CUPRINS

Abrevierile folosite în document

PREFAȚĂ
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1. Definiții
A.2. Codul bolii
A.3. Utilizatorii
A.4. Obiectivele protocolului
A.5. Data elaborării protocolului
A.6. Data revizuirii
A.7. Lista și informațiile de contact ale autorilor și ale persoanelor care
au participat la elaborarea protocolului
A.8. Informație epidemiologică
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivelul de asistență medicală primară
B.2. Nivel de asistență medicală specializată de ambulatoriu
(obstetrician-ginecolog)
B.3. Nivelul de asistență medicală spitalicească
C.1. ALGORITMUL DE CONDUITĂ
C.1.1. Algoritmul de diagnostic
C.1.2. Algoritmul de tratament
C.2. DESCRIEREA METODELOR, A TEHNICILOR ȘI A
PROCEDURILOR
C.2.1. Clasificarea hemoragiei juvenile
C.2.2. Factorii de risc
C.2.3. SCREENING ȘI PROFILAXIE
C.2.4. DIAGNOSTICUL CIS
C.2.4.1. Anamneza
C.2.4.2. Manifestări clinice
C.2.4.3. Investigațiile paraclinice
C.2.4.4. Diagnosticul diferențial
C.2.4.5. Criteriile de spitalizare
C.2.5. TRATAMENTUL
C.2.5.1. Terapie medicamentoasă
C.2.5.2. Tratamentul chirurgical
C.2.5.3. Evoluția
D. RESURSELE UMANE ȘI MATERIALELE NECESARE
PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN
PROTOCOL
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII
PROTOCOLULUI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Anexa 1. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor
Anexa 2. Ghidul informatic pentru părinți
1
 ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT

ABS analiza biochimică de sânge

AGS analiza generală de sânge
AINS antiinflamatorii nesteroidiene
CM ciclu menstrual
COC contracepție hormonală combinată
DHEA-S Dihidroepiandrosteron-sulfat
E2 estradiol
FSH hormon foliculostimulant
fT4 tiroxina liberă
HJ hemoragii juvenile
LH hormon luteinizant
RMN rezonanță magnetică nucleară
P progesteron
Prl prolactina
TC tomografie computerizată
RMN rezonanță magnetică nucleară
T testosteron
TSH hormon de stimulare tiroidiană
TBC tuberculoză
TGI tract gastrointestinal

2
PREFAȚĂ

Protocolul clinic național Hemoragie juvenilă (HJ) este elaborat în conformitate cu ghidurile
internaționale actuale și cu experiența autorilor lui, acumulată în domeniul dat. Acesta va servi la
elaborarea protocoalelor clinice instituționale, în funcție de posibilitățile reale ale fiecărei
instituții în anul curent. La recomandarea Ministerului Sănătății, pentru monitorizarea
protocoalelor clinice instituționale pot fi utilizate formulare suplimentare, care nu sunt incluse în
acest protocol clinic național.

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ

Exemple de diagnostic clinic:

 Hemoragie juvenilă

A.1. Definiții

Hemoragie juvenilă (HJ) constituie hemoragiile care se manifestă în perioada de dezvoltare

sexuală, fiind condiționate de dereglările sintezei ritmice a hormonilor ovarieni, nefiind legate de
schimbările organice ale sistemului reproductiv sau ale altui sistem. În unele patologii (infecții
septice, gonoree, tuberculoză – TBC), care acționează nemijlocit asupra ovarelor și uterului, au
loc modificări primare ale organelor genitale și HJ este privită ca o consecință a acestora.

A.2. Codul bolii

N 92.2 Hemoragie juvenilă

A.3. Utilizatorii

 Centrele de sănătate (medici de familie, asistentele medicilor de familie).

 Asociațiile medicale teritoriale (medici de familie, obstetricieni-ginecologi).
 Secțiile consultative specializate de ambulator (medici obstetricieni-ginecologi).
 Secțiile de ginecologie și obstetrică specializate ale spitalelor raionale, municipale,
regionale și republicane (medici obstetricieni-ginecologi).
 Personalul medical al altor specialități (pediatrie) ce se confruntă cu problematica
abordată.
Notă. Prezentul protocol va fi utilizat la toate nivelele asistenței medicale, inclusiv de alți
specialiști.

