Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biologie Clasa X A Lectii
Biologie Clasa X A Lectii
A.Tesuturi vegetale
a.primare:epiderma(tulpina+frunza),rizoderma,exoderma,endo
derma(radacina)
b.secundare:suber,feloderm.
2.Tesuturi fundamentale(paremchimatice)sunt cele mai
raspandite din corpul platei,indeplinind roluri ca:
-rol in depozitarea substantelor de rezerva=premchimatice de
depozitare
-rol in depozitarea aerului=paremchim aerifer
-rol in depozitarea apei=paremchim acvifer
-rol in asimilarea carbonului(fotosinteza)=paremchim
assimilator
3.Tesuturi conducatoare
-sunt alcatuite din celule prozemchimatice numite vase care se
impart in doua categorii.
a.vase lemnoase-format din celule puse cap la cap intre care nu
exista perti despartitori
*imperfecte:traheide intalnite la ferigi
*perfecte:trahee (gimnosperme si angiosperme),mai multe
vase sunt grupate in fascicue si conduc seva bruta.
b.vase liberiene(tuburi ciuruite)
-sunt alcatuite din celule puse cap la cap intre care se gasesc
pereti despartitori ciuruiti
-sunt grupate in fascicule si conduc seva elaborate.
4.Tesuturi mecanice
-sunt alcatuite din celule paremchimatice cu peretii ingrosati:
*neuniform:colenchim
*uniform:sclerenchim
-au rol de sustinere si rezistenta
5.Tesuturi secretorii
-sunt alcatuite din celule care au proprietatea de a elabora
diferiti produsi de secretie ca:nectar, uleiuri eterice
,latex,rasini,gume(cleiuri),alcaloizi(substante chimice) fie cu
effect curative fie cu efect toxic.
Ţesuturile animale
I. Ţesutul epitelial
II. Ţesutul conjunctiv
III. Ţesutul muscular
IV. Ţesutul nervos
I.După funcţii
A. Epitelii de acoperire
B.Epitelii glandulare
C.Epitelii senzoriale
D.Epitelii de absortii
3.Fibra de colagen
Se cunosc doua tipuri de tesut osos:
1.Tesut osos compact
2.tesut osos spongios
1.Formeaza diafiza osului lung,suprafata epifizelor si a oaselor
scurte si lamele interne s ecxterne a oaselor late.Este alcatuit
din niste canale subtiri numite canale Havers care strabat osl pe
toata lungimea sa.Aceste canale contin tesut lax in cantitate
redusa,vase sangvine si nervi.In jurul canalelor se gasesc
dispuse concentric lamele osoase (osteoplaste cu osteocite)
Ansamblul format de un canal Havers si lamelele osoase un
sitem Haversian.Intre sistemul Haversian se gasesc arcuri de
lamele osoase numite sisteme interhaversiene cu rol de a lega
sistemele intre ele.
2.Formeaza epifizele oaselor lungi si interiorul oaselor scurte si
late.
Este alcatuit din:
-lamele osoase care se intretaie numite lamecule delimitand
cavitati numite Areole ce contin mduva rosie.
III.Tesutul muscular
Tesutul muscular:
este alcatuit din celule alungite fusiforme numite fibre
musculare care au proprietatea de a se contracta*(de a se
scurta).
dupa structura fibrelor muscular distingem trei
caracteristici de muschi.
1. Muschi striati(somatici)
*au control voluntar fiind reprezentat prin muschii
scheletici dar si a unor sisteme de organe (limba
,sfincterele anale si ureterale,limba,faringele etc.).
2. Muschi netezi
*au contractii involuntare si intra in structura
organelor interne.
