Uniunea Europeana Intre Monism I Dualis

UniversitateaădinăBucure ti
Facultatea de Drept
Master: Dreptul Uniunii Europene
LUCRARE DE DISERTA IE
La disciplina
SISTEMULăNORMATIVă IăJURISDIC IAăUNIUNIIă

EUROPENE
Coordonator tiin ific:

Prof.ăUniv.ăDr.ăă TEFANăăDEACONU
Masterand:
BEATRICE BIANCA STOINESCU
Bucure ti
2015
1
UniversitateaădinăBucure ti
Facultatea de Drept
Master: Dreptul Uniunii Europene
LUCRAREăDEăDISERTA IE
la disciplina
SISTEMULăNORMATIVă IăJURISDIC IAăUNIUNIIăEUROPENE
cu tema:
„Uniunea Europeană: între monism și dualism”
Coordonator tiin ific:

Prof.ăUniv.ăDr.ă tefanăDeaconu
Masterand:
Beatrice Bianca Stoinescu
Bucure ti
2015
2
LIST ăDEăABREVIERI
alin. – alineatul/alineatele
art. – articolul/articolele
CE – ComunitateaăEuropean
CECO (rom.) – ComunitateaăEuropean ăaăC rbuneluiă iăO elului
CEDO – CurteaăEuropean ăaăDrepturilorăOmului
CEE – ComunitateaăEconomic ăEuropean
CEEA/ EURATOM – ComunitateaăEuropean ăaăEnergieiăAtomice
CEJ – CurteaăEuropean ădeăJusti ie
CIJ – CurteaăInterna ional ădeăJusti ie
CJCE – CurteaădeăJusti ieăaăComunit ilorăEuropene
CJUE – CurteaădeăJusti ieăaăUniuniiăEuropene
Ed. – Editura
ed. – ediţia
CSONU – ConsiliulădeăSecuritateăalăOrganiza ieiăNa iunilorăUnite
Hot. – Hot rârea
JOCE – JurnalulăOficialăalăComunit ţilorăEuropene
JOUE – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
lit. – litera/literele
nr. – num rul
ONU – Organiza iaăNa iunilorăUnite
p. – pagina
par. – paragraful
pct. – punct
TC – TratatulăConstitu ional
TCE – TratatulăinstituindăComunitateaăEuropean
3
TCEE – Tratatul instituind Comunitatea Economic ăEuropean
TCECA/CECO – TratatulăinstituindăComunitateaăEuropean ăaăC rbuneluiă iăO elului
TCEEA – TratatulăinstituindăComunitateaăEuropean ăaăEnergieiăAtomice
TFUE – TratatulăprivindăfuncţionareaăUniuniiăEuropene
TPI – Tribunalulădeăprim ăinstan
TUE – TratatulăprivindăUniuneaăEuropean
UE – UniuneaăEuropean
vol. – volumul
4
CUPRINSUL LUCR RIIă DE DISERTA IE
ABREVIERI.......................................................................................................................................................2
CUPRINS............................................................................................................................................................4
CAPITOLUL I
CONSIDERA II INTRODUCTIVE ............................................................................................................6
Secțiunea I
Raportul dreptului Uniunii Europene cuădreptulăinterna ional...........................................................................6
Secțiunea a II-a
Teorii ale dreptului interna ionalăpublic şiăabord riăaleădreptuluiă
Uniunii Europene……………….............................................................................................................…......9
CAPITOLUL II
CARACTERISTICI LE ORDINII JURIDICE A
UNIUNII EUROPENE..................................................................................................................................12
Secțiunea I
Raportulăcuăordineaăjuridic ăaăStatelor
Membre.............................................................................................................................................................12
1. Aspecte generale..................................................................................................................................12
2. Integrarea dreptului Uniunii Europene înăsistemeleădeădreptă

na ionale...............................................................................................................................................15
Secțiunea a II-a
Atribuireaădeăcompeten e:ălimiteă iăconsecin e.................................................................................................19
Secțiunea a III-a
Dreptul Uniunii Europene: o viziune a
suprema iei........................................................................................................................................................23
1.Principiileăaplicabilit iiădreptuluiăUniuniiă
Europene....................................................................................................................................................25
2.Primatul ordinii juridice a Uniunii Europene asupra dreptului