A.4. Obiectivele protocolului:

1. Scopul acestui protocol este de a standardiza conduita în cazul HJ, pentru a reduce
morbiditatea din rândul pacientelor cu diagnosticul menționat.
2. Prezentul protocol național este elaborat pentru realizarea următoarelor obiective:
- creșterea calității acordării serviciilor medicale, care au un mare impact asupra stării

3
 ulterioare de sănătate a pacientei;
- reducerea variațiilor în practica medicală (a celor care nu sunt necesare);
- reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice;
- aplicarea evidențelor în practica medicală; diseminarea unor noutăți științifice;
- integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare);
- creșterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical;
- prezentarea consensului agreat de specialiști în conduita HJ;
- protejează practicianul în ceea ce privește malpraxisul;
- asigurarea continuității dintre serviciile oferite de medici și de asistente;
- structurarea documentației medicale;
- oferirea unei baze de informații pentru analize și comparații;
- armonizarea practicii medicale naționale cu principiile medicale internaționale acceptate.

A.5. Data elaborării protocolului:

A.6. Data revizuirii:

A.7. Lista și informațiile de contact ale autorilor și ale persoanelor care au participat la
elaborarea protocolului:

Numele Funcția

Protocolul a fost discutat, aprobat și contrasemnat:

Denumirea/instituția Persoana responsabilă - semnătura

Disciplina de Obstetrică și Ginecologie, USMF

Comisia republicană științifico-metodică de profil

“Obstetrică și ginecologie”

Asociația medicilor obstetricieni-ginecologi

Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale

Compania Națională de Asigurări în Medicină

Consiliul de Experți al Ministerului Sănătăți

4
A.8. Informație epidemiologică
XXX

B. PARTEA GENERALĂ

B.1. Nivelul de asistență medicală primară

Descriere Motive Pași
B.1.1. Profilaxia
B.1.1.1. La moment nu există Obligatoriu:
Profilaxia metode de profilaxie Propagarea modului sănătos de viață:
primară primară specifică a HJ. 1. Alimentație sănătoasă;
Profilaxia primară 2. Menținerea masei corporale optimale.
constă în menținerea
unui mod sănătos de
viață, alimentație
rațională.
B.1.1.2. Profilaxia secundară este Obligatoriu:
Profilaxia direcționată spre 1. Alimentație sănătoasă;
secundară prevenirea complicațiilor 2. Menținerea masei corporale optimale.
B.1.2. Diagnostic
B.1.2.1. Diagnosticul de HJ se Obligatoriu:
Suspectarea și suspectează în baza 1. Anamneza ginecologică și somatică
confirmarea datelor anamnestice, (caseta XXX)
diagnosticului rezultatelor examenului 2. Evaluarea factorilor de risc pentru
de clinic, investigațiilor de apariția HJ (caseta XXX)
HJ laborator și 3. Examen fizic (caseta XXX)
C.2.3. instrumentale. 4. Aprecierea gradului de dezvoltare a
semnelor sexuale secundare
5. Aprecierea particularităților psihologice
a pacientei
6. Examen paraclinic
7. Diagnostic diferențial
8. Evaluarea severității patologiei și
aprecierea nivelului de control.
B.1.2.2. 1. Se recomandă consultația specialistului
Deciderea pacientelor cu:
consultului - lipsă a efectului de la măsurile curative
specialistului recomandate,
și/sau - progresare rapidă a patologiei
spitalizării - HJ rezistente la tratament.
C.2.3.5. 2. Evaluarea criteriilor pentru spitalizare
(caseta 10)
3. La necesitate se solicită consultația altor
specialiști
B.1.3. Tratamentul
B.1.3.1. Scopul tratamentului Obligatoriu:
Tratamentul este diminuarea 1. Preparate nonhormonale
medicamentos manifestărilor clinice a 2. Preparate de fer
C.2.4.2. maladiei, micșorarea 3. Vitamine
5
 frecvenței acutizărilor și 4. Fizioproceduri
prevenirea recidivelor.
Tratamentul constă din 2
etape. Scopul primei
etape constă în stoparea
sângerării și tratamentul
complicațiilor (anemie,
endometrită, dereglări în
sistemul de hemostază).
În a etapa a doua de
conduită medicală, este
tratată patologia de bază,
care a determinat
sângerarea, servind ca
factor etio-patogenetic.
B.2. Nivel de asistență medicală specializată de ambulatoriu (medic obstetrician-ginecolog)
Descriere Motive Pași
B.2.1. Profilaxia
B.2.1.1. Profilaxia secundară este Obligatoriu:
Profilaxia direcționată spre 1. Alimentație sănătoasă;
secundară prevenirea complicațiilor 2. Menținerea masei corporale optimale.
B.2.2. Diagnostic
B.2.2.1. Diagnosticul de HJ se Obligatoriu:
Confirmarea suspectează în baza 1. Anamneza ginecologică și somatică
diagnosticului datelor anamnestice, (caseta XXX)
de HJ rezultatelor examenului 2. Evaluarea factorilor de risc pentru
C.2.3. clinic, investigațiilor de apariția HJ (caseta XXX)
laborator și 3. Examen fizic (caseta XXX)
instrumentale. 4. Monociclograma
Se recomandă aprecierea 5. Aprecierea gradului de dezvoltare a
nivelului de control al semnelor sexuale secundare
maladiei, evaluarea 6. Aprecierea particularităților psihologice
severității acesteia a pacientei
Aprecierea formelor 7. Examen paraclinic
după clasificare HJ. 8. Diagnostic diferențial
9. Evaluarea severității patologiei și
aprecierea nivelului de control.
B.2.2.2. 1. Se recomandă consultația specialistului
Deciderea bolnavilor cu:
consultului - lipsă a efectului de la măsurile curative
specialistului recomandate,
și/sau - progresare rapidă a patologiei
spitalizării - HJ rezistente la tratament.
C.2.3.5. 2. Evaluarea criteriilor pentru spitalizare
(caseta 10)
3. La necesitate se solicită consultația altor
specialiști
B.2.3. Tratamentul
B.2.3.1. Scopul tratamentului Obligatoriu:
Tratamentul este diminuarea 1. Preparate nonhormonale
medicamentos manifestărilor clinice a 2. Preparate hormonale

