ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ

ECONOMICĂ

PROIECT CIBERNETICĂ
Analiza Cibernetică a firmei Azimut Vision

Coordonator ştiinţific Studenţi

Nora Chiriță Bîznă Camelia

Căldăraru Andrei Cătălin

Bucureşti

2020
 CUPRINS:

1.Capitolul I. Descrierea firmei,ierarhia firmei

2.Capitolul II. Proprietățile sistemelor adaptive complexe
3.Capitolul III. Introducere în LMS
4.Capitolul IV. Analiza SWOT
5.Capitolul V. Modificarea strategiei de afaceri
Concluzii
Bibliografie
 Capitolul 1. Descrierea firmei, ierarhia firmei

Azimut Vision este o firmă din Cluj, ce înainte de pandemia sars-cov2 livra training-uri de
programare la sediul acesteia sau la sediile anumitor companii partenere cu scopul de a le oferi
viitorilor angajați din IT cunoștiințe esențiale domeniului lor de activitate.

Cursurile firmei Azimut Vision sunt adresate în special studenților ce doresc să-și găsească
un job în IT, dar și programatorilor juniori sau de nivel mediu ce doresc să-și îmbunătățească
aptitudinile. De asemenea, studenții pot prin intermediul acestor cursuri să realizeze diverse
proiecte pe baza cărora să-și echivaleze practica obligatorie de la facultate.

În structura ierarhică a firmei se află creatori de conținut, fie că este vorba de materiale
promoționale sau de cursuri, 2 coordonatori la nivel general și mulți profesori specializați în
programare ce servesc rolul de instructori. Cei din urmă definesc planurile de învățare, respectiv
cursurile ce pot să fie urmate de către studenți.
 Capitolul 2. Proprietățile sistemelor

adaptive complexe din cadrul firmei

O primă caracteristică specifică sistemelor adaptive complexe se referă la conectivitate și

interdependență.
Într-un sistem social, de exemplu, conectivitatea şi interdependenţa înseamnă că o decizie
sau acţiune ale unui individ (grup, organizaţie, instituţie sau chiar a sistemului uman în ansamblul
său) pot afecta alţi indivizi şi sisteme. Aceste efecte nu au un impact uniform şi egal, deci vor putea
varia în raport cu ,,starea” fiecărui individ şi sistem la acel moment de timp. ,,Starea” unui individ
sau a unui sistem va include istoria sa şi reprezentarea actuală a acesteia, care, la rândul ei, se
referă la organizarea şi structura sa. Prin urmare, conectivitatea şi interdependenţa reprezintă un
prim aspect al modului în care apare comportamentul complex.
Gradul de conectivitate, presupune luarea în considerare a forţei de cuplare şi de
dependenţă, cunoscute sub numele de interacţiuni epistatice – iar acestea sunt funcţii de măsură în
care contribuţia la fitness adusă de un individ depinde de alţi indivizi. În procesele biologice,
fitnessul unui organism sau specii depinde de caracteristicile altor organisme sau specii cu care ea
interacţionează, în timp ce ele toate se adaptează şi se modifică simultan. Cu alte cuvinte, o singură
entitate (alele, gene, organism sau specie) nu contribuie la fitnessul general independent de toate
celelalte entităţi. Contribuţia fitness a unui individ poate depinde de toţi ceilalţi indivizi din acel
context. Aceasta este o măsură contextuală a dependenţei, a influenţei directe sau indirecte pe care
fiecare entitate le are cu celelalte entităţi cu care aceasta este cuplată.
În cazul studiului nostru de caz, această caracteristică se rezumă la faptul că firma a luat
deciziile referitoare la modul de gestiune al activităților ținând cont pe de o parte de pandemie, iar
pe de altă parte a ținut cont de calitatea serviciilor pe care le oferă clienților. Astfel, între clienți și
serviciile oferite de firmă se poate observa o relație de conectivitate și interdependență.
Cea de-a doua caracteristică specifică sistemelor adaptive complexe și care este întâlnită și
în firma studiată este co-evoluția.
Un mod de a descrie co-evoluția este acela că evoluția unui domeniu sau entități este parțial
dependentă de evoluția altor domenii sau entități legate cu aceasta sau că un domeniu sau entitate
se schimbă în context cu altele. Noțiunea de coevoluție se orientează pe evoluția interacțiunilor și
pe evoluția reciprocă.
Din cazul firmei Azimut Vision reiese faptul că atât creșterea financiară, cât și dezvoltarea
și îmbunătățirea calității serviciilor oferite sunt strâns legate de dezvoltarea rapidă a tehnologizării.
Astfel, cu cât tehnologia avansează mai mult, cu atât firma trebuie să își actualizeze cursurile și să
fie la curent cu noile tendințe, pentru a-și menține clienții.
Prin urmare, proprietățile exemplificate mai sus dovedesc faptul că firma Azimut Vision
este un sistem adaptiv complex, deoarece în evoluția sa ține cont de restul ecosistemelor și totodată
se observă o conectivitate puternică între firmă și clienții săi.