3. Muschiul miocard (muschiul inimii)
actina
contractile
Muschi striati fibre musculare miofibride proteine
miozina
Necontractil mioglobina
1.Fibra musculara striata
a)membrana sarcolema
Organite comune:*R.E.-cu
rol in captarea si eliberarea Ca b)citoplasma sarcoplasma
*mitocondrii
*ribozomii
Organite specifice:-
miofibridele
c)polinucleata
2.Miofibrila
reprezinta elemental contractil al fibrei musculare fiind
alcatuita dintr-o scuccesiune de discuri clare si intunecate
discurile sunt situate la acelasi nivel pe miofibrile
apropiate conferind aspecutl striat caracterisitc la mijlocul
discurilor clare se gaseste membrana Z, iar la mijlocul
discurilor intunecate banda luminoasa H.Structura cuprnsa
intre doua membrane Z succesive constituie sarcomerul
,unitatea contractila.
a)Miofilamentele de actina –sunt subtiri intrand in
structura discurilor clare fiind
fixate cu un capat pe membrane Z celalalt fiind liber.
IV.Tesutul nervos
A.Neuronii
B.Celulele gliale neuroglia (tesut S.N.)
A.Neuronul=unitatea structurala si functionala
Este o celula diferentiata cu rol in generarea si
producerea impulsului nervos.
Neuronul
A. Alcatuirea neuronului
1.Corp celular
a)membrana-neurilema
b)citoplasma-neuroplasma(*organite commune si
specifice)
*neurofibrile o retea de fibre care traverseaza neuronal
cu rol de sustinere si transport al substantei
*corpii Nissl-R.E. rugos
c)nucleu-1 sau mai multi nucleiî
Corpii celulari formeaza in interiorul S.N.C. substantei
cenusie iar in afara sa ganglionii nervosi.
2.Prelungirile
a)dendrite-prelungiri neobligatorii ramificate care contin
neurofibrile si corpii Nissl la baza lor aferent
b)axonul-prelungire unica obligatorie ajunge uneori chiar la un
metru.Este delimitat de:
axolema (continuarea neurilemei)contine axoplasma
in care contine lizozomii, mitocondrii neurofibridele.În
porţiunea terminală se ramifică în numeroşi butoni
terminali care conţin mitocondrii, neurofibrili, vezicule
cu mediatori chimici(adrenalina, noradrenalina etc.)
axonul conduce impulsul nervos eferent.Majoritatea
axonilor sunt protejaţi de trei teci:
a)Teaca lui SCHWANN-celule gliale, cu rol în
secreţia tecii de mielină şi protecţie.Între două celule
Schwann succesive se formează strangulatele
Ranvier.
b)Teaca de mielină-este cea mai importantă
formată din lamele albe, dispuse în jurul axonului
având rol de hrănire si protecţie.
c)Teaca lui HENLE-teacă continuă care
ajunge până la butoni terminali de de natură
conjuctivă cu rol de hrănire si protecţie.
Corpii neuronali formează în interiorul S.N.C.-ului substanţa
cenuşie iar în afara sa ganglinii nervoşi.Prelungirile formează în
interiorul S.N.C.-ului substanţa albă-căile de legătură a măduvei
spinării a scoarţei cerebrale iar in afara sa nervii
senzitivi
motori
Clasificare
mixţi
I.După numărul de prelungiri
1. Unipolari
2.Pseudopolari
3.Bipolari
4.Multipolari
II.După funcţii
1.Neuroni senzitivi
2.Neuroni motori
3.Neuroni de asociaţie desen!!!!
SINAPSA
Legătura funcţională dintre:
2 neuroni – sinapsa interneuronală
I.Funcţiile de nutriţie
Def.
În sens larg nutriţia include toate procesele prin care
organismele vii prelucrează şi transportă hrana incluzând:
-digestia
-circulaţia
-respiraţia
-excreţia
În sens strict ănseamnă hrănire, adică schimb permanent de
materie si energie cu mediul, schimb care reprezintă
proprietatea fundamentală a vieţii numită metabolism.
asimilaţia
Metabolism dezasimilaţia
Materie vie substanţe anorganice H2O
săruri
minerale
substanţe organice glucide
lipide
derivaţi ai C
proteine
După sursa de carbon organismul desfăşoară 3 tipuri mari de
nutriţie :
A.Nutriţie autotrofă
B.Nutriţie heterotrofă
C.Nutriţie mixotrofă
A.Nutriţie autotrofă
Include toate organismele care-şi sintetizează singure
substanţele organice folosind ca sursă dioxidul de
carbon(CO2),substanţa săracă in energie.După sursa de energie
folosită pentru sinteză , organismele autotrofe se subîmpart în
două categorii:
1.Fotosintetizante –energie luminoasă
2.Chemosintetizante –energia chimică-din oxidarea unor
săruri minerale.