6
C.2.4.2. maladiei, micșorarea 3. Uterotonice
frecvenței acutizărilor și 4. Preparate de fer
prevenirea recidivelor. 5. Vitamine
Tratamentul constă din 2 6. Fizioproceduri
etape. Scopul primei
etape constă în stoparea
sângerării și tratamentul
complicațiilor (anemie,
endometrită, dereglări în
sistemul de hemostază).
În a etapa a doua de
conduită medicală, este
tratată patologia de bază,
care a determinat
sângerarea, servind ca
factor etio-patogenetic.
B.3. Nivel de asistență medicală spitalicească
Descriere Motive Pași
B.3.1. Spitalizare
B.3.1. Spitalizarea este Spitalizare în secția ginecologie infantilă
Spitalizare rațională: conform criteriilor de spitalizare (caseta 10)
C.2.3.5. 1. În cazuri de
diagnostic incert;
2. Pentru pacientele
care nu răspund la
tratamentul aplicat în
condiții de ambulator;

B.3.2. Diagnostic
B.3.2. Diagnosticul CIS se Obligatoriu:
Confirmarea confirmă în baza datelor 1. Anamneza ginecologică și somatică
diagnosticului anamnestice, rezultatelor 2. Evaluarea factorilor de risc pentru
C.2.3. examenului clinic, apariția HJ
investigațiilor de 3. Examen fizic
laborator și 4. Monociclograma
instrumentale. Se 5. Aprecierea gradului de dezvoltare a
recomandă aprecierea semnelor sexuale secundare
nivelului de control al 6. Aprecierea particularităților psihologice
maladiei, evaluarea a pacientei
severității acesteia 7. Examen paraclinic
Aprecierea formelor 8. Diagnostic diferențial
după clasificare HJ. 9. Evaluarea severității patologiei și
aprecierea nivelului de control.
B.3.3. Tratamentul
B.3.3.1. Scopul tratamentului Obligatoriu:
Tratamentul este diminuarea 1. Preparate nonhormonale
medicamentos manifestărilor clinice a 2. Preparate hormonale
C.2.4.2. maladiei, micșorarea 3. Uterotonice
frecvenței acutizărilor și 4. Preparate de fer
prevenirea recidivelor. 5. Vitamine
Tratamentul constă din 2 6. Fizioproceduri
etape. Scopul primei
7
 etape constă în stoparea
sângerării și tratamentul
complicațiilor (anemie,
endometrită, dereglări în
sistemul de hemostază).
În a etapa a doua de
conduită medicală, este
tratată patologia de bază,
care a determinat
sângerarea, servind ca
factor etio-patogenetic.
B.3.3.2. Indicații: Obligatoriu:
Tratamentul • Lipsa efectului  Raclajul cavității uterin
chirurgical tratamentului  Histeroscopie
C.2.4.2. medicamentos  Laparoscopie
• Dereglarea stării
generale a pacientei
• Dezvoltarea anemiei
acute posthemoragice
(Hb<70 g/L
• Suspecția polipului
endometrial (ecografic
• M -eco peste 16-18
mm
• Sângerări recidivante
timp de 2 ani pe fondal
de tratament
conservativ.
B.3.4. Externarea
B.3.4. La externare este necesar Extrasul obligatoriu va conține:
Externarea de 1. Diagnosticul precizat desfășurat;
elaborat și recomandat 2. Rezultatele investigațiilor și
pentru tratamentului efectuat;
medicul de familie 3. Recomandările explicite pentru pacientă
tactica și familia acesteia;
ulterioară de 4. Recomandări pentru medicul de familie.
management a
pacientei.

