Cine Este Eminescu

Constantin Barbu Constantin Barbu
Cine este Eminescu pentru Germania ? Cine este Eminescu pentru Germania ?
Constantin Barbu Constantin Barbu
Cine este Cine este

Eminescu Eminescu
pentru Germania ? pentru Germania ?
Nietzsche scria undeva că istoria unui Nietzsche scria undeva că istoria unui
popor este ocolirea milenară a soarelui pentru popor este ocolirea milenară a soarelui pentru
a obține câteva genii. Nu este exagerat dacă a obține câteva genii. Nu este exagerat dacă
voi spune că există câteva genii rare care au o voi spune că există câteva genii rare care au o
enigmatică pecete planetară. Într-un poem, enigmatică pecete planetară. Într-un poem,
Icoană și privaz, Eminescu schița o listă a Icoană și privaz, Eminescu schița o listă a
geniilor poetice planetare, anume: Kalidassa, geniilor poetice planetare, anume: Kalidassa,
Firdousi, Homer, Dante, Shakespeare. Firdousi, Homer, Dante, Shakespeare.
Îndrăznea să se compare cu ei, deși părea a Îndrăznea să se compare cu ei, deși părea a
spune că nu are puterea geniului lor. spune că nu are puterea geniului lor.
În listă urmează Goethe. Și îndrăznesc În listă urmează Goethe. Și îndrăznesc
a-l așeza pe Eminescu însuși. a-l așeza pe Eminescu însuși.
Pe Kalidasa îl citise și urmase cursurile Pe Kalidasa îl citise și urmase cursurile
lui Weber la Universitatea din Berlin, chiar lui Weber la Universitatea din Berlin, chiar
privitoare la poetul Indiei. Proiectase o piesă privitoare la poetul Indiei. Proiectase o piesă
de teatru despre Kalidasa. de teatru despre Kalidasa.
Pe Firdousi îl citise în germană și are Pe Firdousi îl citise în germană și are
lungi extrase executate în perioada studenției lungi extrase executate în perioada studenției
berlineze (în manuscrisul 2286). berlineze (în manuscrisul 2286).
5 5
Dar cine este Eminescu pentru Dar cine este Eminescu pentru
Germania ? Germania ?
Din Homer, a tradus din greacă veche Din Homer, a tradus din greacă veche
fragmente. Pe Dante îl știa pe de rost. Pe fragmente. Pe Dante îl știa pe de rost. Pe
Shakespeare îl citise și recitise în ediția Shakespeare îl citise și recitise în ediția
Gervinus. Faust-ul lui Goethe îl știa pe de rost Gervinus. Faust-ul lui Goethe îl știa pe de rost
și cita versuri întregi din memorie. și cita versuri întregi din memorie.
Eminescu s-a născut în 1850 și a murit Eminescu s-a născut în 1850 și a murit
în 1889 (se pare ucis, în Institutul de alienați în 1889 (se pare ucis, în Institutul de alienați
Caritatea din București). După mamă se trăgea Caritatea din București). După mamă se trăgea
din ramura domnească a Mușatinilor, din ramura domnească a Mușatinilor,
întemeietorii Moldovei. Se pare că există acte întemeietorii Moldovei. Se pare că există acte
încă de pe la 1532. A urmat liceul german din încă de pe la 1532. A urmat liceul german din
Cernăuți, susținut de tatăl său, Gheorghe Cernăuți, susținut de tatăl său, Gheorghe
Eminescu, un mic boier din Bucovina Eminescu, un mic boier din Bucovina
românească (vorbitor a cinci limbi străine între românească (vorbitor a cinci limbi străine între
care și germana, pe care o știa și Raluca care și germana, pe care o știa și Raluca
Eminescu, mama poetului). Eminescu, mama poetului).
Eminescu a fost auditoriu de filosofie Eminescu a fost auditoriu de filosofie
la Universitatea din Viena, unde a urmat la Universitatea din Viena, unde a urmat
7 7
cursuri de filosofie, drept, economie și cursuri de filosofie, drept, economie și
medicină. Între profesorii săi se află celebrii medicină. Între profesorii săi se află celebrii
Zimmermann, Hyrtl, Ihering. După aproape Zimmermann, Hyrtl, Ihering. După aproape
trei ani de studenție la Viena (1869-1872), s-a trei ani de studenție la Viena (1869-1872), s-a
înscris la Universitatea Friedrich Wilhelm din înscris la Universitatea Friedrich Wilhelm din
Berlin, în 18 decembrie 1872, urmând Berlin, în 18 decembrie 1872, urmând
cursurile de filosofie. În mai multe dintre cursurile de filosofie. În mai multe dintre
caietele sale studențești se păstrează orarele caietele sale studențești se păstrează orarele
sale universitare. sale universitare.
8 8
Eminescu, student la Eminescu, student la
Universitatea Friederich Wilhelm Universitatea Friederich Wilhelm
din Berlin (1872-1874) din Berlin (1872-1874)
Manuscrisul 2280 este un caiet din Manuscrisul 2280 este un caiet din
epoca studenției la Universitatea din Berlin. El epoca studenției la Universitatea din Berlin. El
este celebru pentru programul cursurilor este celebru pentru programul cursurilor
urmate de Mihai Eminescu, cât și pentru orarul urmate de Mihai Eminescu, cât și pentru orarul
său de student berlinez. Sub Ordinis juridici, îi său de student berlinez. Sub Ordinis juridici, îi
găsim pe profesorii Beseler (De jure publico găsim pe profesorii Beseler (De jure publico
vicitatum unitarum Americae septentionalis), vicitatum unitarum Americae septentionalis),
Bruns (De romanorum ordine privatorum Bruns (De romanorum ordine privatorum
judiciorum), Gneist (Jus publicum Anglicae judiciorum), Gneist (Jus publicum Anglicae
hodiernum), Behrend (Fontes juris germanici). hodiernum), Behrend (Fontes juris germanici).
Sub Ordinis medici îl găsim pe du Bois Sub Ordinis medici îl găsim pe du Bois
Reymond (De mensura temporis in nervorum Reymond (De mensura temporis in nervorum
et musculorum actionibus). Sub Ordinis et musculorum actionibus). Sub Ordinis
philosophici, îi găsim pe următorii savanți și philosophici, îi găsim pe următorii savanți și
cursurile lor: Dove (Optices phaenomena), cursurile lor: Dove (Optices phaenomena),
Ebel (De iusta ratione linguae sanscritae), Ebel (De iusta ratione linguae sanscritae),
Weber (Kalidasae Malakagnimitra), Zeller Weber (Kalidasae Malakagnimitra), Zeller
(De natura religiones), Bastian (De (De natura religiones), Bastian (De
9 9
mythologia comparativa), Bellermann mythologia comparativa), Bellermann
(Historiam musices aevi medii), Erman (Historiam musices aevi medii), Erman
(Observatiorum geographicarum et (Observatiorum geographicarum et
physicorum), Kiepert (Geographiam et physicorum), Kiepert (Geographiam et
etnographiam Europae antiquam), Petermann etnographiam Europae antiquam), Petermann
(Grammatica linguae chaldaicae), (Grammatica linguae chaldaicae),
Poggendorff (Geographia phisica), Steinthal Poggendorff (Geographia phisica), Steinthal
(De origine linguae). Aceste note despre (De origine linguae). Aceste note despre
cursurile profesorilor germani le găsim la fila cursurile profesorilor germani le găsim la fila
34v. La fila 35r găsim chiar orarul său 34v. La fila 35r găsim chiar orarul său
studențesc. studențesc.
În orarele sale studențești apar numele În orarele sale studențești apar numele
profesorilor: Dove, Poggendorff, Petermann, profesorilor: Dove, Poggendorff, Petermann,
du Bois Reymond, Kiepert, Weber, Bastian, du Bois Reymond, Kiepert, Weber, Bastian,
Ebel, Zeller, Bellermann, Beseler, Bruns, Ebel, Zeller, Bellermann, Beseler, Bruns,
Lepsius, Dühring, Munk, Althaus care Lepsius, Dühring, Munk, Althaus care
semnează în Anmeldungs-Buch. semnează în Anmeldungs-Buch.
10 10
Membri ai Academiei din Berlin, Membri ai Academiei din Berlin,
profesori ai lui Eminescu profesori ai lui Eminescu
Dintre profesorii săi de la Universitatea Dintre profesorii săi de la Universitatea

Friederich Wilhelm din Berlin, membri ai Friederich Wilhelm din Berlin, membri ai
Academiei Germane erau următorii străluciți Academiei Germane erau următorii străluciți
savanți: Dove (2280, 34r), Poggendorff (2280, savanți: Dove (2280, 34r), Poggendorff (2280,
34r), Petermann (2280, 34r), Lepsius (2291, 34r), Petermann (2280, 34r), Lepsius (2291,
57v, 2276, 30r-31r, 2286, f 49-59, 2285, f 57v, 2276, 30r-31r, 2286, f 49-59, 2285, f
174v, 2290, f. 85v), du Bois Reymond (2280, 174v, 2290, f. 85v), du Bois Reymond (2280,
34r), Kiepert (2280, 34r), Albrecht Weber 34r), Kiepert (2280, 34r), Albrecht Weber
(2280, 34r), Droysen (2276B, 2290, f. 85v), (2280, 34r), Droysen (2276B, 2290, f. 85v),
Bastian (2291, 1v), Helmholtz (2291, 57v, Bastian (2291, 1v), Helmholtz (2291, 57v,
2270, f 115), Zeller (2291, 57v). 2270, f 115), Zeller (2291, 57v).
Eminescu a tradus, a citit și din alți Eminescu a tradus, a citit și din alți
savanți germani, membri ai Academiei din savanți germani, membri ai Academiei din
Berlin, între care îi amintim pe L. Diefenbach, Berlin, între care îi amintim pe L. Diefenbach,
G.G. Gervinus, Max Müller (2276B, 2254, F. G.G. Gervinus, Max Müller (2276B, 2254, F.
27), Georg Waitz (2257, 431), Max Wundt, 27), Georg Waitz (2257, 431), Max Wundt,
Gustav von Schmoller (2292). De asemenea, Gustav von Schmoller (2292). De asemenea,
savanți europeni, membri ai Academiei savanți europeni, membri ai Academiei
11 11
Germane: Hyrtl (fostul profesor vienez al lui Germane: Hyrtl (fostul profesor vienez al lui
Eminescu), Miklosich (din care a și tradus), Eminescu), Miklosich (din care a și tradus),
Henri Sainte-Claire Deville, Trendelenburg Henri Sainte-Claire Deville, Trendelenburg
(despre a cărui logică a scris). (despre a cărui logică a scris).
12 12
Paginile germane în manuscrisele Paginile germane în manuscrisele
lui Eminescu lui Eminescu
Din cele 50 de caiete ale lui Eminescu, Din cele 50 de caiete ale lui Eminescu,
35 de manuscrise au însemnări în limba 35 de manuscrise au însemnări în limba
germană. Iată sinopsisul manuscriselor cu germană. Iată sinopsisul manuscriselor cu
pagini germane: 2257, 5186, 2281, 2276B, pagini germane: 2257, 5186, 2281, 2276B,
2276A, 4850, 2264, 2261, 2275B, 2267, 2278, 2276A, 4850, 2264, 2261, 2275B, 2267, 2278,
2286, 2287, 2288, 2262, 2307, 2308, 2258, 2286, 2287, 2288, 2262, 2307, 2308, 2258,
2263, 2279, 2280, 2260, 2254, 2255, 2306, 2263, 2279, 2280, 2260, 2254, 2255, 2306,
4642, 1183, 2269, 2270, 2257, 2285, 2289, 4642, 1183, 2269, 2270, 2257, 2285, 2289,
2290, 2292, 2291. Sute de pagini. 2290, 2292, 2291. Sute de pagini.
13 13
Traducerile lui Eminescu din Traducerile lui Eminescu din
germană germană
Între marile traduceri din limba Între marile traduceri din limba
germană, rememorăm: germană, rememorăm:
- Immanuel Kant – Kritik der reinen - Immanuel Kant – Kritik der reinen
Vernunft Vernunft
- Franz Bopp - Kritische Grammatik - Franz Bopp - Kritische Grammatik
der Sanskrita-Sprache in kürzerer Fassung der Sanskrita-Sprache in kürzerer Fassung
(Berlin, 1845) (Berlin, 1845)
- Franz Bopp - Glossarium - Franz Bopp - Glossarium
Comparativum Linguae Sanscritae... (Berlin, Comparativum Linguae Sanscritae... (Berlin,
1867) 1867)
- August Leskien - Handbuch der - August Leskien - Handbuch der
Altbulgarischen Sprache Altbulgarischen Sprache
- Adolf Fick – Die Naturkräfte in ihrer - Adolf Fick – Die Naturkräfte in ihrer
Wechselbeziehung Wechselbeziehung
- Julius Robert Mayer – Bemerkungen - Julius Robert Mayer – Bemerkungen
über die Krafte der unbelebten Natur über die Krafte der unbelebten Natur
- Wilhelm Max Wundt – Grundzuge - Wilhelm Max Wundt – Grundzuge
der Physiologischen Psychologie der Physiologischen Psychologie
14 14
(Satz der Erhaltung der Arbeit) (Satz der Erhaltung der Arbeit)
- M. Lazarus, H. Steinthal - Einleitende - M. Lazarus, H. Steinthal - Einleitende
Gedanken über Völkerpsychologie [als Gedanken über Völkerpsychologie [als
Einlandung zu einer Zeitschrift für Einlandung zu einer Zeitschrift für
Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft] Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft]
- H. Steinthal - Assimilation und - H. Steinthal - Assimilation und
Attraction psychologisch Beleuchtet Attraction psychologisch Beleuchtet
- H. Steinthal - Assimilation und - H. Steinthal - Assimilation und
Attraction psychologisch Beleuchtet [„der Attraction psychologisch Beleuchtet [„der
Worwurf des Ateismus...“] Worwurf des Ateismus...“]
- H. Steinthal - Carl Philipp Moritz, - H. Steinthal - Carl Philipp Moritz,
Über die unpersönlichen Zeitwörter Über die unpersönlichen Zeitwörter
- August Friederich Pott - Über - August Friederich Pott - Über
mannichfaltigkeit des sprachlichen Ausdrucks mannichfaltigkeit des sprachlichen Ausdrucks
nach Laut und Begriff nach Laut und Begriff
- E. Lommel – Lexicon der Physik und - E. Lommel – Lexicon der Physik und
Meteorologie in volkstunlieher Darstellung Meteorologie in volkstunlieher Darstellung
15 15
Fragmentarium german original Fragmentarium german original
Eminescu a debutat în 1881, în limba Eminescu a debutat în 1881, în limba

germană, cu câteva zeci de poeme traduse de germană, cu câteva zeci de poeme traduse de
el însuși și semnate de Regina României, el însuși și semnate de Regina României,
Carmen Sylva (Elisabeta de Wied). Antologia Carmen Sylva (Elisabeta de Wied). Antologia
Reginei a apărut la Leipzig, cu titlul Reginei a apărut la Leipzig, cu titlul
Rumänische Dichtungen (Wilhelm Friedrich Rumänische Dichtungen (Wilhelm Friedrich
Verlag). Verlag).
Există în manuscrisele lui Eminescu Există în manuscrisele lui Eminescu
câteva zeci de mici eseuri filosofice scrise în câteva zeci de mici eseuri filosofice scrise în
germană. Avem, astfel, următoarele germană. Avem, astfel, următoarele
fragmente: fragmente:
1. Ms. 2258, fila 189v 1. Ms. 2258, fila 189v
2. Ms. 2257, fila 172r 2. Ms. 2257, fila 172r
3. Ms. 2287, fila 27r 3. Ms. 2287, fila 27r
4. Ms. 2258, fila 175r 4. Ms. 2258, fila 175r
5. Ms. 2267, fila 14 v 5. Ms. 2267, fila 14 v
6. Ms. 2258, fila 184r 6. Ms. 2258, fila 184r
7. Ms. 2285, fila 178v 7. Ms. 2285, fila 178v
8. Ms. 2258, fila 175r 8. Ms. 2258, fila 175r
16 16
9. Ms. 2285, fila 148r 9. Ms. 2285, fila 148r
10. Ms. 2287, fila 6r 10. Ms. 2287, fila 6r
11. Ms. 2285, fila 173r 11. Ms. 2285, fila 173r
12. Ms. 2267, fila 97v 12. Ms. 2267, fila 97v
13. Ms. 2286, fila 62r 13. Ms. 2286, fila 62r
14. Ms. 2262, fila 159r 14. Ms. 2262, fila 159r
15. Ms. 2289, fila 89v 15. Ms. 2289, fila 89v
16. Ms. 2285, fila 182r 16. Ms. 2285, fila 182r
17. Ms. 2286, fila 85r 17. Ms. 2286, fila 85r
18. Ms. 2261, fila 114r 18. Ms. 2261, fila 114r
19. Ms. 2289, filele 89v-89r 19. Ms. 2289, filele 89v-89r
20. Ms. 2287, fila 34r 20. Ms. 2287, fila 34r
21. Ms. 2287, filele 22r-23r 21. Ms. 2287, filele 22r-23r
22. Ms. 2287, fila 66v 22. Ms. 2287, fila 66v
23. Ms. 2287, fila 56r-56v 23. Ms. 2287, fila 56r-56v
24. Ms. 2286, fila 24r 24. Ms. 2286, fila 24r
25. Ms. 2287, fila 22r 25. Ms. 2287, fila 22r
26. Ms. 2285, fila 182v 26. Ms. 2285, fila 182v
27. Ms. 2287, fila 22r 27. Ms. 2287, fila 22r
28. Ms. 2258, fila 175r 28. Ms. 2258, fila 175r
17 17
În anul 1874 i-a scris lui Titu În anul 1874 i-a scris lui Titu
Maiorescu trei lungi epistole expediate din Maiorescu trei lungi epistole expediate din
Berlin, Charlottenburg (26.2.1874; 28.3.1874; Berlin, Charlottenburg (26.2.1874; 28.3.1874;
7 mai 1874). 7 mai 1874).
18 18
Biblioteca germană a lui Eminescu Biblioteca germană a lui Eminescu
Biblioteca lui Eminescu număra Biblioteca lui Eminescu număra