Nutriţia fotosintetizantă conţin pigmenţi asimilatori, adică
cloronaţi, şi desfaşoară proccesul de fotosinteză (unele
bacteria, algele unicelulare,roşii,brune,albastre,verzi şi toate
plantele).
Ecuaţia fotosinteze
6CO2+6H2O C6H12O6+CO2
Fotosinteza=procesul de sinteză a substanţelor organice, din
cele organice (sevă brută+CO2)în prezenţa energiei luminoase
şi a pigmenţilor asimilatori.
Importanţă
• menţine echilibrul gazelor respiratorii O şi CO2
• unica sursă de O a planetei
• contribuie direct la producţia vegetală şi indirect la cea
animală
• este un proces cosmic deoarece energia luminoasă,
energie chimică şi apoi prin respiraţia este redată ca
energie calorică
Pigmentii asimilatori
Sunt situaţi în general în organismelor numite cloroplaste
întâlnite la toate plantele.
I. Pigmenţi clorofilieni :-clorofila -a
-b
-c
-d
-e
Clorofila “a” este cea mai importantă deoarece absoarbe
energia luminoasă pe baza căreia emite electroni,
încărcaţi energetic.Celelalte tipuri sunt “receptori”de
energie luminoasă , pe care o transferă clorofilei “a”.
II.Pigmenţi carotenoizi
xantofila(galben)
caroten(portocaliu)
III.Pigmentul ficobilinia
Energia solară din punct de vedere fizic este o radiaţie
magnetică care se manifestă fie sub formă de unde magnetice,
fie sub firmă de particule încărcate energetic numite fotoni.
Desen
Energia eliberată de electroni este cedată rapid în starea de
excitaţie şi va îmbrăca alte forme de energii.Energie mecanică,
calorică,electrică,fotochimică.O moleculă de clorofil „a” nu
poate iniţia procesul de fotosinteză şi de aceea ele se
grupează,aproximativ 300 formând centre de reacţie sau
fotosisteme.
FS I P=700 nn FS I P=680 nn
E.Nutriţia carnivoră
Nutriţia carnivoră caracterizează plantele care trăiesc în
regiunile mlăştinoase acolo unde solul este sărac in azot.Pentru
completarea azotului necesar sau adaptat la hrănirea cu
lichidele interne ale insectei pentru prinderea cărora si+au
elaborat diferite tipuri de capcane realizate prin modificări ale
frunzelor.
1.Capcane primitive-roua cerbului
2.Capacane prin alunecare-orhidee(Nepenthes)
3.Capcane prin presiune negativă-otrăţelul de baltă
4.Capcane prin închidere-plante tropicale
CHEMOSINTEZA
Din grupul organismelor chemosintetizante fac parte unele bacterii care
in functie de substanta pe care o oxideaza se clasifica in 5 categorii:
1.Bacterii sulfuroase
Intalnite in medii anaerobe ca fundul apelor,mal.EX: Marea Neagra-la pesre
180 de metri adancime acolo unde se acumuleaza Hidrogenul sulfurat.
H2SH2SO3H2SO4√SO4 +2H+circuitul materiei in natura.
2.Bacterii nitrifiante se impart in 2 grupe:
a)Nitritbacteriile-bacterii saprofite-NH3
b)Nitratbacteriile-desfac amoniacul in acid azotosacid azotic
3.Bacterii feruginoase-le intalnim in soluri acolo unde se acumuleaza fierul
bivalent pe care il transforma in fier trivalent contribuind astfel la formarea
zacamintelor de fier.
Pot oxida si sarurile de mangan formand zacamintele de mangan.
4.Hidrogenobacteriile-le intalnim in gunoiul de grajd si in sol,desfacand
substantele organice pana la CO2 si H2
5.Bacteriile metanogene
4H+CO2CH4+O2.
