VASILE BOARI

(editor)

r
i
Religie;i: politicl
Cuvdnt inainte de Vasile BOARI

INSTITUTT'L EUROPEAN
2016
 Cuprins

cuvANr iNAINrn de vasile BoARI /7

Religie qi politicl: paradigme interpretative (Silviu E. ROGOBETE) / 15
Aspecte privind relafia dintre religie qi politicfl in Iudaism (Sandu
FRLTNZA) /39
Rlzboiul sfflnt, in contextul retoricii veterotestamentare (Cdtdlin
VATAMANU) / s9
Creqtinism gi politicl - O abordare doctrinar[ (Vasile BOARI) /81
Islam, politicl qi provoclrile modernitlfii (Radu MUP.EA) / 129
De la Taqiyeh la Velayat-e faqih: religie qi autoritate politicl in qiismul
duodeciman (Marius LAZAR) I 169
Antropomorfismul divin in monoteism: spre clarificarea unui concept-
categorie (Ionu! APAHIDEANU) /195
Religia qi statul astilzi (Andrei MARGA) /231
Politica, religia qi securitatea umanl (Anton CARPINSCHI) / 251

Date despre aatori I 291

 Religie ;i politic5: paradigme interpretative'
Silviu E. ROGOBETE

Atdt mentalit5lile seculare, cdt ;i cele religioase trebuie sd fie deschise

procesului de invilare complementarl, dacd ceea ce se doreEte este o stare de
echilbru intre o coabitare impirtdqitd [in mod paqnic] qi [men]inereal diferen-
lelor culturale. (Eng. Both religious and secular mentalities must be open to a
complementary learning process if we are to balance shared citizenship and
cultural dffirence)z.
Religia qi politica sunt dimensiuni constitutive deopotrivd ale identit5lii
umane, c6t Ei ale vie{ii sociale. Fiind elemente fundamentale ale experien{ei umane,
ele sunt intrinsec interdependente Ei interconectate. Dincolo de ,,profe{iile ulti-
mative" ale modernitiltii articu/late de g6nditori precum Marx, Nietzsche sau
Freud ;i conform cdrora religia va fi eliminatd, dar Ei impotriva adesea violen-
telor,,exercilii politice impuse" de regimurile totalitar-ateiste ale comunismului
secolului XX, religiosul qi politicul au fost qi rimdn elemente esenliale ale
existenlei noastre. Ca atare, religiosul qi politicul, dar ;i dinamica complicatd
dintre cele dou5, sunt realitSli imposibil de ignorat. Peter Berger, unul dintre cei
mai influenli teoreticieni ai fenomenului religios contemporan, pe drept cuv6nt
afirma: ,,Cei care neglijeazd religia in cercetdrile pe care le efectuazd asupra
afacerilor lumii contemporane, fac asta cu un risc enonn / Those who neglect
religion in their analysis of contemporary affairs do so at great peril"3. Jonathan
Fox, in cea mai recenti qi probabil una din cele mai importante contribulii la
analiza dinamicii dintre religie gi politicS, ada.ugd; ,,Nici un analist serios venit
din perspectiva ;tiinlelor sociale nu se opune principiului cd religia este impor-
tantd, relevantS, fiind o fo(5 social6, economicd gi politicd semnificativd care
meriti si care trebuie a fi studiatd" (eng "No serious social scientist opposes the

Varianta in limba englezd a acestui text a fost publicati in EUROPOLIS: Journal of

Political Analysis and Theory, vol. l, nr. 8, 201-1. pp. 7-30.
- Jiirgen Habermas,,,Notes on Post-Secular Societl". )-ett perspectives quarterly, vol.25,
. nr.4,2008.
' Peter L. Berger,
The desecularization of the v'orld; Resurgent religion and world politics,
Wm. B. Eerdmans Publishing, 1999, p. 18.

