PERSPECTIVA NARATIVĂ OBIECTIVĂ

Fragmentul oferit spre analiză este decupat din opera...., de..... . Se observă perspectiva narativă
obiectivă, ilustrată de mărcile specifice, forme verbale și pronominale de persoana a III-a, precum...... .
Naratorul este totodată omniscient și omniprezent, controlînd totul și avînd acces chiar și la gîndurile și
intențiile personajelor sale. Se aseamănă unui păpușar care își controlează în întregime marionetele, prin
fire invizibile. Una din cele mai bune descrieri ale acestui tip de narator a oferit-o Camil Petrescu în
studiul ”Noua structură și opera lui Marcel Proust”. Astfel, se afirmă că pentru acest povestitor ”casele
par fără acoperișuri, distanțele nu există, depărtarea în vreme de asemeni nu”.
Așadar, prin perspectivă obiectivă, heterodiegetică, cititorului îi este adusă în prim plan
următoarea secvență/întâmplare etc........ (rezumat)
Acțiunea se încheagă în jurul personajului X, Y..... . Naratorul face un portret succint/destul de
amplu, recurgînd atît la caracterizarea directă, cît și la cea indirectă. (eventual, aspecte de caracterizare a
personajului)

PERSPECTIVA NARATIVĂ SUBIECTIVĂ

Fragmentul oferit spre analiză este decupat din opera......, de.... . Se observă perspectiva narativă
subiectivă, ilustrată de mărcile specifice, forme verbale și pronominale de persoana I, precum.... . Una
din cele mai frumoase descrieri ale acestui tip de narator a oferit-o Camil Petrescu, în studiul ”Noua
structură și opera lui Marcel Proust”. După ce se referă la naratorul obiectiv (”casele par pentru el fără
acoperișuri, distanțele nu există, depărtarea în vreme de asemeni nu”), Camil Petrescu enunță opțiunea
sa pentru narațiunea subiectivă: ”să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează
simțurile mele, ceea ce gândesc eu”; ”Din mine însumi, eu nu pot ieși.”; ”eu nu pot vorbi onest decât la
persoana I”.
Așadar, prin perspectivă subiectivă, homodiegetică, cititorului îi este adusă în prim plan
următoarea secvență/întâmplare etc....... (rezumat)
Acțiunea se încheagă în jurul personajului X, care este totodată și narator. (Atenție, poate să fie
alt personaj, nu cel narator, iar atunci nu precizăm acest aspect legat de narator.) (Eventual, elemente de
caracterizare).
Se observă în fragment și unii termeni care sugerează nesiguranța/incertitudinea naratorului,
faptul că el nu are acces la gândurile și intențiile celorlalte personaje, nu este nici omniscient, nici
omniprezent. Exemplu...... (trebuie să fie în text cuvinte precum: sper, probabil, pesemne, poate, nu știam,
cred, voiam, bănuiam etc)

DIDASCALIILE (NOTAȚIILE SCENICE)

Didascaliile reprezintă intervenții directe ale autorului în textul dramatic, aducând informații
concrete despre decor, gesturi, mimică, modalități de caracterizare. De obicei, ele sunt amplasate la
începutul actelor și scenelor (și aici au dimensiuni mai mari) sau înaintea replicilor, ori chiar în cadrul
lor, puse între paranteze (și aici sunt mai scurte, referindu-se în special la gesturi și tonalitate).
Didascaliile aduc prețioase informații pentru jocul actorilor, dar ele sunt foarte utile și cititorilor.
În fragmentul oferit spre analiză, decupat din opera X de Y, observăm prezența didascaliilor
la/în....... (începutul fragmentului/înaintea replicilor/în cadrul replicilor – a se vedea cum e în fragment!)
Astfel, observăm cum este descris decorul în care vor avea loc acțiunea și dialogul. Ni se
prezintă........................... (descrieți decorul/cadrul).
(Cel mai adesea, dar a se adapta la fragment!) Se remarcă și importante elemente de caracterizare,
directă și indirectă. (Insistăm pe trăsături de caracterizare, dăm și citate).
Întâlnim și câteva didascalii scurte precum....................
ROLUL DIALOGULUI

Dialogul este un mod de expunere utilizat, cu precădere, în genurile dramatic și epic. Mai rar,
apare și la genul liric, introducând vocile lirice. (ex. ”Ce te legeni”, ”Revedere” – M. Eminescu)
În fragmentul decupat din opera X scrisă de Y, observăm un dialog alcătuit din dintr-o succesiune
de replici, aparținând personajelor A, B, C....
Rolul acestora este unul de transmirtere de informații: o comunicare între emițător și receptor.
Nucleul acestei comunicări, mesajul său principal îl reprezintă...................... (rezumat/subiectul
comunicării)
Dialogul mai are rolul de a dinamiza textul , de a imprima un ritm mai rapid, mai antrenant. El
presupune spontaneitate și, cel mai adesea, este însoțit de mărci ale oralității. De ex: .................... (dăm
exemple din text, precum interjecții, enunțuri exclamative și imperative, persoana a II-a, expresii
colocviale, repetiții, anacolut....)
Un alt rol esențial al dialogului este acela de caracterizare directă și indirectă a personajelor.
Astfel, din vorbele sale observăm că personbajul A...................... (elemente de caracterizare, cu
insistență, de preferat).

ROLUL DESCRIERII

Descrierea este un mod de expunere și ea apare sub două tipuri principale: tip tablou (descriere
de peisaj sau de interior) și tip portret. Este amplu utilizată la genul liric, dar se regăsește, sub forma unor
pasaje descriptive, și la epic sau dramatic (la acesta din urmă, de obicei în didascalii, în prezentarea
decorului).
La nivel morfologic, ea se realizează cu ajutorul frecventei utilizzări a grupului nominal, numit
și structură substantiv-adjectiv. De obicei, acest adjectiv capătă valoarea expresivă a unui epitet, formând
și diferite imagini artistice, în special vizuale. În fragmentul decupat din opera X, de Y, observăm mai
multe grupuri nominale, precum............................. (ex din text)
Remarcăm că predomină descrierea de tip tablou/portret. Astfel, se aduce în prim plan un
decor/cadru/un portret de personaj...... (alegem noi în funcție de ce avem în fragment. Facem REZUMAT,
adică prezentăm cu alte cuvinte, dar și cu CITATE SCURTE ceea ce e în fragment.)
(Dacă avem descriere de tip portret vom adăuga afirmația următoare:) Descrierea are și un
important rol în caracterizare, atât directă, cât și indirectă. Astfel, cu ajutorul acestui mod de expunere,
se construiește portretul personajului X. El/ea este...................... (elemente de caracterizare).