Sunteți pe pagina 1din 65

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu

Haţieganu”
Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină

Specializarea Radiologie si Imagistică Medicală

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător: Absolvent:
Dr. Socaciu Adrian Mihai Vargovschi Dan Mihai

2023
PARTEA GENERALĂ

2
Cuprins

Introducere................................................................................................................4
Anatomia si histologia ficatului..................................................................................5
Structura ficatului..................................................................................................6
Vascularizația ficatului...........................................................................................7
Căile biliare intrahepatice și extrahepatice............................................................8
Funcțiile ficatului....................................................................................................9
Încarcarea cu fier și grăsimi a ficatului:................................................................10
Rolurile distincte a fierului si grasimilor în metabolismul hepatic :.....................10
Examinarea IRM in patologia hepatică – tehnică și secvențe utilizate....................11
Notiuni de fizica:..................................................................................................12
Ponderații:...........................................................................................................14
Tehnică și secvențe utilizate in examinarea IRM a ficatului:...............................15
Patologia difuza hepatica.........................................................................................19
Virusurile hepatice:..............................................................................................19
Boala Wilson........................................................................................................21
Hemocromatoza hepatica....................................................................................24
Ciroza Hepatica....................................................................................................26
PARTEA SPECIALA.....................................................................................................30
Introducere..........................................................................................................30
Material si metode :.............................................................................................31
Motoare de cautare,cuvinte cheie si strategia de cautare..................................32
Criterii de includere:............................................................................................33
Criterii de excludere:............................................................................................33
Metodologia scanarii IRM pentru realizarea protocolului LiverLab.....................34
Rezultate..............................................................................................................40
Discutii:................................................................................................................57

3
Concluzii...............................................................................................................59
Bibliografie...........................................................................................................60

4
Introducere

Investigațiile imagistice sunt utilizate pentru a evalua pacienții cu


hepatopatii difuze,patologii care afectează întregul ficat, în loc să
afecteze doar o zonă specifică.Acestea sunt utilizate pentru a determina
extinderea bolii, gradul de fibroză și ciroză, și pentru a identifica
complicațiile bolii.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) este considerată o


metoda de varf,pentru hepatopatiile difuze, deoarece aceasta poate
furniza informații detaliate despre structura și funcția hepatica, în special
despre gradul de fibroză,grasime,fier și ciroză. Alte metode de
investigație imagistică utilizate în evaluarea pacienților cu hepatopatii
difuze sunt tomografia computerizată (CT) și ecografia.

Imagistica prin rezonanță magnetică evalueaza structura


țesutului hepatic prin utilizarea secvențelor dedicate pentru aprecierea
încărcării cu grăsime (T1 gradient în fază și opoziție de fază),Dickson si
a încărcării cu fier (de tip T2* și SWI), precum și prin utilizarea
contrastului intravascular, cu specificitate hepato-biliară (acidul
gadoxetic – Promovist),care poate evidenția funcția excretorie biliară a
ficatului și, indirect, gradul de fibroză și severitatea cirozei. Aceasta
permite medicilor să identifice zonele de țesut sănătos,țesut inflamat sau
necrozat,gras sau incarcat cu fier.(1)

IRM este, de asemenea, utilă pentru a evalua afecțiuni precum


tumori și leziuni cauzate de alcoolism sau steatoza hepatică.Prin
aceasta tehnica imagistica se poate caracteriza ciroza alcoolică de
ciroza non-alcoolică.

5
Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări este de a examina și de a evidenția


importanța și utilitatea tehnicilor de imagistică prin rezonanță magnetică
(IRM) în evaluarea hepatopatiei difuze.

Anatomia si histologia ficatului

Localizarea ficatului

Ficatul ocupa loja in etajul spramezocolic si acesta este delimitat in


inferior de catre colon si mezocolonul transvers si anterior,lateral si
posterior de catre peretii abdomenului si baza toracelui.In portiunea
superioara acesta este delimitat de catre bolta diafragmei iar in medial
comunica cu loja gastrica.

Ficatul este un organ situat în partea superioară a cavității abdominale,


sub diafragm. Are o structură internă și externă distinctă. Structura
internă a ficatului constă în lobi și segmente. Se imparte in lobul drept și
lobul stâng. Lobul drept este mai mare și este împărțit în cinci segmente,
în timp ce lobul stâng este mai mic și este împărțit în trei segmente.
Ficatul este în legătură cu alte organe din jur, cum ar fi:

• Pancreasul, care se află sub ficat, în partea din stânga a


abdomenului

6
• Splina, care se află în partea stângă a abdomenului, în spatele
ficatului și pancreasului

• Stomacul, care se află în partea superioară a abdomenului

• Intestinul subțire și colonul, care se află în partea inferioară a


abdomenului,sub ficat și pancreas

• Rinichii, care se află în spatele ficatului, în partea inferioară a


abdomenului

Partea superioară a ficatului este convexă în sens antero-posterior


și se află sub cupola diafragmatică dreaptă și o parte a cupolei
diafragmatice stângi. Această parte este în principal intra-peritoneală, cu
excepția zonei posterioare corespunzătoare liniei de inserție a
ligamentului coronar.

Partea posterioară a ficatului este în contact cu coloana vertebrală


și stâlpii diafragmatici. Această regiune nu este acoperită de peritoneu și
este aderentă la diafragmă prin tracturi conjunctive.

Structura ficatului

Structura ficatului include organizarea celulelor și a țesuturilor


acestuia. La nivelul celulelor, ficatul este format din
hepatocite.Hepatocitele sunt celulele principale care compun ficatul.
Acestea au rolul de a filtra sângele care circulă prin ficat, de a detoxifia
și de a metaboliza diverse substanțe, cum ar fi medicamentele, alcoolul,
toxinele și alimentele. Hepatocitele sunt specializate pentru a efectua
aceste funcții prin intermediul unor enzime specifice și a mitocondriilor
endoplasmaticele.(2)

7
Lobul hepatic este unitatea funcțională de bază a ficatului și este
alcătuit din celule hepatice, care sunt organizate într-o structură
complexă. Fiecare lob hepatic are o formă hexagonală și este delimitat
de către vena porta și de către două zone de triade portale. Aceste
triade portale sunt alcătuite dintr-o ramură a arterei hepatice, o ramură a
venelor portale și un canal biliar(3).

Hepatocitele reprezintă celulele predominante și îndeplinesc multiple


funcții vitale precum producția de bilă, metabolismul carbohidraților,
lipidelor și proteinelor, detoxifierea substanțelor nocive din sânge și
depozitarea vitaminelor și altor substanțe. Vascularizația lobului hepatic
este esențială în reglarea funcției hepatice și menținerea homeostaziei
organismului. Perturbarea fluxului sanguin hepatic poate conduce la
disfuncție hepatică, cum ar fi insuficiența hepatică sau ciroza.

Vascularizația ficatului

Ficatul este un organ cu o vascularizație bogată, fiind alimentat de


artera hepatică și vena portă.

Artera hepatică este principala sursă de sânge arterial către ficat și


furnizează aproximativ 25% din fluxul sanguin total către organ,se
ramifică din artera mezenterică superioară și se îndreaptă către ficat prin
hilul hepatic.Artera hepatică se împarte în ramuri care pătrund în
parenchimul hepatic și distribuie sange către hepatocite.

Vena portă reprezintă principala sursă de sânge venos către ficat,


furnizând aproximativ 75% din fluxul sanguin total către organ. Ea se
formează din unirea venelor splenice și mezenterice superioare și se
îndreaptă către ficat prin hilul hepatic. Odată ajunsă în ficat, vena portă
se împarte în ramuri mai mici care se distribuie în lobuli hepatici.(4)

8
În ficat, sângele arterial și venos se amestecă într-un sistem de canale
sinusoidale, care sunt delimitate de celulele hepatice și de celulele
endoteliale. Aceste canale sunt interconectate între ele și sunt bogat
vascularizate de capilarele sinusoidale. Sângele care intră în ficat prin
artera hepatică și vena portală se amestecă în capilarele sinusoidale și
este colectat de venele hepatice, care merg în vena cavă inferioară și în
cele din urmă, ajung la inimă.(4)

Căile biliare intrahepatice și extrahepatice

Sistemul biliar este esențial pentru digestia și absorția nutrienților și


constă din căile biliare intrahepatice și extrahepatice. Căile biliare
intrahepatice sunt formate din canalicule biliare și ductele hepatice.
Canaliculele biliare sunt situate între celulele hepatice și sunt
responsabile pentru colectarea bilei produse de hepatocite. Această bilă
este colectată în ductele hepatice si se îndreaptă către hilul hepatic,
unde se unesc pentru a forma ductul hepatic comun.(5)

Ductul hepatic comun se îndreaptă către vezica biliară, unde se


împarte în două canale:ductul cistic și canalul coledoc. Ductul cistic este
un canal scurt ce se unește cu vezica biliară, iar canalul coledoc se
îndreaptă către duoden și se deschide în papila Vater.

Există două valve importante în sistemul biliar care reglează fluxul de


bilă: valva Oddi și valva Lutkens. Valva Oddi este o valvă musculară
care controlează fluxul de bilă din canalul coledoc în duoden.Valva Oddi
se deschide pentru a permite bilei să ajungă în duoden și se închide
pentru a preveni refluxul alimentelor în canalul coledoc. Valva Lutkens
este o valvă pliabilă situată în vezica biliară, care ajută la menținerea
presiunii normale în interiorul vezicii biliare.(6)

9
Funcțiile ficatului (7)

Ficatul este unul dintre cele mai importante organe din corpul uman,
cu multiple funcții vitale. Principalele funcții ale ficatului sunt:

1. Metabolismul: Ficatul joacă un rol vital în metabolismul


carbohidraților, grăsimilor și proteinelor. Acesta reglează nivelul de
glucoză din sânge, sintetizează și stochează glicogenul (un rezervor de
glucoză), metabolizează grăsimile pentru a produce energie și
sintetizează proteinele necesare pentru coagularea sângelui.