Capitolul 3. Introducere în LMS

Un sistem de management al învățării (LMS – learning management system) este o

aplicație software pentru administrarea, documentarea, urmărirea, raportarea, automatizarea și
furnizarea de cursuri educaționale, programe de formare sau programe de învățare și dezvoltare.
Conceptul sistemului de management al învățării a apărut direct din e-Learning. Deși primul LMS
a apărut în sectorul învățământului superior, majoritatea LMS-urilor se concentrează astăzi pe piața
corporativă. Sistemele de management al învățării reprezintă cel mai mare segment al pieței
sistemelor de învățare.

Sistemele de management al învățării (LMS) au fost concepute pentru a identifica lacunele

de instruire și învățare, utilizând date analitice și raportare. LMS-urile se concentrează pe livrarea
de învățare online, dar acceptă o serie de utilizări, acționând ca o platformă pentru conținut online.
Un LMS poate oferi management de clasă pentru instruire condusă de un instructor. LMS-urile
moderne includ algoritmi inteligenți pentru a face recomandări automate pentru cursuri bazate pe
profilul de calificare al unui utilizator, precum și pentru a extrage meta-date din materiale de
învățare pentru a face astfel de recomandări și mai precise.

E-learning (sau eLearning) reprezintă utilizarea de media electronică și tehnologii

informaționale și de comunicație (ICT) în educație. E-learning la general include toate formele de
tehnologie educațională în educație și învățare.
 Metoda de educație online poate fi o metodă alternativă de educație extrem de eficientă
pentru studenții maturi, autodisciplinați și motivați, bine organizați și cu un grad ridicat de abilități
de gestionare a timpului, dar este un mediu de învățare inadecvat pentru cursanții mai dependenți
ce au dificultăți în asumarea responsabilităților cerute de cursurile online.

În cele ce urmează vom prezenta analiza cibernetică a firmei Azimut Vision și vom realiza
un plan de business pentru a crește profitabilitatea acesteia în contextul actual.

Principala strategie pe care o vom propune are la bază adoptarea unui sistem de învățământ
online de tip LMS. Pentru aceasta vom realiza o analiză SWOT în vederea expunerii potențialelor
beneficii, oportunități sau puncte slabe ale sistemelor de învățământ online de tip LMS.

Capitolul 4. Analiza SWOT a sistemelor

de învățământ online de tip LMS

Puncte tari (S)

1. Cursurile online sunt convenabile și oferă flexibilitate. Studentul poate parcurge conținutul în
ritmul său.

2. Cursurile online aduc educația chiar acasă. Prin intermediul acestora este eliminat timpul
petrecut pentru a ajunge la facultate sau pentru a se deplasa de la o sală de curs la alta.