C.1. ALGORITMUL DE CONDUITĂ

Возможно, стоит сделать схему?

C.1.1. Algoritmul de diagnostic

Caseta 1. Algoritmul de diagnostic
 Anamnestic
 Examen clinic
 Examen paraclinic (de laborator și instrumental)
Obiectivele procedurilor de diagnostic
 Confirmarea semnelor clinice caracteristice pentru HJ

8
C.1.2. Algoritmul de tratament
Caseta 2. Algoritmul de tratament
Scopul tratamentului este diminuarea manifestărilor clinice ale maladiei, micșorarea frecvenței
acutizărilor și prevenirea recidivelor.

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR

C.2.1. Clasificarea hemoragiei juvenile.
HJ poate fi clasificată în funcție de următoarele criterii: modificările funcționale și morfologice
ovariene, particularitățile evoluției clinice, nivelul concentrației plasmatice de E2 și modificările
de laborator.
Caseta 3. Clasificarea HJ
Clasificarea HJ în funcție de modificările funcționale și morfologice ovariene:
• HJ ovulatorii
• HJ anovulatorii
Clasificarea HJ în funcție de particularitățile evoluției clinice:
• Menoragie
• Polimenoree
• Metroragie și menometroragie
Clasificarea HJ în funcție de concentrația plasmatică de E2:
• Hipoestrogene
• Normoestrogene
• Hiperestrogene
Clasificarea HJ în funcție de și modificările de laborator:
• Tipice
• Atipice

C.2.2. Factorii de risc

Caseta 4. Factorii de risc
• Stresul emoțional, psihologic, fizic
• Supraoboseală, Extenuare
• Traumatism fizic
• Condiții nesatisfăcătoare de trai
• Infecții acută și cronice
• Intoxicație
• Hipo- și avitaminoza
• Dereglarea regimului de alimentare, dietă
• Dereglarea regimului somn-veghe
• Lipsa aflării la aer curat
• Dereglări hormonale legate de particularitățile de dezvoltare
• Dereglarea sistemelor de coagulare și anticoagulare

9
C.2.3. SCREENING ȘI PROFILAXIE
Caseta 5.
La moment nu există metode de profilaxie primară specifică a HJ. Profilaxia primară constă în
menținerea unui mod sănătos de viață, alimentație rațională. Profilaxia secundară este
direcționată spre prevenirea complicațiilor.

C.2.4. DIAGNOSTICUL HJ
C.2.4.1. Anamneza
Caseta 6. Factori anamnestici:
 Sângerare menstruală abundentă, prelungită
 Sindrom hemoragic (gingival, epistaxis, echimoze, diateza hemoragică)
 Stres, traumatism, intoxicație
 Dereglarea regimului de alimentare, dietă
 Infecții acută și cronice
 Hipo- și avitaminoza, dereglarea regimului alimentar
 Modificări endocrine (particularități de vârstă, glanda tiroidă, hipofiză, hipotalamus,
suprarenale)
 Coagulopatii (boala Wilebrandt, trombostenie, purpura trombocitopenică,
hipofibrinogenemie, hipoproconvertinemie)
 Patologia TGI
 Tumori ovariene estrogendependente
 TBC ale organelor genitale interne
 Factor congenital
 Anamneza ginecologică și obstetricală complicată a mamei (avorturi spontane, evoluția
complicată a sarcinii, hipertensiune indusă de sarcină, hemoragii disfuncționale,
disfuncții ovariene etc.)

C.2.4.2. Examenul fizic

Caseta 7.
Criteriile de diagnostic:
 Durata sângerărilor sub 2 zile (cm de 21-24 zile) sau peste 7 zile (CM peste 35 zile)
 Volumul pierderii sangvinolente peste 80 ml sau subiectiv într-o cantitățile mai mare
vs. de mensisul obișnuit
 Sângerări intermenstruale sau postcoitale
 Lipsa patologiei structurale a endometriului
 Confirmarea CM anovulator pe perioada sângerării (nivelul P 9,5 nmol/l în a 21-25-a zi
de CM, temperatura bazală monofazică, lipsa foliculului preovulator la ecografie).
Examen fizic
 Necorespunderea dezvoltării după parametrii antropometrici (talie și masă corporală)
 Hirsutism, galactoree, creșterea dimensiunilor glandei tiroide
 Semne de anemie

10
C.2.4.3. Investigațiile paraclinice
Caseta 5. Lista intervențiilor şi procedurilor diagnostice la nivel de asistența medicală
primară
Obligatoriu:
 AGS
 ABS
 Teste hormonale (FSH, LH, P, Prl, E2, T, DHEA-S, TSH, fT4, Cortizol)
 Ecografia organelor genitale
 Ecografia organelor interne
 AGU
 Frotiu vaginal
 Bacteriologia eliminărilor din vagin
 Aprecierea metabolismului lipidic
Recomandat:
 Consultul specialiștilor (endocrinolog, hematolog, oftalmolog, chirurg, pediatru,
psihoterapeut)
 Investigații la recomandarea specialiștilor.