2. Detoxifierea: Ficatul este responsabil pentru detoxifierea


organismului, eliminând substanțele nocive, cum ar fi medicamentele,
alcoolul, metale grele, pesticide și alte substanțe chimice, prin
intermediul enzimelor specifice.

3. Secreția bilei: Ficatul produce și secretează bila, care este


necesară pentru digestia grăsimilor și pentru eliminarea reziduurilor
metabolice din organism.

4. Reglarea nivelului de hormoni: Ficatul joacă un rol important în


reglarea nivelului de hormoni în sânge, incluzand hormonii tiroidieni,
hormonii sexuali și hormonii de creștere.

5. Coagularea sângelui: Ficatul este responsabil pentru producerea


unor proteine esențiale pentru coagularea sângelui, cum ar fi
fibrinogenul și factorii de coagulare.

10
6. Imunitatea: Ficatul conține celule imune, cum ar fi macrofagele și
limfocitele, care ajută la protejarea organismului împotriva infecțiilor și a
bolilor.

7. Stocarea de vitamine și minerale: Ficatul stochează vitaminele A,


D, E, K și alte minerale esențiale, cum ar fi fierul și cuprul, care sunt
necesare pentru funcționarea normală a organismului.

8. Reglarea presiunii arteriale: Ficatul joacă un rol important în


reglarea presiunii arteriale prin producerea de renină, un hormon care
reglează rata de filtrare a rinichilor și astfel, nivelul de sodiu și potasiu
din sânge.

Rolurile distincte a fierului si grasimilor în


metabolismul hepatic :

 Fierul este esențial pentru formarea hemoglobinei, transportul


oxigenului și pentru funcționarea sistemului imunitar. Însă,
acumularea excesivă de fier în ficat poate fi dăunătoare,
deoarece poate duce la inflamație, fibroză și ciroză hepatică.
 Grăsimile sunt necesare pentru stocarea energiei și pentru
producerea unor substanțe hormonale. Însă, acumularea
excesivă de grăsimi în ficat (steatoza hepatică) poate fi
dăunătoare, deoarece poate duce la inflamație, fibroză și ciroză
hepatică.
 Este important să se mențină un echilibru adecvat între fier și
grăsimi în ficat pentru a menține sănătatea acestui organ.
 Tratamentul pentru incarcarea cu fier in ficat depinde de cauza
subiacentă. In cazul hemocromatozei hepatice, terapia de
descarcare a fierului, cum ar fi phlebotomia sau administrarea de
medicamente care promovează eliminarea fierului din organism

11
poate fi utila. In cazul steatohepatitei non-alcoolice, tratamentul
poate include schimbarea stilului de viață, cum ar fi pierderea în
greutate, activitatea fizică regulată și o dietă sănătoasă.(8)

Examinarea IRM in patologia hepatică –


tehnică și secvențe utilizate

IRM-ul hepatic este o metodă non-invazivă de imagistică medicală


care utilizează un câmp magnetic puternic și unde de radiofrecvență
pentru a obține imagini detaliate ale oricarei regiuni din corp. În timpul
examinării IRM, pacientul este plasat pe o masă de examinare care se
deplasează în interiorul unui tunel în formă de cilindru. Imaginile sunt
generate prin detectarea semnalelor de radiofrecvență emise de atomii
de hidrogen din corpul pacientului, care sunt apoi prelucrate de un
computer pentru a crea imagini detaliate ale organelor interne.

Notiuni de fizica:

În cadrul imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM), semnalul este


generat de atomii care prezintă număr impar de masă atomică (A).
Printre acești atomi se numără 1H, 13C, 15N, 17O2, 23Na și 31P, dar
protonul de hidrogen este cel mai utilizat în IRM datorită prezenței sale
abundente în corpul uman, fiind regăsit mai ales în apă și țesuturile
adipoase. În mod normal, în țesuturile corpului uman, în absența unui
câmp magnetic exterior, spinii protonici sunt orientați în mod aleatoriu,
iar vectorul magnetizării totale al protonilor este nul, deoarece
momentele magnetice ale protonilor se anulează reciproc. Însă, sub
acțiunea unui câmp magnetic extern, precum cel generat de aparatul de

12
IRM, denumit B0, protonii de hidrogen se aliniază în două moduri diferite
față de liniile câmpului magnetic: paralel sau antiparalel. Această
orientare a spinilor protonici produce un semnal detectabil în timpul
examinării IRM, oferind astfel informații importante despre structura și
compoziția țesuturilor examinate.(17)

După excitarea prin impulsul de radiofrecvență, fiecare țesut revine la


starea sa de echilibru prin procesele de relaxare independente ale T1
(spin-lattice) și T2 (spin-spin).

În imagistica T1, magnetizarea este lăsată să revină la starea de


echilibru înainte de a fi măsurat semnalul RM prin variația timpului de

repetare (TR).(9)

Tehnica de imagistică ponderată T2 este utilizată în mod frecvent în


medicină pentru evaluarea țesuturilor moi și caracterizarea leziunilor.
Prin modificarea timpului de ecou (TE), se permite magnetizarea să se
descompună, astfel încât să poată fi măsurată și utilizată pentru a obține
informații detaliate despre structura țesutului și patologia asociată.(17)

Ponderații: (10)
13
Aspectul structurilor anatomice sau patologice depinde de o serie de
parametri intrinseci și extrinseci. Contrastul dintre structurile observate în
imagini este determinat în primul rând de densitatea protonică tisulară și
de proprietățile tisulare care influențează procesele de relaxare ale
protonilor de hidrogen.

Imaginile prin rezonanță magnetică (IRM) sunt influențate de


parametrii intrinseci, cum ar fi secvențele T1 și T2 și densitatea
protonică. Acești parametri sunt esențiali în obținerea unei imagini
adecvate în imagistica prin IRM.

Pe lângă acești parametri intrinseci, contrastul imaginilor prin IRM


poate fi influențat și de parametri extrinseci care depind de timp. Acești
parametri includ timpul de repetiție (TR), timpul de ecou (TE) și timpul de
inversie (TI).

Timpul de repetiție reprezintă intervalul de timp dintre două


impulsuri succesive de sincronizare, utilizate pentru a recupera
magnetizarea longitudinală a protonilor.

Timpul de ecou reprezintă intervalul de timp dintre aplicarea unui


impuls de sincronizare și momentul la care semnalul rezultat este
recepționat de către sistemul IRM.

Timpul de inversie se referă la intervalul de timp scurs de la


aplicarea unui impuls de 180°, utilizat pentru a deplasa magnetizarea
longitudinală a protonilor pe componenta negativă a axei Oz, până la
momentul aplicării impulsului de sincronizare de 90°.

În IRM, parametrii intrinseci și extrinseci interacționează pentru a


genera imagini cu un contrast optim între diferitele structuri și țesuturi ale

14
corpului uman, oferind astfel informații valoroase pentru diagnosticul și
tratamentul diferitelor afecțiuni.

Tehnică și secvențe utilizate in examinarea IRM a


ficatului: (11)(12)

Examinarea prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) este o


modalitate importantă de evaluare a patologiei hepatice. Există mai
multe protocoale specifice utilizate în examinarea IRM a ficatului, cum ar
fi:

1. T2 TSE BLADE (PROPELLER) axial gated:

TR: Mare (ex. 3000 ms)

TE: Mic (ex. 80 ms)

Utilizare: Această secvență utilizează o tehnologie specială de reducere


a artefactelor de mișcare, numită "BLADE" sau "PROPELLER", care
permite obținerea de imagini axiale într-o perioadă lungă de timp. Este
utilă în evaluarea structurii și morfologiei ficatului.

Secvența poate fi utilizată pentru evaluarea steatozei hepatice și fibrozei


în hepatopatii difuze.

2. T2 TSE fat suppressed BLADE or T2 STIR axial gated:

TR: Mare (ex. 3000 ms)

TE: Mare (ex. 100 ms)

Utilizare: Această secvență T2 ponderată, cu suprimarea grăsimii (fat


suppressed) sau secvență STIR (Short Tau Inversion Recovery), este

15
utilizată pentru evaluarea patologiei hepatice, inclusiv detectarea
leziunilor sau inflamației.

Secvența poate fi utilizată pentru evaluarea edemului și inflamației


hepatice în hepatopatii difuze, precum hepatita cronică sau alte afecțiuni
inflamatorii ale ficatului.

3. T1 VIBE 3D fat suppressed breath hold coronal:

TR: Mic (ex. 3-4 ms)

TE: Mic (ex. 1-2 ms)

Utilizare: Această secvență T1 ponderată în plan coronal, cu suprimarea


grăsimii, este realizată în timpul unei apnee respiratorii și oferă imagini
detaliate tridimensionale ale ficatului, inclusiv a vascularizării și
leziunilor.

Secvența poate fi utilizată pentru evaluarea leziunilor focale, a tumorilor


hepatice și a afecțiunilor vasculare în hepatopatii difuze.

4. VIBE, Dickson:

TR: Mic (ex. 3-4 ms) TE: Mic (ex. 1-2 ms)

Utilizare: Această secvență T1 ponderată este utilizată pentru evaluarea


dinamică post-contrast a vascularității hepatice, inclusiv perfuzia și
distribuția sângelui în timp real.