intern...........................................................................................................................................................28
CAPITOLUL III
PRINCIPIUL SUPREMA IEIă DIN PERSPECTIVA STATELOR
MEMBRE........................................................................................................................................................32
5
Secțiunea I
Abord ri monisteă iădualisteăînăStatele Membre...............................................................................................32
Secțiunea a II-a
Perspectiveleăconstitu ionaleăasupraădreptuluiăUniunii
Europene...........................................................................................................................................................35
1.România............................................................................................................................................36
2.Fran a................................................................................................................................................38
3.Germania...........................................................................................................................................39
CAPITOLUL IV
CONSIDERA IIăăFINALE............................................................................................................................41
LIST ăBIBLIOGRAFIC ................................................................................................................................42
6
CAPITOLUL I
CONSIDERA IIăINTRODUCTIVE
Secțiunea I
Raportul Dreptului Uniunii Europene cu dreptul interna ional
Dreptul este inerent existen ei societ ii1,ă neă spuneă oă maxim ă inspirat ă dină teoriileă aristotelieneă
culese înă Etica nicomahică, afirma ie ceă înt re teă complexaă dimensiuneă social ă aă dreptului.ă Conform
doctrinei, nicioă categorieă deă raporturiă socialeă nuă poateă existaă înă afaraă unui sistem de norme careă s ă
guvernezeăraporturileădintreăentit i,ăiarăconstituireaă iăaplicareaăacestor norme echivaleaz ăcuăceea ce se
în elegeăprinăordineăjuridic 2.
Lucrareaă deă fa ă î iă propuneă s ă analizezeă dimensiuneaă monist ă aă dreptuluiă Uniuniiă Europene,ă

precumă iă valen eleă dualiste i pluraliste înc ă existenteă laă nivelulă dreptuluiă na ional iă s ă anticipezeă
influen eleăpeăcareăacesteaăleăexercit ăînăabordareaăconstitu ional ăaăStatelor Membre. Astfel, sunt puse înă
balan ădou ăordini juridice distincte, mai precis ansamblulăregulilorădeădreptăconstituiteăîntr-un sistem ce
guverneaz ăsocietatea la un moment dat3,ăfaptăceăgenereaz ăabord riădistincteădeălaăstatălaăstatăînăprivin aă
dreptului Uniunii Europene.
Ideeaăpotrivităc reiaăsistemulădeădreptăunitară iănouăcreatăal Comunit ilorăEuropene,ărespectivăală

