget sau
din fonduri speciale, in conditiile legii, si s-au utilizat conform
destinatiilor stabilite;
lit. f a art. 25, modificata prin Legea nr. 77/2002, se refera la
contractarea si utilizarea imprumuturilor de stat, rambursarea ratelor
scadente ale acestora si plata dobanzilor aferente s-au facut in
conditiile legii;
creantele si obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale
sunt indreptatite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.
De asemenea, potrivit art. 26 lit. a din Legea nr. 94/1992, Curtea de
Conturi analizeaza legalitatea concesionarii sau inchirierii de bunuri
proprietate publica63.
In ceea ce priveste procedura controlului ulterior exercitat de Curtea de
Conturi, art. 29 alin. 1 din Legea nr. 94/1992 prevede: Curtea de Conturi este
singura competenta ca in urma verificarii conturilor sa hotarasca asupra
descarcarii de gestiune. Descarcarea de gestiune se face la sfarsitul
exercitiului bugetar anual si cuprinde doua faze in cadrul carora organele de
control financiar desfasoara o activitate specifica64:
faza preliminara;
faza descarcarii de gestiune
In faza preliminara, controlorii financiari desemnati sa verifice conturile
63
Litera b. a art. 26 s-a abrogat prin Legea nr. 77/2002.
64
Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 358.
54
intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile lor si formuleaza

propuneri cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate in legatura cu situatia
conturilor. In acest sens, Curtea de Conturi exercita controlul conturilor la
sediul sau sau la fata locului65.
In situatia in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile care sa faca
posibila verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixand termen
pentru completarea sau refacerea lor, iar daca titularii conturilor nu se
conformeaza acestei masuri, completarea sau refacerea conturilor se face, pe
cheltuiala acestora, de catre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.
Faza descarcarii de gestiune presupune, potrivit art. 31 alin. 1, modificat
prin Legea nr. 77/2002, ca rapoartele asupra conturilor sunt examinate de
complete formate dupa cum urmeaza66:
3 consilieri de conturi din Sectia de control financiar ulterior, pentru
ordonatorii principali de credite ale caror bugete se aproba prin lege;
directorul directiei de control financiar ulterior, directorul adjunct sau
seful de serviciu si un controlor financiar, altul decat cel care a
efectuat controlul, pentru ordonatorul de credite;
directorul, directorul adjunct al directiei de control financiar ulterior
ai Camerei de Conturi a Municipiului Bucuresti si un sef de serviciu.
Asupra rapoartelor, completul pronunta incheieri prin care dispune fie
descarcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdictional al Curtii sau,
dupa caz, a colegiului jurisdictional al camerei de conturi, pentru stabilirea
raspunderii juridice potrivit legii.
Daca este cazul, completul poate dispune restituirea raportului pentru
completare sau refacere. Daca in urma examinarii raportului, a actelor si a
documentelor pe care se sprijina acesta se constata savarsirea unor fapte care,
65
A se vedea Maria Stroe, op. cit., p. 37.
66
La sedintele in care sunt examinate rapoartele asupra conturilor poate participa si procurorul financiar.
55
potrivit legii penale, constituie infractiuni, completul dispune sesizarea

organelor de urmarire penala competente, suspendand examinarea cazului.
Completul poate cere, in cursul examinarii raportului completul, lamuriri
titularilor de conturi sau altor persoane care sunt in masura sa faca aceasta.
In situatia in care exista pericolul instrainarii bunurilor ce apartin
persoanei raspunzatoare, completul poate solicita colegiului jurisdictional ce
urmeaza a fi investit cu judecarea cauzei incuviintarea pentru luarea masurilor
asiguratorii, in limita valorii prejudiciului constatat.
Incheierea prin care s-a dispus sesizarea colegiului jurisdictional sau
descarcarea de gestiune se comunica partilor interesate si procurorului
financiar, iar impotriva incheierii prin care s-a dispus descarcarea de gestiune
poate fi introdusa plangere la colegiul jurisdictional, in termen de 30 de zile de
la comunicare.
Asadar, solutiile incheierii pot fi67:
descarcarea de gestiune;
Descarcarea de gestiune68 reprezinta solutia completului prin care
titularul de cont (ordonatorul de credite) este degrevat de orice responsabilitate
financiara in legatura cu operatiunile savarsite de el pe o anumita perioada de
timp (de regula un an)69.
Pentru motive intemeiate, in termen de 1 an de la pronuntarea incheierii
prin care s-a dispus descarcarea de gestiune, procedura examinarii contului
poate fi redeschisa. Aceasta inseamna ca descarcarea de gestiune devine
irevocabila numai daca in decurs de un an de la data pronuntarii incheierii
completului, procedura reexaminarii contului nu a fost deschisa, pentru motive
67
A se vedea Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 358.
68
Descarcarea de gestiune definitiva este data doar de Curtea de Conturi, orice solutie a puterii executive in
acest sens fiind doar provizorie.

69
Descarcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica (art. 32 din Legea
nr. 94/1992).
56
temeinice.
sesizarea Colegiului jurisdictional in scopul stabilirii raspunderii
juridice de drept financiar;
Daca solutia incheierii completului este in sensul sesizarii Colegiului
jurisdictional al Curtii de Conturi (respectiv a unui colegiu jurisdictional
judetean), atunci urmeaza a se solutiona judiciar cauza, in cazul in care sunt
descoperite acte incheiate in mod nelegal70.
Potrivit art. 36 alin. 1 din Legea nr. 94/1992, in situatia in care, in urma
verificarilor efectuate pe parcursul executiei bugetului la persoanele juridice,
organele de control ale Curtii de Conturi constata fapte prin care au fost cauzate
prejudicii sau abateri cu caracter financiar incheie proces-verbal de constatare.
Potrivit alin. 2 al art. 36, modificat prin Legea nr. 77/2002, actele de
constatare se trimit, in termen de 5 zile, procurorului financiar de catre
consilierii de conturi din Sectia de control financiar ulterior sau, dupa caz, de
directorii directiilor de control financiar ulterior ai camerelor de conturi
judetene, insotite de propunerile lor.
Procurorul financiar se pronunta, in termen de 10 zile de la primire,
asupra procesului-verbal de constatare71, intocmind, dupa caz, actul de sesizare
a colegiului jurisdictional competent, actul de sesizare a organelor de urmarire
penala ori actul de clasare. Actul de sesizare a colegiului jurisdictional sau actul
de clasare se comunica partilor interesate.
Daca exista pericolul instrainarii bunurilor ce apartin persoanei
raspunzatoare, procurorul financiar poate solicita colegiului jurisdictional ce
urmeaza a fi investit cu judecarea cauzei incuviintarea pentru luarea masurilor
70
Sesizarea unui colegiu jurisdictional poate fi concomitenta cu sesizarea facuta organelor de urmarire
penala, in cazul in care completul considera ca exista indicii privitoare la savarsirea unor fapte, care potrivit
legii penale constituie infractiuni.
71
Procurorul financiar poate dispune, motivat, restituirea procesului-verbal de constatare pentru
completarea ori refacerea controlului.
57
asiguratorii, in limita valorii prejudiciului constatat.