Caseta 6. Lista intervențiilor și procedurilor diagnostice la nivel consultativ specializat

Obligatoriu:
 AGS
 ABS
 Teste hormonale (FSH, LH, P, Prl, E2, T, DHEA-S, TSH, fT4, Cortizol)
 Ecografia organelor genitale
 Ecografia organelor interne
 AGU
 Frotiu vaginal
 Bacteriologia eliminărilor din vagin
 Ecografia suprarenalelor
 Aprecierea metabolismului lipidic
Recomandat:
 Consultul specialiștilor (endocrinolog, hematolog, oftalmolog, chirurg, pediatru,
psihoterapeut)
 Radiografia șeii turcești
 Radiografia labei mâinii (aprecierea vârstei osoase)
 Ecoencefalografia
 Ecografia suprarenalelor
 TC (suspectare tumorii hipofizare)
 RMN
 Investigații la recomandarea specialiștilor.

11
 Caseta 7. Lista intervențiilor și procedurilor diagnostice la nivel spitalicesc
Obligatoriu:
 AGS
 ABS
 Teste hormonale (FSH, LH, P, Prl, E2, T, DHEA-S, TSH, fT4, Cortizol)
 Ecografia organelor genitale
 Ecografia organelor interne
 AGU
 Frotiu vaginal
 Bacteriologia eliminărilor din vagin
 Radiografia șeii turcești
 Radiografia labei mâinii (aprecierea vârstei osoase)
 Ecografia suprarenalelor
 Aprecierea metabolismului lipidic
Recomandat:
 Consultul specialiștilor (endocrinolog, hematolog, oftalmolog, chirurg, pediatru,
psihoterapeut)
 Ecoencefalografia
 TC (suspectare tumorii hipofizare)
 RMN
 Laparoscopie
 Histeroscopie
 Aprecierea metabolismului lipidic
 Investigații la recomandarea specialiștilor.

C.2.4.4. Diagnosticul diferențial

Caseta 8. Diagnosticul diferențial al HJ
Diagnosticul diferențial al HJ se efectuează cu următoarele patologii:
 Iminența de întrerupere a sarcinii uterine
 Coagulopatii
 Polipi de col și/sau corp uterin
 Adenomioză
 Boala inflamatorie pelvină
 Trauma organelor genitale externe sau corp străin în vagin
 Sindromul ovarelor polichistice
 Tumori estrogendependente
 Patologia glandei tiroide
 Hiperprolactinemie

12
C.2.4.5. Criteriile de spitalizare
Caseta 9. Criteriile de spitalizare
 Sângerare abundentă, profuză, care nu se cupează prin tratament medicamentos
 Scăderea hemoglobinei sub 70-80 g/l, care pune în pericol viața pacientei
 Necesitatea efectuării tratamentului chirurgical și a hemotransfuziei.

