1

a, b, c, d = coeficienţi stoechiometrici
A, B = reactanţi
C, D = produşi de reacţie
Concentraţia soluţiilor: = masa substanţei dizolvate
concentraţia procentuală: (dizolvat, solvat, solut)
= masa soluţiei

concentraţia molară n = numărul de moli

= volumul soluţiei
m = masa (g)
N = numărul de atomi/molecule/ioni
p = presiunea (atm);
1 atm = 760 mmHg = 1,013⋅10 5 Pa
V = volumul (l);

(ρ→g/cm3) R = constanta generală a gazelor

Legile gazelor: R = 0,082 l⋅ atm/mol⋅K
T = temperatura (K)

𝜌=densitatea (g/ml)
condiţii normale: p = 1 atm, T = 273K
( )
condiţii standard: p = 1 atm, T =
298K ( )
d = densitatea relativă (mărime
adimensională)
= fracţie molară
= număr moli component i

puritate (pe reacţie se lucrează cu Cpură): Dacă se dă cantitatea de reactant se

calculează din reacţie cantitatea
teoretică apoi se aplică randamentul şi
se calculează cantitatea practică

Dacă se dă în reacţie cantitatea de

randament: produs de reacţie se aplică formula
randamentului, se calculează
cantitatea teoretică şi apoi se face
calculul pe reacţie.
 2

se poate folosi şi:

Selectivitatea

REACŢII REDOX ÎN CHIMIA ORGANICĂ

portocaliu verde

proces de reducere, agent oxidant

proces de oxidare

mov/violet incolor

proces de reducere, agent oxidant

proces de oxidare

reactiv Bayer, mediu slab bazic

mov/violet precipitat brun

proces de reducere, agent oxidant

proces de oxidare

mediu puternic bazic

proces de reducere, agent oxidant
proces de oxidare

Stabilirea numerelor de oxidare în compuşii organici:

 3

Nesaturarea echivalentă indică gradul de nesaturare a unui compus organic:

Se atribuie:
O unitate la NE pentru fiecare legătură π
O unitate la NE pentru fiecare formă ciclică
Exemplu:
Dacă NE=0 → catena aciclică saturată
Dacă NE=1 → catena aciclică nesaturată cu o legătură dublă
→ catena ciclică saturată
Dacă NE=2 → catena aciclică nesaturată cu o 2 legături duble
→ catena aciclică nesaturată cu o legătură triplă
→ catena ciclică nesaturată cu o legătură dublă
Dacă NE=4 → catena aromatică cu catenă laterală saturată…..
Suma covalenţelor:
S = 4⋅C + 3⋅(N, P) + 2⋅(O, S) +1⋅(H, X:F, Cl, Br, I) = număr par
S÷2 = numărul de legături covalente
Valenţa şi hibridizarea atomilor:

Electroni neparticipanţi (electroni p):

 4

Natura atomilor de carbon - în funcţie de numărul legăturilor formate de atomul de carbon cu alţi atomi de
carbon
1. nular
2. primar
3. secundar
4. terţiar
5. cuaternar

Tipuri de catene de atomi de carbon:

După modul în care se leagă atomii de carbon între ei:
1. Catene saturate (au numai legături covalente simple 𝜎)
2. Catene nesaturate (au legături covalente simple şi legături covalente multiple: duble (𝜎 + 𝜋) şi triple
(𝜎 + 2𝜋)
Catenele saturate şi nesaturate pot fi:
● catene liniare
● catene ramificate
● catene ciclice
3. Catene aromatice conţin unul sau mai multe nuclee benzenice
5
6