PRONUMELE

–tabel recapitulativ–
PRONU- DEFINI CHEIE FORME FUNCŢII
MELE ŢIE SINTACTICE
1.Personal Desem- persoane I. eu, mine, mie, mǎ, m-, îmi, mi, noi, nouǎ, Subiect
neazǎ ne, ni-; Nume predic.
persoa- II. tu, tine, ţie, te, îţi, ţi-, voi, vouǎ, vǎ, v-, vi-; Atribut pronom
ne. III. ea, el, ei, o, îi, i-, ele, lui, lor, le, li-; C. (in)direct
C. circumst.
C. de agent
2.Personal Aratǎ respect II. dumneata, dumitale, dumneavoastrǎ; Aceleaşi
de politeţe respec- politeţe III. dumnealui, dumneaei, dumnealor; funcţii sint. ca
tul faţǎ şi la pron.
de o mata, matale, Preasfinţia Ta, Mǎria Ta, personal.
persoa- Înǎţimea Ta etc.
nǎ. !!! dânsul, dânsa, dânșii, dânsele – conform
normelor actuale
3.Reflexiv Ţine reflexie în III. sie, sieşi, sine, îşi, şi, se, s-; Complement
locul oglindǎ I. forme neaccentuate ale pronumelui perso- direct;
obiec- II. nal în dativ şi acuzativ. Complement
tului indirect;
asupra diateza Eu mǎ gândesc. Atribut
cǎruia reflexivǎ ↓ ↓ ↓ pronominal.
se I,sg. I,sg. I,sg (mǎ=reflexiv)
exercitǎ -------------------------------------------------
în mod El mǎ iubeşte.
(in)di- ↓ ↓ ↓
rect III,sg. I,sg. III,sg. (mǎ=personal)
acţiunea
verbului
4. De întǎ- Preci- precizare I. însumi, însǎmi, însemi, înşine, însene; Astǎzi, se
rire/adj. zeazǎ întǎrire II. însuţi, însǎţi, înseţi, înşivǎ, însevǎ; foloseşte doar
pron.de persoa- III. însuşi, însǎşi, înşişi, înseşi, însele. adjectivul
întǎrire na de- pronominal de
semnatǎ „Mircea însuşi mânǎ-n luptǎ...” întǎrire, cu
prin funcţia de
subst. atribut
sau adjectival.
pron.
pers.
5.Demon- Aratǎ a indica Apropiere: acesta, acestuia, aceasta, acesteia Subiect
strativ/ apropi- a arǎta (ǎsta, ǎstuia, asta, ǎsteia); Nume
adj. pron. erea, ceva care Depǎrtare: acela, aceluia, aceea, aceleia predicativ
demon- depǎr- e aproape, (ǎla, cel, ǎluia, aia, ǎleia, a); Complement
strativ tarea, departe, Identitate: acelaşi, aceluiaşi, aceeaşi, aceleiaşi (in)direct
identi- identic Diferenţiere: celǎlalt, celuilalt, cealaltǎ, Complemente
tatea, sau diferit celeilalte (ǎlalt, ǎluilalt, ailaltǎ, ǎleilalte). circumstanţiale
diferen- C. de agent
ţierea. Pe fata aceasta o iubesc. Atribut
pronominal
Atribut
adjectival (adj.
pron. dem.)
6.Posesiv Expri- posesie Un obiect posedat, un posesor: a mea, al meu, Subiect

1
adj. pron. mǎ a ta, al tǎu, a sa, al sǎu; Nume
posesiv ideea de Un obiect posedat, mai mulţi posesori: a predicativ
posesie noastrǎ, al nostru, a voastrǎ, al vostru; Complement
Mai multe obiecte posedate, un posesor: ale (in)direct
(alor)mele, ale(alor) tale, ale(alor) sale, Atribut
ai(alor) mei, ai(alor) tǎi, ai(alor) sǎi; pronominal
Mai multe obiecte posedate, mai mulţi Complement
posesori: ale(alor) noastre, ale(alor) voastre, de agent
ai(alor) noştri, ai(alor) voştri. Complemente
Circumstanţiale
Casa mea e nouǎ. Atribut
adjectival (adj.
pron. pos.)
7.Interoga Apare interoga- care? cǎruia? cǎreia? cǎrora? ce? Subiect
tiv / adj. în ţie cine? cui? cât? câtǎ? câţi? câte? câtor? Nume
pron. enunţuri predicativ
intero- interoga întrebare A cǎrui bǎiat este cartea? Complement
gativ tive şi ↓ ↓ ↓ ↑ (in)direct
ţine ↓ m, sg. ↑ Complement
locul
cuvân-
? ↓-----------→-----------↑
f, sg. f, sg.
de agent
Complemente
tului circumstanţiale
aşteptat Al cǎrei fete este cǎţelul? Atribut
ca pronominal
rǎspuns. Ale cǎrui elev sunt cǎrţile? Atribut
adjectival (adj.
pron. interog.)
8.Relativ / Face relaţie care, cǎruia, cǎreia, cǎrora, ce Subiect
adj. pron. relaţia legǎturǎ cine, cui, cât, câtǎ, câţi, câte, câtor Nume
relativ dintre predicativ
douǎ / care îmi place mai mult./ Atribut
propo- –/©–/ Nu ştiu
adjectival (adj.
ziţii m,pl. m,pl. pron. relativ)
↑––––––––↓ Atribut
↑ ↓ pronominal
Vila ai cǎrei pereţi sunt albi este a mea. Complement
↓ ↑ (in)direct
↓–––––––↑ Complemente
f,sg. f,sg. circumstanţiale

Copilul ale cǎrui mâini sunt curate va

mânca tort.
9.Nehotǎ- Nu dǎ o nehotǎrât Simple: Subiect
rât / adj. indica- unul, unui, una, uneia, unii, unele, unora Nume
pron. neh. ţie nesigur altul, altuia, alta, alteia, alţii, altele, altora predicativ
precisǎ tot, toatǎ, toţi, tuturor, toate Atribut
în atât, atâta, atâţia, atâtea, atâtor pronominal
legǎturǎ cutare, cutǎrui, cutǎrei, cutǎror Complement
cu mult, multǎ, mulţi, multe, multor (in)direct
obiectul puţin, puţinǎ, puţini, puţine, puţinor Complemente
denumit Compuse: circumstanţiale
vreunul, vreunuia, vreuna, vreuneia, vreunii, Complement
vreunele, vreunora de agent
fiecare, fiecǎruia, fiecǎreia Atribut
oricare, oricǎrui, oricǎrei, oricǎror, orice adjectival (adj.

2
 oricât, oricâtǎ, oricâţi, oricâte, oricâtor pron. nehot.)
ceva, câtva, câtǎva, câţiva, câtorva,câteva

Toate fetele sunt frumoase.

10.Nega- Apare negaţie nimeni, nimǎnui, nimic Subiect
tiv/ adj. în niciunul, niciuna, niciunuia, niciuneia Nume
pron. neg. enunţuri niciunii, niciunele, niciunora predicativ
negative NU Atribut
şi ţine „Nu strigǎ nimeni nimic.” (Camil Petrescu) pronominal
locul Complement
cuvân- „Şi totdeauna m-a mirat cum de n-a trǎsnit (in)direct
tului din prin minte niciunui rege sǎ cerceteze cam Complemente
prop. unde s-ar gǎsi cheia tuturor fericirilor?!” circumstanţiale
afirma- (C.Hogaş) Atribut
tivǎ adjectival (adj.
cores- pron. negativ)
punzǎ-
toare.