IMPORTANTA:
• asigura circuitul ateriei in natura;
• transorma substantele toxice in substante netoxice;
• adevarati agenti sanitari;
• contribuie la formarea zacamintelor de fier,mangan,gaz metan;
• indicatoare de zacaminte de petrol.
B.Heterotrofa
Consta in prelucrarea carbonului din substantele organice,gata preparate
bogate in energie.
1.Saprofite-iau substantele organice prin descompunerea diferitelor substraturi
organice
Ex:mucegaiul alb,rama etc.
*specializate:mucegaiul verde albastrui care produce penicilina,acetobacter.
2.Parazite-iau substantele organice de pe organismele vii.
b)Bacteriiproduc bacterioze.
c)Ciuperci inferioaremicoze.
Sunt trei plante superioare parazite
muma padurii- paraziteaza radacinile foioaselor.
•
Animale:
viermi
•
ectoparaziti:paduchi,plosnite,purici,raie.
•
C.Mixotrofa
Vascul este semiparazit.
D.Simbiontao asociere dintre doua organisme care se ajuta reciproc:
molari
La carnivore sunt foarte bine dezvoltati caninii si primii premolari “masele
carnasiere”;
La omnivore toti dintii au crestere molara;
La nivelul cavitatii bucale se desfasoara digestia bucala.
Digestia=totalitatea transformarilor mecanice,fizice si chimice(degradare)prin
care substantele organice complexe insolubile si neabsorbabile sunt transformate
in substante organice simple,solubile si absorbabile numite nutrimente.
A. DIGESTIA BUCALA
Timpul scurt cat hrana sta in gura permite prelucrarea mecanica in actul
mastecatiei,inmuierea cu saliva cat si degradarea chimica sub actiunea
enzimelor din saliva.
glucide(polizaharide) dizaharide(maltoza).
(amidon preparat)
lipide
nu exista enzime;
proteine
Rezultatul digestiei bucale este formarea unui cocolos numit bol alimentar care
prin actul deglutitiei strabate faringele,esofagul si ajunge in stomac.
A2.Faringele-organ musculos situat in regiunea gatului,reprezinta incrucisarea
caii digestive cu cea repiratorie.
3. Esofagul -segment tubular lung(la om 25 cm) care asigura legatura dintre
faringe si stomac.
4. Stomacul- cel mai dilatat segment al tubului digestiv,situat subdiafragmatic
in loja gastrica (plex solar).
-are forma literei j cand este gol si cimpoi cand este plin;
Explorat radiologic prezint:
doua orificii: cardia si pilor
verticala:Formix si corpul;
saruri minerale
-organice:enzime
mucus
3.Proteine: Tripsinogen+etrokinazatripsina(activa).
Chimeotripsinogen+tripsinachimeotripsina.
1.Ciclostomi(pesti):
-gura rotunda;
-in locul dintilor apar niste lame taioase cornoase cu care sectioneaza pielea;
-cavitatea bucala comunica cu cea nazala(lipseste bolta palatina)-cavitate buco-
faringiala
-lipsesc glandele salivare;
-nu exista diferentiere intre intestinul subtire si cel gros;
-intestinul se deschide impreuna cu caile genitale si excretoare intr-o cavitate
numita cloac.
2.Pesti:
-au falci si dinti cornosi;
-in rest idem ciclostomi;
3.Amfibieni:
-limba este prinsa anterior pe falca interioara lunga si lipicioasa;
-apar glandele salivare mai slab dezvoltate;
4.Reptile:
-falcile sunt prevazute cu dinti cornosi,adevarati(crocodili)sau lame cornoase la
broastele testoase;
-glandele salivare foarte bine dezvoltate la formele strict terestre;
-are loc separarea cavitatii bucale de cea nazala;
-pentru prima data se diferentiaza intestinul subtire de cel gros;
-dispare cloaca;
5.Pasari:
-lipsa dintilorcioc;
-apare o dilatatiegusa;
-stomac bicameral,macinator:pipota ;glandular;
-dispare diferentierea intre intestine si apare cloac.