3. Cursurile online oferă mai multă atenție individuală. Acestea pot să fie înregistrate, iar studenții
pot să revină și să revadă părțile pe care nu le-au înțeles așa de bine. De asemenea, studenții care
ar fi stat în mod normal în ultimele rânduri din amfiteatru capătă prin intermediul cursurilor online
o vedere mult mai bună asupra celor scrise pe tablă. (În cazul de față pe ecran sau pe tableta
grafică.)

4. Cursurile online promovează învățarea pe tot parcursul vieții. Orice om poate să ia cursuri online
și să încerce să dezvolte noi aptitudini, singura limită reală fiind timpul disponibil.
5. Cursurile online au beneficii financiare. Persoanele care iau parte la cursuri au avantaje din
punct de vedere profesional, acest lucru implicând și un salariu mai mare.

6. Cursurile online te învață să fii autodisciplinat. Acesta poate să fie atât un avantaj, cât și un
dezavantaj în funcție de persoană. Cursurile online impun un anumit nivel de responsabilitate din
partea studenților.

7. Studenții învață să fie independenți și să parcurgă singuri anumite materiale didactice.

8. Sistemele de tip LMS oferă planuri de învățământ diferite în funcție de performantele

studenților. De asemenea, pot să existe planuri de învățământ diferite în funcție de dorințele de
dezvoltare ale studenților.

9. Sistemele de tip LMS oferă detalii semnificative cu privire la punctele tari și la slăbiciunile
studenților prin teste de aptitudine.

Slăbiciuni (W)

1. Cursurile online necesită mai mult timp decât cursurile din campus întrucât studenții au nevoie
de mai mult timp pentru a aprofunda subiectele mai complicate.

2. Cursurile online facilitează amânarea. Cursurile înregistrate aduc un nivel de confort ce poate
să inducă amânarea vizionării cursurilor.

3. Cursurile online necesită bune abilități de gestionare a timpului.

4. Cursurile online pot crea un sentiment de izolare. Interacțiunea cu profesorii și cu ceilalți

cursanți este redusă.

5. Cursurile online necesită un cursant activ. Cursanții pot doar să audieze cursurile fără să
înțeleagă în întregime conceptele prezentate în cadrul acestora.

6. Timp de pregătire crescut pentru instructor, dar și pentru cursant. Acest aspect este cauzat de
dorința de a preda anumite concepte în profunzime.
Oportunități (O)

1. Posibilitatea de a folosi multiple platforme online în același timp. Se poate folosi Google
Classroom în același timp cu o platformă de redare video, fie ea youtube sau altă platformă folosită
de companie.

2. Capacitatea de a distribui conținut într-un mod facil către studenți prin pagina personală a
cursanților, respectiv prin google drive, github sau alte programe specifice,

3. Capacitatea de a gestiona mai bine studenții cu recomandări de cursuri pe baza punctelor lor
slabe.

4. Ajută la compensarea deficiențelor de personal academic, inclusiv instructori. În mediul fizic ar

exista limitarea sălilor sau a numărului de locuri din săli. În mediul online nu există această
limitare.

Amenințări (T)

1. Piraterie, plagiat.

2. Studenții pot încerca să fraudeze examenele, acest lucru ducând la recomandări greșite de cursuri
din partea LMS-ului. (Ar recomanda cursuri de dificultate superioară nivelului actual al studentului
iar acesta nu ar mai înțelege materiile predate.)

3. Cursanții pot să devină plictisiți dacă nu au parte de cursuri interactive și să iasă de la cursuri
sau să devină neatenți.

4. Sentimentul de izolare poate face cursanții să renunțe la cursuri.

 Capitolul 5. Modificarea strategiei de afaceri

5.1 Modificarea cursurilor existente:

Înainte de a ne gândi la un plan de eficientizare a activității celor de la Azimut Vision,
trebuie să luăm în considerare anumite implicații ale cursurilor online în vederea realizării unor
cursuri multimedia conform celor mai înalte standarde . Acest aspect este un pas esențial în
stabilirea strategiei de eficientizare și retehnologizare a cursurilor din cauza diferențelor dintre
cursurile online și cele în format fizic. În acest sens, ne propunem să schimbăm structura tuturor
cursurilor conform principiilor enunțate în continuare.