C.2.5. TRATAMENTUL
C.2.5.1. Terapie medicamentoasă
Caseta 10. Terapie medicamentoasă a HJ
- Inhibitorii de trecere a plasminogenului în plasmină:
 Acidul tranexamic
4-5 g în prima oră de tratament, uterior cîte 1 g pînă la stoparea sîngerării sau
4-5 g în prima oră de tratament i.v., uterior cîte 1 g în perfuzie timp de 8 h. Doza – 30 g sau
1 g de 4 ori/zi din 1-a pînă într-a 4-a zi de CM
 Acidul alfa-aminocapronic
- AINS
 Ibuprofen 400 mg la fiecare 4-6 h (doza – 1200-2400 mg)
 Diclofenac sau Nimesulid 150-200 mg /zi, ulterior 150 mg /zi
 Nimesil, Nimulid
- Preparate hormonale
COC cu progestagene generația a III-a
 Dezogestrel (Regulon, Marvelon) 150 mcg sau
 Gestoden (Lindinette-30, Femoden) 75 mcg
Cu scop hemostatic – 1 tab de 4 ori/zi timp de 4 zile; ulterior 1 tab de 3 ori/zi timp de 3 zile;
ulterior 1 tab de 2 ori/zi timp de 2 zile; ulterior cîte 1 tab / zi pînă la finisarea celei de-a doua
cutie.
Cu scop de reglarea CM – cîte 1 tab /zi timp de 3-6 CM.
 Regulon, Marvelon, Rigevidon cîte 1/2 tab peste fiecare 4 h pînă la obținerea
hemsotazei, cu scăderea dozei cu ½ ta /zi.
 Estradiol (Proginova, Estrofen)
Cu scop hemostatic – cîte 2 mg la fiecare 4/6 h pînă la stoparea sîngerării, ulterior cu scăderea
treptată a dozei pînă la 1 tab (2 mg) /zi
Cu scop de reglare a CM – cîte 1 tab /zi timp + Gestagene în faza a doua a CM din a 12-14 zi,
în CM anovulatorii
 Femoston 2/10 în regim continuu timp de 3 luni în HJ pe fondal de endometrită
 Progesteron cîte 100 mg /zi în hemoragie abundentă profuză sau
 Duphaston cîte 10 mg la fiecare 2 h /zi sau de 3 ori /zi pînă la stoparea sîngerării sau
cîte 40 mg /zi în faza a doua a CM sau cîte 20 mg /zi din a 5-a pînă într-a 25/a zi a CM în
menoragie
 Medroxiprogesteron cîte 5-20 mg /zi în faza a doua a CM în menoragie în caz de
insuficiența fazei luteinice sau
 Medroxiprogesteron cîte 10 mg /zi din a 5-a pînă într-a 25-a zi, în caz de CM
ovulator
 Progesteron microdozat (Utrogestan) cîte 200 mg /zi timp de 12 zile pe fondaluli
terapiei continuă cu estrogene
Cu scop de reglare a CM – Utrogestan cîte 100 mg de 3 ori /zi sau
Duphaston cîte 10 mg de 2 ori /zi în a doua fază a CM timp de 10-
13
 14 zile
- Preparate de fer
 Sorbifer timp de 1-3 luni
- Antibacteriene
 Macrolide
Roxitromicină cîte 150 mg de 2 ori /zi timp de 7-10 zile
Ofloxacină cîte 200 mg de 2 ori în zi timp de 7-10 zile
 Ftorchinolone
Lendacil cîte 1 g de 2 ori /zi timp de 5 zile
 Cefalosporine
Amoxiclav cîte 625 mg de 3 ori /zi timp de 7 zile
- Antiprotozoice
 Metronidazol (Metrogil) 0,5% 100 ml o dată /zi timp de 3 zile i.v.
- Antifungice
 Micosist 150 mg N1
 Ketoconazol (Nizoral) cîte 200 mg /zi timp de 7 zile
- Traumel
cîte 1 tab de 3 ori /zi timp de 3 luni
- Vitaminoterapie
 Vit. E cîte 200-400 mg /zi
 Acid folic cîte 1 mg de 3 ori /zi timp de 10-15 zile în faza a doua a CM
 Acid ascorbic cîte 0,5 g de 3 ori /zi timp de 10-15 zile în faza a doua a CM
 Magne B6 cîte 1 tab de 2-3 ori /zi timp de 4 luni de 2 ori /an

C.2.5.2. Tratamentul chirurgical

Caseta 13. Tratamentul chirurgical
Indicații:
 Lipsa efectului tratamentului medicamentos
 Dereglarea stării generale a pacientei
 Dezvoltarea anemiei acute posthemoragice (Hb<70 g/L
 Suspecția polipului endometrial (ecografic
 M -eco peste 16-18 mm
 Sîngerări recidivante timp de 2 ani pe fondal de tratament conservativ.
Obligatoriu:
 Raclajul cavității uterin
 Histeroscopie
 Laparoscopie

C.2.5.3. Evoluția
Caseta 14. Evoluția HJ
HJ evoluează spre:
 Evoluția bolii este benignă
 Se supune tratamentului conform protocolului
 Prognosticul reproductiv este pozitiv în caz de tratament adecvat.