Respiratia
Pentru desfasurarea functiilor vitale orice organism are nevoie de energie care
rezulta prin oxidarea unor nutrimente rezultate prin
digestie(glucoza).Introducerea oxigenului necesar arderilor si eliminarea CO2 are
loc prin procesul numit respiratie(la nivelul mitocondriilor).In lumea vie intalnim 2
tipuri de respiratii:
I.Respiratia aeroba(+O2)-la plantele fotosintetizante si toate animale care traiesc
liber.
II.Respiratia anaeroba(-O2)-la microorganisme(bacterii parazite,ciuperci parazite
si animale parazite)
A.Respiratia la plante
I.Respiratia aeroba=procesul prin care are loc oxidarea substantelor organice
in prezenta O2 pana la produsii finali(CO2,H2O si o cantitate mare de energie)
2.Fermentatia lacticaLactobacilus
-O2
C6H12O2CO2+acid lactic +E
Lactobacilus
-industrializarea laptelui si muraturilor;
3.Fermentatia aciticAcetobacter
C6H12O6-fructe -O2
CO2+acid acetic+E
sau alcool etilic Acetobacter
4.Fermentatia butirica
-O2
Celuloza CO2+acid butiric+E
B.Respiratia la animale
I.Respiratia branhiala
II.Respiratia aeriana
Ventilatie:
-pestii omnivori: -deschid guraintra apainchid gura presiunea
crestedeschid operculiiapa iesepresiunea scadeoperculii se inchidgura
se deschide si ciclul reincepe.
-pestii rapitori: schimburile au loc direc prin intrarea si iesirea apei.
II. Respiratia pulmonara/aeriana
1.Respiratia si sistemul respirator la mamifere om
Sitemul respirator:
A.Cai aeriene:
1.Cavitatea nazala
2.Faringe
3.Laringe
4.Trahee
5.Bronhii extrapulmonare
B.Plamani
superiormucoasa olfactiva;
mijlociu,inferiormucoasa respiratorie;
2.de la digestie.
3.Laringe
-format din cartilaje,cel mai dezvoltat la baieti este cartilajul tiroid numid si
“marul lui Adam”
-prezinta deschiderea traheelor numita glota care in timpul deglutitiei se acopera
de epiglota;
-mucoasa laringiana formeaza cute in interior numite corzi vocale in numar de 2
perechi:superioare false si inferioare adevarate.
4.Trahee
-situata in spatele sternului anterior esofagului formata di inele cartilaginoasa
incomplete(16-20 la om) unde sunt completate de o membrana elastica;
-mucoasa ce captuseste traheea este un epiteliu pseudo stratificat prevazut cu
cili care bat de jos in sus;
5.Bronhii extrapulmonare principale:
-rezulta din ramificarea traheei;
-prezinta inele cartilaginoase complete si mucoasa ca la trahee.
B.-organe perechi cu aspect buretos situate in cavitatea
toracica,supradiafragmatic;
-se gasesc intr-o usoara distensie
-fiecare plaman este acoperit de 2 foite numite pleuri
a)una externa-parietala-care adera la cutia toracica;
b)una interna-viscerala-care adera la suprafata plamanilor;
Intre ele se formeaza cavitatea pleurala ce contine o cantitate mica de lichid cu
rol de a micsora forta de frecare si de a mari forta de adeziune pleurala.
Structura plamanilor:
Plamanilobisegmente lobuliiacini pulmonarisaci alveolarialveole;
1.Lobi=unitati morfologice,fiziologice stucturale si functionale delimitate de
santuri evidente(D-3;S-2).
2.Segmente=unitati morfologice,structurale,functionale si patologice delimitate
prin santuri mai putin evidente,fiecare plaman are 10 segmente.
3.Lobulii-rezulta din ramificarea intrapulmonara a bronhiilor extrapulmonare care
formeaza arborele bronsic ce asigura tranzitul aerului.
-lobulii au forma unor piramide triunghiulare cu baza spre suprafata externa a
plamanilor si varful spre un orificiu numit hit.
Arborele bronsic
bronhii extrapulmonare-bronhii lobare-bronhii segmentare[toate au pe traseul
lor inele cartilaginoase]-bronhiola intralobulara-bronhiole respiratorii[au pe
traseul lor fibre musculare netede]-canale alveolare-saci alveolari-alveola.