aproximativ 1200 de volume, dintre care aproximativ 1200 de volume, dintre care
aproape 800 erau în limba germană. Din aproape 800 erau în limba germană. Din
inventarierea lăzii lui Eminescu în care s-au inventarierea lăzii lui Eminescu în care s-au
păstrat manuscrisele și cărțile, din notițele sale păstrat manuscrisele și cărțile, din notițele sale
din manuscrise, din donațiile care s-au făcut de din manuscrise, din donațiile care s-au făcut de
către fratele său către Fundația Universitară către fratele său către Fundația Universitară
București, aflăm, printre cărțile sale, următorii București, aflăm, printre cărțile sale, următorii
autori și următoarele titluri: autori și următoarele titluri:
- Schlosser (Fr. Chr.) - Weltgeschichte - Schlosser (Fr. Chr.) - Weltgeschichte
für Deutsche Volk, Oberhauser und Leipzig für Deutsche Volk, Oberhauser und Leipzig
1870-1875 -18 volume. 1870-1875 -18 volume.
- Rotteck (Karl von) — Allgemeine - Rotteck (Karl von) — Allgemeine
Geschichte von Anfang der historischen. Geschichte von Anfang der historischen.
Kenntniss bis auf unsere Zeiten. Braunschweig Kenntniss bis auf unsere Zeiten. Braunschweig
1863, legată în 7 tomuri - 11 volume 1863, legată în 7 tomuri - 11 volume
- Crüger, Dr. Johannes - Schule der - Crüger, Dr. Johannes - Schule der
Physik. Leipzig 1880 - 1 volum Physik. Leipzig 1880 - 1 volum
19 19
- Stockhardt, Dr. Julius - Die Schule - Stockhardt, Dr. Julius - Die Schule
der Chemie, Braunschweig 1881 - 1 volum der Chemie, Braunschweig 1881 - 1 volum
- Dammer, Dr. Otto - Lexikon der - Dammer, Dr. Otto - Lexikon der
angewandten Chemie. Leipzig 1882- 1 volum angewandten Chemie. Leipzig 1882- 1 volum
- Bluntsch - Allgemeines Statsrecht, - Bluntsch - Allgemeines Statsrecht,
München 1868 - 2 volume München 1868 - 2 volume
- Balbi Adrian - Allgemeine - Balbi Adrian - Allgemeine
Erdbeschreibung, Wien 1883 - 2 volume. Erdbeschreibung, Wien 1883 - 2 volume.
În lada lui Eminescu existau, după În lada lui Eminescu existau, după
documente certe, următoarele cărţi: Christoph documente certe, următoarele cărţi: Christoph
Schlosser (Weltgeschichte, 18 volume), Karl Schlosser (Weltgeschichte, 18 volume), Karl
von Rotteck (Allgemeine Geschichte, 11 von Rotteck (Allgemeine Geschichte, 11
volume). volume).
Biblioteca lui Eminescu se Biblioteca lui Eminescu se
completează cu autorii și titlurile notate de el completează cu autorii și titlurile notate de el
însuşi în manuscrisele 2285, 2291, 2255, 2257, însuşi în manuscrisele 2285, 2291, 2255, 2257,
2280, 2290, 2287, 2259, 2262, 2263, 2275B, 2280, 2290, 2287, 2259, 2262, 2263, 2275B,
2276B, 2278, 2284, 2292. 2276B, 2278, 2284, 2292.
Așadar, va trebui să re-găsim în Așadar, va trebui să re-găsim în
Biblioteca lui Eminescu autorii și cărțile ce Biblioteca lui Eminescu autorii și cărțile ce
urmează: urmează:
20 20
Henne Am-Rhyn, Culturegeschichte Henne Am-Rhyn, Culturegeschichte
der neuesten Zeit. der neuesten Zeit.
C. Hützelmann, Einfluss Phöniziens C. Hützelmann, Einfluss Phöniziens
auf die Cultur des Orients auf die Cultur des Orients
Thornton ,Die Arbeit. Thornton ,Die Arbeit.
Julius Fröbel, Die Wirtschaft des Julius Fröbel, Die Wirtschaft des
Menschengeschlechts aus dem Standpunkte Menschengeschlechts aus dem Standpunkte
der Freiheit idealer und realer Interessen. der Freiheit idealer und realer Interessen.
Schulze-Delitzsch, Der industrielle Schulze-Delitzsch, Der industrielle
Grossbesitz und die Arbeiterbewegung in Grossbesitz und die Arbeiterbewegung in
Deutschland. Deutschland.
Schulze-Delitzsch, Die Entwickelung Schulze-Delitzsch, Die Entwickelung
des Genossen-schaftswesens. des Genossen-schaftswesens.
I. Frühauf, Der moderne Socialismus I. Frühauf, Der moderne Socialismus
und Communismus. und Communismus.
A.E. F. Schäffle, Capitalismus und A.E. F. Schäffle, Capitalismus und
Socialismus Socialismus
Das Kapital und die Arbeit. Das Kapital und die Arbeit.
J. Jacoby, Das Ziel der J. Jacoby, Das Ziel der
Arbeiterbewegung. Arbeiterbewegung.
21 21
A. Wagner, Die Abschaffung des A. Wagner, Die Abschaffung des
privaten Grundeigenthums. privaten Grundeigenthums.
Baron L. v. Güldenstubbe, Positive Baron L. v. Güldenstubbe, Positive
Pneumatologie. Pneumatologie.
A. Graf Poninski, Über den Verkehr A. Graf Poninski, Über den Verkehr
des Geister der Jenseits mit den Menschen. des Geister der Jenseits mit den Menschen.
C.M. Rechenberg, Der Spiritismus C.M. Rechenberg, Der Spiritismus
J. Müller, Das Wirken und Denken des J. Müller, Das Wirken und Denken des
Menschen Menschen
S. Schott, Ansichten vom Leben. S. Schott, Ansichten vom Leben.
W. Schuppe, Das menschliche Denken. W. Schuppe, Das menschliche Denken.
W. Körner, Über die sittliche W. Körner, Über die sittliche
Wertschätzung menschlicher Grösse. Wertschätzung menschlicher Grösse.
F. Holländer, Geist und Körper. F. Holländer, Geist und Körper.
O. Krabbe, Der Mangel O. Krabbe, Der Mangel
philosophischen, Studien. philosophischen, Studien.
M. Eyffert, Der Begriff de Zeit. M. Eyffert, Der Begriff de Zeit.
E. Hartenstein, Philosophische E. Hartenstein, Philosophische
Abhandlungen. Abhandlungen.
A. Bastian, Die Weltauffassung der A. Bastian, Die Weltauffassung der
Buddhisten. Buddhisten.
22 22
R. Eucken, Über die Methode und die R. Eucken, Über die Methode und die
Grundlagen der Aristotelischen Ethik. Grundlagen der Aristotelischen Ethik.
J. Reinkens, Aristoteles über Kunst, J. Reinkens, Aristoteles über Kunst,
besonders über Tragödie. besonders über Tragödie.
F. Zelle, Der Unterschied der F. Zelle, Der Unterschied der
Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei
Kant. Kant.
M. Vermehren, Platonische Studien. M. Vermehren, Platonische Studien.
S.A. Byk, Der Hellenismus und S.A. Byk, Der Hellenismus und
Platonismus. Platonismus.
L. Arnold, Die Unsterblichkeit der L. Arnold, Die Unsterblichkeit der
Seele. Seele.
M. Brasch, Benedikt Spinoza's System M. Brasch, Benedikt Spinoza's System
der Philosophie. der Philosophie.
O. Caspari, Leibniz Philosophie, O. Caspari, Leibniz Philosophie,
beleuchtet vom Gesichtspunct der beleuchtet vom Gesichtspunct der
phisicalischen Grundbegriffe “Kraft und phisicalischen Grundbegriffe “Kraft und
Stoff”. Stoff”.
F. Volkmer, Das Verhältniss von Geist F. Volkmer, Das Verhältniss von Geist
und Körper im Menschen nach Cartesius. und Körper im Menschen nach Cartesius.
23 23
C. Grapengiesser, Kants Lehre von C. Grapengiesser, Kants Lehre von
Raum und Zeit. Raum und Zeit.
R. Quäbicker, Kritisch-philosophische R. Quäbicker, Kritisch-philosophische
Untersuchungen. Untersuchungen.
1. Heft, “Kants und 1. Heft, “Kants und
Herbarts metaphysische Herbarts metaphysische
Grundansichten über Grundansichten über
das Wesen der Seele”. das Wesen der Seele”.
“Luthers Philosophie “Luthers Philosophie
von Theophilos”. von Theophilos”.
Erster Theil: die Logik. Erster Theil: die Logik.
F. Friederich's, Über Berkeleys F. Friederich's, Über Berkeleys
Idealismus. Idealismus.
C. L. Michelet, Hegel, der C. L. Michelet, Hegel, der
unwiderlegte Weltphilosoph. unwiderlegte Weltphilosoph.
K. Kostlin, Hegel in philosophischer, K. Kostlin, Hegel in philosophischer,
politischer, und nationaler Beziehung. politischer, und nationaler Beziehung.
- Philosophie des Unbewussten - Philosophie des Unbewussten
von E. von Hartmann. von E. von Hartmann.
- Über das Sehn und die Farben - Über das Sehn und die Farben
von A. von Schopenhauer. von A. von Schopenhauer.
24 24
- Elemente der Philosophie von - Elemente der Philosophie von
G. Hagemann. G. Hagemann.
- Die Wissenschaft des Geistes - Die Wissenschaft des Geistes
von G. Bidermann. von G. Bidermann.
- Metaphysik in ihrer Bedeutung - Metaphysik in ihrer Bedeutung
für die Begriffswissenschaft – G. Bidermann. für die Begriffswissenschaft – G. Bidermann.
- Pragmatische und - Pragmatische und
Begriffswissenschaftliche Begriffswissenschaftliche
Geschicht-schreibung der Philosophie - G. Geschicht-schreibung der Philosophie - G.
Bidermann. Bidermann.
- Zur logischen Frage von Ulrici. - Zur logischen Frage von Ulrici.
- Grundlinien einer Theorie des - Grundlinien einer Theorie des
Bewusstseins von J. Bergmann. Bewusstseins von J. Bergmann.
- Realistische Grundzüge von A. - Realistische Grundzüge von A.
Riehl. Riehl.
- Grundriss der Seelenlehre von - Grundriss der Seelenlehre von
J. Mich. J. Mich.
F. Chlebik, Die Philosophie des F. Chlebik, Die Philosophie des
Bewusstseins und die Wahrheit des Bewusstseins und die Wahrheit des
Unbewussten in den dialectischen Grundlinien Unbewussten in den dialectischen Grundlinien
des Freiheits und Rechtsbegriffs. des Freiheits und Rechtsbegriffs.
25 25
F. Raab, Die ethischen Grundideen. F. Raab, Die ethischen Grundideen.
J. C. Becker, Abhandlungen aus den J. C. Becker, Abhandlungen aus den
Grenzgebiete der Mathematik und Grenzgebiete der Mathematik und
Philosophie. Philosophie.
W. Windelband, Die Lehren vom W. Windelband, Die Lehren vom
Zufall. Zufall.
R. Fernau, Das A und Ω der Vernunft. R. Fernau, Das A und Ω der Vernunft.
H. Baumgarten, Natur und Gott. H. Baumgarten, Natur und Gott.
J. Huber, Kleine Schriften. J. Huber, Kleine Schriften.
W. Braubach, Der Naturwille in seinen W. Braubach, Der Naturwille in seinen
Grundgesetzen und das Gewissen nach Grundgesetzen und das Gewissen nach
Ursprung, Natur und Verlauf. Ursprung, Natur und Verlauf.
Gesellschaft und Einsamkeit von Ralph Gesellschaft und Einsamkeit von Ralph
Waldo Emerson, deutsch von Selma Waldo Emerson, deutsch von Selma
Mohnicke, Bremen, J. Kuhlmanns Mohnicke, Bremen, J. Kuhlmanns
Buchhaltung. Buchhaltung.
Gottschall R., Porträts und Studien 1. Gottschall R., Porträts und Studien 1.
u. 2. Band, Leipzig, Brockhaus. u. 2. Band, Leipzig, Brockhaus.
Friedrichs F., Über Berkeleys Friedrichs F., Über Berkeleys
Idealismus, Berlin, Adolf Comp. Idealismus, Berlin, Adolf Comp.
26 26
Hansemann G., Die Atome und ihre Hansemann G., Die Atome und ihre
Bewegungen. Ein Versuch zur Bewegungen. Ein Versuch zur
Verallgemeinerung der Krönig-Clausiuschen Verallgemeinerung der Krönig-Clausiuschen
Theorie der Gase. Leipzig, E. M. Mayer, 1871. Theorie der Gase. Leipzig, E. M. Mayer, 1871.
Lindner G. A., Ideen zur Psychologie Lindner G. A., Ideen zur Psychologie
der Gesellschaft als Grundlage der der Gesellschaft als Grundlage der
Socialwissenschaft. Wien, Gerold's Sohn, Socialwissenschaft. Wien, Gerold's Sohn,
1871. 1871.
Schulze F., Der Fetischismus, Leipzig, Schulze F., Der Fetischismus, Leipzig,
Wilfferodt, 1871. Wilfferodt, 1871.
Schuppe W., Das menschliche Denken, Schuppe W., Das menschliche Denken,
Berlin, Weber. Berlin, Weber.
V. von Ense, Biographische Porträts, V. von Ense, Biographische Porträts,
Leipzig, Brockhaus, 1871. Leipzig, Brockhaus, 1871.
Carl Heinrich Rau, Lehbuch der Carl Heinrich Rau, Lehbuch der
politischen Oekonomie. politischen Oekonomie.
Friedrich von Calker (Bonn), Friedrich von Calker (Bonn),
Propädeutik der Philosophie (Bonn, 1821) Propädeutik der Philosophie (Bonn, 1821)
Denklehre (Ebendort, 1822). Denklehre (Ebendort, 1822).
A. Boeck, Festrede gehalten auf der A. Boeck, Festrede gehalten auf der
Universität zu Berlin von 15 Oktober 1858. Universität zu Berlin von 15 Oktober 1858.
27 27
Berlin, 1858 (Cosmopolitamus in Berlin, 1858 (Cosmopolitamus in
Universalmonarchie). Universalmonarchie).
M. Lazarus, Leben der Seele. M. Lazarus, Leben der Seele.
Huber J., Die Lehre Darwin's, kritisch Huber J., Die Lehre Darwin's, kritisch
betrachtet. München. betrachtet. München.
Lüdinghausen-Wolff E.v., Ideen zu Lüdinghausen-Wolff E.v., Ideen zu
einer Metaphysik der Materie – Gläsers einer Metaphysik der Materie – Gläsers
Verlag, 1870. Verlag, 1870.
Dr. F.A. Lehner - Fürstlich Dr. F.A. Lehner - Fürstlich
Hohenzollern'sches Museum in Sigmaringen Hohenzollern'sches Museum in Sigmaringen
Verzeichniss der Handschriften. Verzeichniss der Handschriften.
A.H. Post - Einleitung in eine A.H. Post - Einleitung in eine
Naturwissenschaft des Rechts. Naturwissenschaft des Rechts.
Sir Charles Travelyan, Pontusblick auf Sir Charles Travelyan, Pontusblick auf
Rumänien und Serbien. Rumänien und Serbien.
Arthur Morelet, Wanderung nach Arthur Morelet, Wanderung nach
Central America zwischen Chiopes, Tabasco, Central America zwischen Chiopes, Tabasco,
Yucatan und der Republik Guatemala und Yucatan und der Republik Guatemala und
deren Gebirgen (Übers. Dr. Heinrich Gertz deren Gebirgen (Übers. Dr. Heinrich Gertz
(Jena Costermerth). (Jena Costermerth).
28 28
Sprachvergleichende Studien mit Sprachvergleichende Studien mit
besonderer Berücksichtigung der besonderer Berücksichtigung der
indochinesischen Sprachen von Dr. Adolf indochinesischen Sprachen von Dr. Adolf
Bastian, Verlag Brockhaus, Leipzig (I. Bastian, Verlag Brockhaus, Leipzig (I.
Kapitel. Das Flüssige schriftloser Sprachen, Kapitel. Das Flüssige schriftloser Sprachen,
ihre Wechsel und Mischungen) ihre Wechsel und Mischungen)
Zeitschrift für Völkerpsychologie von Zeitschrift für Völkerpsychologie von
Lazarus und Steinthal. Lazarus und Steinthal.
Lehrbuch der Chemie, 3 Bänden von Lehrbuch der Chemie, 3 Bänden von
E.F.v. Gorup-Besanez. E.F.v. Gorup-Besanez.
Beiträge zur Charakterologie: Mit Beiträge zur Charakterologie: Mit
besonderer Berücksichtigung pädagogischer besonderer Berücksichtigung pädagogischer
Fragen von Dr. Julius Bahnsen. Fragen von Dr. Julius Bahnsen.
Kritische Geschichte der Philosophie Kritische Geschichte der Philosophie
von ihren Anfängen bis zur Gegenwart, von von ihren Anfängen bis zur Gegenwart, von
Dr. E. Dühring, Berlin, 1869. Dr. E. Dühring, Berlin, 1869.
Die Schule und die leiblischen Übel Die Schule und die leiblischen Übel
der Schuljugend von Gustav Freygang, Verlag der Schuljugend von Gustav Freygang, Verlag
Ernst Keil in Leipzig, 1863. Ernst Keil in Leipzig, 1863.
Riehl Alois, Realistische Grundzüge: Riehl Alois, Realistische Grundzüge:
Eine philosophische Abhandlung der Eine philosophische Abhandlung der
29 29
allgemeinen und nothwendigen allgemeinen und nothwendigen
Erfahrungsbegriffe. Graz, Leuschner und Erfahrungsbegriffe. Graz, Leuschner und
Lubensky. Lubensky.
Friedrich Zelle, Der Unterschied in der Friedrich Zelle, Der Unterschied in der
Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei
Kant, Berlin – Weber, 1870 Kant, Berlin – Weber, 1870
Zimmerman R., Samuel Clarke's Leben Zimmerman R., Samuel Clarke's Leben
und Lehre, Wien, Gerold's Sohn. und Lehre, Wien, Gerold's Sohn.
Wolfgang Menzel, Kritik des Wolfgang Menzel, Kritik des
modernen Zeitbewusstseyns, Frankfurt am modernen Zeitbewusstseyns, Frankfurt am
Main, Heyder u. Zimmer, 1869 Main, Heyder u. Zimmer, 1869
Aphorismen über das Drama von E.v. Aphorismen über das Drama von E.v.
Hartmann, Berlin, Müller, 1870. Hartmann, Berlin, Müller, 1870.
Stein Lorenz, Handbuch der Stein Lorenz, Handbuch der
Verwaltungslehre und des Verwaltungsrechts Verwaltungslehre und des Verwaltungsrechts
mit Vergleichung der Literatur und mit Vergleichung der Literatur und
Gesetzgebung v[on] Frankreich, England und Gesetzgebung v[on] Frankreich, England und
Deutschalnd, Stuttgart, Cotta. Deutschalnd, Stuttgart, Cotta.
Kruse H., Trauerspiel “Wullenwever”, Kruse H., Trauerspiel “Wullenwever”,
Leipzig, Hirzel, 1870. Leipzig, Hirzel, 1870.
30 30
Michelet C. L., Hegel der Michelet C. L., Hegel der
unwiderlegten Weltphilosoph. Eine unwiderlegten Weltphilosoph. Eine
Jubelschrift, Leipzig, Duncker u. Humblot. Jubelschrift, Leipzig, Duncker u. Humblot.
Philipson M., Heinrich IV u. Philip III. Philipson M., Heinrich IV u. Philip III.
Die Begründung des französischen Die Begründung des französischen
Übergewichtes in Europa. Übergewichtes in Europa.
Scholz B., Gustav Wasa oder Maske Scholz B., Gustav Wasa oder Maske
für Maske. Schauspiel, Leipzig, Dürr'schen für Maske. Schauspiel, Leipzig, Dürr'schen
Buchhandlung, 1871. Buchhandlung, 1871.
G. Siegert, Klytämnestra, Trauerspiel, G. Siegert, Klytämnestra, Trauerspiel,
München, Eckermann Verlag. München, Eckermann Verlag.
Simrock K., Die Quellen des Simrock K., Die Quellen des
Shakespeare in Novellen, Märchen und Sagen Shakespeare in Novellen, Märchen und Sagen
mit sagengeschichtlichen Nachweisen, 2 mit sagengeschichtlichen Nachweisen, 2
Theile, Bonn, Marcus, 1870. Theile, Bonn, Marcus, 1870.
Constantin Frantz, Die Naturlehre des Constantin Frantz, Die Naturlehre des
Staates als Grundlage aller Staatswissenschaft, Staates als Grundlage aller Staatswissenschaft,
Leipzig und Heidelberg, 1870. Leipzig und Heidelberg, 1870.
John Stuart Mill, Grundsätze der John Stuart Mill, Grundsätze der
politischen Ökonomie. politischen Ökonomie.
31 31
Robert v. Mohl, Staatrecht, Robert v. Mohl, Staatrecht,
Völkerrecht und Politik, Tübingen, 1862. Völkerrecht und Politik, Tübingen, 1862.
Bluntschli’, Staatswörterbuch (v. 1-10). Bluntschli’, Staatswörterbuch (v. 1-10).
Albert Schäffle, Kapitalismus und Albert Schäffle, Kapitalismus und
Socialismus; Mit besonderer Rücksicht auf Socialismus; Mit besonderer Rücksicht auf
Geschäftes und Vermögensformen – Vorträge Geschäftes und Vermögensformen – Vorträge
zur Versöhnung der Gegensätze von zur Versöhnung der Gegensätze von
Lohnarbeit und Kapital, Tübingen, 1870. Lohnarbeit und Kapital, Tübingen, 1870.
Herman Lotze, Mikrokosmos. Herman Lotze, Mikrokosmos.
Das Seelenleben von Gustav Struve Das Seelenleben von Gustav Struve
Livon von Wedelstädt, Elektricität, Livon von Wedelstädt, Elektricität,
Wärme, Licht. Versuch der Lösung des Wärme, Licht. Versuch der Lösung des
Problems der Weltbildung, Weltbewegung und Problems der Weltbildung, Weltbewegung und
Welterhaltung, Berlin, Lüderitz'sche Welterhaltung, Berlin, Lüderitz'sche
Verlagbuchanlung, 1871 Verlagbuchanlung, 1871
J.K.B. Stüve, Untersuchungen über die J.K.B. Stüve, Untersuchungen über die
Gogerichte in Westphalen und Niedersachsen, Gogerichte in Westphalen und Niedersachsen,
Jena, F. Frommann, 1870 Jena, F. Frommann, 1870
D. Fr. Strauss, Voltaire, 6 Vorträge. D. Fr. Strauss, Voltaire, 6 Vorträge.
Reinkens J. H., Aristoteles über Kunst Reinkens J. H., Aristoteles über Kunst
besonders über Tragödie. Exegetische und besonders über Tragödie. Exegetische und
32 32
kritische Untersuchungen – Wien, Braumüller, kritische Untersuchungen – Wien, Braumüller,
1870. 1870.
H.M. Chalibäus, System der H.M. Chalibäus, System der
Speculativen Ethik 3, vol. 3, Leipzig, 1850 Speculativen Ethik 3, vol. 3, Leipzig, 1850
A.L.F. Cauchy, Über die Theorie des A.L.F. Cauchy, Über die Theorie des
Lichtes, Wien, 1842. Lichtes, Wien, 1842.
K. Fortlage, Sechs Philosophische K. Fortlage, Sechs Philosophische
Vorträge. Vorträge.
D. Kantemir, Geschichte des D. Kantemir, Geschichte des
osmanischen Rechs nach seinem, 1745. osmanischen Rechs nach seinem, 1745.
Maximilian Perty, Die Natur im Lichte Maximilian Perty, Die Natur im Lichte
philosophischer Anschauung. philosophischer Anschauung.
K.D.D. Röder, Grundzüge des K.D.D. Röder, Grundzüge des
Naturrechts oder der Rechtsphilosophie. Naturrechts oder der Rechtsphilosophie.
K. Rosenkranz, Wissenschaft der K. Rosenkranz, Wissenschaft der
logischen Idee, I-II. logischen Idee, I-II.
J.B. Say, Abhandlung über die J.B. Say, Abhandlung über die
National-Oekonomie. National-Oekonomie.
A. Smith, Über die Quellen des A. Smith, Über die Quellen des
Volkswohlstandes. Volkswohlstandes.
H. Krämer H. Krämer
33 33
Lemke, Populäre Aesthetik Lemke, Populäre Aesthetik
Z.D. Chodakowski, Maria Magdalena Z.D. Chodakowski, Maria Magdalena
H. Hettner, Das moderne Drama H. Hettner, Das moderne Drama
T.L. Maiorescu, Etwas Philosophisches T.L. Maiorescu, Etwas Philosophisches
in gemeinfasslicher Form in gemeinfasslicher Form
B. Hoch, Fr. Ahlfeld, Frommes Leben, B. Hoch, Fr. Ahlfeld, Frommes Leben,
Dichtungen der Neuzeit Dichtungen der Neuzeit
Al. Dumas - fils Al. Dumas - fils
Brodner, Dramaen, Grabbe, 2 Band. Brodner, Dramaen, Grabbe, 2 Band.
Drei Reden gehalten in den spanischen Drei Reden gehalten in den spanischen
Cortes-Sitzungen von E. Castelar Cortes-Sitzungen von E. Castelar
Aloys Blumauer “Eneide” Aloys Blumauer “Eneide”
Neumeister R., Daheim in Deutschland Neumeister R., Daheim in Deutschland
und Rumänien. Dichtungen und und Rumänien. Dichtungen und
Übersetzungen, Quedlinburg, Basse, 1870. Übersetzungen, Quedlinburg, Basse, 1870.
Ästetik als Philosophie des Schönen Ästetik als Philosophie des Schönen
und der Kunst von Max Schalsler, Berlin, und der Kunst von Max Schalsler, Berlin,
Nicolaische, Verlagsbuchhandlung, Berlin, Nicolaische, Verlagsbuchhandlung, Berlin,
1872. 1872.
34 34
Über die Entstchung Über die Entstchung
Entwicklungsformen des Witzes von Kuno Entwicklungsformen des Witzes von Kuno
Fischer, Heidelberg. Fischer, Heidelberg.
Gottschall R., Poetik die Dichtkunst Gottschall R., Poetik die Dichtkunst
und ihre Technik. und ihre Technik.
Fr. Th. Vischer, Ästetik: order Fr. Th. Vischer, Ästetik: order
Wissenschaft des Schönen. Wissenschaft des Schönen.
Fr. Horn, Die poesie und Beredsamkeit Fr. Horn, Die poesie und Beredsamkeit
Deutschen von Luthers Zeit bis zur Deutschen von Luthers Zeit bis zur
Gegenwart, Berlin, 1829. Gegenwart, Berlin, 1829.
Carrière Moritz, Die Poesie. Das Carrière Moritz, Die Poesie. Das
Wesen und die Former der Poesie. Wesen und die Former der Poesie.
Aug. Knüttell, Die Dichtkunst und ihre Aug. Knüttell, Die Dichtkunst und ihre
Gattungen. Gattungen.
Freytag G., Technik des Dramas. Freytag G., Technik des Dramas.
G.G. Gervinus, Geschichte der G.G. Gervinus, Geschichte der
Deutschen Dichtung (vol. 1-10). Deutschen Dichtung (vol. 1-10).
Bernhardy G., Grundriss der Bernhardy G., Grundriss der
grieschischen Literatur. grieschischen Literatur.
Lessing, Herder, Schiller, Scherer, Lessing, Herder, Schiller, Scherer,
Wackernagel. Wackernagel.
35 35
Deutsche Poetik von Otto Lange. Deutsche Poetik von Otto Lange.
Geschichte der Literatur des Rheto- Geschichte der Literatur des Rheto-
Romanischen Volkes mit einem Blick auf Romanischen Volkes mit einem Blick auf
Sprache und Charakter desselben von Dr. Sprache und Charakter desselben von Dr.
Friedrich Rausch, Frankfurt a.M., Friedrich Rausch, Frankfurt a.M.,
Sauerlander’s Verlag 1870. Sauerlander’s Verlag 1870.
Anatol von Demidov, Reise nach dem Anatol von Demidov, Reise nach dem
südlichen Russland und der Krim durch südlichen Russland und der Krim durch
Ungarn die Walachei und die Moldau. Deutsch Ungarn die Walachei und die Moldau. Deutsch
von J.D.F. Neigebaur. 2 Bde mit Illustrationen von J.D.F. Neigebaur. 2 Bde mit Illustrationen
von Raffet Breslau, 1854, Verlag von Joh. von Raffet Breslau, 1854, Verlag von Joh.
Urban Kern. Urban Kern.
Eduard Duller, Die malerischen und Eduard Duller, Die malerischen und
romantischen Donauländer: mit 60 romantischen Donauländer: mit 60
Stahlstichen, Leipzig. Stahlstichen, Leipzig.
Pierre Leroux Pierre Leroux
Ferdinand Prautner Ferdinand Prautner
Leo Wolfram Leo Wolfram
Paul Konewka Paul Konewka
K. Tomaschek, Schiller in seinem K. Tomaschek, Schiller in seinem
Verhältnis zur Wissenschaft, Wien, 1862 Verhältnis zur Wissenschaft, Wien, 1862
36 36
J.W. Nahlwsky, Des Gefühlsleben. J.W. Nahlwsky, Des Gefühlsleben.
Darstellt aus Praktischen Gesichtspunkten, Darstellt aus Praktischen Gesichtspunkten,
nebst einer kritischen Einleitung, Leipzig, nebst einer kritischen Einleitung, Leipzig,
1862. 1862.
Fr. Schlegel, Philosophische Fr. Schlegel, Philosophische
Vorlesungen aus den Jahren 1804 bis 1806. Vorlesungen aus den Jahren 1804 bis 1806.
Gottfried Leidemann, Über die Gottfried Leidemann, Über die
Menschheit, Panaceen für allerbery Wunden Menschheit, Panaceen für allerbery Wunden
der gebrechlichen Menschheit, 1803. der gebrechlichen Menschheit, 1803.
Eugene Daimnas, Über Algerien Eugene Daimnas, Über Algerien
Paul v. Venedig, Übersetzt Sigmund Paul v. Venedig, Übersetzt Sigmund
Acs. Acs.
George Grote, Plato und die ümbringen George Grote, Plato und die ümbringen
Gefährten des Socrates. Gefährten des Socrates.
Prof. Dr. Jäger, Ultramontan Prof. Dr. Jäger, Ultramontan
Emancipation Kampf des 4-ten Standes. Emancipation Kampf des 4-ten Standes.
Rudolf Meyer Rudolf Meyer
John Stuart Mill John Stuart Mill
L. Stein, Der Sozialismus und L. Stein, Der Sozialismus und
Kommunismus des heutigen Frankreich, Kommunismus des heutigen Frankreich,
Leipzig, 1842. Leipzig, 1842.
37 37
Manchester Union und R. Socialismus Manchester Union und R. Socialismus
politisch Bildung v. Legern. politisch Bildung v. Legern.
Geistlicher Sittenspiegel – Aus dem Geistlicher Sittenspiegel – Aus dem
Französischen, Wurzburg 1732 – Neue Französischen, Wurzburg 1732 – Neue
Auflage, 1815 Auflage, 1815
Der Charakter von Samuel Smiles, Der Charakter von Samuel Smiles,
Deutsche autorisirte Ausgabe von F. Steger, Deutsche autorisirte Ausgabe von F. Steger,
Leipzig, Weber, 1872. Leipzig, Weber, 1872.
Social Briefe von Julius Duboc, Social Briefe von Julius Duboc,
Hamburg, Grüning 1873. Hamburg, Grüning 1873.
Die öffentliche Sittenlosigkeit von Die öffentliche Sittenlosigkeit von
Julius Duboc, 1870. Julius Duboc, 1870.
Prof. Dr. Bastian, Die Prof. Dr. Bastian, Die
Rechtsverhältnisse bei verschiedenen Völkern Rechtsverhältnisse bei verschiedenen Völkern
der Erde. Ein Beitrag zur vergleichenden der Erde. Ein Beitrag zur vergleichenden
Ethnologie. Berlin 1872, G. Reimer Ethnologie. Berlin 1872, G. Reimer
Hugo Schuchardt, Zur romanischen Hugo Schuchardt, Zur romanischen
Sprachwissenschaft (Zeitschrift für Sprachwissenschaft (Zeitschrift für
vergleichende Sprachforschung), 1855. vergleichende Sprachforschung), 1855.
Eugene Daimas, Über Algerien Eugene Daimas, Über Algerien
George Grote George Grote
38 38
Gustav Schmoller - Über einige Gustav Schmoller - Über einige
Grundfragen des Rechts und der Grundfragen des Rechts und der
Volkswirtschaft, 1875. Volkswirtschaft, 1875.
Franz von Hoffmann, Baader Franz als Franz von Hoffmann, Baader Franz als
Begründer der Philosophie der Zukunft, Begründer der Philosophie der Zukunft,
Leipzig, 1856. Leipzig, 1856.
J. H. von Kirchmann, Philosophische J. H. von Kirchmann, Philosophische
Bibliotheck. Sammlung der Hauptwerke der Bibliotheck. Sammlung der Hauptwerke der
Philosophie alter und neuer Zeit, Heft 1-41. Philosophie alter und neuer Zeit, Heft 1-41.
W.S. Teutschländer, Bukarest, W.S. Teutschländer, Bukarest,
Geschichte der evangelischen Geschichte der evangelischen
Kirchengemeinde. Kirchengemeinde.
Degnigne`s Allgemeine Geschichte der Degnigne`s Allgemeine Geschichte der
Hunnen und Türken, der Mogols und anderer Hunnen und Türken, der Mogols und anderer
occidentalischen Tartarn, deutsch von J.C. occidentalischen Tartarn, deutsch von J.C.
Dähnert, 5 Bände, Greisswald, 1769. Dähnert, 5 Bände, Greisswald, 1769.
Hermann Hettner, Das moderne Hermann Hettner, Das moderne
Drama. Aestetische Untersuchungen, Drama. Aestetische Untersuchungen,
Braunschweig 1852. Braunschweig 1852.
39 39
J.G. Liljegren, Die nordischen Runen: J.G. Liljegren, Die nordischen Runen:
nach J.G. L. mit Ergänzungen bearbeitet von nach J.G. L. mit Ergänzungen bearbeitet von
Karl Oberleitner, 1848. Karl Oberleitner, 1848.
Baader, Franz von, Sämmtliche Werke. Baader, Franz von, Sämmtliche Werke.
André Bergé, Die Sagen und Lieder André Bergé, Die Sagen und Lieder
des Tscherkessen-Volks 1866. des Tscherkessen-Volks 1866.
Bunsen, Gott in der Geschichte oder Bunsen, Gott in der Geschichte oder
Fortschritt des Glaubens an eine sittliche Fortschritt des Glaubens an eine sittliche
Weltord-nung. Weltord-nung.
- Die Zeichen der Zeit 2 Bände - Die Zeichen der Zeit 2 Bände
Feuerbach L. Erläuterungen und Feuerbach L. Erläuterungen und
Ergänzungen zum Wesen des Christenthums Ergänzungen zum Wesen des Christenthums
Rosenkranz Ästetik des Hässlichen Rosenkranz Ästetik des Hässlichen
În manuscrisele lui Eminescu se găsesc În manuscrisele lui Eminescu se găsesc
traduceri din anumite cărți aflate în biblioteca traduceri din anumite cărți aflate în biblioteca
lui (multe dintre cărți nu s-au păstrat, s-au lui (multe dintre cărți nu s-au păstrat, s-au
risipit, au ars în 1989 ori după ce și-a făcut risipit, au ars în 1989 ori după ce și-a făcut
extrase ori a tradus ceea ce îl interesa le-a extrase ori a tradus ceea ce îl interesa le-a
vândut la anticar...), citate în articolele de vândut la anticar...), citate în articolele de
presă, cărți numite în amintiri și memorii de presă, cărți numite în amintiri și memorii de
cei ce l-au cunoscut. Să derulăm inventarul cu cei ce l-au cunoscut. Să derulăm inventarul cu
40 40
alte cărți, reviste, publicații din Biblioteca lui alte cărți, reviste, publicații din Biblioteca lui
Eminescu: Eminescu:
Blätter für literarische Unterhaltung Blätter für literarische Unterhaltung
Codex diplomaticus Hungariae Codex diplomaticus Hungariae
ecclesiasticus ac civilis - György Fejér ecclesiasticus ac civilis - György Fejér
Die Gesellschaftslehre 1. Abth. der Die Gesellschaftslehre 1. Abth. der
Begriff der Gesellschaft und die Lehre - Begriff der Gesellschaft und die Lehre -
Lorenz von Stein Lorenz von Stein
Die Grundlagen der Socialwissenschaft Die Grundlagen der Socialwissenschaft
- Henry Charles Carey - Henry Charles Carey
Die Schicksale meiner socialen Die Schicksale meiner socialen
Denkschrift für das preussische - Eugen Karl Denkschrift für das preussische - Eugen Karl
Dühring Dühring
Dr. Joh. Christ. Aug. Heyse's Deutsche Dr. Joh. Christ. Aug. Heyse's Deutsche
Schulgrammatik, oder kurzgefasstes - Johann Schulgrammatik, oder kurzgefasstes - Johann
Christian August Heyse, Karl Wilhelm Christian August Heyse, Karl Wilhelm
Ludwig Heyse Ludwig Heyse
Geschichte der Osmanischen Geschichte der Osmanischen
Dichtkunst bis auf unsere Zeit - Joseph von Dichtkunst bis auf unsere Zeit - Joseph von
Hammer-Purgstall Hammer-Purgstall
41 41
H. C. Carey - Lehrbuch der H. C. Carey - Lehrbuch der
Volkswirthschaft und Social-wissenschaft Volkswirthschaft und Social-wissenschaft
Lehrbuch der Finanzwissenschaft als Lehrbuch der Finanzwissenschaft als
Grundlage für Vorle-sungen und Selbstudium Grundlage für Vorle-sungen und Selbstudium
- Lorenz von Stein - Lorenz von Stein
System der Statistik der Populationistik System der Statistik der Populationistik
und der Volks-wirthschaftslehre - L. Stein und der Volks-wirthschaftslehre - L. Stein
Das Altargemälde ein Genrebild - C. Das Altargemälde ein Genrebild - C.
A. Wetterbergh pseud. Onkel Adam - Carl A. Wetterbergh pseud. Onkel Adam - Carl
Anton Wetterbergh Anton Wetterbergh
Théatre, É. Augier Collection Hetzel et Théatre, É. Augier Collection Hetzel et
Lévy Lévy
A Contribution towards a right A Contribution towards a right
understanding of the Rigveda - Martin Haug understanding of the Rigveda - Martin Haug
Aus Schellings Leben in Briefen. 1775 Aus Schellings Leben in Briefen. 1775
- 1803 - Friedrich Wilhelm Joseph von - 1803 - Friedrich Wilhelm Joseph von
Schelling, Gustav Leopold Plitt Schelling, Gustav Leopold Plitt
Benedict von Spinoza's System der Benedict von Spinoza's System der
Philosophie nach der Ethik - Baruch Spinoza, Philosophie nach der Ethik - Baruch Spinoza,
Moritz Brasch Moritz Brasch
42 42
Bruno, oder, Über das göttliche und Bruno, oder, Über das göttliche und
natürliche Princip der Dinge, ein Gespräch - natürliche Princip der Dinge, ein Gespräch -
Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Der Gedanke, herausg. von C.L. Der Gedanke, herausg. von C.L.
Michelet (und J. Bergmana). - Philosophische Michelet (und J. Bergmana). - Philosophische
Gesellschaft zu Berlin Gesellschaft zu Berlin
Die Bestimmung des Menschen - Die Bestimmung des Menschen -
Johann Gottlieb Fichte Johann Gottlieb Fichte
Die Erkenntnisstheorie des Aristoteles Die Erkenntnisstheorie des Aristoteles
- Friedrich Ferdinand Kampe - Friedrich Ferdinand Kampe
Einleitung zu seinem Entwurf eines Einleitung zu seinem Entwurf eines
Systems der Natur-philosophie; - Friedrich Systems der Natur-philosophie; - Friedrich
Wilhelm Joseph von Schelling Wilhelm Joseph von Schelling
F. W. J. Schelling's Denkmal der F. W. J. Schelling's Denkmal der
schrift Von den göttlichen Dingen - Friedrich schrift Von den göttlichen Dingen - Friedrich
F.W.J. Schelling's philosophische F.W.J. Schelling's philosophische
Schriften - Friedrich Wilhelm Joseph von Schriften - Friedrich Wilhelm Joseph von
Schelling Schelling
Fontes iuris Romani antiqui - Carl Fontes iuris Romani antiqui - Carl
Georg Bruns Georg Bruns
43 43
Fontes juris romani antiqui quos in Fontes juris romani antiqui quos in
usum praelectionum - Carl Georg Bruns usum praelectionum - Carl Georg Bruns
Franz von Baader in seinem Verhältnis Franz von Baader in seinem Verhältnis
zu Hegel und Schelling - Franz Hoffmann zu Hegel und Schelling - Franz Hoffmann
Georg Wilhelm Friedrich Hegel's Georg Wilhelm Friedrich Hegel's
philosophische Abhandlungen - Georg philosophische Abhandlungen - Georg
Wilhelm Friedrich Hegel, Karl Ludwig Wilhelm Friedrich Hegel, Karl Ludwig
Michelet Michelet
Geschichte der neuern Philosophie - Geschichte der neuern Philosophie -
Kuno Fischer Kuno Fischer
Grundriss der Geschichte der Grundriss der Geschichte der
Philosophie - Johann Eduard Erdmann Philosophie - Johann Eduard Erdmann
I. Kant's Sämmtliche Werke in I. Kant's Sämmtliche Werke in
chronologischer Reihenfolge - Immanuel chronologischer Reihenfolge - Immanuel
Kant, Gustav Hartenstein, Friedrich Theodor Kant, Gustav Hartenstein, Friedrich Theodor
Rink, Gottlob Benjamin Jaesche Rink, Gottlob Benjamin Jaesche
Immanuel Kant's Sämmtliche Werke - Immanuel Kant's Sämmtliche Werke -
Immanuel Kant Immanuel Kant
Immanuel Kant's Sämmtliche Werke, Immanuel Kant's Sämmtliche Werke,
Bd. Schriften, 1783-1788 - Immanuel Kant Bd. Schriften, 1783-1788 - Immanuel Kant
44 44
Logische Untersuchungen - Friedrich Logische Untersuchungen - Friedrich
Adolf Trendelenburg Adolf Trendelenburg
Platonische Studien - Eduard Zeller Platonische Studien - Eduard Zeller
Porträts und Studien - Rudolf von Porträts und Studien - Rudolf von
Gottschall Gottschall
Porträts und Studien Lit. Porträts und Studien Lit.
Charakterköpfe. T. 4. Hegel als Charakterköpfe. T. 4. Hegel als
Säcularphilosoph ... - Rudolf von Gottschall Säcularphilosoph ... - Rudolf von Gottschall
Sämmtliche Werke - Immanuel Kant, Sämmtliche Werke - Immanuel Kant,
Karl Rosenkranz, Friedrich Wilhelm Schubert Karl Rosenkranz, Friedrich Wilhelm Schubert
Sämmtliche Werke 1792 - 1797 - Sämmtliche Werke 1792 - 1797 -
Sämmtliche Werke 1797-1798 - Sämmtliche Werke 1797-1798 -
Sämmtliche Werke 1799-1800 - Sämmtliche Werke 1799-1800 -
Sämmtliche Werke 1802. 1803 - Sämmtliche Werke 1802. 1803 -
45 45
Sämmtliche Werke 1804 - Friedrich Sämmtliche Werke 1804 - Friedrich
Sämmtliche Werke1805 - 1810 - Sämmtliche Werke1805 - 1810 -
Über den Buddhistischen Nihilismus - Über den Buddhistischen Nihilismus -
Max Müller Max Müller
Zeitschrift für Ethnologie und ihre Zeitschrift für Ethnologie und ihre
Hülfswissenschaften als Lehre - A. Bastian, Hülfswissenschaften als Lehre - A. Bastian,
R. Hartmann R. Hartmann
Grundzüge der national-oekonomie - Grundzüge der national-oekonomie -
Max Wirth Max Wirth
Untersuchungen über das Wesen der Untersuchungen über das Wesen der
Nerven-Erregung - Hermann Munk Nerven-Erregung - Hermann Munk
Blüthen aus Jakob Böhme's Mystik - Blüthen aus Jakob Böhme's Mystik -
Jakob Böhme Jakob Böhme
46 46
System der Logik und Geschichte der System der Logik und Geschichte der
logischen Lehren - Friedrich Ueberweg logischen Lehren - Friedrich Ueberweg
System der Physiologie umfassend das System der Physiologie umfassend das
Allgemeine der Physiologie - Carl Gustav Allgemeine der Physiologie - Carl Gustav
Carus Carus
Über das Wesen der menschlichen Über das Wesen der menschlichen
Freiheit - Friedrich Wilhelm Joseph Schelling Freiheit - Friedrich Wilhelm Joseph Schelling
Vergleichende Psychologie, oder Vergleichende Psychologie, oder
Geschichte der Seele in der Reihenfolge - Carl Geschichte der Seele in der Reihenfolge - Carl
Gustav Carus Gustav Carus
Zeitschrift für deutsche Philologie Zeitschrift für deutsche Philologie
Zeitschrift für Philosophie und Zeitschrift für Philosophie und
philosophische Kritik philosophische Kritik
Zeitschrift für vergleichende Zeitschrift für vergleichende
Sprachforschung Sprachforschung
Zeitschrift fur vergleichende Zeitschrift fur vergleichende
Sprachforschung auf dem Gebiete des Sprachforschung auf dem Gebiete des
deutschen, griechischen und lateinischen – Dr. deutschen, griechischen und lateinischen – Dr.
Adalbert Kuhn Adalbert Kuhn
47 47
Zeitschrift für Völkerpsychologie und Zeitschrift für Völkerpsychologie und
Sprachwissenschaft – Prof. Dr. M. Lazarus Sprachwissenschaft – Prof. Dr. M. Lazarus
und Prof. Dr. S. Steinthal und Prof. Dr. S. Steinthal
Beiträge zur vergleichenden Beiträge zur vergleichenden
Sprachforschung auf dem Gebiete – A. Kuhn Sprachforschung auf dem Gebiete – A. Kuhn
Compendium der Logik Zum Compendium der Logik Zum
Selbstunterricht und zur Benutzung für Selbstunterricht und zur Benutzung für
Vorträge - Hermann Ulrici Vorträge - Hermann Ulrici
Das Leben der Seele in Monographieen Das Leben der Seele in Monographieen
über seine Erscheinungen und Gesetze - über seine Erscheinungen und Gesetze -
Moritz Lazarus Moritz Lazarus
Das menschliche Denken - Wilhelm Das menschliche Denken - Wilhelm
Schuppe Schuppe
Die Atome und ihre Bewegungen ein Die Atome und ihre Bewegungen ein
Versuch zur Verallgemeinerung der Krönig ... Versuch zur Verallgemeinerung der Krönig ...
- Gustav von Hansemann - Gustav von Hansemann
Die Classification der Sprachen Die Classification der Sprachen
dargestellt als die Entwicklung der Sprachidee dargestellt als die Entwicklung der Sprachidee
- Heymann Steinthal - Heymann Steinthal
48 48
Die Entwicklung der Schrift, nebst Die Entwicklung der Schrift, nebst
einem offenen Sendschreiben - Hajim einem offenen Sendschreiben - Hajim
Steinthal Steinthal
Biblioteca lui Eminescu are miezul de Biblioteca lui Eminescu are miezul de
foc al unei paradigme care îndrăznește să ne foc al unei paradigme care îndrăznește să ne
privească luminător din anul 2500... privească luminător din anul 2500...
În orizontul ontohistorial al În orizontul ontohistorial al
nihilismului, Heidegger se întreabă dacă nihilismului, Heidegger se întreabă dacă
„esența ființei ar putea să vină pornind de la „esența ființei ar putea să vină pornind de la
fiind“? Noi ne întrebăm dacă Leibniz și fiind“? Noi ne întrebăm dacă Leibniz și
Nietzsche, Cantemir și Eminescu ar putea fi Nietzsche, Cantemir și Eminescu ar putea fi
astfel de fiinzi. O parte care dă seamă de întreg astfel de fiinzi. O parte care dă seamă de întreg
s-ar putea numi în grecește merohol s-ar putea numi în grecește merohol
(meros+holon). (meros+holon).
49 49
De ce este și ce este historial în De ce este și ce este historial în
Eminescu? Eminescu?
Undeva, Heidegger scrie că gândirea Undeva, Heidegger scrie că gândirea

