SARAH BARBAGALLO 12F

Ce este fericirea?

Fericirea, o stare subtilă și adesea efemeră, a reprezentat întotdeauna o provocare pentru

mintea umană. Într-o societate obsedată de succes și performanță, se pune întrebarea esențială:
Ce este fericirea? Această întrebare fundamentală mă determină să explorez complexitatea și
subtilitățile acestei stări interioare.

În căutarea înțelegerii profunde a fericirii, mă întorc la filosoful grec Aristotel, care

afirma că "fericirea este scopul și sensul vieții, întregul obiectiv și sensul existenței umane"
(Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Humanitas, 2000, p. 112). Pentru Aristotel, fericirea nu era
doar un moment de extaz, ci un mod de viață ghidat de virtuți și echilibru.

O altă perspectivă importantă este adusă de filosoful existentialist Jean-Paul Sartre, care
susținea că fericirea este o responsabilitate personală. În lucrarea sa "Existențialismul este un
umanism", Sartre argumenta că suntem condamnați să fim liberi și că fericirea derivă din
alegerile noastre conștiente (Sartre, Existentialismul este un umanism, Editura Polirom, 2003, p.
75).

Psihologia pozitivă, dezvoltată de Martin Seligman, aduce o perspectivă științifică asupra

subiectului. Seligman identifică cinci elemente cheie ale fericirii: pozitivitate, angajament, relații,
sens și realizare (Seligman, Autenticitate, Editura Curtea Veche, 2015, p. 94). Aceste dimensiuni
oferă o bază solidă pentru înțelegerea componentelor esențiale ale fericirii umane.

Explorând filosofia, existențialismul și psihologia pozitivă, pot afirma că fericirea este o

entitate complexă, definită în mod subiectiv și personal. Pentru mine, fericirea se conturează ca
un amalgam de relații sănătoase, realizare personală și autenticitate.

Așadar, răspunsul la întrebarea "Ce este fericirea?" poate fi găsit într-o introspecție
profundă, în acceptarea libertății noastre de a alege și în căutarea unei echilibrări a virtuților
aristotelice. Fericirea nu este un obiectiv final, ci călătoria noastră personală către sens și
împlinire.

Note de subsol:
SARAH BARBAGALLO 12F

1. Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Humanitas, 2000, p. 112.

2. Sartre, Jean-Paul. Existentialismul este un umanism, Editura Polirom, 2003, p. 75.

3. Seligman, Martin. Autenticitate, Editura Curtea Veche, 2015, p. 94.