O bronhiola respiratorie+canalele alviolare+sacii alveolari cu aliole=ACIN
PULMONAR=unitatea structurala si functionala a lobulului.
Alveolele=unitatea functionala a plamanaului(ambii plamani contin 300 mil
alveole oferind o suprafata de 150 mp)
-peretele alveolar este alcatuit dintr-un epiteliu pavimentos simplu foarte
permiabil,iar in jurul lui se afla o bogata retea de capilare.
Spirometru
Frecventa=nr de inspiratii si expiratii/min si este 16/min la barbati si 18/min la
femei.
Debitul ventilator=Vc*Frecventa= repaus 6l
efort fizic 200 l
Schimburile gazoaze=3 etape
1.Etapa pulmonara-inspiratie si expiratie
2.Etapa sanguina-O2+CO2=hematii
O2+Hb(oxihemoglobina plasma)HbO2
Co2+HbhbCO2-carbhemoglobina
-plasma
Hemoglobina+CO formeaza un compus stabil in care HbCOFe(2+)Fe(3+) si
nu mai reactioneaza cu O2carboxihemoglobina
Cu agentii oxidanti(euri,coloranti ,cu medicamente in cantitati mari si cu
drogurile se formeaza un compus stabil methemoglobina.
3.Etapa celulara=reprezinta respiratia propriu-zisa deoarece la nivelul
mitoconbdriilor in prezenta oxigenului se arde glucoza pana la produsii
finali:CO2,H2O si energie stocata la nivelul ATP-ului.
Particularitati ale respiratiei la celelalte tetrapode:
1.La amfibieni:-cavitate bucofaringiana
-nu au cutie toracica-ventilatia se realizeaza prin “inghitirea
aerului”
-nu au laringe
-plamani saciformi lipsiti de structura alveolara de aceea nu pot satisface nevoile
de O2 si respiratia pulmonara este dublata de una tegumentara care presupune o
piele subtire,umeda si puternic vascularizata.
2.La reptile-respiratia strict pulmonara-cu structura alveolara.
-se separa cavitatea bucala de ce nazala,lipseste in continuare laringele.
-apare cutia toracica,iar ventilatia se realizeaza prin inspiratie si expiratie
-la serpi lipseste sternul si au un singur plaman functional mare cu aspect
cilindric
3.La pasari
-apare un laringe numit sirinx la bifurcarea traheei
-plamanii nu au structura alveolra,schimburile de gaz realizandu-se la nivelul
capilarelor aeriene din jurul bronhiolelor
-pe sol prin marirea si micsorarea cutiei toracice
-in timpul zborului cutia toracica devine suport pentru aripi,functia sa fiind
preluata de sacii aerieni.
-in zborul ramat cand isi ridica aripile aerul patrunde dilatand sacii iar cand
coboara sacii sunt comprimati si aerul iese.
Circulatia
1.Mecanismul pasiv
Vara +30˚C
2.Mecanismul activ
Primavara - Toamna
B. Circulatia la animale
Sangele
-este un tip particular de tesut conjunctiv moale in care plasma
reprezinta substanta fundamental, iar elemente figurante cellule.
-pentru un adult de 70 kg -> 6-8% -> 5l
A. Elemente figurate
b)Mononucleare
*limfocitele –celule sferice cu proprietatea de a produce anticorpi ori de cate ori iau
contact cu substante straine cat si cu celulele proprii care au suferit modificari
*monocitele sunt macrophage (fagociteaza celulele intregi)
Ambele tipuri de celule au rol in imunitatea organismului
B.Plasma
1.Apa 91,5%
2.Substante organice - proteine 7-8%
- lipide
- glucide
- uree
- acid uric
3.Saruri minerale 0,5% (Na, Ca, Fe, Mg, P, K)
Hemostaza si coagularea sangelui
Imediat dupa lezarea vaselor are loc constrictia intense a vasului lezat si devierea
sangelui prin dilatarea vaselor colaterale reducandu-se astfel pierderiele da sange.
