Medicina în Roma Antică – Prima

civilizație care a implementat un program

de sănătate publică
Romanii i-au înfrânt pe cartaginezi şi pe greci şi i-au subjugat pe gali şi pe egipteni.
Însă cel mai mare duşman al lor nu era un popor de „barbari”. Acel duşman era
crunt, agil, nemilos, un adevărat prăduitor şi un ucigaş profesionist ce se furişă
oriunde când dorea căci era invizibil. Nu folosea sabia şi nici scutul. Nu făcea
diferenţa între bogaţi şi săraci, între tineri şi bătrâni. Contamina apa şi mâncarea şi se
extindea rapid, năvălind şi cucerind oraşe întregi. Dacă lovea un cetăţean al Romei,
lovea întreaga populaţie. Aşadar, cum luptau romanii cu acest duşman microscopic?
Cum arăta viața in Roma Antică?
Avem falsa imagine că, în Antichitate, romanii locuiau în oraşe de marmură
strălucitoare şi impecabile şi că odată cu venirea Evului Mediu, oamenii au început să
trăiască în mizerie şi să sufere de pe urma bolilor. Dar nu era deloc aşa. În realitate,
oraşele antice, adevărate aglomeraţii urbane, erau mizerabile ca în oricare epoca şi
favorizau înmulţirea microbilor. Poate că o clădire romană din marmură abia
construită arată splendid, dar imaginaţi-vă cum arată aceasta după vreo câţiva zeci
de ani, sau chiar după câteva secole când umezeală începe să o cuprindă şi încep să
apară crăpături în pereţii clădirii ce capătă o culoare închisă.
În blocuri de apartamente (insulae) construite din lemn şi cărămizi de lut locuiau
generaţii întregi de plebi, ce trăiau înghesuiţi în spaţii mici ani la rândul, până se
prăbuşeau la un cutremur serios sau în urma degradărilor provocate de trecere
timpului. Mai punem la socoteală că erau hambare în care erau depozitate alimente
la care şobolanii aveau oricând acces sau că locatarii îşi aruncau excrementele de la
fereastră direct în străzile înguste sau pe alei unde umblau cerşetori străini de băi
sau beţivii, câini şi pisici fără stăpân ce transportau purici şi paraziţi pe drumuri
pavate acoperite de urme de noroi, excremente, fân şi praf, şi prostituatele
atrăgătoare, adevărate „bombe biologice de boli venerice” ce-şi scoteau la iveală
busturile apetisante în văzul trecătorilor ispitiţi.
În magaziile blocurilor de apartament sau în cadrul forumurilor erau pieţe pline de
vânzători ambulanţi şi galaciosi ce făceau atmosfera şi mai sufocantă şi
mirositoare:măcelari care vindeau porci, păsări şi capre abia tăiate, afumate şi
agăţate de carliguri, brutari care vindeau pâine caldă şi negustori ce vindeau
condimente orientale, parfumuri, cosmetice, bijuterii, vin, sare, piese de mobilier,
vase de ceramică sau sclavi goi, aliniaţi şi înlănţuiţi. Doar noaptea când nu mai era
aglomeraţie, negustorii îşi puteau transporta produsele cu căruţele a căror roţi
provocau mici perturbaţii fonice. Între blocurile de apartamente, paralele fiind, şi
despărţite de o stradă îngustă, vecinii fiind de comun acord, se legau funii pe care
erau întinse rufe şi haine abia spălate cu apă şi îmbibate în urină (înălbitorul de
atunci). Periodic, măturătorii curăţau mizeria de pe străzi cu ocazia festivalurilor
religioase.
Romanii de rând puteau să-şi facă nevoile la latrine, un sistem de toalete publice
unde mai şi socializau. Latrinele erau bănci alungite cu câte o gaură sculptată ce
ducea către un şanţ. După ce îşi terminau nevoile, romanii se ştergeau cu un burete
înmuiat cu oţet înfipt într-un bat. Nu se ştie cu certitudine, dar e posibil să nu fi fost
de unică folosinţă şi chiar să fi fost folosit de mai multe persoane.
Canalizarea și aprovizionarea cu apă
Oraşele romane erau aprovizionate cu apă potabilă din izvoare prin intermediul
apeductelor. Gravitaţia juca un rol major în transportarea apei de-a lungul pantei în
interiorul conductelor din piatră, cărămidă şi beton . Apa era furnizată prin ţevi
subterane din plumb sau din ceramică către terme, băi publice, latrine, fântâni, mine
şi gospodării. Deşeurile erau eliminate prin sisteme subterane de canalizare şi şanţuri
ce le împrăştiau în afară oraşelor. Erau săpate şanţuri de drenare a zonelor
mlăștinoase.
Roma avea o alimentare cu apă impresionantă. Sistemul a fost proiectat de Iulius
Frontinus în jurul anului 97 D.Hr. Se estimează că apeductele sale alimentau Roma cu
aproximativ 1000 de milioane de litri de apă pe zi.