14
D. RESURSELE UMANE ȘI MATERIALELE NECESARE PENTRU
RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL
D1. Instituțiile de Personal:
asistență medicală
 Medic de familie
primară
 Asistentă medicală
 Laborant
 Acces la consultaţii calificate
Aparataje, utilaj:
 Set ginecologic pentru fetiţe (valve ginecologice)
 Ecograf
 Laborator clinic standard pentru determinarea: AGS, ABS,
AGU, coagulograma, FSH, LH, P, Prl, E2, T, DHEA-S, TSH,
fT4, Cortizol)
 Laborator microbiologic pentru determinarea: frotiului vaginal,
bacteriologiei eliminărilor din vagin
Medicamente:
 Preparate hemostatice (Vicasol, Preparate de calciu)
 Preparate ce cresc potențialul de coagulare a sîngelui (Dicinonă,
Etamzilat)
 Preparate de fer
 Vitamine
D2. Personal:
Instituțiile/secțiile  Medic ginecolog
de asistență  Medic endocrinolog
medicală  Medici specialişti în diagnosticul funcţional
specializată de  Medic de laborator
ambulatoriu  Asistente medicale
 Acces la consultaţii calificate
 Psihoterapeut.
Aparataje, utilaj:
 Set ginecologic pentru fetiţe (valve ginecologice)
 Ecograf
 Laborator clinic standard pentru determinarea: AGS, ABS,
AGU, coagulograma, FSH, LH, P, Prl, E2, T, DHEA-S, TSH,
fT4, Cortizol)
 Laborator microbiologic pentru determinarea: frotiului vaginal,
bacteriologiei eliminărilor din vagin
Medicamente:
 Preparate hemostatice (Vicasol, Preparate de calciu)
 Preparate ce cresc potențialul de coagulare a sîngelui (Dicinonă,
Etamzilat)
 Preparate hormonale (contraceptive orale monofazice)
 Uterotonice (Oxitocina)
 Preparate de fer
 Vitamine

15
 D3. Instituțiile de Personal:
asistență medicală  Medic ginecolog
spitalicească  Medic endocrinolog
 Medic hematolog
 Medic oftalmolog
 Medic gastroenterolog
 Medic ftiziopulmonolog
 Medici specialişti în diagnosticul funcţional
 Medic de laborator
 Asistente medicale
 Acces la consultaţii calificate
 Psihoterapeut.
Aparataje, utilaj:
 Set ginecologic pentru fetiţe (valve ginecologice)
 Ecograf
 Laborator clinic standard pentru determinarea: AGS, ABS,
AGU, coagulograma, FSH, LH, P, Prl, E2, T, DHEA-S, TSH,
fT4, Cortizol)
 Laborator microbiologic pentru determinarea: frotiului vaginal,
bacteriologiei eliminărilor din vagin
Medicamente:
 Preparate hemostatice (Vicasol, Preparate de calciu)
 Preparate ce cresc potențialul de coagulare a sîngelui (Dicinonă,
Etamzilat)
 Preparate hormonale (contraceptive orale monofazice)
 Uterotonice (Oxitocina)
 Preparate de fer
 Vitamine

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI

N Scopul Indicatorul Metoda de calcul al indicatorului
Numărător Numitor
1. Sporirea calităţii Proporţia pacientelor Numărul pacientelor Numărul
în examinările cu diagnosticul HJ, cu diagnosticul HJ, pacientelor cu
clinice şi în vîrstă de pînă la 19 în vîrstă de pînă la diagnosticul HJ, în
paraclinice ale ani, cărora li s-au 19 ani, cărora li s-au vîrstă de pînă la 19
pacientelor cu HJ efectuat examen clinice efectuat examene ani, care s-au aflat
şi paraclinice în mod clinice şi paraclinice la tratament de
obligatoriu, confrom în mod obligatoriu, staţionar în secţia
recomandărilor din confrom Ginecologie
Protocolul Clinic recomanărilor din Infantilă, pe
Hemoragiile juvenile Protocolul Clinic parcursul ultimului
(HJ) Hemoragiile an
juvenile (HJ), pe
parcursul ultimului
an –100
2. Sporirea calităţii Proporţia pacientelor Numărul pacientelor Numarul
tratamentului la cu diagnosticul HJ, în cu diagnosticul HJ, pacientelor cu
16
 pacientele cu HJ vîrstă de pînă la 19 ani, în vîrstă de pînă la diagnosticul HJ, în
cărora li s-a efectuat 19 ani, cărora li s-a vîrstă de pînă la 19
tratament confrom indicat tratament, ani, care s-au aflat
recomandărilor din conform la tratament de
Protocolul Hemoragiile recomandărilor din staţionar în secţia
juvenile (HJ) Protocolul Clinic Ginecologie
Hemoragiile Infantilă, pe
juvenile (HJ), pe parcursul ultimului
parcursul ultimului an
an –100

BIBLIOGRAFIE

 Bonivento I. et al. Santé et styles de vie des adolescents âgés de 16 à 20 ans en Suisse
(2002), SMASH 2002: Swiss multicenter adolescent survey on health 2002, Lausanne.
Raisons de santé, 95a2 2004
 Katz V. et al. eds. Comprehensive Gynecology. 5th ed. Philadelphia, Pa: Mosby Elsevier2
2007
 Strickland J., Wall J. Abnormal uterine bleeding in adolescents. Obstetrics and
Gynecology Clinics of North America. 30(2):321-335, 2003
 Moșin V., Ginecologia endrocrinologică juvenilă. Ed. ARC. Chisinău, 2003
 Гуркин Ю.А. Детская и подростковая гинекология. Москва 2009
 Уварова E. Детская и подростковая гинекология. Москва 2009.