Secvența VIBE Dickson este utilizată pentru evaluarea perfuziei


hepatice și a leziunilor hepatice într-un mod rapid și non-invaziv, oferind
imagini tridimensionale de înaltă rezoluție.

LiverLab:

16
Combinația secvenței VIBE (Volumetric Interpolated Breath-Hold
Examination) Dickson cu software-ul Liver Lab reprezintă o abordare
medicală avansată pentru evaluarea detaliată a ficatului. Această
tehnică non-invazivă oferă imagini tridimensionale de înaltă rezoluție,
care sunt ulterior analizate utilizând funcționalitățile avansate ale Liver
Lab. Această platformă permite caracterizarea precisă a leziunilor
hepatice, determinarea perfuziei hepatice și identificarea anomaliilor
vasculare potențiale. Prin utilizarea acestei combinații, clinicienii obțin
informații detaliate despre starea ficatului, ceea ce contribuie la
planificarea tratamentului și monitorizarea progresului pacientului.
Această tehnică are potențialul de a spori precizia diagnosticului și de a
oferi o mai bună înțelegere a afecțiunilor hepatice.

T1 In-opposed phase breath hold axial:

TR: Mic (ex. 2-3 ms)

TE: Mic (ex. 1-2 ms)

Utilizare: Această secvență T1 ponderată, realizată în timpul unei apnee


respiratorii, evidențiază diferența de semnal între grăsime și țesutul
normal, fiind utilă în evaluarea acumulării de grăsime în ficat (steatoză).

5. T2 TSE breath hold with TE 90 AND TE 180:

TR: Mediu (ex. 2000 ms)

TE: Variabil (ex. 90 ms și 180 ms)

Utilizare: Această secvență T2 ponderată, realizată în timpul unei apnee


respiratorii, cu două valori de TE (90 ms și 180 ms), este utilizată pentru
evaluarea detaliată a structurii și patologiei ficatului.

6. T1 FLASH 3D fat sat axial breath hold pre-contrast:

17
TR: Mic (ex. 2-3 ms)

TE: Mic (ex. 1-2 ms)

Utilizare: Această secvență T1 ponderată în plan axial, cu suprimarea


grăsimii, este realizată în timpul unei apnee respiratorii și este utilizată
pentru obținerea imaginilor de bază înainte de administrarea agentului
de contrast, pentru evaluarea structurii și leziunilor hepatice.

7. T1 FLASH 3D fat sat axial breath hold dynamic post


contrast:

TR: Mic (ex. 3-4 ms)

TE: Mic (ex. 1-2 ms)

Utilizare: Această secvență T1 ponderată în plan axial, cu suprimarea


grăsimii, este realizată în timpul unei apnee respiratorii și este utilizată
pentru evaluarea dinamică post-contrast a leziunilor hepatice și a
perfuziei tisulare.

Secvențele cu contrast:

Aceste tehnici implică injectarea intravenoasă a unui agent de contrast,


cum ar fi gadolinium, substanțele de contrast ajută la evidențierea
anumitor caracteristici ale leziunilor hepatice, cum ar fi vascularizarea și
permeabilitatea vaselor de sânge, și pot oferi informații utile în stabilirea
diagnosticului., care permite vizualizarea mai clară a vaselor de sânge și
a țesutului hepatic.(13)

Patologia difuza hepatica

Hepatopatiile difuze sunt afecțiuni care afectează întregul ficat, în


opoziție cu leziunile focalizate care afectează doar o parte a ficatului.

18
Acestea pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv consumul cronic
de alcool, bolile virale, bolile inflamatorii intestinale, bolile autoimune,
bolile metabolice sau afectarea toxică.
Consumul cronic de alcool poate duce la steatoza hepatică
(acumularea de grăsime în ficat), necroinflamatie, fibroză și ciroză.
Bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita
ulcerativă, pot duce la infiltrație inflamatorie în ficat. Bolile autoimune,
cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau colagenozele, pot cauza
inflamatie sistemica inclusiv în ficat.(14)
Patologiile metabolice, cum ar fi hemocromatoza sau Wilson, pot
duce la acumularea de metale sau alți compuși toxici în ficat.Bolile
virale, cum ar fi hepatita B sau C, pot duce la leziuni hepatice difuze ca
urmare a infecției virale.
Bolile toxice, cum ar fi expunerea la anumite substanțe chimice sau
medicamente poate duce la leziuni hepatice difuze.

(17) Virusurile hepatice:

Virusurile hepatitice sunt un grup de virusuri care infectează


ficatul și pot duce la inflamație și leziuni hepatice. Există cinci tipuri de
virusuri hepatitice: A, B, C, D și E, dintre care cele mai frecvente cauze
de hepatită virală sunt A, B și C.(15)

Virusul hepatitic A (HAV):

IRM-ul nu este folosit în mod obișnuit pentru diagnosticarea


hepatitei A. În general, testele de sânge care detectează anticorpii specifici
pentru HAV sunt utilizate pentru a diagnostica infecția. În cazurile severe de
hepatită A, secvențele de IRM utilizate pentru evaluarea ficatului pot
include:

19
Secvențele T1: Acestea sunt utile în identificarea structurii
anatomice ale ficatului și a eventualelor anomalii, cum ar fi chisturile sau
tumorile.

Secvențele T2: Acestea pot ajuta la identificarea inflamației și


edemului hepatic. În cazul hepatitei A, inflamația hepatică poate fi
identificată prin creșterea intensității semnalului în secvențele T2.

Secvențele cu contrast: Utilizarea unui agent de contrast poate ajuta


la identificarea zonei afectate de inflamație în ficat.

Virusul hepatitic B (HBV):

Infecția cu virusul hepatitic B poate avea o varietate de prezentări


clinice, iar IRM-ul poate fi util pentru evaluarea ficatului. Pe IRM, HBV poate
fi observat prin:

Aspecte de hepatită acută: Inflamația hepatică poate fi observată ca


o creștere a intensității semnalului în secvențele T2.

Aspecte de hepatită cronică: Ficatul poate prezenta semne de


fibroză, care apare ca zone hipo-intense în secvențele T1 și hiper-intense în
secvențele T2.

Ciroză hepatică: În stadiile avansate ale hepatitei cronice cu HBV,


pot fi observate modificări ale arhitecturii hepatice normale, cum ar fi
apariția nodulilor și modificări ale vascularizației hepatice.

Virusul hepatitic C (HCV):

HCV poate fi observat pe IRM prin:

Aspecte de hepatită acută sau cronică: Ca și în cazul HBV,


inflamația hepatică și fibroza pot fi vizualizate pe IRM.

20
Ciroză hepatică: IRM-ul poate evidenția modificări ale structurii
hepatice, cum ar fi apariția nodulilor de fibroză.

(16)Virusul hepatitic D (HDV):

Infecția cu virusul hepatitic D apare în prezența virusului hepatitic B


(HBV). Pe IRM, complicațiile hepatice ale hepatitei D pot fi similare cu cele
ale hepatitei B.

Virusul hepatitic E (HEV):

Hepatita E poate duce la afectarea ficatului, iar IRM-ul poate ajuta la


identificarea unor modificări hepatice asociate. Aspectele observabile pe
IRM pentru hepatita E sunt similare cu cele pentru hepatita A și hepatita B.

Boala Wilson

Boală Wilson(degenerescența hepato-lenticulară) reprezintă o


patologie corelată cu tulburările metabolismului cuprului cu afectarea
excreției biliare și a încorporării acestuia în ceruloplasmina hepatică.
Drept consecință, cuprul se acumulează în ficat, sistem nervos, cornee,
rinichi, vase, articulații și paratiroide.Aceste tulburări apar că și
consecință a unui defect genetic cu transmitere autozomal
recesivă(gena ATP7B localizată la nivelul brațului q al cromozomului 13)
(17)
În cadrul acestei patologii absorția cuprului în ficat este normală
însă datorită defectului genei ATP7B, care codifică o ATP-ază
transportoare de cupru localizată pe membrana hepatocitului care
participă la excreția cuprului în bilă, cuprul se acumulează în hepatocite
și depășește capacitatea de formare a ceruloplasminei și produce leziuni
hepatice.(18)

21
De obicei, după vârsta de 5 ani, cuprul care nu este legat de
ceruloplasmină intră în circulație, producând deteriorări ale semnalelor
extrahepatice. În același timp, crește excreția urinară de cupru.
Testele de laborator
Includ scăderea ceruloplasminei serice,creșterea excreției urinare/cu
24 de ore și concentrațiilor hepatice de Cu.
(20)Ceruloplasmina serică
Aproximativ 85-90% dintre pacienții cu greutate corporală prezentau
niveluri scăzute de ceruloplasmină în serul lor, măsurate la mai puțin
de 20 mg/dL.Cu toate acestea, nivelurile normale de ceruloplasmină pot
fi evidențiate și în Boala Wilson,dar nivelurile sale scăzute pot fi
obeservate și la pacienții fără BW (hepatită) acută și cronică,
malabsorbție, hepatită medicinală, alcoolica.
Modificările histo-patologice hepatice :
Ficatul este incarcat de grasime, prezinta nuclee vacuolare datorita
glicogenului sau apei,corpi Mallory,steatoză și focare de citoliză.
Corpii Mallory reprezinta niste incluziuni intra-plasmatice roșii-purpurii
de hematoxilina-eozină ale hepatocitelor alcatuite din filamente
fectate.Prezenta corpilor in hepatocite dau un semnal ca acestea sunt
distruse.