viitorului va putea avea loc dacă va dizolva în viitorului va putea avea loc dacă va dizolva în
sine: Fenomenologia spiritului a lui Hegel, sine: Fenomenologia spiritului a lui Hegel,
Tratatul asupra esenței umane a lui Schelling Tratatul asupra esenței umane a lui Schelling
și Monadologia lui Leibniz (al cărei celebru și Monadologia lui Leibniz (al cărei celebru
paragraf 18 va fi analizat în cartea despre paragraf 18 va fi analizat în cartea despre
Nietzsche). Nietzsche).
Conexiunile de civilizație, cultură, Conexiunile de civilizație, cultură,
gândire dintre vechii germani și vechii români gândire dintre vechii germani și vechii români
sunt profunde, șocante și fermecătoare. sunt profunde, șocante și fermecătoare.
Celebra Biblie Codex Aureus, scrisă în aur de Celebra Biblie Codex Aureus, scrisă în aur de
Alcuin (în anul 805, la Aachen) pentru Carol Alcuin (în anul 805, la Aachen) pentru Carol
cel Mare a ajuns, într-un fragment mare, într-o cel Mare a ajuns, într-un fragment mare, într-o
bibliotecă din Transilvania noastră. Celebra bibliotecă din Transilvania noastră. Celebra
Biblie a lui Wulfilas, scrisă undeva la întorsura Biblie a lui Wulfilas, scrisă undeva la întorsura
Carpaților prin anul 380, Codex Argenteus Carpaților prin anul 380, Codex Argenteus
(cum este numită Biblia aflată acum în (cum este numită Biblia aflată acum în
Biblioteca Universității din Uppsala), cuprinde Biblioteca Universității din Uppsala), cuprinde
50 50
nu numai traducerea evanghliilor ci și nu numai traducerea evanghliilor ci și
inventatul alfabet gotic în care s-au încrustat inventatul alfabet gotic în care s-au încrustat
primele izvoare ale limbii vorbite de goți, pe primele izvoare ale limbii vorbite de goți, pe
teritoriul României. Goți care au stat în teritoriul României. Goți care au stat în
Valahia câteva sute de ani. Valahia câteva sute de ani.
Lex Romana Visigothorum este Lex Romana Visigothorum este
breviarul juridic al regelui vizigot Alaric (380- breviarul juridic al regelui vizigot Alaric (380-
420), cel născut în Delta Dunării. Cinci file din 420), cel născut în Delta Dunării. Cinci file din
Cântecul Nibelungilor au fost în România Cântecul Nibelungilor au fost în România
până spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Și până spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Și
românii au manuscrise capitale în arhivele din românii au manuscrise capitale în arhivele din
Sfântul Imperiu Romano-German. Celebre Sfântul Imperiu Romano-German. Celebre
sunt: manuscrisele lui Dionisie Exiguu, Niceta sunt: manuscrisele lui Dionisie Exiguu, Niceta
de Remesiana, Ioan Cassian, Aethicus de Remesiana, Ioan Cassian, Aethicus
Histricus, Achtum, Gerard din Cenad. Histricus, Achtum, Gerard din Cenad.
Wulfilas trebuie să fi împrumutat Wulfilas trebuie să fi împrumutat
cuvinte latine și grecești pe care le întrebuința cuvinte latine și grecești pe care le întrebuința
populația daco-romană în epoca sa, cu populația daco-romană în epoca sa, cu
episcopii de Tomis și celebrii învățați episcopii de Tomis și celebrii învățați
ortodocși cu care s-a întâlnit în concilii, a ortodocși cu care s-a întâlnit în concilii, a
corespondat, fiindu-le prieten. Mai mult de opt corespondat, fiindu-le prieten. Mai mult de opt
51 51
secole germanii au trăit împreună cu secole germanii au trăit împreună cu
transilvănenii. Limba română este, după vorba transilvănenii. Limba română este, după vorba
lui Eminescu, o împărăteasă aleasă care a lui Eminescu, o împărăteasă aleasă care a
gospodărit cum a putut mai bine bucatele cele gospodărit cum a putut mai bine bucatele cele
mai alese ce i s-au adus, cu voia sau fără voia mai alese ce i s-au adus, cu voia sau fără voia
sa, pe masa primitoare a poporului român. Din sa, pe masa primitoare a poporului român. Din
trecut vin bogățiile proto-indo-europene. trecut vin bogățiile proto-indo-europene.
Latini, greci, slavi, goți cumani, unguri, turci - Latini, greci, slavi, goți cumani, unguri, turci -
toți au adus ce-au vrut și ce-au putut, iar limba toți au adus ce-au vrut și ce-au putut, iar limba
română a selectat ca o împărăteasă aleasă ce română a selectat ca o împărăteasă aleasă ce
era tot ce i s-a părut că merită să și păstreze. era tot ce i s-a părut că merită să și păstreze.
Nicio limbă a Europei nu are exact ca în Nicio limbă a Europei nu are exact ca în
sanscrită cuvântul sama. Nicio altă limbă a sanscrită cuvântul sama. Nicio altă limbă a
europei nu are cuvântul arheu exact ca în marii europei nu are cuvântul arheu exact ca în marii
greci Aristotel sau Platon. La fel, ca limbă greci Aristotel sau Platon. La fel, ca limbă
străină de Atena, româna folosește cuvintele străină de Atena, româna folosește cuvintele
hestia și exusia (într-un dialect sud-dunărean). hestia și exusia (într-un dialect sud-dunărean).
Din germană numai dacă a r fi să amintesc Din germană numai dacă a r fi să amintesc
cuvântul Grund și ar fi de ajuns. Transcriind cuvântul Grund și ar fi de ajuns. Transcriind
toți compușii cuvântului Grund pe care și i-a toți compușii cuvântului Grund pe care și i-a
notat Eminescu în manuscrisul 2289. Nu mi se notat Eminescu în manuscrisul 2289. Nu mi se
52 52
pare lipsit de importanță dacă voi spune că pare lipsit de importanță dacă voi spune că
limba română are cel puțin 27 de cuvinte prin limba română are cel puțin 27 de cuvinte prin
care exprimă fundamentul și întemeierea. care exprimă fundamentul și întemeierea.
În afară de istorie, tema arheului leagă În afară de istorie, tema arheului leagă
profund și invizibil gândirea lui Leibniz și a lui profund și invizibil gândirea lui Leibniz și a lui
Cantemir, a lui Schopenhauer și a lui Cantemir, a lui Schopenhauer și a lui
Cantemir. Românii genialismi: Cantemir, Cantemir. Românii genialismi: Cantemir,
Eminescu și Noica (toți trei legați profund de Eminescu și Noica (toți trei legați profund de
destinul gândirii germane: Cantemir, 1714, destinul gândirii germane: Cantemir, 1714,
Eminescu, stundent în Berlin 1872-1874, Eminescu, stundent în Berlin 1872-1874,
Noica, Berlin, 1943: conferință despre cultura Noica, Berlin, 1943: conferință despre cultura
și filosofia română, ținută în fața lui și filosofia română, ținută în fața lui
Heidegger) au fost abisal structurați de tema Heidegger) au fost abisal structurați de tema
arheului. arheului.
Arheul, în theoria lui Aristotel, Arheul, în theoria lui Aristotel,
în-seamnă, mai întîi, putere avută în chip în-seamnă, mai întîi, putere avută în chip
ori-ginar „dintru început în sine”, „pornind din ori-ginar „dintru început în sine”, „pornind din
sine şi în-spre sine”. Arheul îndeamnă esenţa sine şi în-spre sine”. Arheul îndeamnă esenţa
să prindă fiinţă şi hrăneşte prefiinţa, învaţă să prindă fiinţă şi hrăneşte prefiinţa, învaţă
firea, între mobilitate şi repaos, să năzuiască firea, între mobilitate şi repaos, să năzuiască
între esse şi ens. Arheul veghează săvîrşirea şi între esse şi ens. Arheul veghează săvîrşirea şi
53 53
desăvîrşirea, sfârşitul lucrului şi închipuirea desăvîrşirea, sfârşitul lucrului şi închipuirea
desăvîrşit atotcuprinzătoare. Şi niciodată nu desăvîrşit atotcuprinzătoare. Şi niciodată nu
rămîne în existent, îi vezi doar sufletul şi rămîne în existent, îi vezi doar sufletul şi
obrazul. obrazul.
Alături de acest arheu seminal care este Alături de acest arheu seminal care este
un fel de vector material al specificităţii, un fel de vector material al specificităţii,
principiul individuaţiei la Leibniz şi haecceitas principiul individuaţiei la Leibniz şi haecceitas
la Duns Scot, mutatis mutantur, dăm peste la Duns Scot, mutatis mutantur, dăm peste
archeul pămîntesc „distribuit diferit în diferite archeul pămîntesc „distribuit diferit în diferite
locuri şi dotat cu o forţă specială şi cu facultate locuri şi dotat cu o forţă specială şi cu facultate
proprie, devenind săltăreţ îndată ce primi o proprie, devenind săltăreţ îndată ce primi o
umoare elementală, fiecare părticică dintre ei umoare elementală, fiecare părticică dintre ei
să acopere speţa propriei sieşi”. Produsele să acopere speţa propriei sieşi”. Produsele
acestei forţe arheale încep apoi să vehiculeze acestei forţe arheale încep apoi să vehiculeze
în conformitate cu „învîrtirea” din intervalul în conformitate cu „învîrtirea” din intervalul
temporal acordat de principiu. Arheid temporal acordat de principiu. Arheid
pămîntesc devenit „săltăreţ” ne poate aminti - pămîntesc devenit „săltăreţ” ne poate aminti -
într-o coincidenţă de fantezie - de acel într-o coincidenţă de fantezie - de acel
punctum saliens - „dizbrăcat de timp şi spaţiu” punctum saliens - „dizbrăcat de timp şi spaţiu”
din Archaeus. Căci aceasta este soarta din Archaeus. Căci aceasta este soarta
arheului: el sare din specie în specie, din gînd arheului: el sare din specie în specie, din gînd
54 54
în gînd, din vis în vis, promite că se instalează, în gînd, din vis în vis, promite că se instalează,
dar rămînerea lui este o plecare mai departe. dar rămînerea lui este o plecare mai departe.
Tema arheului se dezvăluie ca fiind Tema arheului se dezvăluie ca fiind
centrul vital al operei lui Eminescu. Cercetînd centrul vital al operei lui Eminescu. Cercetînd
manuscrisele eminesciene putem spune că manuscrisele eminesciene putem spune că
avem în faţă schiţa unei mari archeologii. Cum avem în faţă schiţa unei mari archeologii. Cum
este această schiţă şi cum şi-ar fi închipuit este această schiţă şi cum şi-ar fi închipuit
Eminescu această arche-ologie în toată Eminescu această arche-ologie în toată
desăvîrşirea ei? Nu voi recapitula aici desăvîrşirea ei? Nu voi recapitula aici
înţelesurile greceşti ale arche-ului (amintim, înţelesurile greceşti ale arche-ului (amintim,
doar, că înseamnă 1. început, origine, izvor, doar, că înseamnă 1. început, origine, izvor,
fundament, cauză primă; 2. comandament, fundament, cauză primă; 2. comandament,
putere, autoritate, dominaţie, suveranitate; 3. putere, autoritate, dominaţie, suveranitate; 3.
imperiu, stat, guvernă-mînt; 4. magistratură). imperiu, stat, guvernă-mînt; 4. magistratură).
În ceea ce priveşte lămurirea esenţei fondului, În ceea ce priveşte lămurirea esenţei fondului,
vom spune că Eminescu meditează constant în vom spune că Eminescu meditează constant în
orizontul celor două tradiţii europene ale orizontul celor două tradiţii europene ale
fundamentalităţii: a) tradiţia raţionalistă care a fundamentalităţii: a) tradiţia raţionalistă care a
transpus arché-ul în ratio; b) tradiţia transpus arché-ul în ratio; b) tradiţia
speculativ-teosofică (Paracelsus, van Helmont) speculativ-teosofică (Paracelsus, van Helmont)
care depune mărturie despre existenţa arché- care depune mărturie despre existenţa arché-
55 55
ului ca archaeus. Eminescu a captat ului ca archaeus. Eminescu a captat
înţelesurile arheului ca raţiune, conspectînd înţelesurile arheului ca raţiune, conspectînd
sau transcriind (în mss. 2287 şi 2255) din Satz sau transcriind (în mss. 2287 şi 2255) din Satz
vom Grunde al lui Schopenhauer. Tradiţia vom Grunde al lui Schopenhauer. Tradiţia
speculativă şi-o putea însuşi din Iraeneus, speculativă şi-o putea însuşi din Iraeneus,
Jakob Böehme (ms. 2287), Schelling (ms. Jakob Böehme (ms. 2287), Schelling (ms.
2287), Paracel-sus. În “Indexul filosofic” din 2287), Paracel-sus. În “Indexul filosofic” din
manuscrisul 2289 există, sub cuvîntul german manuscrisul 2289 există, sub cuvîntul german
Grund cîţiva dintre compuşii fundamentului. Grund cîţiva dintre compuşii fundamentului.
Aşadar, de arché ţin: Aşadar, de arché ţin:
I. subfondul, fondul originar, I. subfondul, fondul originar,
străfundul-fără-temei, abisul, baza, temelia. străfundul-fără-temei, abisul, baza, temelia.
II. logosul, rostirea, raţiunea. II. logosul, rostirea, raţiunea.
III. Archaeus, arheii. III. Archaeus, arheii.
IV. fundamentul, fondul, principiul, IV. fundamentul, fondul, principiul,
libertatea. libertatea.
În Istoria Fiinţei: hypokeimenon- În Istoria Fiinţei: hypokeimenon-
subjectum, energeia-actualitas, verum- subjectum, energeia-actualitas, verum-
certitudo, logos, ratio, essentia, existentia, ens. certitudo, logos, ratio, essentia, existentia, ens.
Aşadar, de arheu ţine totul şi arheul Aşadar, de arheu ţine totul şi arheul
ţine totul. Acum vom putea asculta în adevăr ţine totul. Acum vom putea asculta în adevăr
56 56
gîndul cel mare al lui Eminescu, rostit atît de gîndul cel mare al lui Eminescu, rostit atît de
clar şi rămas atît de nenţeles: “Archaeus este clar şi rămas atît de nenţeles: “Archaeus este
singura realitate pe lume”. singura realitate pe lume”.
Leibniz, în Opuscules et fragments Leibniz, în Opuscules et fragments
(inédits de Leibniz, ed. Louis Couturat, Paris, (inédits de Leibniz, ed. Louis Couturat, Paris,
1903), schițează în capitolul Despre metoda 1903), schițează în capitolul Despre metoda
universalității o construcție universală, universalității o construcție universală,
încercând să atingă „arta de a forma ecuații încercând să atingă „arta de a forma ecuații
universale“ și „formarea unei ecuații universale“ și „formarea unei ecuații
universale“. universale“.
Ecuația universală (pe care a visat-o și Ecuația universală (pe care a visat-o și
Eminescu în manuscrisele din anii 1883) este Eminescu în manuscrisele din anii 1883) este
gândită de Leibniz drept „cheia tuturor gândită de Leibniz drept „cheia tuturor
armoniilor și diferențele lucrurilor“ . armoniilor și diferențele lucrurilor“ .
Pregătirea ecuației universale, Leibniz Pregătirea ecuației universale, Leibniz
o pertransversează drept la translation des o pertransversează drept la translation des
signes. signes.
Scrie Leibniz despre ecuația universală Scrie Leibniz despre ecuația universală
visând liste cu cazuri particulare cu puncte visând liste cu cazuri particulare cu puncte
fixe, visând să reducă toate cazurile particulare fixe, visând să reducă toate cazurile particulare
la o ecuație generală: „La formation d'une la o ecuație generală: „La formation d'une
57 57
Equation Universelle qui doit comprendre Equation Universelle qui doit comprendre
quantité de cas particuliers se trouvera en quantité de cas particuliers se trouvera en
dressant une liste de tous les cas particuliers. dressant une liste de tous les cas particuliers.
Rezoluția unei ecuații universale se Rezoluția unei ecuații universale se
face prin transpoziția sau translația semnelor: „ face prin transpoziția sau translația semnelor: „
Pour Préparer une Equation à la Résolution, il Pour Préparer une Equation à la Résolution, il
est bon de la purger des fractions et racines, de est bon de la purger des fractions et racines, de
la mettre en ordre, et enfin de tacher de la mettre en ordre, et enfin de tacher de
l’abaisser, et pour cet effet on se sert de l’abaisser, et pour cet effet on se sert de
plusieurs transpositions ou translations sauf plusieurs transpositions ou translations sauf
l’égalité. Mais je n'y trouve rien de particulier l’égalité. Mais je n'y trouve rien de particulier
à nostre sujet, que la Translation des signes de à nostre sujet, que la Translation des signes de
place en place, sans la grandeur qui en fut place en place, sans la grandeur qui en fut
affectée. Cela est de grand usage, parce qu’il affectée. Cela est de grand usage, parce qu’il
est bon ordinairement d’avoir l'inconnue sans est bon ordinairement d’avoir l'inconnue sans
signes ambigus autant que cela se peut, et de signes ambigus autant que cela se peut, et de
transférer l’embarras du costé des grandeurs transférer l’embarras du costé des grandeurs
connues.“ connues.“
Algebră, Lullus, Kircher, caracteristica Algebră, Lullus, Kircher, caracteristica
universală, ideograme chinezești. Lamura universală, ideograme chinezești. Lamura
universală a semnelor care pot să transpună universală a semnelor care pot să transpună
58 58
realitatea pe hârtie. realitatea pe hârtie.
Leibnitz încerca să treacă realitatea în Leibnitz încerca să treacă realitatea în
ecuații matematice, așezând infinitul între ecuații matematice, așezând infinitul între
litere, căutând să demonstreze fundamentul litere, căutând să demonstreze fundamentul
tuturor translațiilor de referent și semn. Logica tuturor translațiilor de referent și semn. Logica
tetravalentă a lui Nagarjuna l-ar fi pus pe tetravalentă a lui Nagarjuna l-ar fi pus pe
gânduri. Ar fi interesant să ducem mai departe gânduri. Ar fi interesant să ducem mai departe
un gând leibnitzian când referentul și semnul un gând leibnitzian când referentul și semnul
ar fi vide. ar fi vide.
Ultima gândire a lui Eminescu nu era Ultima gândire a lui Eminescu nu era
decât o tragedie în căutarea unei ecuații decât o tragedie în căutarea unei ecuații
universale, întemeindu-se pe Leibniz, J. R. universale, întemeindu-se pe Leibniz, J. R.
Mayer, Laplace și Kant. Mayer, Laplace și Kant.
De ce ar fi filosofia din afară smintită? De ce ar fi filosofia din afară smintită?
A fi în afara Cosmosului înseamnă a fi în afara A fi în afara Cosmosului înseamnă a fi în afara
minții. Pentru că gramatică rituală a Bibliei (a minții. Pentru că gramatică rituală a Bibliei (a
limbii grecești) este una a donației și a limbii grecești) este una a donației și a
sacrificiului și înafara Cosmosului ar fi înafara sacrificiului și înafara Cosmosului ar fi înafara
gramaticii. Cine nu stă în ograda sacrificiului gramaticii. Cine nu stă în ograda sacrificiului
este smintit. Astfel am înțelege cu totul altfel este smintit. Astfel am înțelege cu totul altfel
vorba nebunului din Biblie sau a smintitului vorba nebunului din Biblie sau a smintitului
59 59
lui Nietzsche. Omul sacrificat (abandonat, ca lui Nietzsche. Omul sacrificat (abandonat, ca
Eminescu: ein aufgegebener Mensch) strigă Eminescu: ein aufgegebener Mensch) strigă
împotriva creației, Dumnezeu es-te mort. împotriva creației, Dumnezeu es-te mort.
Omul ab-an-donat este liber și mort în același Omul ab-an-donat este liber și mort în același
timp, ca în Meister Eckhardt: ledig (vid, liber), timp, ca în Meister Eckhardt: ledig (vid, liber),
lassen (a lăsa), uz-gehen (a ieși), față în față cu lassen (a lăsa), uz-gehen (a ieși), față în față cu
in-gehen (a intra). in-gehen (a intra).
Va trebui să înțelegem cu totul altfel Va trebui să înțelegem cu totul altfel
vestea că Dumnezeu a murit. Dumnezeu ca vestea că Dumnezeu a murit. Dumnezeu ca
donator de donație moare (moira, desfășurarea donator de donație moare (moira, desfășurarea
pliului în destin) fiindcă s-mintitul este în afară pliului în destin) fiindcă s-mintitul este în afară
(foras), este sacrificatul abandonat, așadar este (foras), este sacrificatul abandonat, așadar este
în afara Cosmosului, a timpului. Dumnezeu a în afara Cosmosului, a timpului. Dumnezeu a
murit pentru omul sacrificat, abandonat, murit pentru omul sacrificat, abandonat,
smintit fiindcă acesta nu se mai află în lumea smintit fiindcă acesta nu se mai află în lumea
lui. Dumnezeu el însuși ca parte (Bog, glott, lui. Dumnezeu el însuși ca parte (Bog, glott,
Bhagavat) nu se mai distribuie către deja Bhagavat) nu se mai distribuie către deja
sacrificatul smintit și scos nu numai din minți, sacrificatul smintit și scos nu numai din minți,
ci și din Cosmos. Așadar, Dumnezeu există cât ci și din Cosmos. Așadar, Dumnezeu există cât
timp omul nu este smintit, abandonat, dat afară timp omul nu este smintit, abandonat, dat afară
din lume. din lume.
60 60
Leibnitz ca gânditor planetar este, prin Leibnitz ca gânditor planetar este, prin
metafizica fondului, unul dintre gânditorii metafizica fondului, unul dintre gânditorii
viitorului, universalistul care a căutat viitorului, universalistul care a căutat
caracteristica universală și ecuația unviersală. caracteristica universală și ecuația unviersală.
I-a învățat pe regii și împărații Europei ce I-a învățat pe regii și împărații Europei ce
înseamnă știința și academia. A fost un genial înseamnă știința și academia. A fost un genial
violator pneumatic. Germanul Kant a făcut violator pneumatic. Germanul Kant a făcut
filosofie grea grație cuvântului antinomie. filosofie grea grație cuvântului antinomie.
Buddhistul ar fi tradus antinomia prin lipist de Buddhistul ar fi tradus antinomia prin lipist de
sens definit, adică avyākṛta-vastūni. Kṛta a sens definit, adică avyākṛta-vastūni. Kṛta a
lăsat moștenire limbii germane cuvântul Kraft, lăsat moștenire limbii germane cuvântul Kraft,
putere, făptuire. Vastūni a lăsat moștenire putere, făptuire. Vastūni a lăsat moștenire
limbii germane cuvântul Wesen (Heidegger limbii germane cuvântul Wesen (Heidegger
știa că verbul sanscrit vasati, „el locuiește“, știa că verbul sanscrit vasati, „el locuiește“,
este acealași lucru cu Wesen, așa cum este acealași lucru cu Wesen, așa cum
analizează în Was heisst Denken?). Dacă vrem analizează în Was heisst Denken?). Dacă vrem
să măsurăm tăria ultimă a lui Leibniz, vom să măsurăm tăria ultimă a lui Leibniz, vom
compara până la distrugere le principe de la compara până la distrugere le principe de la
raison suffisante cu patru capitole din raison suffisante cu patru capitole din
Madhyamaka-karika (1, 4, 20, 21), după Madhyamaka-karika (1, 4, 20, 21), după
îndrăznețul eseu al lui Bugault (L’Inde pense- îndrăznețul eseu al lui Bugault (L’Inde pense-
61 61
t-elle?). Principium reddendae rationis t-elle?). Principium reddendae rationis
sufficientis, în variantele nihil est sine ratione, sufficientis, în variantele nihil est sine ratione,
nihil fit sine ratione, omne ens habet rationem, nihil fit sine ratione, omne ens habet rationem,
Ratio est in Natura, cur aliquid potius existat Ratio est in Natura, cur aliquid potius existat
quam nihil, are aceeași măiestrie autolitică quam nihil, are aceeași măiestrie autolitică
precum această stanță din Madhyamaka-karika precum această stanță din Madhyamaka-karika
(1, 1): (1, 1):
na svato nāpi parato na dvābhyām na svato nāpi parato na dvābhyām
nāpy ahetutah / nāpy ahetutah /
utpannā jātu vidyante bhāvāh kva cana utpannā jātu vidyante bhāvāh kva cana
ke cana // MK, 1, 1. ke cana // MK, 1, 1.
Translația gândirilor, dacă va fi să Translația gândirilor, dacă va fi să
producă vreodată o translație a imperiilor, va producă vreodată o translație a imperiilor, va
trebui să lucreze cu totul altfel, prin depășire, trebui să lucreze cu totul altfel, prin depășire,
așa cum sanskrita ne învață prin tara, greaca așa cum sanskrita ne învață prin tara, greaca
prin meta, germana prin Durch, româna prin prin meta, germana prin Durch, româna prin
trans. Vom avea o depășire în stăpânia Exusiei trans. Vom avea o depășire în stăpânia Exusiei
a maestrului (unde totul este cu putință), vom a maestrului (unde totul este cu putință), vom
trăi într-un timp nou, pe o altă stea. trăi într-un timp nou, pe o altă stea.
Translația imperiilor depinde de Translația imperiilor depinde de
gândirea viitorului, mai ales după modul cu gândirea viitorului, mai ales după modul cu
62 62
totul altfel în care ni se va arăta când se va totul altfel în care ni se va arăta când se va
reîntoarce. reîntoarce.
Proiectul Leibnitz ține de un celebru Proiectul Leibnitz ține de un celebru
vers din Eminescu, în care poetul român asistă vers din Eminescu, în care poetul român asistă
la tragedia règiei gândirii nenființate. la tragedia règiei gândirii nenființate.
63 63
La început, pe când ființă nu era La început, pe când ființă nu era
nici neființă nici neființă
„La început” înseamnă a imagina „La început” înseamnă a imagina