5.1.1 Principiul multimedia:

Învățarea mai profundă este observată atunci când cuvintele și elementele grafice relevante
sunt prezentate ambele decât atunci când cuvintele sunt prezentate singure (numit și efect
multimedia). Pur și simplu, cele mai comune trei elemente în prezentările multimedia sunt grafica
relevantă, narațiunea audio și textul explicativ. Combinarea oricăror două dintre aceste trei
elemente funcționează mai bine decât utilizarea unuia sau a tuturor celor trei.

5.1.2 Principiul modalității:

Invățarea mai profundă are loc atunci când grafica este explicată prin narațiune audio în
loc de text pe ecran. S-au observat excepții atunci când cursanții sunt familiarizați cu conținutul,
nu sunt vorbitori nativi ai limbajului narativ sau când pe ecran apar doar cuvinte tipărite.

5.1.3 Principiul coerenței:

Evitați să includeți grafică, muzică, narațiune și alt conținut care nu susține învățarea. Acest
lucru ajută elevul să se concentreze asupra conținutului pe care trebuie să-l învețe și minimizează
încărcătura cognitivă impusă memoriei de conținutul irelevant și, eventual, distractiv.

5.1.4 Principiul contiguității:

Păstrați împreună informațiile conexe. O învățare mai profundă are loc atunci când textul
relevant (de exemplu, o etichetă) este plasat aproape de grafică, când cuvintele rostite și graficele
sunt prezentate în același timp și când feedback-ul este prezentat lângă răspunsul dat de cursant.
5.1.5 Principiul segmentării:
Invățarea mai profundă are loc atunci când conținutul este împărțit în bucăți mici.
5.1.6 Principiul semnalizării:
Utilizarea unor indicii vizuale, auditive sau temporale pentru a atrage atenția asupra
elementelor critice ale lecției. Tehnicile obișnuite includ săgeți, cercuri, evidențierea sau
accentuarea textului.
5.1.7 Principiul controlului cursanților:
Invățarea mai profundă are loc atunci când cursanții pot controla viteza cu care avansează
prin conținut segmentat.
5.1.8 Principiul personalizării:
Învățarea mai profundă în lecțiile multimedia are loc atunci când elevii experimentează o
prezență socială mai puternică, ca atunci când se utilizează un script conversațional sau agenți de
învățare Efectul este cel mai bine văzut atunci când tonul vocii este informal și la persoana 1 („eu”
sau „noi”) sau a 2-a persoană („tu”)
5.1.9 Principiul pregătirii prealabile:
Invățarea mai profundă are loc atunci când lecțiile prezintă concepte cheie sau vocabular
înainte de a prezenta procesele sau procedurile legate de aceste concepte.
5.1.10 Principiul redundanței:
Invățarea mai profundă are loc atunci când grafica lecției este explicată doar prin narațiune
audio, mai degrabă decât narațiune audio și text pe ecran. Acest efect este mai puternic atunci când
lecția este accelerată și cuvintele sunt familiare celor care învață.
5.2 Adoptarea unui online learning management system (Talent LMS)
Adoptarea soluției software TalentLMS. Toate cursurile pot fi accesate pe baza unui cod
unic de utilizator. IP-ul ar fi preluat pentru a evita împărțirea conturilor. Utilizatorul ar plăti un
abonament lunar dar și-ar putea alege planul de învățământ în funcție de nivelul și dorințele sale.

TalentLMS oferă prin intermediul cloud toate serviciile necesare unei firme ce dorește să
livreze training-uri în IT. Considerăm că aceasta ar fi cea mai eficientă opțiune din considerente
financiare, dar și de optimizare. TalentLMS oferă toate funcționalitatile penru 1000 de utilizatori
(activi) numai pentru prețul de 429$ pe lună.
 Acest preț este unul adecvat ținând cont de securitatea pe care platforma o oferă. Pentru a
avea un profit ar trebui să avem numai 5 studenți pe lună, adică un număr foarte realizabil pentru
o firmă de acest calibru.
Ca variantă secundară s-ar putea folosi o platformă de E-learning bazată pe Wordpress
(MemberPress). Aceasta permite încărcarea de conținut către studenți, link-uri de zoom.