Fig. 3. Aspectul histologic de încărcare cu grăsime


[sursă imagine: NalbantogluI, Di Domenico P. 22 Wilson
disease. Pathology Outlines.com website.
https://www.pathologyoutlines.com/topic/liverwilsonsdise
ase.html]
Fig. 4. Corpii Mallory în boala Wilson [sursă
imagine: NalbantogluI, Di Domenico P. Wilson
disease. Pathology Outlines.com website.
https://www.pathologyoutlines.com/topic/liverwilsons
disease.html]

Imagistica IRM pentru Boala Wilson: (19)


În imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), acumularea de cupru în
ficat poate fi vizualizată prin creșterea densității de semnal în imagini T1,
datorată parametrilor chimici ai cuprului care modifică comportamentul
magnetic al țesutului în jurul lui. Aceasta înseamnă că țesutul hepatic
care conține cupru apare in hipersemnal față de țesutul hepatic normal,
care apare in hiposemnal.
De asemenea, secvențele T2 și secvențele de ponderare difuzională
(DWI) pot fi folosite pentru a evalua gradul de afectare hepatică și pentru
a detecta eventuale anomalii ale parenchimului hepatic.
(22)Hemocromatoza hepatica

Dezvoltarea hemocromatozei hepatice se produce ca urmare a


acumulării excesive de fier în ficat. Aceasta acumulare poate fi cauzată
de un defect genetic care determină absorbția excesivă de fier din

23
alimentație sau de un exces de administrare a fierului prin transfuzii
sanguine sau suplimente.( 20)
Inițial, simptomele pot fi absente sau ușoare, dar pe măsură ce
acumularea de fier continuă, se poate dezvolta ciroză, insuficiență
hepatică, cancer de ficat și alte complicații grave.
Diagnosticul de hemocromatoză hepatică se bazează pe
analize de sânge, ecografie și alte teste imagistice. Tratamentul poate
include terapia de descărcare a fierului, cum ar fi phlebotomia sau
administrarea de medicamente care promovează eliminarea fierului din
organism, precum si evitarea alcoolului si a medicamentelor care pot
agrava hemocromatoza.
Tabloul clinic al hemocromatozei

Tabloul clinic al hemocromatozei poate varia in functie de


organele afectate, dar simptomele cele mai comune sunt:
-Oboseală
-Dureri articulare
-Icter (ingalbenirea pielii si a albului ochilor)
-Amenoree (lipsa menstruatiei) sau impotenta (disfunctie erectila)
-Dificultate in respiratie
-Ameteala
-Ascita (acumulare de lichid in abdomen)
-Ciroza hepatica
Simptomele pot aparea mult timp dupa ce acumularea de fier a inceput,
si pot fi usor confundate cu alte afectiuni. diagnosticul se poate face prin
analize de sange cum ar fi transferina sau nivelul de fier seric, si poate fi
confirmat prin biopsie hepatica si genetica.(21)

(24)IRM cu specificitate in hemocromatoza hepatica :

24
Secvența de difuzie IRM poate fi utilizată pentru a evalua gradul de
fibroză și inflamație din ficat in cazul pacienților cu hemocromatoză
hepatică. Aceasta tehnică poate detecta modificări ale concentrației de
apă difuză în țesuturile ficatului, care poate fi un indicator al procesului
inflamator și al fibrozei.

Studiile au aratat ca pacienții cu hemocromatoza hepatica au o


semnal mai scăzut în secvențele de difuzie IRM, care a fost corelat cu
gradul de fibroză hepatica. Acest semnal scăzut poate fi utilizat pentru a
evalua evolutia bolii si a monitoriza raspunsul la tratament.(22)

In ceea ce priveste imaginea IRM, hemocromatoza poate fi


observata prin hipersemnal T2 si T2* in organele afectate, cum ar fi
ficatul. De asemenea, poate fi prezenta si ciroza hepatica sau chisturi
hepatice.

(23)Metode de diagnostic

Diagnosticul hemocromatozei se bazează pe analizele de sânge,


inclusiv transferina saturată, nivelul de fier seric și feritina. Testul
genotipului HFE poate identifica mutațiile asociate cu hemocromatoza
ereditară. Biopsia hepatică poate fi folosită pentru a confirma
diagnosticul și a evalua leziunile hepatice.

Ciroza Hepatica

Tablou clinic
(24)Tabloul clinic al cirozei hepatice variază în funcție de stadiul bolii
și de cauza subiacentă. Inițial, simptomele pot fi absente sau ușoare, dar
pe măsură ce boala progresează, pot apărea simptome cum ar fi:
 Oboseala si slabiciunea
 Pierderea apetitului și scăderea în greutate

25
 Dureri abdominale și disconfort abdominal
 Icter (ingalbenirea pielii și a albului ochilor)
 Ascita (acumularea de lichid în cavitatea abdominală)
 Hemoragii digestive (sângerări din tractul digestiv)
 Encefalopatie hepatică (afecțiune care poate duce la tulburări
cognitive și comportamentale)
Simptomele pot fi similare cu alte boli hepatice, astfel este important
sa se faca un diagnostic corect si sa se monitorizeze evolutia bolii.
IRM in ciroza hepatica
Secvența de difuzie în RMN este utilizată pentru a evalua prezența și
gradul de fibroză în ciroza hepatică.În cazul cirozei, zonele fibrotice au o
mișcare limitată a apei, ceea ce duce la o creștere a semnalului în acele
zone.(25)
În ciroza hepatică, acumularea de fier și grăsimi în ficat poate fi un
semn de boală avansată și poate contribui la progresia cirozei.
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) poate fi utilizată pentru a
măsura cantitatea de fier și grăsimi din ficat.
Secvența T2 este utilizată în special pentru a evalua pacienții cu boli
genetice care implică acumularea de fier poate fi utilizată pentru a
măsura cantitatea de fier din ficat. Aceasta se bazează pe principiul că
fierul are un efect de scurtare a timpului de relaxare T2*, ceea ce duce la
o diminuare a semnalului în zonele cu concentrații crescute de fier.(26)
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau prin tomografia
computerizată (CT) poate fi utilizată pentru a evalua extinderea leziunilor
si pentru a detecta alte probleme cum ar fi tumori sau chisturi.

(27)(28)Se realizeaza secvente precum:


 Secvența gradient-echo ponderată în T1 (GRE T1): Această
secvență oferă imagini cu contrast în funcție de concentrația de

26
fier și poate fi folosită pentru a detecta și cuantifica depozitele de
fier în ficat în cadrul cirozei hepatice.
 Secvența ponderată în T2: Poate evidenția modificările de
textură și umflarea ficatului în ciroză. De asemenea, poate fi utilă
în identificarea leziunilor focale și a complicatiilor asociate cirozei
hepatice.
 Imagistica cu difuzie (DWI - Diffusion-weighted imaging):Măsoară
mișcarea aleatorie a moleculelor de apă în țesuturile hepatice și
poate furniza informații despre fibroză și starea funcțională a
ficatului în ciroză.
Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)(29)
Aceasta este o afecțiune în care există depuneri de grăsime în
ficat, ceea ce poate provoca inflamație și deteriorarea țesutului hepatic.
Această afecțiune se asociază în principal cu obezitatea, diabetul și
nivelul ridicat de grăsimi în sânge.
NAFLD poate fi împărțită în două categorii: steatoza hepatică non-
alcoolică (NAFL) și steatohepatita non-alcoolică (NASH). NAFL este
stadiul inițial al bolii și se caracterizează prin depuneri de grăsime în
ficat, în timp ce NASH este o formă mai avansată care implică inflamație
și leziuni ale țesutului hepatic.(29)
Simptomele NAFLD pot fi ușoare sau absente, însă unele persoane
pot experimenta oboseală, dureri abdominale sau pierderea poftei de
mâncare. De obicei, NAFLD este diagnosticată în urma unor analize de
sânge sau imagistice, cum ar fi ecografia abdominală sau tomografia
computerizată.
(30)Rezonanța magnetică prin imagistică (IRM) este o metodă
complementară și precisă utilizată pentru evaluarea afecțiunilor
hepatice, inclusiv a steatohepatitei non-alcoolice (NAFLD). Aceasta
implică obținerea unor imagini cu și fără supresie de grăsime, folosind

27
secvențe precum T1, T1 in-phase (T1 IP), T1 out-of-phase (T1 OOP), T2
și secvențe cu supresie de grăsime.
(30) Prin conceptul de "chemical shift imaging" (imagistică prin
schimburi chimice), IRM poate detecta NAFLD cu o sensibilitate de 90%
și o specificitate de 91%. Această tehnică se bazează pe faptul că
moleculele de apă și lipide dezvoltă diferențe de fază în secvențele T1
IP și T1 OOP. Intensitatea semnalului în T1 OOP este direct
proporțională cu cantitatea de lipide, în timp ce intensitatea semnalului în
T1 IP este în relație directă cu nivelul de lipide. Astfel, se poate
determina fracția de grăsime din ficat.
NAFLD apare ca un hipersemnal în secvențele T1 și T2 la IRM, iar
pentru o evaluare mai precisă, secvențele T1 IP și T1 OOP sunt
recomandate. Astfel, parenchimul hepatic afectat apare ca un
hipersemnal în T1 IP, în timp ce în T1 OOP se observă o scădere
semnificativă a semnalului datorită acumulării de grăsime în ficat.
În concluzie, IRM cu tehnici de imagistică chimică și Dixon
reprezintă o modalitate eficientă și precisă de diagnosticare și evaluare a
NAFLD, oferind informații valoroase pentru gestionarea acestei afecțiuni
hepatice.