Băile publice-loc de relaxare,purificare și socializare

Băile publice erau construite din cărămizi de teracotă şi marmură, cu podele
ornamentate cu mozaicuri, fresce şi statui decorative.
Se construiseră complexe de băi termale ce cuprindeau multe săli cu temperaturi
diferite şi facilităţi ca piscinele de înot, biblioteci, săli de socializare, saune şi camere
de masaj. În unele oraşe, băile erau amplasate lângă forumuri unde aveau acces şi
cei săraci şi cei înstăriţi. Patricienii îşi permiteau să-şi construiască propriile băi
private.
Când mergeai la baie publică, intrai în apodyterium-camera unde te dezbrăcai
complet. Apoi intrai în palaestrae unde puteau să practici exerciţii de gimnastică. Te
duceai în notatio, sala unde te puteai scălda într-o piscină şi apoi intrai în laconica
sau sudatoria -saune unde te încălzeai şi transpirai la căldura focului şi pardoselii
încălzite. Intrai apoi în calidarium, o sală cu o piscină umplută cu apă fierbinte, a
cărei pardoseală era încălzită de aerul cald venit prin canalizarea subterană susţinută
de stâlpi de cărămidă. Aici, temperatura era de 30 de grade Celsius.
Intrai apoi în tepidarium, o altă sală cu o piscină fierbinte. În cele din urmă intrai
în frigidarium, o sală rece dotată cu bazin umplut cu apă rece. După îmbăiere, puteai
să mergi în camera de masaj unde cei mai buni sclavi maseori (majoritatea greci sau
orientali) îţi îndreptau spatele cocoşat după o zi grea de muncă. Te ungeai cu ulei de
măsline şi cu un instrument metalic încovoiat îţi îndepărtai mizeria de pe trup, ca
apoi să te scalzi.
Totuşi, existau riscuri de îmbolnăvire şi la băile publice căci mulţi urinau şi lăsau
murdăria şi uleiul de pe corp. În asemenea condiţii, se crea un mediu proprice pentru
bacterii.
În privinţa igienei dentare, romanii improvizau nişte periuţe din nuiele şi se spălau
cu urină, sare sau cenuşă.
În oraşele romane se găseau frizerii unde romanii erau tunşi şi bărbieriţi. Ştiau că
un păr lung şi neîngrijit favoriza apariţia păduchilor.
ȘTIINȚA MEDICALĂ
Romanii sunt renumiţi pentru că au construit primele spitale moderne
(valetudinarium-grupuri de corturi) ce erau rezervate sclavilor (motorul imperiului) şi
soldaţilor răniţi . Un “valetudinarium” standard era o clădire dreptunghiulară ce
cuprindea un hol de intrare, săli mari, secţie de recepţie, dispensar, bucătărie, băi şi
latrine O atenție deosebită o primeau soldații, fără de care imperiul s-ar fi prăbușit.
Accentul era pus pe accesul la apă curată și la menținerea lor într-o formă fizică
bună. De cele mai multe ori soldații romani trăiau mai mult decât cetățenii
obișnuiți deoarece primeau o îngrijire medicală foarte bună, în ciuda faptului că erau
supuși constant pericolelor.
ȘTIINȚA MEDICALĂ
Ca instrumente, medicii utilizau bisturiul din oţel sau bronz, cârlige obstetricale
pentru disecţie şi tăierea ţesutului în bcati mici pentru a extrage şi retracta marginile
rănilor, perforatoare de oase ce puteau elimina obiecte străine din oase sau cranii,
forcepsul cu care extrăgeau fragmente mici de os sau pentru a extrage fătul viu
atunci când naşterea sa se complica, catetere (tuburi goale din oţel sau brozn)pentru
operarea organelor genitale de sex masculin pentru a debloca tractul urinar, forceps
pentru amputare şi pentru a reduce sângerarea, dălţi pentru operaţiile de vagin,
spatule care erau folosite pentru amestecarea ingredientelor spre a obţine unguente
pentru pacienţi şi ferăstrăul chirurgical care era folosit pentru amputări de membre.
 Salus populi suprema lex (Cicero)- Sănătatea poporului este legea supremă.
 Mens sana in corpore sano-Minte sănătoasă în corp sănătos.
 Qui mattus nascitur, unquam non guarire potest, etiam medegante Galeno-
Cel care se naște nebun nu poate fi vindecat repede nici dacă medicul său ar
fi Galen.

Bibliografie:
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/medicina-si-igiena-la-romani
https://destepti.ro/medicina-in-roma-antica-prima-civilizatie-care-a-implementat-
un-program-de-sanatate-publica
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_medicinei#Roma_antic%C4%83
https://prezi.com/q2j-wsux1mvf/medicina-in-roma-antica/