tromboplastina
2. protombina trombina
tromboplastina
→
GRUPELE SANGELUI
Pe hematii se gasesc doua antigene -> A,B -> complex Rh(s)
LL Ll
85% Rh(+)
15% Rh(-)
Genotipic -> L A
L B
l
L A
L A
L lA
L B
L B
L l B
ll
Fenotipul
GRUPA GENOTIP FENOTIP ANTICORP POT PRIMI POT DONA
ANTIGENA
I ll 0 α,β I toate
II L L sau
A A
A β I-II II-IV
L l A
III L L sau
B B
B α I-III III-IV
L l B
IV L L A B
AB 0 toate IV
Include 2 sisteme:
A. Sistemul sanguin
Inima
1. Localizare ; configurare externa
-situata in cavitatea toracica supradiafragmatic
-are aspectul unui con cu varful orientat in jos (apex) sis pre stanga
-are marimea pumnului drept a unui adult cantarind 300 de grame
-efectueaza o activitate uriasa contractandu-se in 24 de ore de 100000 de ori si
pompand 7200 l/sange
-la exterior este protejata de doi saci pericardici -pericard fibros
- pericard seros – foita perietala
-foita parietala cavitatea pericardica care
micsoreaza
-foita viscerala(epicard) forta de frecare
2. Structura interna
-in sectiune peretele inimii este format din 3 tunici
Atriile
-sunt situate in partea superioara cu aspect cuboidal de capacitate mai mare primesc
sangele din cele doua circulatii (prin vene)
A.d. prezinta:
-orificiile de deschidere a celor doua cave
-orificiul de comunicare cu V.d.
A.s. prezinta:
-orificiul de deschidere a celor patru vene pulmonare
-orificiul de comunicare cu V.s.
Ventriculele
-situate in partea inferioara de capacitate mai mica avand aspectul unor piramide,
trimit sangele in cele doua circulatii(prin artere).
V.d. prezinta
-orificiu de origine a arterei pulmonare prevazut cu trei valve sigmoide.
-orificiul de comunicare cu A.d. prevazut cu valva tricuspida
V.s. prezinta
-orificiu de origine a arterei aorte prevazut cu trei valve semilunare
-orificiul de comunicare cu A.s. prevazut cu valva bicuspida
-entriculele nu comunica intre ele fiind despartite de septul interventricular iar atriile
de ventricule prin santul atrioventricular.
Arterele se desprind de la baza aortei si dau ramuri de tip terminal. Fiecare irigand
un teritoriu.
Obstructia unei coronare determina necroza teritoriului cardiac deservit = infarct
miocardic.
Venele coronale se unesc intr-o portiune numita sinus coronarian care se deschide in
A.d.
Sistemul Vascular
1) Artere
2) Capilare
3) Vene
Clasificare
Pesti
-inima bicamerala(A+V)
-circulatia simpla si completa
Sangele venos este adus din corp prin doua vene cardinale(anterioara/posterioara)->
sinus venos -> inima -> bulb arteral -> artera aorta ventrala -> arteriole aferente ->
branhii -> arteriole eferente -> artera aorta dorsala -> corp
Amfibieni
-inima tricamerala(2A,V)
-circulatia dubla si incompleta
Din ventricul porneste conul arterial care prezinta in interior o spiral ace separa
sangele oxigenat de cel neoxigenat
1. Marea circulatie porneste din partea stanga a conului -> artera aorta -> corp ->
vene cave -> A.d.
Reptile
2. Mica circulatie:V.d.->artera pulmonara -> plamani -> vene pulmonare -> A.s.
Pasari
-inima tetracamerala
-circulatia dubla si completa
1. Marea circulatie: V.s.->artera aorta spre dreapta-> corp -> vene cave -> A.d.
2. Mica circulatie: V.d.-> artera pulmonara -> plamani -> vene pulmonare ->A.s.
EXCRETIA
-in urma arderilor celulare pe langa CO 2 si energie rezulta si substante toxice care
trebuie eliminate
2) Gutatia = procesul de eliminare a apei sub forma de picaturi in timpul noptii cand
umiditatea este ridicata
B. excretia la vertebrate
I. Rinichii
1.Localizare: configuratie externa
-situati profound in cavitatea abdominala de o parte si de alta a coloanei vertebrale
lombar
-fiecare ocupa un anumit spatiu numit loja renala
-rinichiul drept putin mai jos datorita spatiului ocupat de ficat
-au aspectul a doua boabe de fasole ambii cantarind 35g
-la exterior sunt protejati de doua capsule:
-fibroasa
-adipoasa
-in sectiune transversala rinichii prezinta doua zone:
-externa - corticala
-interna – medulara
-in zona medulara se gasesc (la om) 9-11 piramide Malpighi care se deschid in niste
formatiuni membranoase numite papile renale -> calice renale mici si mari(3)->
pelvis-> uretra.