28
PARTEA SPECIALA

29
Introducere

Studiul prezent se concentrează pe importanța utilizării tehnologiilor


IRM în măsurarea incarcării cu fier și grăsime în hepatopatiile difuze.
Aceste afecțiuni reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel
global, având un impact semnificativ asupra populației și sistemelor de
sănătate. Dezvoltarea unor metode de diagnostic și monitorizare non-
invazive, precum IRM, este esențială pentru evaluarea precisă și fiabilă
a gradului de încărcare cu fier și grăsime în ficat.

IRM oferă avantaje semnificative față de metodele tradiționale


invazive, cum ar fi biopsia hepatică, prin faptul că este non-invazivă,
neiradiantă și poate furniza informații detaliate despre distribuția și
cantitatea de fier și grăsime în ficat. Această tehnologie reprezintă o
abordare modernă și inovatoare în diagnosticul și monitorizarea
hepatopatiilor difuze. Prin utilizarea tehnologiilor IRM, medicii pot
identifica în mod precoce aceste afecțiuni și pot adapta terapia într-un
stadiu incipient, având un impact pozitiv asupra prognosticului și calității
vieții pacienților.

Un aspect important în acest studiu îl reprezintă utilizarea post-


procesării imaginilor IRM cu ajutorul software-ului syngo.via liverlab.
Această tehnologie avansată permite generarea de hărți detaliate ale
incarcării cu fier și grăsime în ficat, furnizând informații vizuale și
cantitative. Astfel, rezultatele pot fi interpretate mai ușor și evoluția bolii
poate fi monitorizată în timp. Utilizarea syngo.via liverlab reprezintă un
pas semnificativ în prelucrarea imaginilor IRM, oferind o analiză mai
precisă și mai ușor de interpretat, contribuind astfel la creșterea preciziei
și fiabilității diagnosticului în hepatopatiile difuze.

30
În concluzie, studiul prezent se concentrează pe utilizarea
tehnologiilor IRM în măsurarea incarcării cu fier și grăsime în
hepatopatiile difuze.Acestea oferă o abordare non-invazivă și
neiradiantă,furnizând informații detaliate despre gradul de încărcare cu
fier și grăsime în ficat. Utilizarea post-procesării facilitează interpretarea
rezultatelor și monitorizarea evoluției bolii.

Material si metode :

Scopul si obiectivele studiului.

În cadrul lucrării de licență, am optat pentru utilizarea unui studiu


sistematic de literatură medicală.

Scopul studiului este de a evalua și compara eficacitatea diferitelor


tehnici de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) utilizate în diverse
centre imagstice din lume pentru diagnosticarea și caracterizarea
afecțiunilor hepatice, cum ar fi steatoza hepatică și supraîncărcarea cu fier.

Obiectivele acestui studiu constau în:

 Investigarea și prezentarea funcționării și utilizării platformei Liverlab


Siemens și a secvențelor de tip Dixon în contextul evaluării precise
a gradului de încărcare cu fier și grăsimi în patologia hepatică.
 Evidențierea eficacității și avantajelor tehnologiilor IRM, precum 3D
ME Dixon, e-Dixon și q-Dixon, disponibile prin intermediul platformei
Liverlab Siemens, în identificarea și caracterizarea patologiilor
hepatice, inclusiv supraîncărcarea cu fier și steatoza hepatică.
 Verificarea premisei că soluțiile de cuantificare ale steatozei și
încărcării cu fier oferite de pachetele tip Liverlab pot reprezenta o
metodă valoroasă și precisă pentru diagnosticul și monitorizarea
afecțiunilor hepatice, oferind o abordare mai avansată și
personalizată în îngrijirea pacienților cu probleme hepatice.

31
Motoare de cautare, cuvinte cheie si strategia de
cautare.

Am căutat studii care folosesc tehnologia LiverLab pentru


evaluarea ficatului. De asemenea, am căutat articole care se referă la
tehnica Dixon, o metodă de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) ce
permite separarea semnalelor de apă și grăsime pentru cuantificarea
grăsimii hepatice.

Am realizat căutări în baze de date științifice, reviste medicale și


alte surse relevante pentru literatura medicală, utilizând termenii cheie
precum "MRI", "Fat quanification", "Iron quantification",”LiverLab” pe site-uri
precum https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov si https://www.researchgate.net
pentru a găsi studii care se concentrează pe afecțiunile hepatice cu
caracteristică difuză și cuantificarea nivelului de fier și grăsimi din ficat.

În căutarea unei metode noi de cuantificare a conținutului de fier și


grăsimi în ficat, am observat că resursele sunt limitate. Pe platforma
PubMed, am găsit doar trei articole publicate între anii 2021 și 2023, iar pe
ResearchGate am identificat un număr mai mare de articole, cu toate că nu
toate erau direct relevante pentru subiectul cercetării mele. Cu atenție, am
reușit să extrag cinci articole care se potriveau perfect cu obiectivele
studiului pe care intenționez să-l desfășor.

Criterii de includere:

1. Să includa doar articole care se refera in mod specific la Liverlab /


Dixon sau alte tehnici de imagistica relevante pentru cuantificarea
grasimii si a incarcarii cu fier in ficat.

32
2.Studii/Articole care se concentraza pe pacientii cu boli hepatice difuze,
precum cele prezentate in partea generala, cum ar fi steatoza hepatică,
hepatita cronică, fibroza hepatică, ciroza sau boala Wilson.

3. Studii care au cuantificat în mod direct grăsimea hepatică și/sau


concentrația de fier în ficat.

4. Articole publicate în ultimii 10 ani, pentru a asigura acuratețea și


relevanța informațiilor în contextul avansării tehnologiei și cercetărilor
recente.

5. Articole originale, complexe, in extenso, care sa poata fi vizualizate cu


exactitate.

Criterii de excludere:

1.Articolele care nu se concentrează asupra LiverLab/Dixon sau nu sunt


relevante pentru evaluarea ficatului în boli hepatice cronice.

2. Articolele care nu respectă criteriile necesare pentru a fi considerate


studii originale, meta-analize sau revizuiri sistematice.

3. Articolele care nu prezinta scheme de evaluare specifice protocolului


Dixon/LiverLab in determinarea incarcării cu grasime si fier in cazul
hepatopatiilor difuze.

4. Articolele incomplete (rezumate) sau care nu ofera suficientă


informatie despre patologia difuză hepatică.

33
Metodologia scanarii IRM pentru realizarea
protocolului LiverLab.

Protocolul LiverLab pentru evaluarea hepatică cu Abdomen Dot


Engine CB (Evaluare Hepatică CB Dot Engine Adbomen) implică
următoarele etape și setări:

1. Planificarea examinării: Pacientul este înregistrat și selectată


opțiunea de evaluare hepatică. Se alege metoda de evaluare
dorită, HISTO, multi-echo VIBE Dixon.

Fig. 5. Parametri generali de examinare prin pachetul Liverlab


2. Setări pentru pre-evaluare: Se selectează protocolul Dixon cu
ponderare T1 și se deschide caseta de parametri Contrast
Common. Se activează secvența Dixon cu ecou dublu și se
activează doar opțiunea de raportare (Report) în cadrul evaluării
Dixon.

34
Fig. 6. Setarea contrastului pentru pre-evaluare în Liverlab
3. Verificarea raportului de pre-evaluare: După măsurarea dinamică
a ficatului și măsurarea coronară VIBE-DIXON cu ponderare T1,
rezultatele pre-evaluării, inclusiv segmentarea hepatică și
recomandările de caracterizare a țesutului, sunt afișate în
Guidance View. Se decide dacă se efectuează evaluarea
hepatică sau nu.

Fig. 7. Verificarea segmentării ficatului

35
4. Efectuarea evaluării: În funcție de metoda de evaluare selectată,
se efectuează măsurătorile corespunzătoare. Pentru evaluarea
multi-echo VIBE Dixon, se adaptează regiunea de interes și
poziția secțiunii în GSP.

Fig. 8. Setarea regiunilor de interes pentru efectuarea studiului

5. Evaluarea VIBE Dixon cu ecouri multiple implică calculul hărților


parametrilor, cum ar fi hărțile R2* și hărțile fracției de țesut adipos în
x%. De asemenea, se calculează hărți de eroare de potrivire a
semnalului pentru controlul calității. Segmentul ficatului și poziția
regiunii de interes sunt afișate într-o serie care conține hărți pentru
fracția de semnal adipos și R2*. Rezultatele evaluării ţesutului
adipos şi a fierului sunt prezentate într-un raport color cu bare și o
histogramă, care afișează valorile fracției de semnal adipos, valorile
R2* și valorile de eroare de potrivire.

36
Fig. 9. Hărțile de culoare pentru evaluarea încărcării cu grăsime
și fier [sursă imagine: https://www.siemens-healthineers.com/ro/magnetic-
resonance-imaging/options-and-upgrades/clinical-applications/liver-lab]

37
În raportul color cu bare sunt afişate următoarele valori ale
fracţiei de semnal adipos şi R2*, precum şi eroare de potrivire,
pentru volumul de segmentare hepatică şi regiunea de interes:

◾ valoare medie (consultaţi şi triunghiurile corespunzătoare

aflate deasupra barelor color)

◾ abatere standard (std)

◾ număr de voxeli 2

6. Evaluarea HISTO furnizează rezultatele sub forma următoare:

Un raport care conține fracția medie de semnal adipos din voxel și R2 de


apă, reprezentate atât ca text, cât și prin intermediul unei bare de
culoare.

Spectrele pentru cel mai scurt timp de ecou (TE=12 ms), însoțite de
curbe ajustate pentru semnalul adipos și de apă, utilizate pentru
controlul calității.

Un tabel care prezintă procentul semnalului adipos și R2 de apă,


calitatea potrivirii și valorile individuale ale timpului de ecou pentru
semnalele apă și lipide.