15
 RELIGIE$IPOLINCA

principle that religion is an important, relevant, and significant social, political,

and economic force that is deserving and worthy of study,,a.
Obiectivul principal al prezentei lucr[ri este de a introduce principalele
tematici, teorii qi paradigme de abordare aferente studiului dinamicii dintre reli-
gie gi politici in lumea contemporanS. Aceasta in special pentru cd literatura de
specialitate- aferentl acestui domeniu in mediile academice occidentale este
consistent55,insi rrmane adesea necunoscuti in spa{iile ex-comuniste, sfudiile
pe aceasti temd fiind intr-o fazd, incipientd6. Astfel, lucrarea se doreste a fi qi
o
pledoarie indirecti pentru sublinierea importanlei studierii fenomenului religios
in departamente de gtiinfe sociale/ politice din Rom6nia, fiind ;tiut faptui ci
,,Religie gi Politic[" este deja o materie respectabilr in multe din mediile
academice occidentale.

f. in loc de introducere: 0 necesarl punere in context

Revenind in Romdnia la sfhrgitul anilor ,90 ai secolului trecut, dupd par-

curgerea unui ciclu complet de studii academice in Marea Britanie, am avut prima
tentativd de a introduce un curs de ,,Religie politica,, in cadrul Departamentului
;i
de $tiinle Politice al UniversitSlii de Vest din Timiqoara. intrebarea onest[ cu
care am fost intdmpinat a fost: ,,ce are religia de-a face cu qtiinlele sociale?,, Degi
la aproape zece ani dupi colapsul comunismului, cel pulin in privinla religiei, lu-
mea academicd din estul european prrea a fi rdmas incd sub influenla ideologicd
a acelui regim. Aceasta a fost total dominatd gi controlatl programatic de aportul
de
propagandi oficiald al partidului-stat, a clrui ideologie era una eminamente
atee. in
jargon marxist, religia era considerati
,,opiumul" ie trebuia a fi eliminat, ,,omul
Nou al societ6lii socialiste multilateral dezvoltate,, urmand a fi suficient de
,,matur" incdt sd nu mai aibr nevoie de religie. in perioada regimului totalitar
comunist, religia era studiatd cu singurul scop precis de a fi anihilata qi asta cu
-
orice pre!. Asa cum vom vedea, aceasta era in fapt o formr radicald de secu-
larism care a generat, paradoxal, o formd radicald de ,,religie seculard".
DeEi nu la fel de abrupt, cam in aceeasi perioadi de timp fusesem in-
format qi de coordonatorul meu din oxford cr este dificil pentru el in mediul
gxol sd combine faptul religios qi studiul dogmelor acestuia cu qtiinlele sociale.
In Europa OccidentalS, locul studiului religiei in interiorul qtiinlelor sociale era
determinat de forme mai sofistic ate ale aceleiaqi teorii a secularismului, teorie

a
Jonathan Fox, An introduction to religion and politics: theory ancl practice, Routledge,
- 2013, p. 27 .
5
Jonathan Fox, An introduction to religion and politics.
'Lavinia Stan, Lucian Turcescu, church, siate, and democracy in expanding Europe,
Oxford University Press, 201 l.

16
 Religie ;i politicd : paradigme interpretative

rezttltatd din iluminism ;i care declarase incompatibilitatea structuralS a celor

doud domenii. La fel ca in marxism, dar in forme mai atent elaborate qi in mod
cert mai pulin agresive decdt ir est, Ei in vest secularismul dominant din mediile
academice profelea marEul ,,ascendent" al istoriei care uflna sd ducd la disparilia
treptati a religiei din spaliul public. Religia era astfel analizatd doar ca obiect de
studiu al sociologiei, antropologiei sau psihologiei, partea ei dogmaticS, ideaticd,
fundamentald fiind ldsatd departamentelor specializate de teologie sau de studiul
religiilor comparate (adesea privite ca ,,secundare" exercitiului academic ,,serios").
Astfel, atdtin lumea academicd din est, cdt qi in cea din vest, studiul re-
ligiei Ei al conexiunilor acesteia cu societatea se ficea in interiorul unor scheme
hermeneutice bine definte, dominate de diversele forme pe care le luau teoriile
seculariz5rii. Aqa cum observa corect BergerT,
existd o subculturi formatl din cei care beneficiazd de un sistem educa{ional de
tip occidental, in special in interiorul qtiinlelor umaniste qi al qtiinlelor sociale,
care este cu adevdrat secularizat. Aceastd subculturf, este principalul ,,transpor-
tator" al valorilor qi credin{elor progresive, iluminate. Deqi numdrul membrilor
acestei subculturi este relativ mic, ei sunt foarte influenli intrucdt sunt cei care
controleaz[ instituliile care asigurd definiliile ,,oficiale" ale realitd]ii, in mod
special sistemul educafional, mass-media gi egaloanele mai inalte ale sistemului
de justifie.