lumea aşa cum „exista” ea în Unul (tad ekam), lumea aşa cum „exista” ea în Unul (tad ekam),
în principiu, în arche. Imnul cosmogonic vedic în principiu, în arche. Imnul cosmogonic vedic
devine, în traducerea lui Eminescu, o devine, în traducerea lui Eminescu, o
perfecţiune a limbii române, perfecţiune în perfecţiune a limbii române, perfecţiune în
sensul suportat de cuvîntul sanskrit paramita. sensul suportat de cuvîntul sanskrit paramita.
În adevăr, Eminescu „a mers pe celălalt mal” În adevăr, Eminescu „a mers pe celălalt mal”
al înţelesului. Şi nu numai al înţelesului: chiar al înţelesului. Şi nu numai al înţelesului: chiar
al referinţei ontice: acea inexistenţă absolută al referinţei ontice: acea inexistenţă absolută
anterioară minţii, fiinţei şi nefiinţei. Emanaţia anterioară minţii, fiinţei şi nefiinţei. Emanaţia
ontologică nu avusese loc. Creaţia nu se ontologică nu avusese loc. Creaţia nu se
eliberase încă (visargana, visrishti, srig eliberase încă (visargana, visrishti, srig
înseamnă: „liberare”, „eliberare”, „a libera”). înseamnă: „liberare”, „eliberare”, „a libera”).
Eminescu va fi citit Imnul creațunii din Eminescu va fi citit Imnul creațunii din
Rigveda (X-129) din Cosmogonie der Inder, Rigveda (X-129) din Cosmogonie der Inder,
conferința lui Martin Haugh. Traducerea din conferința lui Martin Haugh. Traducerea din
Müller aparține lui Bunsen. Müller aparține lui Bunsen.
64 64
Dumnezeu a murit. E apus de Dumnezeu a murit. E apus de
Zeitate și-asfințire de idei. Zeitate și-asfințire de idei.
Ideea lui Dumnezeu a murit se poate Ideea lui Dumnezeu a murit se poate
corela cu wagnerianul Amurg al zeilor corela cu wagnerianul Amurg al zeilor
(Gotterdämmerung) care apare însemnat şi în (Gotterdämmerung) care apare însemnat şi în
manuscrisul în care se află poemul Memento manuscrisul în care se află poemul Memento
mori. mori.
Ecouri ale poemului Ecouri ale poemului
Götterdämmerung al lui Wagner (apărut în Götterdämmerung al lui Wagner (apărut în
1863) se găsesc şi în poezia La moartea lui 1863) se găsesc şi în poezia La moartea lui
Eliade: Eliade:
“Cînd prin a vieţii visuri - oştiri de “Cînd prin a vieţii visuri - oştiri de
nori - apare nori - apare
A morţii umbră slabă cu coasa de A morţii umbră slabă cu coasa de
argint! argint!
Tăceţi?! Cum tace-n spaimă a Nordului Tăceţi?! Cum tace-n spaimă a Nordului
popor, popor,
Cînd evul asfinţeşte şi dumnezeii mor”. Cînd evul asfinţeşte şi dumnezeii mor”.
La moartea lui Eliade este un poem La moartea lui Eliade este un poem
scris în 1872. Acelaşi an a zămislit şi scris în 1872. Acelaşi an a zămislit şi
65 65
Memento mori, şi versul vestit “E apus de Memento mori, şi versul vestit “E apus de
Zeitate ş-asfinţire de idei”. Numai că versul lui Zeitate ş-asfinţire de idei”. Numai că versul lui
Eminescu este scris în 1872 şi cuvintele lui Eminescu este scris în 1872 şi cuvintele lui
Nietzsche “Dumnezeu a murit”, cel din Ştiinţa Nietzsche “Dumnezeu a murit”, cel din Ştiinţa
veselă, în 1882. Ar fi putut cunoaşte Nietzsche veselă, în 1882. Ar fi putut cunoaşte Nietzsche
gîndul radical-nihilist al lui Eminescu? gîndul radical-nihilist al lui Eminescu?
Ar fi una dintre cele mai fascinante Ar fi una dintre cele mai fascinante
întrebări care poate să existe în cronogeneza întrebări care poate să existe în cronogeneza
ideilor ultimului veac. Eminescu citise, la ideilor ultimului veac. Eminescu citise, la
“Junimea”, fragmente din Diorama şi “Junimea”, fragmente din Diorama şi
publicase Egipetul. publicase Egipetul.
Încercăm aici o autopsie a divinităţii, în Încercăm aici o autopsie a divinităţii, în
orizontul mai întunecat, mai straniu şi mai orizontul mai întunecat, mai straniu şi mai
ingîndibil al unei “sintaxe a absenţei”. ingîndibil al unei “sintaxe a absenţei”.
În Memento mori, Eminescu scria: În Memento mori, Eminescu scria:
“E apus de Zeitate ş-asfinţire de idei “E apus de Zeitate ş-asfinţire de idei
Nimeni soarele n-opreşte să apuie-n Nimeni soarele n-opreşte să apuie-n
murgul serei. murgul serei.
Nimeni Dumnezeu s-apuie de pe cerul Nimeni Dumnezeu s-apuie de pe cerul
cugetării.” cugetării.”
Imaginea eminesciană a transcendenţei Imaginea eminesciană a transcendenţei
66 66
crepusculare ar putea fi comparată cu gîndirea crepusculare ar putea fi comparată cu gîndirea
lui “Dumnezeu a murit” din Ştiinta veselă a lui lui “Dumnezeu a murit” din Ştiinta veselă a lui
Nietzsche. Dar ceea ce vrem să arătăm e nu Nietzsche. Dar ceea ce vrem să arătăm e nu
asemănarea dintre puterea de imaginare a celar asemănarea dintre puterea de imaginare a celar
doi nihilişti europeni, ci diferenţa dintre cele doi nihilişti europeni, ci diferenţa dintre cele
două mari viziuni ale lor. Ştim că profeţia lui două mari viziuni ale lor. Ştim că profeţia lui
Nietzsche apare în cartea a III-a, din 1882, a Nietzsche apare în cartea a III-a, din 1882, a
Ştiinţei vesele; într-o notă din vremea cînd Ştiinţei vesele; într-o notă din vremea cînd
zămislea Naşterea tragediei (1870), profetul zămislea Naşterea tragediei (1870), profetul
german scria: “Eu cred în acest cuvînt al ve- german scria: “Eu cred în acest cuvînt al ve-
chilor germani: toţi zeii trebuie să moară”. În chilor germani: toţi zeii trebuie să moară”. În
finalul unei cărţii de tinereţe, Credinţă şi finalul unei cărţii de tinereţe, Credinţă şi
stiinţă, Hegel prevedea că sentimentul religiei stiinţă, Hegel prevedea că sentimentul religiei
epocii noi va fi “sentimentul că Dumnezeu în- epocii noi va fi “sentimentul că Dumnezeu în-
suşi a murit”. În Cuvîntul lui Nietzsche «Dum- suşi a murit”. În Cuvîntul lui Nietzsche «Dum-
nezeu a murit» din Holzwege, Heidegger ne nezeu a murit» din Holzwege, Heidegger ne
previne că Hegel şi Nietzsche gîndesc altceva previne că Hegel şi Nietzsche gîndesc altceva
chiar cînd scriu aceleaşi cuvinte. Este citat şi chiar cînd scriu aceleaşi cuvinte. Este citat şi
cuvîntul lui Pascal extras din Plutarh (Pensées, cuvîntul lui Pascal extras din Plutarh (Pensées,
695); dar secţiunea 11 a Cugetărilor 695); dar secţiunea 11 a Cugetărilor
pascaliene se numeşte Ses proféties şi pe copia pascaliene se numeşte Ses proféties şi pe copia
67 67
171, unde apare fragmentul 695, Le grand Pan 171, unde apare fragmentul 695, Le grand Pan
est mort, este prevăzut cu acelaşi cuvînt: est mort, este prevăzut cu acelaşi cuvînt:
“Proféties”. “Proféties”.
S-ar putea aminti versul lui Nerval (din S-ar putea aminti versul lui Nerval (din
care Eminescu traduce Monstrul verde): “Dieu care Eminescu traduce Monstrul verde): “Dieu
est mort ! Le ciel est vide” din sonetul Le Crist est mort ! Le ciel est vide” din sonetul Le Crist
aux oliviers (1844), sau Discursul despre aux oliviers (1844), sau Discursul despre
Cristos mort (1870) al lui Jean Paul Richter, a Cristos mort (1870) al lui Jean Paul Richter, a
cărui viziune asupra lumii Eminescu o cunoş- cărui viziune asupra lumii Eminescu o cunoş-
tea. tea.
Nu este lipsită de importanţă ipoteza că Nu este lipsită de importanţă ipoteza că
atît Nietzsche cît şi Eminescu au putut să atît Nietzsche cît şi Eminescu au putut să
ajungă la imaginea amurgului zeiesc prin ajungă la imaginea amurgului zeiesc prin
contaminare cu formula wagneriană care contaminare cu formula wagneriană care
decreta amurgul idolilor. Într-un caiet decreta amurgul idolilor. Într-un caiet
eminescian, în marginea poemului Memento eminescian, în marginea poemului Memento
mori, sta scris chiar cuvîntul: mori, sta scris chiar cuvîntul:
“Götterdämmerung”. “Götterdämmerung”.
În perioada în care apăreau şpalturile În perioada în care apăreau şpalturile
primei părţi din Aşa grăit-a Zarathustra, primei părţi din Aşa grăit-a Zarathustra,
cartea care ar fi avut nevoie de o difuzare cartea care ar fi avut nevoie de o difuzare
68 68
precum a Bibliei, cum spunea Peter Gast, precum a Bibliei, cum spunea Peter Gast,
Nietzsche, instalat la Geneva (23 februarie - 3 Nietzsche, instalat la Geneva (23 februarie - 3
mai 1883), se întreţine cu compozitorul mai 1883), se întreţine cu compozitorul
german August Bungert, “care aparţine german August Bungert, “care aparţine
cercului strîmt al apropiaţilor reginei cercului strîmt al apropiaţilor reginei
României, Carmen Sylva”. României, Carmen Sylva”.
Nu putem spune dacă August Bungert Nu putem spune dacă August Bungert
avea ştire despre cuvîntul eminescian avea ştire despre cuvîntul eminescian
“Dumnezeu a murit”. Să fi discutat cu “Dumnezeu a murit”. Să fi discutat cu
Maiorescu despre Nietzsche? Rămîne o Maiorescu despre Nietzsche? Rămîne o
ipoteză stranie. Cert este că Maiorescu citise ipoteză stranie. Cert este că Maiorescu citise
cîte ceva din cărţile nietzscheene şi pentru cîte ceva din cărţile nietzscheene şi pentru
lecţia sa despre Nietzsche îşi extrage lecţia sa despre Nietzsche îşi extrage
fragmente din cinci lucrări (ms. maiorescian fragmente din cinci lucrări (ms. maiorescian
nr. 1520). nr. 1520).
69 69
Hegel, așezat în ecuație Hegel, așezat în ecuație
Eminescu are două însemnări care par Eminescu are două însemnări care par
stranii: într-una scrie că Sein/Werden=0, iar stranii: într-una scrie că Sein/Werden=0, iar
în cealaltă scrie că Sein = Nichtsein = în cealaltă scrie că Sein = Nichtsein =
Werden. Cele două ecuații pe care Eminescu Werden. Cele două ecuații pe care Eminescu
le dorește universale fac trimitere la Hegel, dar le dorește universale fac trimitere la Hegel, dar
puterea mentală a lui Eminescu se saturează puterea mentală a lui Eminescu se saturează
din identitatea dintre cauză și efect, revelată de din identitatea dintre cauză și efect, revelată de
Julius Robert Mayer în Bemerkungen über die Julius Robert Mayer în Bemerkungen über die
Kräfte der unbelebten Natur (1842) (pe care o Kräfte der unbelebten Natur (1842) (pe care o
tradusese). Dacă am încerca să traducem în tradusese). Dacă am încerca să traducem în
matematică tradițională ar trebui să vedem că matematică tradițională ar trebui să vedem că
Sein împărțit la Werden este 0, adică vacuitate. Sein împărțit la Werden este 0, adică vacuitate.
Ar însemna că ființa se deapănă în timp, își Ar însemna că ființa se deapănă în timp, își
produce dispensația eontică până când, prin es produce dispensația eontică până când, prin es
gibt, deșertarea devine, traversând timpul gibt, deșertarea devine, traversând timpul
(Zeit), vacuitate. (Zeit), vacuitate.
70 70
Kant, nimicurile și depășirea Kant, nimicurile și depășirea
Eminescu a meditat constant asupra Eminescu a meditat constant asupra