38
Fig. 10. Evaluarea Histo [sursă imagine: https://www.siemens-
healthineers.com/ro/magnetic-resonance-imaging/options-and-upgrades/clinical-

applications/liver-lab]

7. Potenţial schimb complet de ţesut adipos şi apă

În cazul în care are loc un schimb complet de ţesut adipos şi apă, vor fi
observate valori procentuale neobişnuit de mari pentru semnalul adipos
în hărţile corespunzătoare. De asemenea, un mesaj va fi afişat pentru a
indica acest schimb complet. În raportul color cu bare, triunghiurile nu
vor fi afişate atunci când valorile se află în afara domeniului de afişare.
Pentru a verifica prezenţa acestor schimburi, se poate efectua evaluarea
HISTO şi compara rezultatele obţinute.

39
Fig. 11. Inversarea semnalului de la apă și grăsime [sursă imagine:
https://www.siemens-healthineers.com/ro/magnetic-resonance-imaging/options-and-upgrades/

clinical-applications/liver-lab]

8.Repetarea evaluarii

Pentru a repeta evaluarea, puteți modifica setările de parametri sau


alege o altă poziție voxel/ROI. În cazul evaluării multi-echo VIBE Dixon,
selectați opțiunea "Rerun from here" din meniul contextual. Pentru
evaluarea HISTO, puteți glisa din nou protocolul HISTO din Program
Card în coada de așteptare sau selecta opțiunea "Append" din meniul
contextual.

40
Rezultate

În urma căutării de articole în bazele de date, conform procedurii


descrise în capitolul Material și Metodă, după excluderea studiilor
nerelevante acestei lucrări, au rămas 5 lucrări științifice. În Tabelul 1
sunt evidențiate secvențele commune, respective cele care au diferit
între cele 5 studii selectate.

Studiu 3D Dixon Liverlab In/Out Spectroscopie HISTO


ME of Acquisition
Dixon Phase
Studiu 1 Da Nu Da Da Nu Nu
Studiu 2 Da Da Da Da Nu Da
Studiu 3 Nu Nu Da Da Da Da
Studiul 4 Nu Da Da Nu Da Nu
Studiul 5 Da Da Da Nu Nu Nu

Tabel 1. Tipurile de secvențe utilizate în cele 5 studii selectate

Având în vedere că fiecare dintre cele 5 studii are obiective distincte și


studiază aspecte diferite ale aplicațiilor pachetului Liverlab, am detaliat și
restructurat în continuare principalele rezultate ale acestor articole.

41
Studiul 1 (31)

În cadrul studiului, s-a analizat relația dintre diferitele caracteristici


histopatologice și biochimice (steatoză, supraincarcare cu fier, stadiul
fibrozei, gradul inflamației, ALT, AST și TBIL) și parametrii 3D ME Dixon.

În acest studiu retrospectiv, s-au inclus 99 de pacienți cu vârsta


medie de intre 48-39 ani (varsta cuprinsa intre 23-77 ani) care au fost
evaluați cu ajutorul secvenței 3D multi-echo VIBE Dixon. Pacienții au
fost selectați dintr-un grup de 202 persoane cu suspiciune sau
confirmare clinică sau imagistică a bolilor hepatice difuze, cronice sau a
carcinomului hepatocelular.

Număr total Număr de Număr de Număr de Număr de


de pacienți pacienți cu pacienți cu pacienți cu pacienți cu
hepatită B HCC ICC HCC-ICC
99 46 41 3 2

Fig. 12. Distribuția lotului în studiul 1, în funcție de patologie

42
În cadrul studiului, s-au efectuat măsurători ale parametrilor 3D
ME Dixon. Pentru a evalua reproducibilitatea acestor măsurători, s-a
analizat acordul intra-observator și inter-observator.

Fig. 13. Corelația dintre parametrul MRI-PDFF și gradul de steatoză

S-a evaluat gradul de steatoză hepatică utilizând metoda 3D


ME Dixon. Parametrul folosit pentru evaluarea steatozei hepatice a fost
MRI-PDFF (Procentul de Grăsime Determinat prin Imagistică prin
Rezonanță Magnetică).Pentru fiecare pacient, s-au realizat măsurători
ale MRI-PDFF în ficat folosind tehnica 3D ME Dixon.

Pentru a evalua diferențele în gradul de steatoză hepatică, s-au


comparat valorile MRI-PDFF între grupurile fără steatoză, steatoză
ușoară și steatoză moderată-severă.

43
Fig. 14. Corelația dintre parametrul R2* și gradul de încărcare cu fier

Gradul de încărcare cu fier a fost evaluat utilizând metoda 3D


ME Dixon. Parametrul R2* a fost utilizat pentru a determina nivelul de
încărcare cu fier. S-a observat o diferență semnificativă între grupurile
fără încărcare cu fier, încărcare ușoară cu fier și încărcare moderată-
severă cu fier. Analiza post-hoc a evidențiat diferențe semnificative în
comparațiile două câte două. Metoda 3D ME Dixon poate oferi informații
utile în evaluarea încărcării cu fier în ficat și poate fi utilă în diagnosticul
și monitorizarea afecțiunilor hepatice asociate cu acumularea excesivă
de fier.

44
Studiul 2. (32)

În acest studiu, s-au au fost scanate 6 cazuri cu patologii diferite,


folosind următoarele secvențe:

 Secvențe e-Dixon:
 Imagini în fază (in-phase), în fază opusă (opposed-phase)
 Supresie de grăsime (fat suppression)
 Supresie de apă (water suppression)
 Secvențe q-Dixon:
 Imagini cu gradient de echo multi-echo 3D (six-point acquisition)
 Reconstructii Dixon și corecție T2* în prezența fierului
 Serii de imagini: fracțiune de grăsime (fat fraction - FF), fracțiune
de apă (water fraction - WF), R2* efectiv (effective R2*), T2*
efectiv (effective T2*), hartă a bunăstării ajustării (goodness-of-fit
map)
 Secvențe HISTO (spectroscopie):
 Secvențe multi-echo pentru măsurătorile T2* și R2* ajustate
 Acțiune rapidă și achiziție pe un singur voxel
 Măsurarea fracțiunii de grăsime (PDFF) și R2 apei (R2 water)

Este important de menționat că aceste protocoale au fost realizate pe un


echipament specific, respectiv rezonanță magnetică de 1.5T
MAGNETOM Aera și 3T MAGNETOM Skyra, produse de Siemens
Healthcare.

Caz Diagnostic Steatoză Supraîncărcare Alte constatări


cu fier

45
1 NAFLD/NASH Grad 1-2 Normal Heterogenitate
a parenchimului
hepatic

2 Steatoză Grad 1 N/A N/A


3 CASH Agravată Normal Metastază
hepatică,
răspuns parțial
la terapie

4 Fara patologie 0 Usoara Hiperplazie


incarcare focală nodulară
(HFN)

5 Hemosideroză Ușoară Moderată Steatoză


ușoară

6 Ciroză Grad 1-2 Ușoară Heterogenitate


a parenchimului
hepatic

Tabel 3. Tipurile de patologie examinate în studiul 2

Cazul 1 :

46
Fig. 15. Rezultatul analizei Liverlab în steatohepatita non-alcoolică

47
Aceste imagini surprind cu acuratete utilizarea tehnicii Liverlab in
patologia hepatica. A fost utilizata o segmentarea automata a ficatului
prin tehnica e-Dixon.In acest caz au fost utilizate urmatarele secvente si
s-au constatat urmatoarele informatii:

T1w GRE in-phase: Ficatul prezintă volum și morfologie normale.

T1w GRE opp-phase: Scăderea heterogenă a semnalului în parenchimul


hepatic, în special în lobul drept, unde anumite zone hipointense au un
aspect pseudonodular.

Raportul e-Dixon furnizează estimări pentru volumul ficatului, numărul de


voxeluri și indică prezența grăsimii intrahepatice.

Din cele cinci serii de imagini obținute din achiziția q-Dixon,patru dintre
ele au fost analizate.

Raportul q-Dixon prezintă valorile PDFF și R2* atât pentru întregul volum
de ficat segmentat, cât și pentru zona de interes (ROI) poziționată în
lobul drept. Valorile PDFF din ROI sunt mai mari (17.6%) decât cele din
segmentare (11.4%), datorită acumulării majore de grăsime în lobul
drept. Clasificarea este steatoza cu grad 1–2; valorile R2* sunt normale,
iar nu se detectează suprasarcină cu fier.

De asemenea, raportul q-Dixon prezintă histograme care descriu


distribuția valorilor PDFF și R2*.

48
Cazul 2:

Fig. 16. Rezultatul analizei Liverlab în monitorizarea steatozei hepatice

In acest caz se indică prezența unei steatoze hepatice de grad 1, cu o


acumulare de grăsimi între 8 și 11% în ficatul pacientului.

49
Cazul 3

Fig. 17. Rezultatul analizei Liverlab în steatohepatita dată de


chimioterapie (CASH)

Secvența T1 - In/Out of phase: Această secvență a fost utilizată pentru a


vizualiza și diferenția țesuturile care au comportament diferit în faza "in-
phase" și "out-of-phase", cum ar fi grăsimea și apa, ajutând la
detectarea steatozei hepatice.

50
Secvența T2w: Această secvență a fost utilizată pentru a obține imagini
cu contrast ridicat ale țesuturilor moi, inclusiv ficatul și leziunea, pentru
evaluarea detaliată a structurii lor.

DWI (b800) - Diffusion Weighted Imaging: Această secvență a fost


utilizată pentru a măsura mișcarea moleculară a apei în țesuturi, ajutând
la detectarea și caracterizarea leziunilor hepatice.