Potrivit alin. 1 al art. 38, modificat prin Legea nr. 77/2002, impotriva
actului de clasare organul de control si cei interesati pot face plangere in termen
de 30 de zile de la comunicare. Plangerea se judeca de procurorul general
financiar72, iar in cazul admiterii plangerii, procurorul general financiar poate
dispune, dupa caz, sesizarea colegiului jurisdictional ori a organului de
urmarire penala competent sau restituirea dosarului pentru completarea ori
refacerea controlului.
Potrivit art. 39 alin. 1, modificat prin Legea nr. 77/2002, impotriva
solutiei procurorului general financiar organul de control si partile interesate
pot face cereri de reexaminare, in termen de 30 de zile de la comunicare, la
Curtea de Conturi intr-un complet constituit din 3 consilieri de conturi, care fac
parte din Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi (art. 56 modificat prin Legea
nr. 77/2002). Daca admite cererea73 de reexaminare, Curtea de Conturi dispune
sesizarea colegiului jurisdictional competent sa judece cauza in prima instanta
sau, dupa caz, a organului de urmarire penala competent.
72
Termenul este de decadere, ceea ce inseamna ca neexercitarea dreptului de petitie in cadrul termenului
atrage pierderea sa - Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 359.

73
Respingerea cererii de catre Curtea de Conturi este definitiva.
58
CAPITOLUL IV
REALIZARI PRACTICE ALE GARZII FINANCIARE
SI ALE
CURTII DE CONTURI IN ULTIMII ANI (2002, 2003)
1.
Comparatie intre controlul efectuat de Garda Financiara si cel

realizat de Curtea de Conturi
Conceputa ca un organism operativ si cu o specializare larga, Garda
Financiara, alaturi de celelalte structuri de control se integreaza si isi

indeplineste rolul sau distinct in acest proces, fara sa se suprapuna cu
activitatea fiscului, a Directiei de control judetene, a Curtii de Conturi sau a
Politiei economice ci dimpotriva, s-a demonstrat ca aceste institutii se
completeaza reciproc, atata timp cat actioneaza unitar si urmaresc acelasi scop.
Garda financiara exercita controlul operativ si inopinat in legatura
cu:
aplicarea si executarea legilor fiscale si a reglementarilor vamale,
urmarind impiedicarea oricarei sustrageri sau eschivari de la plata
impozitelor si taxelor;
respectarea normelor de comert, urmarind sa impiedice activitatile de
contrabanda si orice procedee interzise de lege. Garda financiara
indeplineste orice alte atributii si activitati date in competenta, potrivit
legii.
Curtea de Conturi urmareste, in principal:
exactitatea si realitatea bilanturilor contabile si a conturilor de profit
si pierderi;
59
indeplinirea obligatiilor financiare catre buget sau catre alte fonduri

stabilite prin lege;
utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale,
conform destinatiei stabilite;
calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se
afecteaza drepturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau
institutiilor publice ori se creeaza obligatii in sarcina acestora.
Curtea de Conturi exercita controlul cu privire la respectarea de catre
autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de
privatizare, prevazute de lege, precum si asupra modului in care acestea au
asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de
privatizare74. Curtea de Conturi exercita controlul respectarii dispozitiilor legale
privind modul de administrare si intrebuintare a resurselor financiare rezultate
din actiunile de privatizare.
Curtea de Conturi poate exercita controlul in cazul prevazut anterior
indiferent de momentul in care s-a desfasurat procesul de privatizare, prin
vanzarea actiunilor detinute de stat la societatile comerciale, pana la clarificarea
tuturor aspectelor75.
Curtea de Conturi are ca principala atributie verificarea:
contului general anual de executie a bugetului de stat;
contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;
conturilor anuale de executie a bugetelor locale;
conturilor anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale;
conturilor fondurilor de tezaur;
74
Alin. 2 al art. 27, modificat prin Legea nr. 77/2002.
75
Art. 27 alin. 3 introdus prin Legea nr. 77/2002.
60
contului anual al datoriei publice a statului si situatiei garantiilor

guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte
persoane juridice;
Totodata, Curtea de Conturi, in baza programului propriu de control,
verifica, pe parcursul exercitiului bugetar si la finele acestuia76:
conturile gestiunilor publice de bani, alte valori si de bunuri materiale
publice;
conturile executiei de casa a bugetelor publice;
conturile de executie ale subventiilor si alocatiilor bugetare pentru
investitii acordate altor beneficiari decat institutiile publice;
bilanturile si conturile de executie ale ordonatorilor de credite
bugetare si ale administratorilor care gestioneaza fonduri ce se supun
regimului bugetului public;
conturile operatiunilor referitoare la datoria publica.
Principalele atributii de control ale Garzii financiare privesc:
atributii de control privind respectarea reglementarilor fiscale la
importurile si comercializarea de produse care intra sub incidenta
controlului obligatoriu in vama;
controlul productiei comercializarii alcoolului si bauturilor alcoolice
indigene;
verificari privind productia si comercializarea tigarilor;
verificarea activitatilor de jocuri de noroc;
actiuni de verificare a activitatii caselor de schimb valutar;
actiuni de control privind respectarea normelor de comert;
actiuni de verificare a respectarii prevederilor legale privind marfurile
intrate pe teritoriul Romaniei in regim de tranzit vamal;
76
A se vedea art. 23 din Legea nr. 94/1992.
61
in domeniul importului, productiei si comercializarii carburantilor sau

altor componente petroliere;
in domeniul exploatarii, prelucrarii si comercializarii masei lemnoase;
verificarea activitatii agentilor economici care gestioneaza si
valorifica deseuri industriale (de exemplu, feroase si neferoase);
domeniul comertului cu cereale si produse de morarit si panificatie;
controale efectuate in piete agroalimentare, targuri, oboare etc.
Curtea de Conturi poate sa emita instructiuni cu caracter obligatoriu
pentru organele de control financiar necesare exercitarii in bune conditii a
competentelor sale.
Asadar, Curtea de Conturi, in scopul indeplinirii functiilor sale are
dreptul sa emita instructiuni si pentru Garda Financiara. Aceste instructiuni
privesc strict modalitatea de desfasurare a controlului in limitele stabilite de
lege.
2. Realizarile profesionale ale garzii financiare in anii 2002/2003
Activitatea desfasurata de Garda Financiara in baza competentelor de
control, stabilite atat prin legea speciala de organizare si functionare, cat si prin
legile specifice domeniilor financiar, fiscal si comercial, a fost axata pe
sustinerea politicii economice a Guvernului prin efectele actiunilor de control si
instaurarea unui climat normal de desfasurare a vietii economico-sociale.
In acest context, anul 2002 a insemnat pentru Garda Financiara o
intensificare a eforturilor in sensul cresterii cantitative, dar mai ales calitative, a
activitatii desfasurate, tendinta confirmata in primul rand de evolutia
principalilor indicatori de evaluare a activitatii.
62
Au fost extinse relatiile de colaborare pe plan intern si international, in

scopul crearii unui front comun de lupta impotriva evaziunii fiscale,
tranzactiilor financiare ilegale si a altor fraude in domeniul economic.
Evolutia si dinamica fenomenului evazionist, cresterea prejudiciului
inregistrat prin eludarea legilor fiscale, precum si contextul actual european si
mondial au impus situarea si detinerea, de catre Garda Financiara, a unui rol
important in realizarea obiectivelor economico-financiare ale Programului de
guvernare pe perioada 2001 - 2004.
Obiectivele principale ale Garzii Financiare in anul 2002 au fost
concretizate in realizarea sarcinilor si dispozitiilor conducerii Ministerului
Finantelor Publice, a sarcinilor rezultate din Programul de sedinte al
Guvernului si din Programul sectorial, potrivit competentelor atribuite de lege
in domeniul combaterii evaziunii fiscale, al disciplinei financiar-valutare si al
normelor de comert.
Situatia rezultatelor obtinute in aceasta perioada se prezinta astfel:
63
Din analiza datelor sintetice prezentate, rezulta o crestere cantitativa si