Astfel, teoriile secularizdrii preziceau disparilia treptatl a religiei qi

angajarea ascendentS a civilizSiei condusS de agentul uman ralional (qi moral).
Ci lucrurile nu merg in aceasti direclie este deja un fapt imposibil de negat. Lu-
crurile s-au schimbat dramatic incepdnd cu anii '90, odat6 cu ciderea marxis-
mului totalitar in est gi aparilia teoriilor postmodemitilii in lumea occidentalS,
ambele cuplate cu revenirea, adesea in forme violente, a religiosului in spaliu1
public. Acelaqi attor avizat citat mai sus recunoaste acest fapt, asumdndu-gi pre-
dicliile gregite qi afirm6nd explicit urmitoarele: ,,[Aceasta] inseamnd ci un in-
treg gen de scrieri academice ale istoricilor sau ale cercetdtorilor din domeniul
sJiinlelor sociale subsumat generic titlului de 'teoria secularizdrii' este in mod
esenlial greqit. in lucr6rile mele mai timpurii am contribuit Ei eu la aceasta
fliteraturd]. Am fost intr-o companie selecti - cei mai mul1i sociologi ai religiei
impdrtdqeau aceeaEi perspectivi, avdnd motive serioase sd facem asta"S.
Astfel, aqa cum vom vedea in detaliu pe parcursul acestei lucrdri, cerce-
tdtorii fenomenului religios se indreapti acum tot mai mult inspre o abordare in-
tegrativS a fenomenului religios, renunlind la principalele presupozilii ale teo-
riei secularizdrii. in umbra unor evenimente precum egecul regimurilor totalitar-

Peter L Berger, Thomas Luckmann, The social construction of reality: a treatise in the
. sociologt of knowledge, Anchor Books, New York, 1989, p. 10.
' Peter L. Berger, The desecularization of the world, p. 2.

17
 RELIGIE$IPOLMCA

atee din estul Europei, tragedia din 11 septembrie, aparilia recentd a unor miq-
cdri radicale fundamentaliste de o violen![ extreml precum Statul Islamic din
Irak qi Siria (ISIS), teoria secularizrrii pare a fi infirmat[. Religia rdmAne o
realitate adesea mult mai vizibild, dec0t s-ar fi brnuit vreodat[. Astfel, aceasta
scapd tot mai mult exerciliului de scrutin condus in interiorul schemelor presta-
bilite ale teoriei secularizirii. Berger vorbeEte despre ,,De-secularizarea lumii,,
(1999), David Martin descoperd in,,trezir7le spirituale" din America Latin[ cele
mai dinamice modificrri ale rolului qi locului religiei in lumea contemporanr,
cu impact globale. Habermas, unul din ultimii reprezentanli de marc6 ai raliona-
lismului iluminist, inviti la dialog pe aceastd temd pe cel mai important expo-
nent al Bisericii Roman-Catolice, disculia seminalicu Cardinalul Ratzinger (de-
venit mai apoi Papa Benedict al XVI-lea) devenind punct de referinld al litera-
turii de specialitatero.
Studiul nostru iqi propune astfel sd evaltaze principalele paradigme
interpretative ale relaliei dinamice dintre politicd qi religie. in acest fel, dorim sI
prezentdm cititorului diferitele curente de interpretare ce apar pe parcursul acestei
schimbdri de perspectiv5, de la una dominati de qtiin{ele sociale ce operau in
interiorul teoriei secularizdrii inspre o abordare integrativi, holisti a inlelegerii
religiei qi a rolului acesteia in lumea contemporan6. Mai mult, vom puncta cAteva
Ei
direcf,i posibile de analizd, a unor subiecte similare provenite din spaf;ul post-co-
munisV post-ateizant care nu au beneficiat incr de un scrutin academic riguros.