ADC map (Apparent Diffusion Coefficient map): Această secvență a fost


utilizată pentru a obține informații cantitative despre mobilitatea apei în
diferite țesuturi, permițând identificarea și evaluarea restricțiilor de
difuzie în leziuni.

HBP (Hepatobiliary Phase) - Faza hepatobiliară: Această secvență a fost


realizată la 15 minute după injectarea unui agent de contrast hepatobiliar
(EOB-DTPA) și a fost utilizată pentru a evalua funcția hepatică și pentru
a detecta acumularea de contrast în ficat și leziune.

51
Cazul 4:

Fig. 18. Rezultatul analizei Liverlab în apecierea încărcării cu fier în


hiperplazia nodulară focală (HNF)

Tehnicile utilizate au inclus secvențe T1 GRE in/opp pentru a evalua


intensitatea semnalului și prezența leziunilor, raportul e-Dixon pentru a
confirma supraîncărcarea cu fier și a estima volumul ficatului, raportul q-
Dixon pentru a măsura concentrația de fier și PDFF în ficat și imaginile
q-Dixon R2*effective și FF pentru confirmarea acestor valori în diverse
zone ale ficatului, inclusiv în leziunea HNF din lobul stâng. T1w FatSat și

52
contrast EOB-DTPA : pentru caracterizarea leziunii hepatice ca fiind
hiperplazie nodulară focală (FNH).

Cazul 5

Fig. 19. Rezultatul analizei Liverlab în hemosideroză

Tehnici utilizate:

HISTO acquisition: Pentru a confirma supraîncărcarea cu fier în ficat.

53
T2* multi-echo acquisition: Pentru obținerea imaginilor cu diferite valori
de T2* pentru caracterizarea țesutului hepatic.

Cazul 6

Fig. 20. Rezultatul analizei Liverlab în ciroza hepatică

Tehnici utilizate:

-Secvența T1 GRE in/opp

-Raportul q-Dixon:

54
Studiul 3 (33)

Obiectivele studiului au fost:

Compararea a trei tehnici neinvazive de imagistică (T1-weighted


two-point Dixon, multi-echo Dixon corectat cu T2* și spectroscopia de
rezonanță magnetică de tip single-voxel corectată cu T2) pentru
evaluarea conținutului de grăsime și fier din ficat la 3T.

Evaluarea performanței diagnostice a celor trei tehnici în


detectarea steatozei hepatice și a suprasarcinii cu fier, utilizând biopsia
hepatică ca standard de referință.

Compararea parametrilor obținuți prin tehnologiile analizate și


evaluarea potențialului lor de a fi instrumente utile în evaluarea non-
invazivă a sănătății hepatice și monitorizarea pacienților cu afecțiuni
hepatice și hematologice

Studiul a inclus un total de 479 de pacienți, dintre care 257 erau


bărbați și 222 erau femei. Vârsta pacienților a variat între 17 și 88 de ani
pentru bărbați și între 20 și 87 de ani pentru femei. Cele mai frecvente
afecțiuni hepatice identificate în acest studiu au fost hepatita C, hepatita
B, boala non-alcoolică a ficatului gras (NAFLD) și boala hepatică
alcoolică.

În Fig. 21 sunt reprezentate rezultatele studiului. Numărul de pacienți


afectați de fiecare afecțiune este indicat în grafic.

55
Fig. 21. Distribuția în fucnție de patologie a lotului din studiul 3

[Sursa imaginii: Chenyang Zhan, Sonja Olsen, Hoi Cheung Zhang, Stephan Kannengiesser, Hersh
Chandarana, Krishna Prasad Shanbhogue. Detection of hepatic steatosis and iron content at 3
Tesla: comparison of two point Dixon, quantitative multi echo Dixon, and MR spectroscopy]

Studiul 4 (34)

Obiectivele studiului sunt:

Evaluarea acurateței secvenței de rezonanță magnetică Dixon (MR


Dixon) și a elastografiei utilizând spectroscopia de rezonanță magnetică
(MRS) ca referință în cuantificarea steatozei hepatice.

Compararea performanței tehnicii MR Dixon cu metoda standard


de diagnostic, biopsia hepatică, în detectarea și diagnosticarea steatozei
hepatice non-alcoolice.

56
Evaluarea utilității și relevanței secvenței MR Dixon și a
elastografiei ca alternative non-invazive la biopsia hepatică în
diagnosticul și monitorizarea steatozei hepatice non-alcoolice.

In studiu, au fost incluși 60 de pacienți, dintre care 30 erau femei


și 30 erau bărbați. S-a evaluat conținutul de grăsime în ficat utilizând
valorile MRI-PDFF și MRS-PDFF cu ROI MRS. Valorile medii obținute
au fost de 9,4% ± 12,1% pentru MRI-PDFF și 8,9% ± 11,3% pentru
MRS-PDFF.

Nr. de Bărbați Femei MRI-PDFF MRS-PDFF


pacienți (%) (%)
60 30 30 9.4% ± 8.9% ±
12.1% 11.3%
Tabel 4. Distribuția lotului și rezultatul comparării tehnicii Dixon față de
cea spectrografică în aprecierea steatozei hepatice

Rezultatele studiului au arătat o strânsă corelație între valorile


MRS-PDFF și MRI-PDFF în prezicerea stetozei hepatice (Tabel 4).

Studiul 5 (35)

În acest studiu clinic retrospectiv, s-a analizat grupul de pacienți


cu hepatopatie steatozică non-alcoolică (NAFLD).

Obiectivul cercetării a fost de a evalua două tehnici imagistice


neinvazive, și anume imagistica prin rezonanță magnetică cu
determinarea fracției de grăsime (MRI-PDFF) și spectroscopia prin
rezonanță magnetică cu determinarea fracției de grăsime proton (MRS-
PDFF), pentru a diagnostica și monitoriza conținutul de grăsime în ficat
la pacienții cu hepatopatie steatozică non-alcoolică (NAFLD).

Distribuția loturilor din studiu este ilustrată în Tabelul 5.

57
Nr. de pacienți Tehnica IRM utilizată

27 MRI-PDFF și MRS-PDFF

15 MRI-PDFF și MRS-PDFF (înainte și


după tratament)
Tabel 4. Distribuția loturilor (diagnostic și monitorizare post-terapeutică)
din studiul 5

Rezultatele studiului au arătat că această tehnică are o performanță


comparabilă cu spectroscopia cu protoni de hidrogen (1H-MRS) în
evaluarea conținutului de grăsime din ficat la pacienții cu NAFLD.

58
Discutii:

Această lucrare de licență a abordat importanța și utilitatea


tehnicilor de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) în evaluarea
hepatopatiei difuze. Studiile prezentate au demonstrat că tehnici precum
3D ME Dixon, e-Dixon, q-Dixon, T1-weighted two-point Dixon,
spectroscopie de rezonanță magnetică single-voxel corectată cu T2 și
multi-echo Dixon (ME-Dixon) pot oferi informații esențiale despre
conținutul de grăsime și fier din ficat, precum și despre alte caracteristici
histopatologice și biochimice relevante.

Studiul 1 a avut ca obiectiv evaluarea relației dintre caracteristicile


histopatologice și biochimice și parametrii obținuți prin utilizarea tehnicii
3D ME Dixon. Rezultatele au arătat că această tehnică poate furniza
informații utile în evaluarea steatozei hepatice și a încărcării cu fier în
ficat. De asemenea, acordul intra- și inter-observator a fost considerat
excelent, ceea ce confirmă reproducibilitatea măsurătorilor.

Studiul 2 a evidențiat utilizarea secvențelor 3D ME Dixon, e-


Dixon și q-Dixon în evaluarea conținutului de grăsime și fier din ficat.
Aceste secvențe au oferit informații importante despre steatoza hepatică
și încărcarea cu fier, contribuind la diagnosticul și monitorizarea
afecțiunilor hepatice asociate.

Studiul 3 a comparat trei tehnici neinvazive de imagistică (T1-


weighted two-point Dixon, multi-echo Dixon corectat cu T2* și
spectroscopia de rezonanță magnetică de tip single-voxel corectată cu
T2) în evaluarea conținutului de grăsime și fier din ficat. Rezultatele au
arătat că toate cele trei tehnici au o performanță diagnostică similară,
fiind utile în detectarea steatozei hepatice și a încărcării cu fier.

59
Studiul 4 a evaluat acuratețea secvenței de rezonanță
magnetică Dixon (MR Dixon) și a elastografiei utilizând spectroscopia de
rezonanță magnetică (MRS) ca referință în cuantificarea steatozei
hepatice non-alcoolice. Ambele tehnici au prezentat o performanță bună
în detectarea și diagnosticarea steatozei hepatice, oferind alternative
non-invazive la biopsia hepatică.

Studiul 5 s-a concentrat pe evaluarea eficacității tehnicii de


imagistică prin rezonanță magnetică cu tehnica Multi-echo Dixon (ME-
Dixon) în diagnosticul non-invaziv al bolii hepatice grase non-alcoolice
(NAFLD). Rezultatele au arătat că această tehnică are o performanță
comparabilă cu spectroscopia cu protoni de hidrogen (1H-MRS) în
evaluarea conținutului de grăsime din ficat la pacienții cu NAFLD.

Integrarea platformei Liverlab în cadrul acestui domeniu a


adus beneficii semnificative, oferind o soluție inteligentă pentru analiza și
interpretarea rezultatelor de imagistică medicală. Acest lucru permite o
prelucrare mai rapidă și mai precisă a datelor, generând rapoarte
detaliate și furnizând informații valoroase pentru diagnosticul și
monitorizarea afecțiunilor hepatice.