ANEXE
Anexa 1. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor
Tabelul 1
Clasificarea puterii științifice a gradelor de recomandare
Gradul Cerințe Corespundere

Grad A Necesită cel puțin un studiu randomizat și controlat Nivel de dovezi Ia sau Ib
ca parte a unei liste de studii de calitate, publicate la
tema acestei recomandări.
Grad B Necesită existența unor studii clinice bine controlate, Nivel de dovezi IIa, IIb sau
dar nu randomizate, publicate la tema acestei III
recomandări.
Grad C Necesită dovezi obținute din rapoarte sau din opinii Nivel de dovezi IV
ale unor comitete de experți, sau din experiența
clinică a unor experți recunoscuți ca autoritate în
domeniu. Indică lipsa unor studii clinice de bună
calitate aplicabile direct acestei recomandări.
Grad E Recomandări de bună practică, bazate pe experiența -
clinică a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid.

17
 Tabelul 2
Clasificarea nivelelor de dovezi
Nivel de dovezi Cerințe pentru corespundere

Nivel Ia Dovezi obținute din metaanaliza unor studii randomizate și controlate.

Nivel Ib Dovezi obținute din cel puțin un studiu randomizat și controlat, bine
Nivel IIa Dovezi obținute din cel puțin un studiu clinic controlat, fără
randomizare, bine conceput.
Nivel IIb Dovezi obținute din cel puțin un studiu cvasi experimental bine
conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare.
Nivel III Dovezi obținute din studii descriptive, bine concepute.
Nivel IV Dovezi obținute de la comitete de experți sau din experiența clinică a
unor experți recunoscuți.
Nivel V Serii de cazuri, studii necontrolate și opinii ale experților.

Anexa 2. Ghidul informatic pentru părinți

HJ constituie hemoragiile care se manifestă în perioada de dezvoltare sexuală, fiind

condiționate de dereglările sintezei ritmice a hormonilor ovarieni, nefiind legate de schimbările
organice ale sistemului reproductiv sau ale altui sistem. În unele patologii (infectii septice,
gonoree, TBC), care actioneaza nemijlocit asupra ovarelor și uterului, au loc modificari primare
ale organelor genitale și HJ este privită ca o consecință a acestora.

HJ poate fi clasificată conform numeroaselor criterii. În funcţie de modificările

funcționale și morfologice ovariene, HJ pot fi ovulatorii și anovulatorii. În funcţie de
particularitățile evoluţiei clinice se pot atesta: menoragie, polimenoree sau metroragie și
menometroragie.În funcţie de concentrația plasmatică de E2, HJ sunt: hipo-, normo- și
hiperestrogene, iar după modificările de laborator sunt tipice și atipice.

În scopul determinării diagnosticului, se efectuează următoarele examinări: examen fizic,

monociclograma, aprecierea gradului de dezvoltare a semnelor sexuale secundare și a
particularităților psihologice a pacientei. Examenul paraclinic constă în utilizarea de: AGS, ABS,
hemostaziograma, vaginoscopia, tuşeu recto-abdominal şi /sau Tuşeu vaginal, teste hormonale,
examenele ecografic, radiologic, RMN, TC, metodele endoscopice (laparoscopia, histeroscopia)
și consultul specialiştilor (endocrinolog, hematolog, oftalmolog, ftiziopulmonolog, chirurg,
pediatru, psihoterapeut).

Scopul tratamentului medicamentos constă în diminuarea manifestărilor clinice a

maladiei, micşorarea frecvenţei acutizărilor și prevenirea recidivelor. Acesta este orientat pentru
stoparea sîngerării și tratamentul complicațiilor (anemie, edometrită, dereglări în sistemul de
18
hemostază), precum și în tratamentul patologiei de bază, care a determinat sîngerarea, servind ca
factor etio-patogenetic. Se utilizează preparate: hemostatice, ce cresc potențialul de coagulare a
sîngelui, hormonale, uterotonice, preparate de fer, vitamine. Se recurge pe larg la fizioproceduri.
Indicații pentru tratamentul chirurgical (raclajul cavității uterin, histeroscopie, laparoscopie) este:
lipsa efectului tratamentului medicamentos, dereglarea stării generale a pacientei, dezvoltarea
anemiei acute posthemoragice (Hb<70 g/L), suspecția polipului endometrial (ecografic M-eco
peste 16-18 mm), sîngerări recidivante timp de 2 ani pe fondal de tratament conservativ. Fetitele
sunt supravegheate de medicul ginecolog la fiecare 3-6 luni pînă la vîrsta de 18 ani. Prognosticul
reproductiv este pozitiv în caz de efectuarea tratamentului complex adecvat.

19