celor patru nimicuri din Kant, esențiale în celor patru nimicuri din Kant, esențiale în
crucea nihilistă a lui Kant fiind două cuvinte: crucea nihilistă a lui Kant fiind două cuvinte:
ohne (fără) și compușii verbului lyo (a elibera, ohne (fără) și compușii verbului lyo (a elibera,
a distruge, a ucide). Conceptul depășirii l-a a distruge, a ucide). Conceptul depășirii l-a
apropriat perfect Eminescu, atunci când a apropriat perfect Eminescu, atunci când a
tradus din Kant. tradus din Kant.
Conceptul Durchgängig este tradus de Conceptul Durchgängig este tradus de
Eminescu în opt chipuri diferite, semn că a Eminescu în opt chipuri diferite, semn că a
meditat mult asupra acestei deschideri meditat mult asupra acestei deschideri
filosofice. Astfel el a tradus Durchgängig prin: filosofice. Astfel el a tradus Durchgängig prin:
general general
pertranspectiv pertranspectiv
pertraversant pertraversant
inesceptant inesceptant
în genere în genere
fără excepție fără excepție
peste tot peste tot
continuu continuu
71 71
Semn al gândirii historiale este și Semn al gândirii historiale este și
subtila traducere a cuvântului Inbegriff prin subtila traducere a cuvântului Inbegriff prin
resumțiune. În Inbegriff avem verbul german resumțiune. În Inbegriff avem verbul german
greiffen, iar în cuvântul resumțiune avem greiffen, iar în cuvântul resumțiune avem
prae-hendere. Donația oferită prin greiffen (cu prae-hendere. Donația oferită prin greiffen (cu
trimitere la grecescul lambanai din Platon) se trimitere la grecescul lambanai din Platon) se
tra-duce prin reprehendarea resumțiunii (o re- tra-duce prin reprehendarea resumțiunii (o re-
luare). luare).
Kant scrie: „Ein Organon der reinen Kant scrie: „Ein Organon der reinen
Vernunft würde ein Inbegriff derjenigen Vernunft würde ein Inbegriff derjenigen
Principien sein, nach denen alle reine Principien sein, nach denen alle reine
Erkenntnisse a priori können erworben und Erkenntnisse a priori können erworben und
wirklich zu Stade gebracht werden“. wirklich zu Stade gebracht werden“.
Eminescu traduce: „Un organon al Eminescu traduce: „Un organon al
rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor
principiălor acelora, după cari se pot câștiga principiălor acelora, după cari se pot câștiga
și institui toate cunoștințele apriorice pure“. și institui toate cunoștințele apriorice pure“.
Pe marginea traducerii din Kant, Pe marginea traducerii din Kant,
Eminescu a scris această notă genială: Eminescu a scris această notă genială:
„Representația e un ghem absolut unul și dat „Representația e un ghem absolut unul și dat
simultan. Resfirarea acestui ghem simultan e simultan. Resfirarea acestui ghem simultan e
72 72
timpul și – esperiența. Sau și un fuior, din care timpul și – esperiența. Sau și un fuior, din care
toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce
conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul
țin într’una. Cine poate privi fuiorul țin într’una. Cine poate privi fuiorul
abstrăgând dela tors, are predispoziție abstrăgând dela tors, are predispoziție
filosofică“. filosofică“.
Acest gând al lui Eminescu face cât un Acest gând al lui Eminescu face cât un
tratat de metafizică. În PIE gândirea, tratat de metafizică. În PIE gândirea,
prinderea, înțelegerea, găsirea, ghemul, darul, prinderea, înțelegerea, găsirea, ghemul, darul,
grija (Sorge) au aceeași rădăcină, pentru grija (Sorge) au aceeași rădăcină, pentru
protoindoeuropeană a găsi, a gândi și a ghici protoindoeuropeană a găsi, a gândi și a ghici
fiind același lucru bine înfășurat. De altfel, fiind același lucru bine înfășurat. De altfel,
gotica depune mărturie prin bi-gitan = a găsi, gotica depune mărturie prin bi-gitan = a găsi,
iar vechea saxonă prin begetan = a i se da, a iar vechea saxonă prin begetan = a i se da, a
primi. Germana gândește prin es gibt și Geben. primi. Germana gândește prin es gibt și Geben.
Latina, din PIE ghendh a dat un verb Latina, din PIE ghendh a dat un verb
fundamental și productiv ad-prae-hendo (a fundamental și productiv ad-prae-hendo (a
prinde, a înțelege). Sanscrita l-a dat pe kapati prinde, a înțelege). Sanscrita l-a dat pe kapati
(ceea ce latina a păstrat în capio, cepi, captum, (ceea ce latina a păstrat în capio, cepi, captum,
capax). capax).
În gândul lui Eminescu, reprezentarea În gândul lui Eminescu, reprezentarea
73 73
este un ghem, adică găsire, gândire, ghicire, iar este un ghem, adică găsire, gândire, ghicire, iar
fuiorul este caier care, după unii etimologiști, fuiorul este caier care, după unii etimologiști,
este sinonim cu grecescul kairos, clipa este sinonim cu grecescul kairos, clipa
prielnică. Atunci, gândul lui Eminescu se prielnică. Atunci, gândul lui Eminescu se
traduce astfel: atât torsul cât și fuiorul țin traduce astfel: atât torsul cât și fuiorul țin
întruna, adică torsul Kehre este con-ținut în întruna, adică torsul Kehre este con-ținut în
kairos. kairos.
74 74
Despre arche și îs, după Bopp Despre arche și îs, după Bopp
Știm că Eminescu a tradus din Știm că Eminescu a tradus din