Utilizarea acestor tehnici IRM s-a dovedit a fi reproducibilă și


capabilă să furnizeze informații precise în evaluarea afecțiunilor
hepatice, cum ar fi steatoza hepatică, încărcarea cu fier și fibroza
hepatică. Rezultatele obținute au arătat o corelație puternică între
parametrii obținuți prin tehnici IRM și modificările histopatologice și
biochimice specifice.

Este important de menționat că aceste tehnici IRM pot


reprezenta alternative valoroase la metodele invazive precum biopsia
hepatică, deoarece sunt non-invazive, mai puțin inconfortabile și prezintă
un grad mai mic de risc pentru pacienți. De asemenea, aceste tehnici

60
pot fi utilizate în monitorizarea progresiei bolilor hepatice, în evaluarea
eficacității tratamentelor și în identificarea complicațiilor asociate.

În viitor, dezvoltarea și rafinarea continuă a tehnicilor IRM vor


contribui la îmbunătățirea diagnosticului și managementului pacienților
cu hepatopatie difuză. De asemenea, este necesară extinderea
cercetărilor și validarea rezultatelor obținute într-un număr mai mare de
pacienți, pentru a confirma eficacitatea și precizia acestor tehnici în
practica clinică.

61
Concluzii

1. Platforma Liverlab Siemens permite o evaluare numerică simplă


și ușor de reprodus a încărcării cu grăsime și fier a ficatului.
2. Utilizarea tehnicilor de tip 3D ME Dixon, e-Dixon și q-Dixon,
disponibile prin intermediul platformei Liverlab Siemens poate
oferi informații relevante și precise în evaluarea conținutului de
grăsime și fier din ficat, pentru diagnosticul și monitorizarea
afecțiunilor hepatice difuze .
3. Aceste metode non-invazive pot reprezenta alternative valoroase
la biopsia hepatică, contribuind la reducerea riscurilor și
disconfortului asociate cu o procedura invazivă.
4. Numărul de studii pentru această tematică găsite este
deocamdată mic (5), cu obiective diferite și nu acoperă un număr
încă sufficient de pacienți.
5. Este important să se efectueze mai multe studii și să se valideze
rezultatele obținute într-un număr mai mare de pacienți pentru a
confirma eficacitatea și precizia acestor tehnici în diagnosticarea
bolilor hepatice difuze.

62
Bibliografie

63
1
Bakker SJL, Ploegmakers JJWL. Magnetic resonance imaging in diffuse liver disease. Expert Rev Gastroenterol Hepatol.
2015;9(9):1149-1163. DOI: 10.1586/17474124.2015.1079533."
2
Iredale JP, Thurman JM. Hepatocyte biology and function. Hepatology. 2021;73(5):2063-2076. DOI: 10.1002/hep.31404.
3
Munteanu, M., Tiniakos, D., Anstee, Q., Charlotte, F., Marchesini, G., Bugianesi, E., ... & Ratziu, V. (2016). Diagnostic
performance of FibroScan and FibroTest in patients with non-alcoholic fatty liver disease: a meta-analysis. BMJ open,
6(11), e013188.
4
Wagener, G., Minhaz, M., Mattis, F. A., & Kim, M. (2015). Comparison of arterial and venous hepatocyte-derived
microRNAs in living human liver donors. Transplantation, 99(12), 2455-2461.
5
Kumar, V., Abbas, A. K., & Aster, J. C. (2018). Robbins basic pathology. Elsevier Health Sciences.
6
Strazzabosco, M., & Fabris, L. (2019). Functional anatomy of normal bile ducts. Digestive and Liver Disease, 51(10), 1367–
1374.
7
Iredale JP, Thurman JM. The liver and metabolism. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. [2019]; 16(6): 421-434. DOI:
10.1038/nrgastro.2019.79.
8
O'Neil JR, Smith HE, Abiri B, O'Neil M, Croteau S, Pulinilkunnil T, ... & Rabinowitz JD. Liver fat, lipotoxicity, and the
metabolic syndrome. American Journal of Physiology. 2010; 299(5): E810-E818. DOI: 10.1152/ajpendo.00232.2010.
9
https://radiopaedia.org/articles/mri-sequences-overview
10
Dudea SM. Radiologie și Imagistică Medicală, Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate, Vol I: Șanta A.
Bazele fizice ale IRM: principiile principalelor secvențe de puls și a timpilor de relaxare; componentele unui echipament
IRM. București: Ed. Medicală; 2015.
11
Hussain HK, Hussain SM. MRI of the liver: principles and clinical applications. Radiol Clin North Am. 2005 Jan;43(1):1-20.
doi: 10.1016/j.rcl.2004.08.002. PMID: 15693643.
12
https://mrimaster.com/PLAN%20LIVER.html
13
Taouli, B., Koh, D. M. (2010). Diffusion-weighted MR imaging of the liver. Radiology, 254(1), 47-66.
14
" Sporea L, Popescu A, Sirli R, Bota S, Şirli RL, Focşa M, Danila M. Etiology of diffuse liver diseases: an update. World J
Gastroenterol. 2023; 29(15): 1367-1374. DOI: 10.3748/wjg.v29.i15.1367.
15
Centers for Disease Control and Prevention. Viral Hepatitis,https://www.cdc.gov/hepatitis/index.htm.
16
Riggio, O., Merli, M., Nardelli, S., & Hepatitis Delta, V. (2011). Hepatitis delta virus and liver transplantation: difficult to
treat, difficult to cure. Liver International, 31(5), 674-682. doi: 10.1111/j.1478-3231.2011.02520.x
17
M.D. Rubin R, Ph.D. Strayer D.S. Rubin's Pathology: Clinicopathologic Foundations of Medicine. Seventh Edition.
Philadelphia: Wolters Kluwer; August 12, 2014.
18
Tache S, Artino M. Fiziologia aparatului digestiv. Cluj-Napoca: Editura Medicala Universitară "Iuliu Hațieganu"; 1998.
19
Ferenci P, et al. Diagnosis and phenotypic classification of Wilson disease. Liver Int. 2003;23(3):139-142. DOI:
10.1034/j.1600-0676.2003.00874.x.
20
Beutler JE. Hereditary hemochromatosis: Pathogenesis, diagnosis, and management. Gastroenterology.
2011;140(2):379-381. DOI: 10.1053/j.gastro.2010.11.001.
21
Desnick RJ, Bacon BR, Wolff RK, et al. Clinical manifestations and diagnosis of hemochromatosis. Am J Med.
1988;85(5):715-720. DOI: 10.1016/0002-9343(88)90429-7.
22
"Diffusion-weighted magnetic resonance imaging for the assessment of liver fibrosis in patients with hemochromatosis"
de M.J. van der Laak și alții, Journal of Gastroenterology, 2012
23
Adams L, Talwalkar J, Cornea V, et al. Diagnosis and management of hemochromatosis. Hepatology. 2011;54(1):398-416.
DOI: 10.1002/hep.24330.
24
Fontana RJ, Larson AB. Clinical features and diagnosis of cirrhosis. Am J Gastroenterol. 2008;103(4):837-844. DOI:
10.1111/j.1572-0241.2008.01831.x.
25
Liver International. 2011;31:1451-1460. "Diffusion-weighted magnetic resonance imaging in liver cirrhosis: a promising
tool to quantify hepatic fibrosis."
26
Hepatology 2010;52(4):1251-1258; "Noninvasive assessment of liver iron overload with magnetic resonance imaging"
27
Reeder SB, et al. "Quantitative assessment of liver iron overload by gradient-echo imaging at 3 Tesla: Agreement with
biopsy and role in predicting response to therapy." Radiology. 2019 Sep;292(3):536-553.
28
Sursa: Kamath A, et al. "MR Imaging of Liver Fibrosis: Current State of the Art." J Magn Reson Imaging. 2018
Sep;48(3):645-660.
29
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Information for Potential Grant Applicants and
Awardees National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) Data Sharing Policy. July 2013.
30
Rogoveanu I, Florescu DN. Diagnosticul imagistic în ficatul gras non-alcoolic. Octombrie 9, 2020. https://www.viata-
medicala.ro/diagnosticul-imagistic-in-ficatul-gras-non-alcoolic-18792
31
"3D Multi-Echo Dixon technique for simultaneous assessment of liver steatosis and iron overload in patients with
chronic liver diseases: a feasibility study" - Fubi Hu, Ru Yang, Zixing Huang, Min Wang, Fang Yuan, Chunchao Xia, Yi Wei,
Bin Song.
32
"Case Series: Clinical Application of Liver Fat and Iron Quantification using LiverLab" - Barbara Frittoli, M.D.; Martina
Bertuletti, M.D.; Valentina Angelini, M.D.; Luigi Grazioli, M.D.
33
"Detection of hepatic steatosis and iron content at 3 Tesla: comparison of two-point Dixon, quantitative multi-echo
Dixon, and MR spectroscopy" - Chenyang Zhan, Sonja Olsen, Hoi Cheung Zhang, Stephan Kannengiesser, Hersh
Chandarana, Krishna Prasad Shanbhogue.
34
.„Yurdaisik I, Nurili F (February 25, 2020) Accuracy of Multi-echo Dixon Sequence in Quantification of Hepatic Steatosis.
Cureus 12(2): e7103. DOI 10.7759/cureus.7103”
35
„The Accuracy and Clinical Relevance of the Multi-echo Dixon Technique for Evaluating Changes to Hepatic Steatosis in
Patients with Non-alcoholic Fatty Liver Disease Treated with Formulated Food Ying Yang1,2 et al.”

S-ar putea să vă placă și