calitativa a activitatii desfasurate de Garda Financiara, concretizata in stabilirea
unor obligatii fiscale sustrase de la plata catre bugetul de stat in cuantum mai
mare fata de anul 2000 si 2001.
Eficienta actiunilor de control desfasurate se poate aprecia chiar prin
sumele atrase la bugetul de stat. S-a inregistrat o crestere a numarului de
sesizari penale si a prejudiciilor aferente acestora, respectiv cu 10% in 2001 si
cu 43% in primele unsprezece luni ale anului 2002, raportat la anul 2000.
Cresterea numarului sesizarilor penale de la 1.695 in 2001 la 2.196 in
2002, sustinute si de valoarea totala a prejudiciului in suma absoluta de 1.845
miliarde lei, care reprezinta 35% din totalul sumelor stabilite, denota
continuarea concentrarii si dirijarii eforturilor in directia combaterii activitatilor
de evaziune fiscala, a identificarii si surprinderii activitatilor ilicite din
domeniile cu grad mai ridicat de fiscalitate.
64
Rezultatele obtinute de Garda Financiara evidentiaza si preocuparea

pentru dezvoltarea unor actiuni de control riguroase, punandu-se accent pe
selectia documentata a obiectivelor de control si pe utilizarea corespunzatoare a
fortelor disponibile in conditiile in care efectivul de comisari a ramas acelasi in
ultimii trei ani.
Principalele actiuni de control desfasurate in primele 11 luni ale anului
2002 sunt urmatoarele:
in domeniul importului, productiei si comercializarii carburantilor
si altor produse petroliere;
la importatorii, producatorii si comerciantii de alcool, bauturi
alcoolice, cafea si tutun;
in domeniul respectarii normelor legale privind organizarea si
desfasurarea jocurilor de noroc;
in domeniul exploatarii, gestionarii, prelucrarii si comercializarii
masei lemnoase;
la importatorii si comerciantii de carne si produse din carne;
la importatorii si en-grosistii de cereale;
in domeniul comertului cu produse farmaceutice;
la achizitorii si exportatorii de deseuri metalice feroase si
neferoase;
in domeniul respectarii prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernlui nr.28/1999 privind obligatia agentilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
65
3. Curtea de Conturi a Romaniei. Raport de Audit cu privire la

performanta sistemului de salarizare
Curtea de Conturi a Romaniei a efectuat in anul 2003 auditul
performantei privind sistemul de salarizare la agentii economici la care statul
sau unitatile administrativ teritoriale sunt actionari majoritari, precum si la
institutile publice si alte entitati, care s-a efectuat pe o perioada de 3 ani (2000,
2001, 2002).
In cadrul acestui audit s-au analizat indicatorii referitori la drepturile de
natura salariala si alte drepturi de care a beneficiat personalul, corelati cu
indicatorii de performanta, relevanti activitatii specifice entitatii audiate.
Acest studiu s-a realizat datorita varietatii sistemelor de salarizare, a
sporurilor si indemnizatilor acordate, precum si a altor drepturi de natura
salariala aplicate de institutiile publice si agentii economici la care statul sau
unitatile administrativ teritoriale detin integral sau mai mult de jumatate din
capitalul social, precum si de alte entitati. Acest studiu a urmarit daca:
stabilirea salariilor de baza si a celorlalte drepturi de personal la
institutiile publice finantate din venituri extrabugetare si la agentii
economici la care statul sau o unitate administrativ teritoriala detine
capital majoritar s-au efectuat in conformitate cu prevederiile legale in
vigoare, prin negocieri colective sau individuale, cu incadrarea in
resursele financiare proprii, stabilite anual prin bugetul de venituri si
cheltuieli;
s-a asigurat o corelatie intre sistemul de salarizare aplicat si performanta
activitatii realizate;
indicatorii de performanta, obiectivele si criteriile cuantificate privind
reducerea creanatelor si platilor restante, stabilite in contractul de
66
administrare/performanta si prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli

au fost realizati;
salarizarea personalui asigura un echilibru cu salariile oferite pe piata
fortei de munca pentru activitati similare.
3.1 Auditul performantei sistemului de salarizare la agentii economici.
Salarizarea
agentilor economici se efectueaza in baza contractului
colectiv de munca, incheieat conform prevederilor Legii nr. 130/1996 privind

contractul colectiv de munca, republicata in 1998.
Conducerea agentilor economici la care statul sau o unitate adminstrativ
teritoriala sunt actionari majoritari se asigura de catre persoane fizice in baza
unui contract de administrare/ performanta anexa la contractul individual de
munca, incheiat in baza Ordonantei de Urgenta nr. 49/1999 si a ordonantei de
urgenta nr. 79/2001.
Odata cu aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 79/2001,
salariul de baza, precum si celelte drepturi de natura salariala ale
conducatorului agentului economic au fost limitate, acesta fiind remunerat,
astfel:
cu un salariu de baza lunar care nu poate depasi indemnizatia lunara
pentru functia de secretar de stat prevazuta de lege;
o suma egala cu cel mult 50% din aceasta sub forma de sporuri, adaosuri,
premii si alte drepturi de natura salariala;
un premiu anual de pana la 12 salarii de baza lunare, dupa aprobarea
bilantului contabil anual, conditionat de realizarea criteriilor prevazute
in contractele de performanta, inclusiv a programelor de reducere a
creantelor si platilor restante, a pierderilor precum si a altor obiective .
67
Tot prin aceasta Ordonanta de Urgenta (79/2001) s-a specificat ca

acordarea drepturilor salariale sa fie conditionata de indeplinirea criteriilor de
performanta, a conducatorilor unitatilor respective.
Auditul performantei sistemului de salarizare a fost efectuat la un numar
de 187 agenti economici, astfel:
la 67 agenti economici la care statul este actionar majoritar, reprezentand
35,8% din total;
la 120 agenti economici la care actionari majoritari
sunt unitatile
administrativ teritoriale, reprezentand 64,2% din total.

In urma auditului efectuat au rezultat urmatoarele:
a) nu au fost incheiate contracte de administrare/performanta in
conformitate cu prevederile legale la un numar mare de agenti economici;
b) cu privire la indicatorii de performanta, obiectivele
si criterile de
performanta, din contractele de administrare/performanta au rezultat:

indicatorii de performanta, obiectivele si criteriile de performanta nu
au fost stabilite in contractele de performanta sau nu sunt relevante
specificului activitatii, situatie constatata la un numar de 111 agenti
economici reprezentand 59,4% din total;
nu au fost stabiliti coeficientii de pondere pentru obiectivele si
criteriile de performanta la un numar de 137 agenti economici,
reprezentand 73,3% din total. Ca urmare, nu s-a putut stabilii gradul
de indeplinire a acestora in functie de care se acorda drepturile
salariale pentru conducatorul agentului economic;
indicatorii de performanta, obiectivele si criteriile de performanta nu
au fost corelate cu prevederile din Bugetul de Venituri si Cheltuieli;
68
prevederile obiectivelor si criteriilor de performanta din contractul de