Gramatica sanskrită și Glossarium Gramatica sanskrită și Glossarium
comparativum ale lui Bopp. Este demn de comparativum ale lui Bopp. Este demn de
meditat asupra a ceea ce ne dăruiesc arche și îs meditat asupra a ceea ce ne dăruiesc arche și îs
în glosarul lui Bopp. Arheul stă în rădăcina ar- în glosarul lui Bopp. Arheul stă în rădăcina ar-
și cuvântul aritya înseamnă causam, orginem și cuvântul aritya înseamnă causam, orginem
habens. Rădăcina arh- are, în glosarul lui habens. Rădăcina arh- are, în glosarul lui
Bopp, următoarele înțelesuri principale: 1. Bopp, următoarele înțelesuri principale: 1.
honorare; 2. parem esse; 3. dignum esse; 4. honorare; 2. parem esse; 3. dignum esse; 4.
convenire; 5. posse, iar în conexiunea arg- convenire; 5. posse, iar în conexiunea arg-
archo înseamnă primum esse, in principio archo înseamnă primum esse, in principio
esse. În cuvântul arhana se ascund sensurile esse. În cuvântul arhana se ascund sensurile
de adoratio și de honoris testificatio, honor. de adoratio și de honoris testificatio, honor.
Așadar, rădăcina ar- pune în joc mai Așadar, rădăcina ar- pune în joc mai
multe sensuri fundamentale care străbat tot multe sensuri fundamentale care străbat tot
ceea ce este mai abisal în nihilismul onto- ceea ce este mai abisal în nihilismul onto-
historial. historial.
Rădăcina ar- ne dă: ire, pervenire, Rădăcina ar- ne dă: ire, pervenire,
movere, dirigere. Bopp pune în joc toată movere, dirigere. Bopp pune în joc toată
75 75
bogăția cuvântului gotic airus. Avem așadar bogăția cuvântului gotic airus. Avem așadar
începutul, puterea, mișcarea, onoarea, începutul, puterea, mișcarea, onoarea,
demnitatea, puterea, prima naștere (könig, demnitatea, puterea, prima naștere (könig,
rege), principiul de a fi, testimoniul ca rege), principiul de a fi, testimoniul ca
mărturie și testament. mărturie și testament.
În ce îl privește pe îs el înseamnă: ire, În ce îl privește pe îs el înseamnă: ire,
videre, ferire, occidere, dare. În alți compuși el videre, ferire, occidere, dare. În alți compuși el
înseamnă potens și capax. Demn de ținut minte înseamnă potens și capax. Demn de ținut minte
este că în limba română poți spune eu sunt = este că în limba română poți spune eu sunt =
eu îs. eu îs.
76 76
Nu e nimic și totuși e Nu e nimic și totuși e
“Nimicul“ din (cata-)strofa marelui “Nimicul“ din (cata-)strofa marelui