-o piramida Malpighi impreuna cu zona corticala aferenta = un lob renal care include
lobulul
Formarea urinei
R.F.G.=120ml/min
180l/24h tot sangele in 40 min
2.Reabsortia tubulara – are loc in tubi contracti poximali si distali si in tubi colectori
=> urina secundara 1.5l/24h
-prin acest process se recupereaza din urina primara substantele utile (saruri
minerale, vitamine, glucoza) care trec in capilarele peritubulare
A. La plante
1. miscari pasive cu ajutorul curentilor de aer apa insecte(spori,
seminte, alge nefixate, polen)
2. miscari active
a) tactisme la cu flageli cand deplasarea se face spre o
concentratie mai mare a unor subst chimice
B. La animale
Se realizeaza prin: organele de simt/analizator
sistemul nervos
sistemul locomotor
Organele de simt au rolul de a prelua toate informatiile din mediu pe
care le transforma in impul nervos transmis centrilor nervosi superiori
unde se formeaza senzatiile . Dupa nat excitantului organele de simt
deservesc trei sensibilitati:-sensibilitatea fotoreceptoare
- mecanoreceptoare
- chemoreceptoare
Excitantul specific reprez energia luminoasa receptionata de cel
specializate numite fotoreceptoare situate la nivelul retinei care
impreuna cu organele anexe formeaza ochiul ca organ de simt
Alcatuirea ochiului
I.1.Tunici
2.Aparatul dioptric
FIZIOLOGIA VEDERII
SENSIBILITATEA MECANORECEPTOARE
Are ca stimuli diferiti factori mecanici.In functie de natura excitantului
include mai multe sensibilitati:
I. Sensibilitatea Statoacustica
II. Sensibilitatea tactila
III. Sensibilitatea proprioceptiva
IV. Sensibilitatea seismo
FIZIOLOGIA AUZULUI
SENSIBILITATEA TACTILA
CHEMO RECEPTIA
Simtul olfactiv
Simtul gustativ
-celule sustinere
-celule receptoare prevazute apical cu cili iar bazal cu terminatii
nervoase care se grupeaza formand nervii gustativi care transmit
impulsul nervos generat centrilor nervosi superiori unde se formeaza
senzatia.
-celula bazala
SISTEMUL NERVOS
-la vertebrate-
Are rolul de a prelua toate informatiile sub forma de impuls nervos din
mediul extern sau intern, de a prelucra aceste informatii si de a
transmite comenzile adecvate catre efectori muschi si glande.
Clasificare:
I. Dupa pozitia topografica
1. SN central:-encefal
-maduva spinarii
2. SN periferic :-ganglioni
-nervi
-receptor
-cale aferenta(nervii senzitivi)
-centrul reflex(nervos)
-cale eferenta(nervi motori)
-efectorul(muschi sau glanda)
SISTEMUL NERVOS CENTRAL PESTI
I. Telencefalul
1.emisferele cerebrale
II.
2.hipotalanus format din mai multi nuclei in care se incchid toate reflexele vegetative de aceea este
considerat un adevarat creer vegetative.la pesti bine dezvoltat
III.idem
Neocortex portiunea cea mai noua din 6 straturi care din punct de vedere functional cuprinde 4 zone
-neocortex receptor
-neocortex efector
-neocortex vegetator
-neocortex asociativ
II.1
2 .idem, orientarea clocitul, confectionarea cuiburilor
III.
2.idem 2 superiori reflexe fotomotorii si 2 inferiori legati de reflexele
auditive
I.1. -