performanta au fost subevaluate, ceea ce a condus la un grad ridicat
de realizare a acestora;
gradul de indeplinire a criteriilor de performanta a fost raportat eronat
de 100%;
stabilirea unor obiective si criterii de performanta in contractul de
performanta, neexistente in activitatea societatii;
bugetul de venituri si cheltuieli nu a fost insotit de programe de
reducere a creantelor si platilor restante, iar in cazurile in care acestea
au existat au fost programate cresteri fata de anul anterior si nu
reduceri.
c) cu privire la legatura dintre performanta activitatii desfasurate si acordarea
unor drepturi personalului angajat sau constatat:
nu au fost diminuate drepturile salariale ale conducatorului agentului
economic in functie de gradul de neindeplinire al indicatorilor,
obiectivelor si criteriilor de performanta, la un numar de 46 agenti
economici;
au fost acordate diferite drepturi de natura salariala sau alte drepturi, in
conditiile in care exercitiile financiare ale agentilor economici privind
anii auditati au fost incheiate cu pierderi, situatie constatata la 40% din
agenti;
acordarea in anul 2002 a unor sporuri de peste 50% din salariul de baza,
conducatorilor agentilor economici, contrar prevederilor legale, la 20%
din totalul agentilor economici.
69
3.2 Auditul performantei sistemului de salarizare la institutii publice si

alte entitati finantate din bugetul public si venituri extrabugetare.
Pentru personalul din institutile publice, precum si pentru alt personal
bugetar (magistrati, cadre medicale, personal didactic, etc.), sistemul de
salarizare este reglementat printr-un numar foarte mare de acte normative fiind
diferentiat in functie de sursa de finantare si activitatea prestata, dupa cum
urmeaza:
a) pentru personalul bugetar din institutiile publice, salarizarea se efectueaza
astfel:
in baza Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salarilor de
baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care
ocupa functii de demnitate publica, a carei aplicare este greoaie,
intrucat pentru modificarea si completarea ei au fost emise pana la
sfarsitul anului 2002 circa 30 de acte normative;
pe baza unor legi speciale modificate si completate de mai multe ori
(de exemplu: pentru cadrele didactice drepturile salariale se stabilesc
in baza Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic,
modificata si completata pana in prezent de 4 ori; pentru magistrati si
magistrati asistenti in baza Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte
drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti,
modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000);
b) pentru personalul din institutii publice finantate din venituri
extrabugetare, salarizarea se efectueaza conform Ordonantei Guvernului
nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice
70
finantate integral din venituri extrabugetare, prin negocieri colective sau

individuale, in functie de posibilitatile financiare ale entitatii sau prin legi
speciale;
c) pentru personalul din cadrul aceleiasi institutii publice se intalnesc
diferite sisteme de salarizare pentru diferite categorii de personal (spre
exemplu Tibunale, Judecatorii, Curti de Apel, Parchete, Curtea de
Conturi, Ministerul Afacerilor Externe).
Din auditul performantei sistemului de salarizare referitor la drepturile de
natura salariala si alte drepturi prevazute de lege, precum si la legatura dintre
salarizare si performanta au rezultat :
a) la organele autoritatii judecatoresti (judecatorii, tribunale, curti de apel ,
parchete)
magistrati si magistrati asistenti din instante judecatoresti si
parchete
Salarizarea acestei categorii este reglementata de Legea nr. 50/1996
privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii
judecatoresti, modificata si compleatata prin Ordonanta Guvernului
nr.
83/2000.
Conform prevederilor legale in vigoare, salarizarea acestora s-a efectuat
dupa cum urmeaza:
- pana in octombrie 2000, potrivit salariului de baza, diferentiat pe functii,
in raport cu nivelul instantelor si cu vechimea in magistratura, la care sau adugat sporuri, indemnizatii, premii, de exemplu sporul de stabilitate
in raport cu vechimea in magistratura, indemnizatiile de conducere
pentru functiile de conducere, salariul de merit, titlul stiintific, sporul de
vechime, sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, prima lunara
de 2% in cursul anului, etc.;
71
- intre noiembrie 2000 si decembrie 2002 pe baza de indemnizatie de

incadrare lunara stabilita pe functii, in raport cu nivelul instantelor si cu
vechimea in magistratura, ca unica forma de remunerare lunara, fara a
mai beneficia de sporurile mai sus amintite. Aceasta remuneretie s-a
majorat cu un adaos la indemnizatie in raport cu vechimea efectiva in
functiile de magistrat;
Pe perioada analizata, magistratii au beneficiat de urmatoarele drepturi:
premiul anual, prima lunara de 2% in cursul anului, indemnizatie concediu de
odihna, spor pentru conditii deosebite de munca, compensare diferenta chirie,
decontare contravaloare transport sau carburanti pentru perioada concediului
de odihna, decontarea a 50% din contravaloarea a 12 calatorii dus-intors/an,
contravaloarea cheltuielilor pentru furnizarea de servicii medicale si
achizitionarea de medicamente, materiale sanitare etc, contravaloarea 50%
din costul cartilor de specialitate, indemnizatie de instalare pentru magistrati,
indemnizatie in valoare de 5 salarii nete acordate cu ocazia pensionarii
magistratilor.
Evaluarea anuala a magistratilor se face pe baza fiselor individuale de
apreciere anuala a activitatii, pregatirii, aptitudinilor profesionale si conduitei
magistratilor.
Principalii indicatori de performanta care se cuantifica in cadrul acestor
fise de apreciere sunt: perfectionarea pregatirii profesionale, activitatea
profesionala de judecata (numarul sedintelor de judecata la care a participat,
numarul dosarelor rulate, numarul hotararilor pronuntate, redactate, casate etc.)
si parametrii profesionali organizatorici si de conduita (capacitatea de
interpretare si aplicare a legilor, perseverenta, respectarea disciplinei muncii).
Personal auxiliar din instante judecatoresti si parchete
In perioada auditata personalul auxiliar de specialitate (grefieri, arhivari,
aprozi, agenti procedurali) a beneficiat de salarii de baza stabilite intre limite
72
minime si maxime, pe grade sau trepte profesionale in functie de pregatirea

profesionala, de vechimea in specialitate si de nivelul instantei sau parchetului.
La salariile de baza s-au mai adaugat sporuri dupa cum urmeaza: spor de
fidelitate, spor in functie de nivelul instantei, indemnizatie de 10% pentru
grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate mobiliara, a celor de
executare penala si executare civila, etc., indemnizatie de conducere salariul
de merit, spor de vechime, premiul anual, prima lunara de 2% in cursul anului,
spor de 15% pentru conditii deosebite de munca, prima de vacanta, spor de
risc, etc.
In baza Ordinului Ministrului Justitiei nr.39/C/2001 stabilirea salarizarii
personalului auxiliar se face pe baza fiselor de evaluare individuale si a fiselor
postului.
Evaluarea activitatii personalului auxiliar in conformitate cu fisa de
evaluare are la baza o serie de criterii care detin o anumita pondere: gradul de
indeplinire a standardelor de performanta (50%), asuamarea responsabilitatilor
(25%), adecvarea la complexitatea muncii (15%), initiativa si creativitatea
(10%).
Din analiza efectuata s-a constatat ca in cadrul aceleiasi entitati exista
diferente mari intre castigurile salariale medii brute lunare realizate de catre
magistrati si magistrati asistenti si castigul salarial mediu brut lunar realizat de
personalul cu sudii superioare si medii de alta specialitate decat cea juridica.
b) la institutii de invatamant preuniversitar si superior
Pentru personalul din institutiile de invatamant drepturile salariale se
stabilesc in conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind statutul
personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare. Prevederile
legale referitoare le salarizarea personalului didactic arata ca scara de salarizare
a acestora depinde mai mult de vechimea, calificarile obtinute si desfasurarea
73
de activitati administrative, decat de calitatile pedagogice si de performantele