Poem Luceafărul se află între marile exprimări Poem Luceafărul se află între marile exprimări
negative ale divinului. Alături de “fără- negative ale divinului. Alături de “fără-
Fondul” (Ungrund) lui Jakob Böehme, aproape Fondul” (Ungrund) lui Jakob Böehme, aproape
de “Abisul” (Abgrund) lui Schelling (despre de “Abisul” (Abgrund) lui Schelling (despre
autorul Aurorei există însemnări în ms. 2255 – autorul Aurorei există însemnări în ms. 2255 –
privind Mysterium magnum – iar despre cel ce privind Mysterium magnum – iar despre cel ce
a scris Tratatul asupra esenţei libertăţii a scris Tratatul asupra esenţei libertăţii
umane, cîteva file revelatoare în ms. 2287). umane, cîteva file revelatoare în ms. 2287).
Versul “Nu e nimic şi totuşi e” apare în Versul “Nu e nimic şi totuşi e” apare în
chip de-o identitate stranie în Von wahrer chip de-o identitate stranie în Von wahrer
Gelassenheit a lui Jakob Böehme şi este citat Gelassenheit a lui Jakob Böehme şi este citat
(şi) de Hegel în Prelegerile de istorie a filoso- (şi) de Hegel în Prelegerile de istorie a filoso-
fiei. Tema adevăratei lăsări-de-a-fi (wahrer fiei. Tema adevăratei lăsări-de-a-fi (wahrer
Gelassenheit) este concentrică ecvanimităţii şi Gelassenheit) este concentrică ecvanimităţii şi
indiferenţei (ca nihilism “stins”); este, aici, o indiferenţei (ca nihilism “stins”); este, aici, o
înflorire a negativităţii în libertate, un “fără de înflorire a negativităţii în libertate, un “fără de
ce”, o viaţă a fiinţei uitînd izvorul. În Prelege- ce”, o viaţă a fiinţei uitînd izvorul. În Prelege-
rile lui Hegel citim: Primul este Dumnezeu- rile lui Hegel citim: Primul este Dumnezeu-
77 77
Tatăl. Acesta, Primul, este totodată diferenţiat Tatăl. Acesta, Primul, este totodată diferenţiat
în sine şi este doi. «Dumnezeu este totul», în sine şi este doi. «Dumnezeu este totul»,
spune Böehme, «el e întuneric şi lumină, iu- spune Böehme, «el e întuneric şi lumină, iu-
bire şi mînie, foc şi lumină; dar el se numeşte bire şi mînie, foc şi lumină; dar el se numeşte
pe sine dumnezeu, numai potrivit luminii sale. pe sine dumnezeu, numai potrivit luminii sale.
– Este un veşnic contrarium între întuneric şi – Este un veşnic contrarium între întuneric şi
lumină; nici una nu o încalcă pe cealaltă şi nici lumină; nici una nu o încalcă pe cealaltă şi nici
una nu este cealaltă; şi este totuşi doar o fiinţă una nu este cealaltă; şi este totuşi doar o fiinţă
unică, dar diferenţiată; prin Qual» (Qual este unică, dar diferenţiată; prin Qual» (Qual este
izvor – Quelle, calitate – Qualität; prin terme- izvor – Quelle, calitate – Qualität; prin terme-
nul Qual se exprimă ceea ce se numeşte nega- nul Qual se exprimă ceea ce se numeşte nega-
tivitate absolută, se exprimă negativul tivitate absolută, se exprimă negativul
raportîndu-se la sine, de aceea afirmaţia abso- raportîndu-se la sine, de aceea afirmaţia abso-
lută), «totodată prin voinţă, şi totuşi nu o fiinţă lută), «totodată prin voinţă, şi totuşi nu o fiinţă
scindată. Numai un singur principiu desparte scindată. Numai un singur principiu desparte
aceasta, că unul este altceva ca un nimic şi to- aceasta, că unul este altceva ca un nimic şi to-
tuşi este: dar potrivit însuşirii aceluia în care tuşi este: dar potrivit însuşirii aceluia în care
este, nu în mod manifestat». În jurul acestui este, nu în mod manifestat». În jurul acestui
punct se învîrte întreaga stăruinţă a lui punct se învîrte întreaga stăruinţă a lui
Böehme, şi unitatea celor absolut diferite”. Böehme, şi unitatea celor absolut diferite”.
Strofa: Strofa:
78 78
Nu e nimic şi totuşi e Nu e nimic şi totuşi e
O sete care-l soarbe, O sete care-l soarbe,
E un adînc asemene E un adînc asemene
Uitării celei oarbe” Uitării celei oarbe”
este, mai bine “zis”, o “cata-strofare” a este, mai bine “zis”, o “cata-strofare” a
imaginabilului negativităţii absolute (de la imaginabilului negativităţii absolute (de la
Areopagit şi Eriguena pînă la Böehme, Schel- Areopagit şi Eriguena pînă la Böehme, Schel-
ling, Hegel). Panorama absenţei fondului divin ling, Hegel). Panorama absenţei fondului divin
se produce în Eminescu prin conversiune: eul se produce în Eminescu prin conversiune: eul
se înalţă cum am mai arătat, înspre nimicul di- se înalţă cum am mai arătat, înspre nimicul di-
vin (zborul Luceafărului care “ajunge” Hype- vin (zborul Luceafărului care “ajunge” Hype-
rion, adică: fiinţa ce luceşte în lumina lumii se rion, adică: fiinţa ce luceşte în lumina lumii se
transmută într-un fiind supraentitativ, deasupra transmută într-un fiind supraentitativ, deasupra
de èón); la Jakob Böehme nimicul divin por- de èón); la Jakob Böehme nimicul divin por-
neşte spre ec-sistenţă, se avîntă spre “egoitate” neşte spre ec-sistenţă, se avîntă spre “egoitate”
(“Im göttlichen Nichts erwachte alsbald der (“Im göttlichen Nichts erwachte alsbald der
Hunger zum Ichts”). “Nu e nimic şi totuşi e” Hunger zum Ichts”). “Nu e nimic şi totuşi e”
continuă neobosita luptă dintre ens şi nihil continuă neobosita luptă dintre ens şi nihil
(“Quid est potius: ens aut nihil?”). “O sete (“Quid est potius: ens aut nihil?”). “O sete
care-l absoarbe” e o “recunoaştere” a eului care-l absoarbe” e o “recunoaştere” a eului
“absorbit” de Nimicul divin, izvorul fiinţelor şi “absorbit” de Nimicul divin, izvorul fiinţelor şi
79 79
al lucrurilor; un fel de absorbţie în spiritul uni- al lucrurilor; un fel de absorbţie în spiritul uni-
versal, Absortion in das Brahm, în neantul care versal, Absortion in das Brahm, în neantul care
cuprinde “toţi sorii şi toate căile lactee” cuprinde “toţi sorii şi toate căile lactee”
(“diese unsere so sehr reale Welt mit allen (“diese unsere so sehr reale Welt mit allen
ihren Sonnen und Milchstrassen – Nichts”). ihren Sonnen und Milchstrassen – Nichts”).
Acestea sînt ultimele cuvinte prin care poetul Acestea sînt ultimele cuvinte prin care poetul
Schopenhauer îşi încheie Lumea sa. Neantul Schopenhauer îşi încheie Lumea sa. Neantul
acesta seamănă cu un punct “dincolo de orice acesta seamănă cu un punct “dincolo de orice
cunoaştere”, Jenseit aller Erkenntniss, “Căci cunoaştere”, Jenseit aller Erkenntniss, “Căci
unde-ajunge nu-i notar / Nici ochi spre a cu- unde-ajunge nu-i notar / Nici ochi spre a cu-
noaşte” e punctul straniu despre care noaşte” e punctul straniu despre care
buddhiştii spun că e punctul unde subiectul şi buddhiştii spun că e punctul unde subiectul şi
obiectul încetează de a fi: Prajñâ-Pâramita. obiectul încetează de a fi: Prajñâ-Pâramita.
Prezenţa vidului şi absenţei esenţei (exprimate Prezenţa vidului şi absenţei esenţei (exprimate
în cuvintele çûnya şi anâtmaka) sîn două din- în cuvintele çûnya şi anâtmaka) sîn două din-
tre tezele metafizice structurate în învăţătura tre tezele metafizice structurate în învăţătura
Prajñâ-Pâramita. Prajñâ-Pâramita.
Imaginea din versurile: Imaginea din versurile:
“E un adînc asemene “E un adînc asemene
Uitării celei oarbe” Uitării celei oarbe”
e o creaţie”iconică” greu de “tradus”. e o creaţie”iconică” greu de “tradus”.
80 80
Înainte de a încerca s-o explicăm, să amintim Înainte de a încerca s-o explicăm, să amintim
gîndul cu care Jakob Böehme “asediază ab- gîndul cu care Jakob Böehme “asediază ab-
senţa-fondului. Îl reamintim pentru a repotenţa senţa-fondului. Îl reamintim pentru a repotenţa
imaginea eminesciană, arătînd puterea ei pro- imaginea eminesciană, arătînd puterea ei pro-
prie de imaginare şi nu deuteritatea prie de imaginare şi nu deuteritatea
apropriativă. Pentru filosoful german, Dumne- apropriativă. Pentru filosoful german, Dumne-
zeu era “un netemei fără calitate” “ein zeu era “un netemei fără calitate” “ein
quälitatsböser Undgrund”, el fiind un quälitatsböser Undgrund”, el fiind un
“netemei” deoarece nu este şi nu poate fi în- “netemei” deoarece nu este şi nu poate fi în-
temeiat de nimic, nu se întemeiază pe nimic temeiat de nimic, nu se întemeiază pe nimic
(“Ein Ungrund, insofern er weder begründet (“Ein Ungrund, insofern er weder begründet
was, noch begründete”). was, noch begründete”).
La Eminescu, absenţa fondului “nu e La Eminescu, absenţa fondului “nu e
nimic”, nimicul fiind el însuşi o tra(ns)-ducere nimic”, nimicul fiind el însuşi o tra(ns)-ducere
a lui nihil (ca negaţie a lucrului provenind din a lui nihil (ca negaţie a lucrului provenind din
WEK-, rădăcină care indică “emisiunea vocii”; WEK-, rădăcină care indică “emisiunea vocii”;
de aceea, Böehme spune undeva că Dumnezeu de aceea, Böehme spune undeva că Dumnezeu
este o “tăcere fără esenţă”, fără fiinţă – acest este o “tăcere fără esenţă”, fără fiinţă – acest
Ungrund “nu este altceva decît o tăcere fără Ungrund “nu este altceva decît o tăcere fără
esenţă”, ohne Wesen). Ca un bob de sare care esenţă”, ohne Wesen). Ca un bob de sare care
se disolvă într-o mare, nimicul înseamnă în se disolvă într-o mare, nimicul înseamnă în
81 81
româneşte “nici-mic”, e aproape o absenţă. româneşte “nici-mic”, e aproape o absenţă.
Dar “este”. De aceea, poate, spune versul: “Nu Dar “este”. De aceea, poate, spune versul: “Nu
e nimic şi totuşi e”. e nimic şi totuşi e”.
82 82
Gândul neaprofundabil Gândul neaprofundabil
Într-un vers din poemul Feciorul de Într-un vers din poemul Feciorul de
împărat fără stea, Eminescu forjează sintagma împărat fără stea, Eminescu forjează sintagma
gând neaprofundabil, ceea ce conduce spre gând neaprofundabil, ceea ce conduce spre
gruntlôse, care înseamnă fără fond, infinit. În gruntlôse, care înseamnă fără fond, infinit. În
acest cuvânt avem și Grund și lôse. Cuvântul acest cuvânt avem și Grund și lôse. Cuvântul
gruntlôse îi aparține lui Meister Eckhart, cel gruntlôse îi aparține lui Meister Eckhart, cel
care atunci când vorbește despre vidul din care atunci când vorbește despre vidul din
Dumnezeu spune ledic gotes, iar când ne Dumnezeu spune ledic gotes, iar când ne
învață ce este străbaterea, travesarea, învață ce este străbaterea, travesarea,
petranspecția spuen durchbruch. De memorat petranspecția spuen durchbruch. De memorat
un lucru superb: germanul durch este același un lucru superb: germanul durch este același
lucru cu sanscritul tara, care înseamnă: lucru cu sanscritul tara, care înseamnă:
traversare, măiestrie, stea nouă, înnoirea traversare, măiestrie, stea nouă, înnoirea
timpului. timpului.
83 83
Identitatea dintre cauză și efect, Identitatea dintre cauză și efect,
urmându-l pe Julius Robert Mayer urmându-l pe Julius Robert Mayer
Nihilistul Mihai Eminescu şi-ar fi dorit Nihilistul Mihai Eminescu şi-ar fi dorit
a-şi scrie Agenda secretă (ms.2292) în ligaturi a-şi scrie Agenda secretă (ms.2292) în ligaturi
sanscrite. sanscrite.
Subconştientul lui de voievod fără ţară Subconştientul lui de voievod fără ţară
întreagă se cutremura de caballele multiple. întreagă se cutremura de caballele multiple.
În alt loc (ms.2266, fila 45v-caietul În alt loc (ms.2266, fila 45v-caietul
unde îşi scrie lucrurile grele-; asemenea unde îşi scrie lucrurile grele-; asemenea
ms.2257, toate cele însemnări din 1883) chiar ms.2257, toate cele însemnări din 1883) chiar
cuvântul "intrigă", caballă, este scris în cuvântul "intrigă", caballă, este scris în
cascadă în devanagari, alfabetul sanscritei: cascadă în devanagari, alfabetul sanscritei:
"ka "ka
[bah-(corr.bha) [bah-(corr.bha)
[la" [la"
Subteranele încrucişate ale nihilismului Subteranele încrucişate ale nihilismului
mental din Agenda secretă par încrustate în mental din Agenda secretă par încrustate în
două însemnări apropiate ( filele 35r şi 38r) pe două însemnări apropiate ( filele 35r şi 38r) pe
care le dezvăluim faţă către faţă: care le dezvăluim faţă către faţă:
84 84
ms.2292, 35r ms.2292, 35r
Kaballa Kaballa
Versete[le] lui Iesechiel Versete[le] lui Iesechiel
din Ueberweg din Ueberweg
Julius Robert Mayer Julius Robert Mayer
a=a a=a
II II
Kant idealismul trans[cendental] Kant idealismul trans[cendental]
ms.2292, 38r ms.2292, 38r
85 85
Societatea Miron Costin Societatea Miron Costin
Kaballa Xenophiobiei Kaballa Xenophiobiei
I. CH. I: DR. I. CH. I: DR.
ICR. IMP. DACR[O]M ICR. IMP. DACR[O]M
Pag I Pag I
KABALLA KABALLA
Carte cu cheie Carte cu cheie
sanscrită sanscrită
grecește Iesechiel grecește Iesechiel
ovreieşte ovreieşte
Mentalul Mentalul
subteran "a=a", subteran "a=a",
se se
pertransversează pertransversează
cu teoria cu teoria
ecuaţiunii ecuaţiunii
universale, universale,
obsesia genială obsesia genială
a lui Eminescu. a lui Eminescu.
Caietul Caietul
86 86
2267 le aşază faţă-n faţă. 2267 le aşază faţă-n faţă.
a) "Ce este natura naturans: o cantitate a) "Ce este natura naturans: o cantitate
de mişcare. Ce e natura naturata? Termenii de mişcare. Ce e natura naturata? Termenii
fenomenologici ai cantităţii de mai sus: fenomenologici ai cantităţii de mai sus:
a=a"(f.163r). a=a"(f.163r).
b) "...teoria ecuaţiunii universale. b) "...teoria ecuaţiunii universale.
."(f.l64r) ."(f.l64r)
O cheie a cărţii apare, poate, din O cheie a cărţii apare, poate, din
cuvintele care corump pecetea: xenofobie, cuvintele care corump pecetea: xenofobie,
Julius Robert Mayer, Kant. Julius Robert Mayer, Kant.
Corumpătoarele cuvinte apar la Corumpătoarele cuvinte apar la
începutul caietului 2267: începutul caietului 2267:
a)"Instinctul conservaţiunii rasei, a)"Instinctul conservaţiunii rasei,
xenofobie. Dar acest instinct nu distinge decât xenofobie. Dar acest instinct nu distinge decât
rasele irredenzate, bătrâne; e indiferent cu rasele irredenzate, bătrâne; e indiferent cu
rasele tinere cari au aceleaşi rasele tinere cari au aceleaşi
înclinări"(ms.2267, f lv), înclinări"(ms.2267, f lv),
b)„Kant - cel mai profund dintre b)„Kant - cel mai profund dintre
muritori, a descoperit că spaţiul ca mărime este muritori, a descoperit că spaţiul ca mărime este
pururi egal cu sine însuşi, că orice parte am lua pururi egal cu sine însuşi, că orice parte am lua
din el, aceasta e determinată în mod apriori de din el, aceasta e determinată în mod apriori de
87 87
inteligenţa noastră, atât în privirea mărimii ei, inteligenţa noastră, atât în privirea mărimii ei,
cât şi în privirea raportului faţă cu restul cât şi în privirea raportului faţă cu restul
spaţiului. Tot astfel se-ntâmplă cu timpul. Deşi spaţiului. Tot astfel se-ntâmplă cu timpul. Deşi
închipuindu-ni-l ca infinit, fiecare parte a lui închipuindu-ni-l ca infinit, fiecare parte a lui
determină tot trecutul şi tot viitorul, e o linie determină tot trecutul şi tot viitorul, e o linie
de demarare între ceea ce-a rămas îndărăt şi de demarare între ceea ce-a rămas îndărăt şi
ceea ce se va-ntâmpla înainte. În privirea ceea ce se va-ntâmpla înainte. În privirea
cauzalităţii el rămâne mai obscur." cauzalităţii el rămâne mai obscur."
c)„Aici vine J. Robert Mayer şi susţine c)„Aici vine J. Robert Mayer şi susţine
că întreaga energie cuprinsă în sistemul nostru că întreaga energie cuprinsă în sistemul nostru
solar este o sumă constantă, incapabilă de-a fi solar este o sumă constantă, incapabilă de-a fi
diminuată sau sporită, pururi puteri sunt diminuată sau sporită, pururi puteri sunt
termenii fenomenologici, cari adunaţi la un loc termenii fenomenologici, cari adunaţi la un loc
ne dau pururi acea sumă constantă.(ms.2268, ne dau pururi acea sumă constantă.(ms.2268,
f.9v)." f.9v)."
Numele lui Robert Mayer îl va rosti şi Numele lui Robert Mayer îl va rosti şi
pe peronul Gării de Nord, urcat de Maiorescu pe peronul Gării de Nord, urcat de Maiorescu
în trenul spre Viena, adică la Ober-Döbling, în trenul spre Viena, adică la Ober-Döbling,
institut de alienaţi. institut de alienaţi.
88 88
Destinul lui Robert Mayer seamănă Destinul lui Robert Mayer seamănă
într-un period al vieţii cu al lui Eminescu, într-un period al vieţii cu al lui Eminescu,
anume când, între 1852-1854, se afla în anume când, între 1852-1854, se afla în
institutul de alienaţi din Coppingen. institutul de alienaţi din Coppingen.
Eminescu traduce din Robert Mayer, Eminescu traduce din Robert Mayer,
Bemerkungen über die Kräfte der unbelebten Bemerkungen über die Kräfte der unbelebten
Natur (ms.2267, ff.1r-9r) (chiar şi capitolul Natur (ms.2267, ff.1r-9r) (chiar şi capitolul
matematic-explicativ din Clausius, din 1867), matematic-explicativ din Clausius, din 1867),
"lucrare ce reprezintă baza principiului întâi al "lucrare ce reprezintă baza principiului întâi al
termodinamicii". termodinamicii".
Este posibil ca Eminescu să fi fost Este posibil ca Eminescu să fi fost
străfulgerat de principiul lui Robert Mayer, străfulgerat de principiul lui Robert Mayer,
causa aequat effectum. causa aequat effectum.
"Kant" omniprezent în mintea lui "Kant" omniprezent în mintea lui
Eminescu, -demn de reamintit fiind notele Eminescu, -demn de reamintit fiind notele
marginale aşezate lângă traducerea din Critica marginale aşezate lângă traducerea din Critica
raţiunii pure. raţiunii pure.
Versetele lui lesechiel ar putea fi cele Versetele lui lesechiel ar putea fi cele
din Vedenia cărţii X (II, 9-10) şi Vedenia din Vedenia cărţii X (II, 9-10) şi Vedenia
proorocului XX(III, 1-3, 9, 17, 24-26). proorocului XX(III, 1-3, 9, 17, 24-26).
89 89
În limbajul şi cu imaginile Apocalipsei, În limbajul şi cu imaginile Apocalipsei,
Dumnezeu îşi îndeamnă Fiul să mănânce Dumnezeu îşi îndeamnă Fiul să mănânce
Cartea (9."Şi privind eu, am văzut o mână Cartea (9."Şi privind eu, am văzut o mână
întinsă spre mine, şi în ea o hârtie strânsă sul; întinsă spre mine, şi în ea o hârtie strânsă sul;
10. Şi-a defăşurat-o înaintea mea, şi am văzut 10. Şi-a defăşurat-o înaintea mea, şi am văzut
că era scrisă şi pe o parte şi pe alta; plângere, că era scrisă şi pe o parte şi pe alta; plângere,
tânguire şi jale era scrie în ea") şi Cartea va tânguire şi jale era scrie în ea") şi Cartea va
sătura lăuntrul pântecului, dulce ca mierea sătura lăuntrul pântecului, dulce ca mierea
fiind. fiind.
Simbolic, fruntea firului va fi de Simbolic, fruntea firului va fi de
diamant, poziţia lui va fi de supraveghetor diamant, poziţia lui va fi de supraveghetor
Casei. Casei.
Ca şi Apocalipsă, devorarea Cărţii are Ca şi Apocalipsă, devorarea Cărţii are
caracter sacrificial. caracter sacrificial.
Catafagia Cărţii îngereşti este ca şi Catafagia Cărţii îngereşti este ca şi
identică în Apocalipsă şi în versetul lui identică în Apocalipsă şi în versetul lui
lesechel. lesechel.
Carte cu cheie pare aşezată pe-o cruce, Carte cu cheie pare aşezată pe-o cruce,
tau. tau.
Din Vedenia cărţii şi Vedenia Din Vedenia cărţii şi Vedenia
proorocului, înţelegem că devoratorul cărţii proorocului, înţelegem că devoratorul cărţii
90 90
(biblion), carte vestitoare, conţinătoare a tainei (biblion), carte vestitoare, conţinătoare a tainei
dumnezeieşti (mysterion) are minte de diamant dumnezeieşti (mysterion) are minte de diamant
şi este supra-veghetorul Casei (Fiinţei) lui şi este supra-veghetorul Casei (Fiinţei) lui
Israel. Israel.
Înduhovnicit, i se dezvăluie de către Înduhovnicit, i se dezvăluie de către
Dumnezeu "să se închidă în casa sa" (III, 24), Dumnezeu "să se închidă în casa sa" (III, 24),
fiindcă "se vor pune asupra ta frânghii cu fiindcă "se vor pune asupra ta frânghii cu
care vei fi legat, ca să au mai ieşi în mijlocul care vei fi legat, ca să au mai ieşi în mijlocul
lor" şi "limba ta o voi lipi de cerul gurii tale ca lor" şi "limba ta o voi lipi de cerul gurii tale ca
să fii mut"(III, 25) să fii mut"(III, 25)
Seamănă prea mult cu viaţa lui Seamănă prea mult cu viaţa lui
Eminescu? Cine posedă "taina lui Dumnezeu", Eminescu? Cine posedă "taina lui Dumnezeu",
prin "ruperea peceţilor" (lysisphragidon) (care prin "ruperea peceţilor" (lysisphragidon) (care
poate fi şi eliberarea de cruce, ca la Meister poate fi şi eliberarea de cruce, ca la Meister
Eckardt (tollere crucis) trebuie legat în frânghii Eckardt (tollere crucis) trebuie legat în frânghii
(sau în cămaşă de forţă) şi declarat s-mintit. (sau în cămaşă de forţă) şi declarat s-mintit.
Der tolle Mensch în Nietzsche: Gott ist Der tolle Mensch în Nietzsche: Gott ist
todt todt
Ein aufgegebener Mensch, Eminescu Ein aufgegebener Mensch, Eminescu
abandonat, sacrificat chiar (aşa cum îi abandonat, sacrificat chiar (aşa cum îi
91 91
transmitea lui Maiorescu prin scrisoarea lui transmitea lui Maiorescu prin scrisoarea lui
Missir) Missir)
Dezvăluirea morţii lui Dumnezeu o Dezvăluirea morţii lui Dumnezeu o
face dintr-afara minţii şi nici măcar văzătorul face dintr-afara minţii şi nici măcar văzătorul
Feţei nu scapă cu viaţă, în Cartea simbolică. Feţei nu scapă cu viaţă, în Cartea simbolică.
Dar catafagia biblică nu înseamnă Dar catafagia biblică nu înseamnă
numai devorate (prin mâncare şi disolvare) a numai devorate (prin mâncare şi disolvare) a
Cărţii, fiindcă verbul phagein (a mânca, a Cărţii, fiindcă verbul phagein (a mânca, a
devora), este totuna cu Cartea însăși, fagus, în devora), este totuna cu Cartea însăși, fagus, în
latineşte. latineşte.
Altfel şi invers, cartea sacrificată este Altfel şi invers, cartea sacrificată este
carte sacrificantă. carte sacrificantă.
Cartea (Poesii, 1883) pe care Cartea (Poesii, 1883) pe care
Maiorescu o duce lui Eminescu la Ober- Maiorescu o duce lui Eminescu la Ober-
Döbling, e parte dintr-un ritual sacrificial Döbling, e parte dintr-un ritual sacrificial
invers. invers.
Thysia înseamnă "a da ceva focului", în Thysia înseamnă "a da ceva focului", în
greacă, iar nietzscheanul tolle e din aceeaşi greacă, iar nietzscheanul tolle e din aceeaşi
familie a sacrificiului. familie a sacrificiului.
Tolle şi aufgegebener rostesc acelaşi Tolle şi aufgegebener rostesc acelaşi
lucru, iar germanul Geben se hrăneşte din lucru, iar germanul Geben se hrăneşte din
92 92
aceeaşi rădăcină cu sanscritul grah, cate aceeaşi rădăcină cu sanscritul grah, cate
precedat de negativul ni-, înseamnă chiar precedat de negativul ni-, înseamnă chiar
sacrificare (cum bine ştia Eminescu însuşi, sacrificare (cum bine ştia Eminescu însuşi,
traducând din Glossarul lui Bopp). traducând din Glossarul lui Bopp).
Agenda lui Eminescu este o mărturie Agenda lui Eminescu este o mărturie
greu încifrată pe care Eminescu a lăsat-o ca greu încifrată pe care Eminescu a lăsat-o ca
secret sacrificator. secret sacrificator.
93 93
Principiile Principiile
"Archaeus este singura realitate "Archaeus este singura realitate
pe lume" pe lume"
Arheul nu mai este subsistenţă fără Arheul nu mai este subsistenţă fără
existenţă. El este subsistenţă insistentă. Eternul existenţă. El este subsistenţă insistentă. Eternul
întotdeauna de faţă, prezenţa din fiece mo- întotdeauna de faţă, prezenţa din fiece mo-
ment, e unul şi acelaşi principiu de viaţă – ment, e unul şi acelaşi principiu de viaţă –
identitatea. Pentru Eminescu, viaţa şi opera identitatea. Pentru Eminescu, viaţa şi opera
arheului străbate trei trepte: arheului străbate trei trepte:
"regalitatea"; "regalitatea";
"mundaneitatea"; "mundaneitatea";
"rătăcirea". "rătăcirea".
Ontologic vorbind, "regalitatea" Ontologic vorbind, "regalitatea"
arheală se traduce în suveranitatea supremă, arheală se traduce în suveranitatea supremă,
predeterminarea Fiinţei, "Ce este", cauza predeterminarea Fiinţei, "Ce este", cauza
originară. "Regalitatea" aceasta ar fi numit-o originară. "Regalitatea" aceasta ar fi numit-o
Eminescu: "règia Fiinţei nenfiinţate", aşa cum Eminescu: "règia Fiinţei nenfiinţate", aşa cum
cugetase la "règia gîndirii nenfiinţate". Aşadar, cugetase la "règia gîndirii nenfiinţate". Aşadar,
tînărul întreabă: "Cine ţi-i Archaeus?" tînărul întreabă: "Cine ţi-i Archaeus?"
Moşneagul răspunde: Moşneagul răspunde:
Regalitatea arheităţii se copătrunde cu Regalitatea arheităţii se copătrunde cu
94 94
Prezenţa continuă. Arheul (cu multiplele sale Prezenţa continuă. Arheul (cu multiplele sale
valori: comandă, dominaţie, suveranitate, în- valori: comandă, dominaţie, suveranitate, în-
temeiere, primordialitate, cauzaţie) întăreşte, în temeiere, primordialitate, cauzaţie) întăreşte, în
determinarea Fiinţei, poziţia cauzei (aitîa). În determinarea Fiinţei, poziţia cauzei (aitîa). În
realitatea lumii s-a strămutat esenţa realului: realitatea lumii s-a strămutat esenţa realului:
energeia, actualitas, idéa, agathon, Realität, energeia, actualitas, idéa, agathon, Realität,
Wirklichkeit. Wirklichkeit.
Cele trei principii: Cele trei principii:

a. Satz vom Grund a. Satz vom Grund
b. Satz der Erhaltung der Arbeit b. Satz der Erhaltung der Arbeit
c. Satz der Kraft c. Satz der Kraft
sunt din Schopenhauer (din care sunt din Schopenhauer (din care
Eminescu și-a extras esențialul în manuscrisele Eminescu și-a extras esențialul în manuscrisele
2287, 2285), din Max Wundt (subcapitolul 2287, 2285), din Max Wundt (subcapitolul
despre acest principiu al muncii l-a tradus despre acest principiu al muncii l-a tradus
aproape integral, în ms. 2270) și din profesorul aproape integral, în ms. 2270) și din profesorul
său, Helmholtz (citat în ms. 2270). său, Helmholtz (citat în ms. 2270).
95 95
Ecuația universală Ecuația universală
Eminescu a căutat ecuația universală Eminescu a căutat ecuația universală

cu înfrigurare, mai ales în primăvara și vara cu înfrigurare, mai ales în primăvara și vara
anului 1883. A căuta o ecuație universală anului 1883. A căuta o ecuație universală
înseamnă a încerca să-ți măsori gândul cu înseamnă a încerca să-ți măsori gândul cu
puterea divină a gândirii. Înseamnă a urca pe puterea divină a gândirii. Înseamnă a urca pe
scara ultimă a puterii mentale. Leibnitz a scara ultimă a puterii mentale. Leibnitz a
căutat o scientia universalis, cu gândul la căutat o scientia universalis, cu gândul la
mathesis universalis a lui Descartes și la Y mathesis universalis a lui Descartes și la Y
king, celebra carte a transformărilor imaginată king, celebra carte a transformărilor imaginată
de chinezi. de chinezi.
Eminescu își schițează ecuația Eminescu își schițează ecuația
universală bazându-se pe identitatea dintre universală bazându-se pe identitatea dintre
cauză și efect din Julius Robert Mayer, pe cauză și efect din Julius Robert Mayer, pe
idealismul transcendental al lui Kant, pe idealismul transcendental al lui Kant, pe
scientia generalis a lui Leibnitz și pe principiul scientia generalis a lui Leibnitz și pe principiul
independenței absolutului al lui Laplace. independenței absolutului al lui Laplace.
96 96
Eminescu, historial Eminescu, historial
În cartea sa despre Nietzsche, În cartea sa despre Nietzsche,

Heidegger schițează trei mărci interogative ale Heidegger schițează trei mărci interogative ale
esenței ontohistoriale a nihilismului. Prima esenței ontohistoriale a nihilismului. Prima
întrebare privește posibilitatea ca nihilitatea să întrebare privește posibilitatea ca nihilitatea să
traverseze în afara ființei reale. Cea de-a doua traverseze în afara ființei reale. Cea de-a doua
întrebare privește simetria dintre nihilitate și întrebare privește simetria dintre nihilitate și
reducția la nimic (Ver-nichts-ung) a fiindului. reducția la nimic (Ver-nichts-ung) a fiindului.
Ceea ce spusese Eminescu într-un vers Ceea ce spusese Eminescu într-un vers
celebru: La nimic reduce moartea cifra vieții celebru: La nimic reduce moartea cifra vieții
cea obscură. cea obscură.
A treia întrebare a lui Heidegger A treia întrebare a lui Heidegger
vizează posibilitatea izvorârii ființei dintr-un vizează posibilitatea izvorârii ființei dintr-un
fiind. Dacă ne-am exprima în greacă veche am fiind. Dacă ne-am exprima în greacă veche am
folosi trei cuvinte pentru întrebările lui folosi trei cuvinte pentru întrebările lui
Heidegger: exousia, chaos, holomeros. Heidegger: exousia, chaos, holomeros.
Eminescu ne-a învățat că fiindul care Eminescu ne-a învățat că fiindul care
vrea să descifreze enigma lumii mai mult o vrea să descifreze enigma lumii mai mult o
încifrează. În chip aparte, Eminescu, cu știință încifrează. În chip aparte, Eminescu, cu știință
sau fără știință, a încercat să își autoproducă sau fără știință, a încercat să își autoproducă
97 97
permutările mentale prin care să viseze permutările mentale prin care să viseze
lucrurile din afara codului. Ceea ce sanskrita lucrurile din afara codului. Ceea ce sanskrita
lui Nagarjuna expune prin cuvântul lui Nagarjuna expune prin cuvântul
paramarthata. Modelul este autolysiologic. paramarthata. Modelul este autolysiologic.
Și atunci, mai bine ne refugiem în Și atunci, mai bine ne refugiem în
distihul superb al lui Angelus Silesius prin distihul superb al lui Angelus Silesius prin
care încheie Pelerinul cherubinic / Der care încheie Pelerinul cherubinic / Der
Cherubinische Wandersmann: Cherubinische Wandersmann:
Prietene eu mă opresc aici Prietene eu mă opresc aici
Tu însuți Scriptură și Ființă devino. Tu însuți Scriptură și Ființă devino.
Freund! es ist nun genug. Im Fall der Freund! es ist nun genug. Im Fall der
mehr willst lesen mehr willst lesen
So geh, und werde selbst die Schrift, So geh, und werde selbst die Schrift,
und selbst dar Wesen. und selbst dar Wesen.
98 98
Anexa Anexa
Donarea Arhivei Eminescu Donarea Arhivei Eminescu

Volumele 1-30 Volumele 1-30
99 99
Arhiva Eminescu Arhiva Eminescu
Vol. 1. M. Eminescu – Manuscris Nou Vol. 1. M. Eminescu – Manuscris Nou
Vol. 2. M. Eminescu – Manuscris 2270, Satz Vol. 2. M. Eminescu – Manuscris 2270, Satz
von der Erhaltung der Arbeit / Principiul von der Erhaltung der Arbeit / Principiul
conservării muncii conservării muncii
Vol. 3. M. Eminescu. Eclipsa de Viena Vol. 3. M. Eminescu. Eclipsa de Viena
Vol. 4. M. Eminescu – Dosar de interdicţie Vol. 4. M. Eminescu – Dosar de interdicţie

968 / 1883. Dosar de interdicţie 645 /1568 / 968 / 1883. Dosar de interdicţie 645 /1568 /
1889 1889
Vol. 5. M. Eminescu . Manuscrisul 2285 Vol. 5. M. Eminescu . Manuscrisul 2285

M. Lazarus, H. Steinthal - Einleitende M. Lazarus, H. Steinthal - Einleitende
Gedanken über Völkerpsychologie Gedanken über Völkerpsychologie
[als Einlandung zu einer Zeitschrift für [als Einlandung zu einer Zeitschrift für
Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft] Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft]
H. Steinthal - Assimilation und Attraction H. Steinthal - Assimilation und Attraction
psychologisch Beleuchtet psychologisch Beleuchtet
H. Steinthal - Assimilation und Attraction H. Steinthal - Assimilation und Attraction
psychologisch Beleuchtet [„der Worwurf des psychologisch Beleuchtet [„der Worwurf des
Ateismus...“] Ateismus...“]
H. Steinthal - Carl Philipp Moritz, Über die H. Steinthal - Carl Philipp Moritz, Über die
unpersönlichen Zeitwörter unpersönlichen Zeitwörter
August Friederich Pott - Über August Friederich Pott - Über
mannichfaltigkeit des sprachlichen Ausdrucks mannichfaltigkeit des sprachlichen Ausdrucks
nach Laut und Begriff nach Laut und Begriff
Vol. 6. M. Eminescu. Eminescu şi Antologia Vol. 6. M. Eminescu. Eminescu şi Antologia

americană a lui Strodtmann americană a lui Strodtmann
101 101
Vol. 7. M. Eminescu. Manuscrisul 2276B Vol. 7. M. Eminescu. Manuscrisul 2276B
Martin Haug • Max Müller Martin Haug • Max Müller
Cosmogonie der Inder Cosmogonie der Inder
Scrisoarea I • Rugăciunea unui Dac Scrisoarea I • Rugăciunea unui Dac
Vol. 8. M. Eminescu. Manuscrisul 2289. Vol. 8. M. Eminescu. Manuscrisul 2289.

Immanuel Kant Immanuel Kant
Vol. 9. M. Eminescu. Manuscrisul 2291 Vol. 9. M. Eminescu. Manuscrisul 2291
Dove, Poggendorff, Petermann, du Bois Dove, Poggendorff, Petermann, du Bois
Reymond, Reymond,
Kiepert, Weber, Bastian, Ebel, Zeller Kiepert, Weber, Bastian, Ebel, Zeller
Über die Prinzipien der hegels’chen Über die Prinzipien der hegels’chen
Philosophie Philosophie
Vol. 11. M. Eminescu. Vol. 11. M. Eminescu.

Manuscrisul 2286 Manuscrisul 2286
Richard Lepsius - Die Chronologie der Richard Lepsius - Die Chronologie der
Aegypter Aegypter
Eduard Zeller - Geschichte der Deutschen Eduard Zeller - Geschichte der Deutschen
Philosophie seit Leibniz Philosophie seit Leibniz
Vol. 12. M. Eminescu. Agenda lui Vol. 12. M. Eminescu. Agenda lui
Eminescu.Manuscrisul 2292 Eminescu.Manuscrisul 2292
Vol. 13. M. Eminescu. Manuscrisul I, 1 Vol. 13. M. Eminescu. Manuscrisul I, 1

1. A. Sutzu - Autopsia lui Eminescu 1. A. Sutzu - Autopsia lui Eminescu
2. Dr. Al. Tălăşescu - Creerii lui Eminescu 2. Dr. Al. Tălăşescu - Creerii lui Eminescu
102 102
Vol. 14. M. Eminescu. Manuscrisul 2277 (2r- Vol. 14. M. Eminescu. Manuscrisul 2277 (2r-
3r) 3r)
19 nume de plante în limba dacă (după 19 nume de plante în limba dacă (după
Dioscorides) Dioscorides)
Gr. G. Tocilescu - Dacia înainte de romani Gr. G. Tocilescu - Dacia înainte de romani
Johann Gustav Cuno - Die Skyten Johann Gustav Cuno - Die Skyten
H. Leo - Einige Bemerkungen über die H. Leo - Einige Bemerkungen über die
Sprache der Geten Sprache der Geten
Lorenz Diefenbach - Origines Europaeae Lorenz Diefenbach - Origines Europaeae
August Fick - Vergleichendes Wörterbuch der August Fick - Vergleichendes Wörterbuch der
Indogermanischen Sprachen Indogermanischen Sprachen
Dioscorides - De materia medica Dioscorides - De materia medica
Vol. 15. M. Eminescu. Pedacii Dioscoridae Vol. 15. M. Eminescu. Pedacii Dioscoridae
Anazarbensis Anazarbensis
De Materia medica (BNF, manuscrisul grec De Materia medica (BNF, manuscrisul grec
nr. 2179, secolul IX) nr. 2179, secolul IX)
Vol. 16. M. Eminescu. Eminescu Ms. 2307 Vol. 16. M. Eminescu. Eminescu Ms. 2307
August Leskien - Handbuch der August Leskien - Handbuch der
altbulgarischen (altkirchenslavischen) altbulgarischen (altkirchenslavischen)
Sprache Sprache
Vol. 17. M. Eminescu. Helmholtz – Erhaltung Vol. 17. M. Eminescu. Helmholtz – Erhaltung
der Kraft. Jordanes – Getica. Corespondență der Kraft. Jordanes – Getica. Corespondență
Berlin. Berlin.
Vol. 18. M. Eminescu. Manuscris 2258 Vol. 18. M. Eminescu. Manuscris 2258
103 103
Vol. 19. M. Eminescu.Lecturi kantiene. Vol. 19. M. Eminescu.Lecturi kantiene.
Manuscrisul 2258 Manuscrisul 2258
Vol. 20. M. Eminescu. Constantin Barbu – Vol. 20. M. Eminescu. Constantin Barbu –
Poezie și nihilism Poezie și nihilism
Vol. 21-22. M. Eminescu. Caietul roşu al Vol. 21-22. M. Eminescu. Caietul roşu al
Mitei Kremnitz. Ms. 1183 BCU Cluj. Ms. 4642 Mitei Kremnitz. Ms. 1183 BCU Cluj. Ms. 4642
- Hieronymus Lorm BCU Cluj - Hieronymus Lorm BCU Cluj
Vol. 23. M. Eminescu. Gramatica sanskrită. Vol. 23. M. Eminescu. Gramatica sanskrită.
Manuscrisul 357 II-30-I Manuscrisul 357 II-30-I
Manuscrisul 357 II-30-II Manuscrisul 357 II-30-II
Manuscrisul 357 II-30-III Manuscrisul 357 II-30-III
Vol. 26. M. Eminescu. Franz Bopp - Kritische Vol. 26. M. Eminescu. Franz Bopp - Kritische
Grammatik der Sanskrita-Sprache in kürzerer Grammatik der Sanskrita-Sprache in kürzerer
Fassung (Berlin, 1845) Fassung (Berlin, 1845)
Vol. 27. M. Eminescu. Franz Bopp - Vol. 27. M. Eminescu. Franz Bopp -
Glossarium Comparativum Linguae Glossarium Comparativum Linguae
Sanscritae in quo omnes sanscritae radices et Sanscritae in quo omnes sanscritae radices et
vocabula usitatissima explicantur et cum vocabula usitatissima explicantur et cum
vocabulis graecis, latinis, germanicis, vocabulis graecis, latinis, germanicis,
lituanicis, slavicis, celticis comparantur lituanicis, slavicis, celticis comparantur
(Berlin, 1867) (Berlin, 1867)
104 104
Vol. 28. M. Eminescu. Manuscrisul 2287. Vol. 28. M. Eminescu. Manuscrisul 2287.
Eduard Zeller - Geschichte der Deutschen Eduard Zeller - Geschichte der Deutschen
Philosophie seit Leibniz Philosophie seit Leibniz
Arthur Schopenhauer - Der Satz vom Arthur Schopenhauer - Der Satz vom
zureichenden Grunde zureichenden Grunde
• Auxentius de Durostor - Epistola laudatorie • Auxentius de Durostor - Epistola laudatorie
despre Ulfila despre Ulfila
• Ambrosius - De fide orthodoxa contra • Ambrosius - De fide orthodoxa contra
Arrianos Arrianos
• Wilhelm Wackernagel - Gothische und • Wilhelm Wackernagel - Gothische und
Altsächsische lesestücke Altsächsische lesestücke
• Theodor Mommsen - Corpus inscriptionum • Theodor Mommsen - Corpus inscriptionum
latinarum latinarum
• Wilhelm Tomaschek - Über Brumalia und • Wilhelm Tomaschek - Über Brumalia und
Rosalia Rosalia
Vol. 30. M. Eminescu. Goethe, Schiller, Vol. 30. M. Eminescu. Goethe, Schiller,
Petermann, Miklosich. Texte germane Petermann, Miklosich. Texte germane
105 105

Cine Este Eminescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cine Este Eminescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantin Barbu Constantin Barbu

Cine este Cine este

Dintre profesorii săi de la Universitatea Dintre profesorii săi de la Universitatea

Eminescu a debutat în 1881, în limba Eminescu a debutat în 1881, în limba

Biblioteca lui Eminescu număra Biblioteca lui Eminescu număra

Undeva, Heidegger scrie că gândirea Undeva, Heidegger scrie că gândirea

„La început” înseamnă a imagina „La început” înseamnă a imagina

Eminescu a meditat constant asupra Eminescu a meditat constant asupra

Știm că Eminescu a tradus din Știm că Eminescu a tradus din

“Nimicul“ din (cata-)strofa marelui “Nimicul“ din (cata-)strofa marelui

ms.2292, 38r ms.2292, 38r

Cele trei principii: Cele trei principii:

Eminescu a căutat ecuația universală Eminescu a căutat ecuația universală

În cartea sa despre Nietzsche, În cartea sa despre Nietzsche,

Donarea Arhivei Eminescu Donarea Arhivei Eminescu

Vol. 1. M. Eminescu – Manuscris Nou Vol. 1. M. Eminescu – Manuscris Nou

Vol. 3. M. Eminescu. Eclipsa de Viena Vol. 3. M. Eminescu. Eclipsa de Viena

Vol. 4. M. Eminescu – Dosar de interdicţie Vol. 4. M. Eminescu – Dosar de interdicţie

Vol. 5. M. Eminescu . Manuscrisul 2285 Vol. 5. M. Eminescu . Manuscrisul 2285

Vol. 6. M. Eminescu. Eminescu şi Antologia Vol. 6. M. Eminescu. Eminescu şi Antologia

Vol. 8. M. Eminescu. Manuscrisul 2289. Vol. 8. M. Eminescu. Manuscrisul 2289.

Vol. 9. M. Eminescu. Manuscrisul 2291 Vol. 9. M. Eminescu. Manuscrisul 2291

Vol. 11. M. Eminescu. Vol. 11. M. Eminescu.

Vol. 13. M. Eminescu. Manuscrisul I, 1 Vol. 13. M. Eminescu. Manuscrisul I, 1

S-ar putea să vă placă și