2. Abordlri posibile ale studiutui religiei qi politicii. in dialog cu

Jonathan Fox

Orice prezentarc a principalelor paradigme interpretative in studiului

Ieglturilor complexe dintre religie qi politici nu poate sd evite studiul recent al
lui Jonathan Fox: An Introduction to Religion and Politics: Theory qnd Practicell.
Ambilios in scopul enunfat, Foxr2 doreqti, in propriile-i cuvinte, ,,sd ofere citito-
rului instrumentele teoretice necesare inlelegerii intersecliei dintre religie po-
;i
liticr oriunde in lume qi in orice punct al istoriei moderne". Dincolo de ambiliile
oarecum nerealiste, studiul prezintd tofuqi principalele jaloane orientative nece-
sare pentru abordarea acestei tematici, oferind un excelent punct de pomire al gnor
asemenea demersuri, precum cel prezent. Astfel, in cele wmeazd, vom prezenta

e
David Martin, Pentecostalism: the world their parish,Blackwell Publishers, Oxford; Malden,
Mass.,2002.
'o Jii.gen Habermas, Joseph Ratzinger, Dialectics of secularization: on reason and religion,
Ignatius Press, San Francisco, 2006.
r1
Jonathan Fox, An introduction to religion and politics.
12
lbidem, p. 4.

l8
 Religie $i politicd: paradigme interpretative

pe scurt punctele esenliale ale lucrarii lui Fox care cad sub incidenla interesului
nostru, semnalAnd in acelasi timp 5i posibilele limitiri.
Fox igi construie;te studiul pe doud paliere importante: prima parte tra-
teazdteoriile ;i direcliile principale care analizeazdmodul in care religia poate
influenla politicul. Aceasta, spune el, cu scopul ,,de a asigura cercetdtorul reli-
giei qi al politicului cu o trusd de instrumente care si-l ajute sd inleleagd modul
in care se intersecteazdreligiacu politicul in orice context"r3. A doua parte a lu-
crdrii lui Fox se ocupd de aspecte practice ale relaliei religie-po1itic6, fiind un
studiu comparativ solid, fundamentat pe date empirice care analizeazd concret
politicile de stat a 177 de !6ri referitor la religie (conform Religion and State
Dataset). in aceastd parte se analizeazd, tendinlele pe care le au politicile gu-
vemamentale referitor la religie din patru perspective: 1) religiile oficiale/ de
stat;2) suportul legal qi financiar oferit de stat diverselor grup5ri religioase; 3) re-
glementdrile Ei controlul statal exersat asupra religiei majoritare; 4) discrimi-
narea religioasi impotriva grupdrilor religioase minoritarela. Preten{ia din finalul
lucrlrii este cd aceste studii empirice din a doua parte elideazd in totalitate de-
mersul teoretic, demonstr6nd ci ,,toate teoriile din prima parte sunt relevante qi
. -.1<
semnlhcatlve "-.
Din perspectiva lui Fox Ei de interes pentru noi, cadrul teoretic de inter-
pretare al relaliilor complexe, dinamice, dintre religie qi politicd trebuie sd aibl
ca punct de pomire sistemele de credinld religioasS, doctrinele/ dogmele care
structureazd religiile, diversele teologii care subintind fenomenele religioase. ,,Con-
ceptul conform cdruia credinlele religioase motiveazd comportamentul este, din
perspectiva mea, elementul central al influenlei religiei asupra politicului" aftmd,
Foxr6. Aceste credin{e la r6ndul lor sunt cele care legitimeazd 1) acfiunile/ prac-
ticile religioase,2) instituflile religioase gi liderii religioEi (sau oricare alte forme de
organizare religioasd) qi probabil cel mai important, 3) identitdlile religioase, at6t la
nivel de grup, cdt Ei la nivel colectiv. Cadrul teoretic centrat pe credinlele religioase
este doar apoi completat de studiilebazate pe interesele politice qi pe calcule ra-
tionale. Acestea pot veni at6t din partea politicului, c6t qi a religiosului, totul
desfEgurdndu-se pe fundalul sau impotriva ,,sistemelor seculare de credin!6"
(Engl, secular belief systems) a secularismului care inc[ domind paradigma in-
terpretativ[ a relafiei religie - politicdrT. Aceastd aserliune este rezultatul stu-
diilor empirice care aratd cd, degi in diferite stadii, antagonismul dintre religie ;i
secularism este incS universal prezent (in diverse forme qi la stadii diferite) in
toate cele 117 de state analizate.

).Ibidem,p.2.
-
Ibidem,p.4.
'.Ibidem,p.2ll.
'lbidem,p.214.
Ibidem,p.214ff.

19