privind activitatea didactica.
Auditul s-a efectuat la un numar de 33 de institutii de invatamant

preuniversitar si 7 de invatamant superior, constatandu-se o crestere salariala,
dar care nu se datoreaza atat cresterii salariului brut, ci mai cu seama cresterii
sporurilor. Sporurile de care au beneficiat cadrele didactice in perioada auditata
sunt urmatoarele: indemnizatie pentru mediu rural, spor vechime, salariu de
merit, premiul anual, premiul lunar, gradatie de merit, spor titlu stiintific, spor
pentru suprasolicitare neuropsihica, indemnizatie pentru functia de diriginte,
spor de stabilitate, indemnizatie de conducere, cumul de functii, prima de
instalare de care beneficiaza un cadru didactic la angajarea intr-o unitate de
invatamant.
c) la unitatile sanitare
74
Pentru personalul medico-sanitar (medici) incadrati in

unitati sanitare salariul de baza brut se stabileste conform
prevederilor Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a
salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru
persoanele care ocupa functii de demnitate publica, cu
modificarile si completarile ulterioare, intre limitele prevazute
pentru functia, gradul profesional sau treapta profesionala
respectiva, pe baza evaluarii performantelor profesionale
individuale in raport cu cerintele postului.
Auditul s-a efectuat la un numar de 42 de unitati sanitare
(41 de spitale judetene si Institutul National de Hematologie)
aratand ca ponderea
sporurilor, indemnzatiilor si a altor
drepturi este mai mare decat cea a salariilor de baza.

Pe langa salariul de baza, medicii mai beneficiaza de
sporuri, indemnizatii si alte drepturi, dintre care exemplificam:
spor vechime, spor pentru activitate ce solicita o incordare
psihica foarte ridicata, spor pentru orele de garda, salariul de
merit, premiul anual, indemnizatii clinice.
In cadrul acestor sporuri ponderea predominanta este
detinuta de efectuarea orelor de garda.
In
baza
Hotararii
Guvernului
nr.
150/1999
privind
aprobarea metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare

a performantelor profesionale individuale si de aplicare a
criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite pentru
personalul de specialitate medico-sanitar si personalul auxiliar
sanitar, incadrat in unitati sanitare si de asistenta sociala,
salarizarea personalului se efectueaza pe baza fiselor de
75
evaluare individuale si a fiselor postului. Desi evaluarea anuala

a activitatii personalului medical (medici) are la baza o serie de
criterii: rezultatele obtinute, asumarea responsabilitatii,
adecvarea
la
complexitatea
muncii,
initiativa
si
creativitate, intre sistemul de salarizare aplicat si indicatorii

de performanta realizati de unitatea sanitara, nu exista o
legatura directa. Cadrele medicale (medici) sunt salarizati in
functie de gradul profesional, experienta, vechime, conform
actelor normative in vigoare, acordarea acestor drepturi nefiind
influentata de calitatea serviciilor medicale sub aspectul
indicatorilor de performanta specifici activitatii medicale.
d) la consiliile judetene
Salarizarea personalului s-a efectuat conform prevederilor
Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de
baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele
care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si
completarile ulterioare, intre limitele prevazute pentru functia,
gradul profesional sau treapta profesionala respectiva, pe baza
evaluarii performantelor profesionale individuale in raport cu
cerintele postului.
Desi anual se intocmesc fisele de evaluare a activitatii
salariatilor, nu se poate face o analiza asupra corelatiei dintre
sistemul de salarizare aplicat si performantele institutiei,
deoarece nu exista indicatori de performanta stabiliti la nivelul
institutiei.
e) la Directia Generala a Finantelor Publice a
Municipiului Bucuresti
76
Salarizarea
personalului
se
efectueaza
conform

individuale in raport cu cerintele postului. Acestea nu permit
intotdeauna cuantificarea rezultatelor activitatii desfasurate,
neexistand astfel o legatura directa intre sistemul de salarizare
aplicat
si
indicatorii
de
performanta
privind
activitatea
desfasurata.
Conform prevederilor legale, pe langa salariile de baza
personalul beneficiaza de sporuri, prime, indemnizatii dupa
cum urmeaza: spor vechime, salariu de merit, premiu anual,
premiu de 2% asupra fondului de salarii, al 13 lea salariu,
stimulente.
f) la institutii publice autofinantate

La legislatia de baza, respectiv Ordonanta Guvernului nr.
14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile
publice finantate integral din venituri extrabugetare se adauga,
pentru
fiecare
entitate
regulamentul
de
organizare
si
functionare si contractul colectiv de munca, care stabilesc
77
acordarea si a altor drepturi de natura salariala si de protectie

sociala.
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM)
Desi
conform
prevederilor
Ordonantei
Guvernului
nr.14/1998, salarizarea personalului O.S.I.M. se putea efectua si

in baza unui contract colectiv de munca, aceasta s-a efectuat
in conformitate cu prevederile Legii nr. 154/1998 privind
sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a
indemnizatiilor
pentru
persoanele
care
ocupa
functii
de
demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare.

Contrar
prevederilor
completata,
in
Legii
salariul
nr.
de
154/1998,
baza
au
modificata
fost
si
cuprinse
suplimentar pe langa sporul de conducere si salariul de merit

si sporul de confidentialitate si de fidelitate.
In perioada auditata (2000-2002) situatia privind castigul
mediu brut lunar pe categorii de salariati, se prezinta astfel:
- mil. lei Castigul mediu brut lunar
pe categorii de personal
Director general
Alt personal de conducere
Personal de executie
Castigul mediu brut lunar pe
economie
In
baza
Hotararii
2000
2001
2002
27,9
15,1
7
44
18,7
10,4
49,8
22,7
10,6
2,8
4,2
5,4
Guvernului
nr.
749/1998
privind
aprobarea metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare

a performantelor profesionale individuale si de aplicare a
78
criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite, stabilirea

salarizarii personalului auxiliar se face pe baza fiselor de
evaluare individuale si a fiselor postului. Desi evaluarea anuala
a activitatii personalului, in conformitate cu fisa de evaluare,
are la baza o serie de criterii: gradul de indeplinire a
standardelor
de
performanta;
asumarea
responsabilitatii; adecvarea la complexitatea muncii;

initiativa si creativitate, intre sistemul de salarizare si
indicatorii de performanta nu exista o legatura directa care sa
conduca la stabilirea unei salarizarii in functie de gradul de
realizare a acestora.
Alte institutii publice finantate din venituri
extrabugetare
Din auditul efectuat la un numar de 30 institutii publice
finantate
din
venituri
extrabugetare,
din
care:
Corpul
Gardienilor Publici 23 si Inspectoratul Teritorial de Munca 7

s-au ales spre exemplificare, pentru fiecare domeniu, acele
institutii la care nivelul castigului mediu brut lunar este minim
si maxim, dupa cum urmeaza:
Conform prevederilor art. 24 din Legea numar. 26/1993

privind
infiintarea,
organizarea
si
functionarea
Corpului
Gardienilor castigul mediu brut lunar este strict determinat de

realizarea veniturilor prevazute in bugetul de venituri si
79
cheltuieli, stabilite in baza contractelor incheiate cu beneficiarii