Ca alternative s-ar putea folosi platforma zoom alături de google classroom. Aceste
variante le considerăm însă neprofesionale și fără mari posibilități de extindere în cazul în care am
vrea să dezvoltăm parteneriate cu mari companii din IT.

De asemenea, deținerea unei platforme personale ne pune în vedere și riscul de a avea site-
ul atacat (sau accesat) de competiție. Accesul într-un LMS este securizat și controlat prin
intermediul existenței unui set de roluri stabilite de dinainte de către anumiți utilizatori (precum
coordonatorii programului).
5.3 Pregătirea în prealabil de teste și proiecte pentru anumite specilizări
Mai departe, pentru a integra cu success soluția LMS, ne propunem să pregătim în prealabil
teste de aptitudini specifice pentru a stabili nivelul cursanților, precum și anumite proiecte pe care
aceștia ar trebui să le realizeze după vizionarea cursurilor. Aceste proiecte au scopul de a oferi o
imagine de ansamblu asupra modului în care pot să fie folosite cunoștințele dobândite prin
parcurgerea cursurilor.
5.4 Parteneriate cu facultăți sau asociații studențești
O altă etapă la care ne-am gândit în stabilirea strategiei firmei este realizarea de parteneriate
cu asociații studențești, precum și cu facultăți în vederea promovării portofoliului de cursuri. S-ar
putea oferi un anumit număr de cursuri gratuite în schimbul promovării în rândul colegilor lor. (De
exemplu prin postarea unor poze cu beneficiarii și certificările obținute pe paginile de social
media.)

Tot în acest sens, firma poate realiza parteneriate cu facultăți pentru a realiza concursuri de
tip hackathon sau webinare.
 Conceptul de “echivalare a practicii obligatorii” prin realizarea unui proiect este deja
prezent la nivelul firmei însă nu este acceptat de către toate facultățile din domeniul IT. În strategie
ne propunem și să definitivăm înțelegeri în acest sens cu toate universitățile cu un profil tehnic din
Cluj.
5.5 Investirea in Facebook Ads si realizarea de reclame atractive
În același sens, pentru a spori vizibilitatea cursurilor în rândul potențialilor clienți, ne-am
gândit la investirea unei mari părți din profit în crearea unor reclame atractive și la promovarea
acestora prin marketing plătit. (Facebook Ads)
5.6 Punerea la punct al unui proces de finalizare a cursurilor
Pentru a oferi o încredere sporită partenerilor din mediul de afaceri ne propunem să
implementăm o procedură de finalizare a cursurilor în așa fel încât să ne asigurăm că studenții au
rămas cu destule cunoștinte după parcurgerea conținutului video. Acest lucru poate să fie
demonstrat fie prin realizarea unui articol despre domeniul studiat, fie prin realizarea unui proiect
software.
 Concluzii

Acestea fiind spuse, în strategia anterior menționată am pus un mare accent atât pe
tehnologizarea procesului de livrare al cursurilor prin intermediul implementării unei soluții
software de tip LMS, cât și pe multiple moduri de promovare ce pot fi folosite pentru a aduce un
număr mai mare de cursanți. De asemenea, promovarea are si rolul de a înștiința cursanții deja
existenți cu privire la continuarea activităților companiei în mediul online.

Bibliografie

Mayer, R. E., & DaPra, C. S., "An embodiment effect in computer-based learning with animated
pedagogical agents." Journal of Experimental Psychology 2012.

Moreno, R., Reislein, M., & Ozogul, G., "Using virtual peers to guide visual attention during
learning." Journal of Media Psychology: Theories, Methods, and Applications 2010.