Effective

practices in
probation
supervision
PDF - KFZ

Practici eficiente în procesul de supraveghere

1. Contactul constant dinte supravegheat si consilier
- Lucrul sistematic, continuitatea in contactul cu persoana supravegheata, relatia
profesionala/working alliance, interviul motivational si utilizarea eficienta a autoritatii.

2. Tehnici pentru schimbarea comportamentului/circumstantelor

- Modelarea prosociala, tehnici cognitiv-comportamentale, imbunatatirea abilitatilor de a rezolva
probleme, incurajarea legaturilor sociale.

3. Monitorizare si control
 - Sanctiuni aplicate pentru nerespectarea sentintei

1. Lucrul sistematic in procesul de supraveghere inseamna ca planul de supraveghere intocmit de la

inceputul supravegherii care este bazat pe evaluarea persoanei care reflecta situatia particulara a
persoanei, nivelul de risc, nevoile criminogene si factorii protectivi. Obiectivele planului si interventile
necesare sunt baza procesului de supraveghere. Pe parcursul supravegherii, este posibil ca situatia sa se
schimbe, astfel in urma unei reevaluari planul sa fie ajustat prin anexe.

Mentinerea contactului/ continuitatea relatiei profesionale este foarte importanta din cateva motive:

> Construirea increderii se face treptat, in timp si este una dintre cele mai importante parti a
working alliance.
> Consilierul de probatiune si persoana supravegheata trebuie sa ajunga la o intelegere mutual
despre felul in care se va desfasura porcesul de supraveghere, care sunt obiectivele si cum sa le
indeplineasca. Clientul trebuie sa invete despre limitele in realtia profesionala, iar consilierul de
probatiune sa fie atent la semnalele care ar putea sa indice existent vreunui impas/impotmolire
In procesul de supraveghere a persoanei aflate in evidenta. (Clark Miller & Stevens, 2011;
Krechtig & Menger, 2016)

Clark Miller and Stevens (2011) au investigat corelatia dintre schimbarea consilierului de probatiune si
incheierea cu succes a termenului de supraveghere de catre supravegheat. Rezultatele au aratat faptul
ca persoanele supravegheate au inregistrat un numar ridicat de incalcari ale sentintei si riscul de recidiva
a crescut.

Conform studiilor facute de Sturm et al. (2019) reiese faptul ca schimbarea constanta a conbsilierului de
probatiune pe parcursul termenului de supraveghere, are ca efect deteriorarea increderii investite de
catre persoanele aflate in evidenta.

O relatie profesionala pozitiva/working alliance, poate influenta rezultatul interventiei in termenul de

supraveghere, fie el pozitiv sau negativ. Aceasta relatie poate fi un instrument important in schimbarea
comportamentului si reducerea riscului de recidiva, deoarece atunci cand persoanele aflate in evidenta
se simt incurajate si sustinute, conectarea si colaborarea se face mai usor. (Lewis, 2014a).

Interviul Motivational (Miller si Rollnick – 2025) este o abordare de consiliere centrata pe persoana, care
cauta sa activeze motivatia intrinseca pentru schimbare a clientului.

Cu ajutorul IM pot fi obtinute trei tipuri de rezultate:

1. Se poate amplifica motivatia de a participa intr-un anumit program sau tratament

2. Incrderea pe timpul programului poate fi imbuntatita
3. Poate conduce la schimbari comportamentale.

In munca cu clientul consilierii de probatiune, ar trebui sa utilizeze aceasta metoda pentru a intari
conexiunea dintre parti. Cu ajutorul IM, profesionistul incearca sa il determine pe client sa se conecteze
cu trei nevoi psihologice de baza, care sunt centrul capacitatii de autodeterminare, si anume: conexiune,
autonomie si competenta.

Utilizarea eficienta a autoritatii se refera la clarificarea de catre consilierul de probatiune a rolului

acestuia, a regulilor de supraveghere, necesitatea luarii unor masuri in cazul in care clientul nu respecta
sentinta, si descurajarea comportamentului negativ si nu criticarea persoanei.

2. Modelarea prosociala contribuie la eficacitatea procesului de supraveghere si consta in abilitatea

profesionistului de a inspira un comportament exemplar prin propria conduita, aprecierea pozitiva a
unor comportamente prosociale si descurajarea comportamentului infractional.

In baza unor studii in sistemul de probatiune, Troter (2009; 2015) prezinta consilierul de probatiune ca
fiind modelator prosocial prin actiuni ca:

 Promovarea valorilor si comportamentelor prosociale – adica respectarea promisiunilor, a

sentimentelor celorlalti, evidentierea consecintelor negative ale comportamentului infractional;
 Consolidarea comportamentului prosocial al persoanei aflate in evidenta, de exemplu atunci
cand clientul se tine de cuvant, nu savarseste alte infractiuni, se straduieste sa isi rezolve
problemele, manifesta empatie fata de victima si dezaproba comportamentul illegal.
 Dezaprobarea comportamentului infractional al clientului intr-un mod asertiv si nu agresiv.
Consilierul de probatiune trebuie sa exploreze motivele care stau la baza comportamnetului
deviante ale clientului si sa ii prezinte o abordare prosociala in gestionarea sentimentelor
negative.

Baza teoretica a acestei practici o reprezinta teroria invatarii sociale, care expune faptul ca oamenii
invata prin interactiunile cu ceilalti. Pe de o parte, prin observarea comportamentului in randul celorlalti,
pe de alta parte, prin feedbackul (pozitiv sau negativ) primit din partea celorlalti pentru porpriul
comportament. (Trotter, 2015).

Tehnicile cognitive comportamentale sunt folosite in procesul de supraveghere si ii asigura o eficienta.

Acestea includ: clarificarea relatiei dintre ganduri si comportamente, identificarea gandurilor,
atitudinilor si comportamentelor cu potential infractional, predarea unor tehnci concrete de abilitati
cognitive si comportamentale, sprijinirea clientilor in a le aplica in viata de zi cu zi.

3. Studiile arata ca nu sunt dovezi care sa demonstreze ca monitorizarea intensiva si sanctionarea

imediata a comportamentului negativ este eficace. Insa, exista dovezi care indica faptul ca o combinatie
intre recompensarea comportamentului pozitiv si sanctionarea comportamentului nedorit poate fi
eficient in supraveghere, accentul cazand pe recompensa oferita pentru respectarea sentintei.