serviciilor prestate, neavand la baza indicatori de performanta
cuantificati care sa reflecte activitatea desfasurata.
Din auditul efectuat o situatie deosebita a fost constatata
la Corpul Gardienilor Publici judetul Arges unde s-a constatat
ca pentru plata salariilor in anul 2002, institutia a fost nevoita
sa apeleze la credite bancare, deoarece veniturile incasate
erau mai mici decat cheltuielile de personal, in conditiile in
care castigul salarial mediu brut lunar a fost de 1,8 mil. lei.
Acte normative incalcate:
Art. 4 alin 2 din Legea salarizarii nr. 14/1991;
Art. 24 din Legea nr. 26/1993 privind infiintarea,
organizarea si functionarea
Corpului Gardienilor Publici.
B. Inspectorate teritoriale de munca cu finantare
mixta (buget de stat si venituri extrabugetare)
Salarizarea
personalului
se
efectueaza
conform

individuale in raport cu cerintele postului. Acestea nu permit
intotdeauna cuantificarea rezultatelor activitatii desfasurate,
neexistand astfel o legatura directa intre sistemul de
80
salarizare
aplicat
si
indicatorii
de
performanta
privind
activitatea desfasurata.
In urma analizei efectuate rezulta ca personalul a

beneficiat, pe langa salariul de baza, de sporuri, indemnizatii si
alte
drepturi.
In
cadrul
acestora
ponderea
au
avut-o
stimulentele acordate, astfel:

- la I.T.M. Bistrita, acestea au reprezentat 61,9% in anul 2000,
69,8% in anul 2001 si 60,2% in anul 2002;
- la I.T.M. Timis acestea au reprezentat 74% in anul 2000,
85,2% in anul 2001 si 79,8% in anul 2002.
Societatea Romana de Radiodifuziune si
Societatea Romana de Televiziune
Conform prevederilor art. 1 si art. 2 din Legea nr. 41/1994
privind
organizare
si
functionarea
Societatii
Romane
de
Radiodifuziune (SRR) si Societatii Romane de Televiziune

(SRTv), acestea sunt servicii publice autonome, fiind definite ca
persoane juridice, fara insa a se preciza care este statutul
juridic al acestora, respectiv daca SRR si SRTv sunt institutii
publice,
societati
comerciale,
companii
nationale,
regii
autonome sau daca sunt persoane juridice cu statut special,
81
pentru a se stabili ce legislatie le este aplicabila in domeniu

fiscal, economico-financiar si contabil.
In lipsa unor prevederi clare in Legea de organizare si
functionare (art.1, 2, 39) cu privire la statutul juridic, SRR si
SRTv
si-au
desfasurat
activitatea
raportandu-se
atat
la
prevederile legale specifice institutiilor publice, cat si la cele

ale regiilor autonome si societatilor comerciale desi in fapt nu
indeplineste conditiile integrale pentru nici una din formele
juridice de organizare mai sus mentionate.
Neclaritatile referitoare la statutului juridic au avut
urmatoarele consecinte in activitatea economico-financiara a
celor doua societati:
Aplicarea, de catre SRR si SRTv, intr-un mod convenabil si
selectiv a prevederilor
ORDONANTEI
GUVERNULUI
nr.
64/2001,
cu
privire
la
repartizarea profitului. Astfel, profitul a fost repartizat numai pe

acele destinatii care satisfac interesele celor doua societati si
ale salariatilor, respectiv pentru participarea salariatilor la
profit si alte destinatii, neaplicandu-se si prevederile referitoare
la virarea unei cote la bugetul de stat;
Incheierea bilantului contabil si a contului de profit si
pierderi pentru gestionarea si administrarea veniturilor proprii
si a contului de executie pentru gestionarea si administrarea
alocatiilor bugetare.
Prin Legea nr. 124/1998 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 41/1994, s-a prevazut la pct. 49 si 50 ca directorul
general al SRR, precum si al SRTv sa primeasca un salariu
82
brut lunar, asimilat functiei de ministru , iar ceilalti membrii ai

Consiliului
de
Administratie
sa
primeasca
lunar,
indemnizatie reprezentand 25% din salariul brut lunar al

directorului general.
Ca urmare, incepand cu data de 22 iunie 1998, data
publicarii in Monitorul Oficial a legii mentionate, salariul brut
lunar al directorului general al SRR trebuia sa fie stabilit la
nivelul indemnizatiei lunare pentru functia de ministru, in
conditiile in care, potrivit art. 36 (1) din Legea nr. 41/1994,
republicata salariile de baza si celelalte drepturi de personal
pentru salariatii SRR si ai SRTv se negociaza prin contracte
colective si individuale de munca incheiate in conditiile legii.
Ulterior publicarii Legii nr. 124/1998 a fost adoptata si
publicata in 16.07.1998 si Legea nr. 154/1998 privind sistemul
de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a
indemnizatiilor
pentru
persoane
care
ocupa
functii
de
demnitate publica, in care se stipuleaza la:

art. 19 Persoanele care ocupa functii de demnitate
publica au dreptul, pentru activitatea desfasurata,
la o indemnizatie lunara, stabilita in conformitate
cu prevederile anexei nr. II;
art. 20 (1) Indemnizatia lunara, prevazuta la art. 19,
este unica forma de remunerare a activitatii
corespunzatoare functiei si reprezinta baza de calcul
pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se
determina in raport cu venitul salarial;
83
(2) Cuantumul in demnizatiei lunare se stabileste pe

baza valorii de referinta sectoriala;
(3) Indemnizatiile lunare calculate potrivit alin 2 sunt
in suma bruta si sunt impozabile potrivit legii;
Art. 24 (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi,

compensatiile acordate prin hotararile Guvernului de
indexare a salariilor se includ in salariul de baza.
Fiecarui salariati se va mentine salariul de baza avut,
inclusiv compensatiile acordate, cu exceptia celor care
se situeaza sub nivelul minim al functiei si gradului
profesional sau al treptei profesionale avute, care vor
fi incadrati la nivel minim al intervalului respectiv.
Prevalandu-se de ambiguitatile si neclaritatile atat din

Legea de organizare si functionare, cat si din legislatia din
domeniul salarizarii prin definirea neclara sau diferita a unor
concepte (salariul brut lunar, indemnizatie lunara, salariul de
baza lunar etc.) si prin necoroborarea prevederilor pct. 49 si 50
din Legea 124/1998 si cu prevederile art. 19, 20, si 24 (1) din
Legea nr. 154/1998, asa cum rezulta din raportul Directiei
Resurse
Umane
nr.
8027/29.03.1999,
SRR
aplicat
in
continuare sistemul de salarizare stabilit prin Ordinul nr.

234/1998 emis de Consiliul de Administratie. Astfel, prin
aplicarea acestui sistem salariul directorului general depaseste
nivelul permis de lege, fiind mai mare decat indemnizatia
lunara corespunzatore functiei de ministru. Aceeasi situatie se
regaseste si la SRTv.
84
Din compararea nivelului indemnizatiei lunare pentru

functia de ministru cu nivelul salariului brut lunar al directorului
general al SRR, rezulta ca in mod constant salariul brut lunar al
acestuia a fost mai mare decat indemnizatia lunara pentru
functia de ministru, in medie de peste doua ori, in timp ce la
SRTv a fost de 1,5 ori.
Stabilirea unui cuantum mai mare al salariului cuvenit
directorului general al celor doua societati a condus si la
marirea indemnizatiilor cuvenite membrilor Consiliului de
Administratie, intrucat in conformitate cu prevederile art.23 (3)
din Legea nr. 41/1994, republicata, cuantumul acestora se
determina in cota de procentuala reprezentand 25% din
salariul brut lunar al directorului general, precum si la ridicarea
grilei de salarizare pentru Comitetul director.
Autoritati nationale
Autoritatile nationale sunt institutii publice de interes
national in subordinea administratiei publice centrale.
Auditul performantei sistemului de salarizare a fost
efectuat la un numar de 3 autoritati nationale, si anume:
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul
Gazelor Naturale (ANRGN), Autoritatea Nationala de
Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) si Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB).
In perioada auditata (2000-2002) situatia principalilor indicatori
de performanta se prezinta astfel:
la ANRGN:
85
la ANRE:
la AVAB:
Din analiza efectuata a rezultat ca:

in timp ce A.V.A.B a contribuit direct la diminuarea datoriei
publice interne prin transferuri catre trezoreria statului din
veniturile
incasate
din
valorificarea
activelor
bancare
neperformante conform prevederilor legale si specificului

activitatii desfasurate, respectiv valorificarea unor active
bancare, preluate de la bancile la care statul este actionar
majoritar si a creantelor aferente imprumuturilor garantate
de stat, la valori cat mai apropiate de valoarea nominala
actualizata la zi;
in cazul A.N.R.G.N. si A.N.R.E. veniturile realizate din taxele
si tarifele percepute pentru acordarea de autorizatii si
licente si alte surse atrase sunt utilizate integral pentru
86
acoperirea cheltuielilor de functionare (fara a vira din aceste

venituri nici o cota la bugetul de stat), in conditiile in care
acestea se regasesc in pretul produselor si serviciilor
practicate de agentii economici pentru consumatorul final.
Pentru aceeasi perioada, situatia privind castigul mediu
brut lunar pe categorii de personal, se prezinta astfel:
- mil. lei/ pers.-
Comparativ cu venitul mediu brut lunar pe anul

2002, al Presedintelui Romaniei si Primului Ministru
care au fost de 37,1 mil. lei respectiv de 34,2 mil. lei,
castigul mediu brut lunar pentru personalul de conducere al
87
Autoritatilor Nationale de mai sus (presedinti si vicepresedinti)

a fost de:
86 mil lei ANRGN;
81 mil lei ANRE;
117,5 mil lei AVAB.
Aceasta situatie este o consecinta a nelimitarii drepturilor
de natura salariala a institutiilor publice finantate din venituri
extrabugetare.
Diferentele aparute, atat valoric cat si structural, in
sistemul de salarizare intre cele trei Autoritati Nationale
auditate, sunt determinate de urmatoarele cauze:
legislatia diferita existenta in domeniul salarizarii, cat si
domeniile diferite de activitate;
nivelul diferit al salariului de baza minim brut lunar,
stabilit prin contractul colectiv de munca;
prevederilor privind acordarea unor drepturi de natura
salariala stabilite prin legi speciale si prin contracte
colective de munca.
CONCLUZII SI PROPUNERI DE LEGE

FERENDA
Din chiar titlul acestei lucrari Controlul financiar exercitat

de
Curtea
de
Conturi
si
Garda
Financiara.
Analiza
comparativa, reiese faptul ca am incercat pe parcursul
88
acesteia sa prezint in paralel cele doua institutii, punand in

evidenta asemanarile si deosebirile dintre aceestea.
Pentru a intelege mai bine controlul efectuat de fiecare
dintre cele doua institutii am considerat necesar sa dezbat in
inceputul lucrarii aspecte generale privind controlul financiar.
Asadar,
in
capitolul
al
lucrarii,
intitulat
Consideratii introductive privind controlul financiar,

am facut o scurta prezentare a acestui control, vorbind despre
felul cum se desfasoara controlul financiar, functiile acestuia,
actele si formele sale.
In capitolele II si respectiv III am vorbit pe larg despre
fiecare dintre institutiile vizate, incepand capitolele mentionate
prin descrierea elementelor de ordin istoric si a factorilor care
au dus la necesitatea infiintarii acestora.
In continuare, pe baza bibliografiei studiate, am vorbit
despre Garda Financiara si Curtea de Conturi, efectuand o
paralela in ceea ce priveste organizarea, atributiile, drepturile
si procedurile de lucru ale celor doua institutii.
Dupa ce am dezbatut acestea, am aratat in cel de al
patrulea capitol cateva dintre realizarile profesionale reiesite
din rapoartele anuale ale celor doua organisme pe ultimii ani.
In continuare as considera necesar sa-mi exprim opinia si
sa fac cateva propuneri de lege ferenda, cu referire la cadrul
normativ.
Cadrul normativ este esential in organizarea oricarei activitati, inclusiv a
acelora din domeniul economico - financiar. Acesta trebuie sa fie clar si stabil.
In notiunea de "cadru normativ" se cuprind: legea fundamentala, legi organice
89
si legi simple, ordonante de Guvern, hotarari ale Guvernului, ordine ale

ministrilor si ale altor conducatori de institutii centrale si alte dispozitii legale.
Activitatea de control financiar este in prezent reglementata prin mai
multe legi, incepand cu Constitutia, care stabileste principiile de organizare si
functionare a controlului efectuat de catre Garda Financiara si Curtea de
Conturi. Caracteristica generala a acestor reglementari este aceea ca ele prevad
masuri de perfectionare a controlului financiar in mod fragmentat sau numai
pentru un element component al unor parti ale sistemului.
Pornind de la aceasta realitate si in baza constatarilor din practica
controlului financiar, consider ca pe linia perfectionarii cadrului normativ de
reglementare a controlului financiar, ca prim element al procesului de
modernizare a acestuia, este necesara o noua reglementare care sa abordeze
intreg sistemul de control financiar.
Aceasta reglementare ar trebui sa se refere la urmatoarele aspecte:
adoptarea unei legi clare a controlului financiar in Romania;
elaborarea unui manual al controlului financiar;
elaborarea statutului organului de control financiar;
De asemenea, consider ca ar fi necesara adoptarea unei legi cadru a

controlului financiar care sa cuprinda, in principal:
stabilirea exacta a locului si rolului controlului financiar in cadrul
activitatii economico - sociale, definirea conceptului de "control financiar" si a

importantei sociale a acestuia;
stabilirea numarului de organisme cu atributii de control financiar, a
ierarhiei acestora, in cadrul istitutiilor statului;
delimitarea clara si exacta a atributiilor fiecarui organism de control
din cadrul sistemului, astfel incat sa fie eliminate suprapunerile, paralelismele

in exercitarea controlului financiar.
90
Un exemplu edificator in sensul celor spuse mai sus ar putea fi

urmatorul: controlul fiscal sa se exercite de catre organele Ministerului
Finantelor Publice, iar Curte de Conturi sa efectueze controlul financiar intr-o
singura situatie, si anume atunci cand face verificari la Ministerul Finantelor
Publice pentru evaluarea controlului financiar efectuat de acesta.
Pe langa aceste aspecte, sunt necesare si urmatoarele masuri concrete de
ordin legislativ si institutional, capabile sa conduca la stoparea si descurajarea
evaziunii fiscale:
persoanele care preiau societati comerciale cu debite majore fata de
bugetul de stat, sa fie obligate sa prezinte garantii materiale certe (eventual

scrisori de garantii bancare);
sanctionarea severa a celor ce efectueaza tranzactii in numerar peste
limita admisa de lege.

Nu in ultimul rand, ar fi necesara si infiintarea unei proceduri de
instituire si eliberare a cazierului fiscal (pentru societati comerciale si persoane
fizice).
91
B I B LI O G R AF I E
I. LITERATURA DE SPECIALITATE
Fl. Baias, Unele consideratii referitoare la tranzactie, RRD nr. 912/1989.

Emil Balan, Drept finaciar, Editura All Beck, Bucuresti 2002.
Stefan Craciun, Controlul si auditul financiar. Expertiza contabila,
Editura Economica Bucuresti, 2002.
Viorel Dachie, Masurile asiguratorii ce se pot dispune sau incuviinta de
catre instantele Curtii de Conturi, in Revista de Drept comercial, nr.
6/1999, Editura Lumina Lex, Bucuresti.
Ioan Gliga, Drept finaciar, Editura Humanitas, Bucuresti 1998.
Petre Lazaroiu, Drept financiar-fiscal roman, Editura Valand, Bucuresti,
1999.
Dragos Luchian, Curtea de Conturi. Elemente de identitate, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 1996.
Narcisa Roxana Mosteneanu, Impozite si taxe, Editura Economica,
Bucuresti, 2001.
Juraj Nemec, Glen Wright, Finante publice. Teorie si practica in
tranzitia central-europeana, Editura Ars Longa, Bucuresti, 2000.
Doina Petica Roman, Dreptul finantelor publice, Casa de Presa si Editura
Tribuna, Sibiu 2004.
Dan Drosu Saguna, Tratat de drept financiar, Editura All Beck,
Bucuresti, 2001.
92
Ioan Alexandru Szabo, Controlul financiar suprem in statul de drept,

Editura Economica, Bucuresti, 2001.
Curtea de Conturi a Romaniei, 130 de ani de istorie, Regia Autonoma
Monitorul Oficial, Bucuresti, 1994.
www.guv.ro - site-ul oficial al Guvernului Romaniei
www.mie.ro - site-ul oficial al Ministerului Integrarii Europene
www.mj.ro. - site-ul oficial al Ministerului Justitiei
www.rcc.pcnet.ro
II. ACTE NORMATIVE

Constitutia Romaniei din 1991 revizuita.
Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului
financiar si a Garzii financiare, publicata in Monitorul Oficial nr. 64 din
27 martie 1991.
Legea privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, legea nr.
94/1992, publicata Monitorul in Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din
09.09. 1992.
Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind statutul functionarilor
publici publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 600 din 8
decembrie 1999, republicata in 2004.
Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicata in Monitorul Oficial. nr. 268
din 22 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in M. Of. nr. 410 din
25 iulie 2001.
Legea nr. 500 din 11/07/2002 privind finantele publice, publicata in
93
Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13/08/2002.

Legea nr. 77 din 31 ianuarie 2002 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi,
publicata in Monitorul Oficial a Romaniei nr. 104 din data 02/07/2002.
Legea nr. 161 din 19/04/2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 21/04/2003.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea
codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.
479/02.10.2000.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2003, privind preluarea
activitatii jurisdictionale si personalului institutiilor Curtii de Conturi de
catre instantele judecatoresti.
Hotararea nr. 735 din 3 iulie 2003 privind organizarea si functionarea
Ministerului Finantelor Publice publicata in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 480 din 4 iulie 2003.
Hotararea nr. 745 din 3 iulie 2003 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale de Control publicata in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 496 din 9 iulie 2003.
Regulamentul privind organizarea si functionarea Garzii Financiare,
aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 817/1998, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 22 aprilie 1998.
94

Controlul Financiar Exercitat de Curtea de Conturi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Controlul Financiar Exercitat de Curtea de Conturi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I: Consideratii introductive privind controlul financiar ............

CAPITOLUL II: Controlul exercitat de Garda Financiara ...............................

CAPITOLUL III: Controlul exercitat de Curtea de Conturi .............................

CAPITOLUL IV: Realizari practice ale Garzii Financiare si ale

Concluzii si propuneri de lege ferenda ..................................................................

Am abordat aceasta tema cu scopul de a realiza o comparatie intre

In finalul lucrarii, pentru o intelegere cat mai precisa a obiectivelor

1. Notiunea de control financiar

administrare si intrebuintare a resurselor financiare publice si prin care se

pentru categoria de operatiuni din care aceasta face parte. De asemenea se

In afara de datele si informatiile consemnate prin documentele specifice

controlul documentar contabil - ce persupune in executie

4. Procedura de control financiar

unitatii ce urmeaza a fi controlata, a activitatilor supuse controlului, analizarea

se incheie prin consemnarea in documente

specifice a rezultatelor controlului, documente care pot fi cuprinse in

organelor de control. Aceste constatari consemnate poarta diverse denumiri in

La procesul verbal se anexeaza situatii, tabele, documente, note

a) dupa momentul in care se efectueaza controlul:

- recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite;

si reintregirea resurselor financiare

control financiar intern sau propriu este ansamblul

control executate la nivelul entitatilor publice, inclusiv auditul intern, stabilite

legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient

Aceasta clasificare se bazeaza pe timpul afectat activitatii de

1. Elemente de ordin istoric si cadrul normativ

controlul fabricatiei si desfacerii spirtului si bauturilor spirtoase,

controlul productiei si desfacerii bunurilor ce constituiau

paza granitelor si controlul vamal17.

publicata in Monitorul Oficial nr. 64 din 27 martie 1991.

paza granitelor si controlul vamal18.

Dupa 1918, corpul finantilor a fost preluat sub denumirea de Garda

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002, p. 372.

compartimente de specialitate. Comisarul general este ajutat de un numar de

Dan Drosu Saguna, op. cit., p. 421.

2. Organizarea Garzii Financiare

Ordonanta de Urgenta nr. 91/02.10.2003, art.3 (3).

Autoritatea Nationala de Control preia, in conditiile legii, de la

Respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii

Respectarea normelor de comert urmarind prevenirea si

Modul de producere, depozitare, circulatie si valorificarea

Participarea in colaborare cu organele de specialitate ale altor

In actiunea laborioasa de combatere a faptelor de coruptie din tara,

Ordonanta de Urgenta nr. 91/02.10.2003, art.1 (2).

operatiuni de control tematic.

sarbatoare, serviciul pe unitate, asigurand paza sediului si a logisticii din

fara indeplinirea obligatiilor fiscale sau daca se comit alte fraude

4. 2. Obligatiile personalului Garzii Financiare

permanenta poarta raspunderea asupra bunurilor, armamentului si

penale, dupa caz.

Pentru aceste aspecte a se vedea D.D. Saguna, op. cit., p. 428.

de control si nu poate fi integrata unui program de control. O asemenea

neconcordantelor si, prin urmare, a sustragerilor de la indeplinirea obligatiilor

organizarea activitatii echipei de control;

proprietatea prin toate caile si mijloacele de care dispune, inclusiv prin

410 din 25 iulie 2001.

D. D. Saguna, op. cit., 433.

Contestatia este urmatoarea cale administrativa de atac, de care petentul

Finantelor solutioneaza plangerea, recurgand la una din solutiile prezentate

Trebuie sa retinem in finalul acestor considerente ca principalele atributii

1. Istoricul Institutiei si reglementarea legala

Prin Legea nr. 2/1973 a fost constituita Curtea Superioara de