Uniunii Europene,ăareălaăbaz ădreptulăinterna ional aăfostăanalizat ădeăc treădoctrin 4
iăînt rit ăconstantă
prinăhot rârileăCJUE. CurteaădeăJusti ieădeălaăLuxemburg s-aăpronun atăprintr-oăhot râreădin 19 noiembrie
1991, înă cauzeleă Francovich, Bonifaci și alții5 asupra naturii dreptului Uniunii Europene. Acesta este
definită deă c treă Curteă caă fiindă un drept al securității internaționale, un drept al cooperării economice,
1
NicolaeăPopa,ăTeoriaăgeneral ăaădreptului,ăEd. C.ăH.ăBeck,ăBucure tiă2008,ăp.31,ăUbi societas, ibi jus.
2
Raluca Miga-Be teliu,ăDreptăinterna ionalăpublic,ăvol.ăI,ăEd.ăC.H.ăBeck,ăBucure ti,ă2010,ăp. 2.
3
Ibidem.
4
Roxana-MarianaăPopescu,ăIntroducereăînădreptulăUniuniiăEuropene,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă2011,ăp.102.
5
C- 6/90, C-9/90, Andrea Francovich, Danila Bonifaci și alții c/ Republica Italiană, pct.31.
7
politice, judiciare, precum și un drept al protecției drepturilor fundamentale ale omului, constituind o
ordine juridică proprie, integrată în sistemele de drept ale Statelor Membre6.
Jurispruden aă neă ofer ă perspectiveă elaborateă înă privin aă rela ieiă dintreă dreptulă unională i dreptul
interna ional,ăînăspecialăînămodulăîn care suntăpriviteănormeleădinădreptulăinterna ionalăînăordineaăjuridic ă
unional .ăJurispruden a Intertanko i Kadi - Al Barakaat7 neăofer ăperspectivaăCur iiădeăJusti ieăaăUniuniiă
Europene,ă ună adev rată jurislateur8 înă materie,ă asupraă raportuluiă întreă celeă dou ă sistemeă deă drept,ă celă ală
Uniuniiă iăcelăinterna ional.ă
Ini ial, Curtea a refuzat înă ambeleă cauzeă s ă iaă înă considera ieă contextulă interna ională înă privin a
m suriloră contestateă deă reclaman i, evaluându-le ca neavândă for ă juridic ă înă dreptuluiă unional -not
legally binding (eng.),ăa adarănef cândăparteădinăordineaăjuridic ăaăUniuniiăEuropene9.
La acea vreme, CJUE, prină Tribunalulă s u,ă aă decis, înă specială înă cauzaă Kadi, s ă procedezeă laă
analizareaă m suriloră doară din prisma dreptului UE, alegereă criticat ă înă doctrinaă interna ional 10
. Astfel,
putemăafirmaăc ăîns iănaturaăautonom aăordiniiăjuridiceăaăUEăasupraăc reiaăCJUEăinsistase11, a condus
la apreciereaă legalit iiă normeloră deă drept comunitară strictă înă cadrulă legislativ al Uniunii. Privit ă astfel,ă
autonomiaăformulat ădeăCJUEănuăarăfiăpermisăvreoăinfluen ădinăparteaăactelorădeădreptăinterna ională(înă
spe ,ă regulamenteă aleă Consiliului de Securitate al ONU)ă asupraă m suriloră comunitare,ă iă anumeă
regulamentele UE.
Imaginea pe care a creat-oăjurispruden aăCJUE prinăacesteăhot râri ridic ăîntreb riăînăleg tur ăcuă
pronun rileăanterioare asupraăpozi ieiădreptuluiăinterna ionalăraportat la dreptul UE,ăînăspecialăpentruăc ă
prin Kadi i Intertanko seămarcheaz ăoădesprindereădeăabord rileăanterioare12. Aprecierile doctrinei fa ă
deă acesteă hot râriă aleă CEJ înclin ă spreă determinarea acesteia de a reduce rolul rezidual al dreptului
internațional pe cât de mult posibil și în consecință, marja de manevră a Statelor Membre în spațiul
comunitar13.
6
Diana Alina Rohnean, Dreptul Uniunii Europene – Ordineă juridic ă proprie,ă integrat ă înă sistemeleă deă dreptă aleă
StatelorăMembre,ăEd.ăHamangiuă,ăBucure ti,ă2011,ăp.ă1.
7
C-308/06, The Queen, on the application of International Association of Independent Tanker Owners (Intertanko)
and Others v Secretary of State for Transport [2008]; C-402/05ă Pă iă C-415/05 P, Yassin Abdullah Kadi and Al
Barakaat International Foundation v. Council and Commission [2008].
8
Creator de drept- jurislateur.
9
Jan Willem van Rossem, Interaction between EU law and International law in the light of Intertanko and Kadi:
TheădilemmaăofănormsăbindingătheăMemberăStatesăbutănotătheăCommunity,ăCLEERăworkingăpapersă2009/4ăăTMCă
Casser Instituut, p. 4.
10
Ibidem.
11
Ibidem.
12
Ibidem.
13
Idem, p. 10
8
Atitudineaă dreptuluiă comunitară fa ă deă dreptulă interna ională poateă fiă caracterizat ă prină monism,
faptăceăsugereaz ăc ănuăsuntănecesareăacteăsuplimentareădeătranspunereăaăacestuiaăpentruăcaă oănorm ădeă
drept interna ionalăs ăintreăînăvigoareăînăsferaăcomunitar 14
.
Pe de o parte,ăpozi iaăagreabil ăaădreptuluiăcomunitarăfa ădeădreptulăinterna ional15 nuăgaranteaz ă

c ăoănorm ăinterna ional ăpoateăfiăinvocat ăde justi iabili16 înăfa aăinstan elorădinăStatele Membre. Pe de
alt ă parte,ă ună altă faptă ceă accentueaz ă deschidereaă ordiniiă juridiceă aă UEă c treă dreptulă interna ional, este
modulă înă careă normeleă de drept interna ională suntă integrateă înă aceasta,ă devenindă dreptă secundar17, prin
comunitarizarea acestora.
Putem deduce,ăa adar,ăc ăîntreădreptulăUniuniiăEuropeneă iădreptulăinterna ional exist ăleg turiădeă

interdependen ,ă de iă Uniuneaă European ă î iă men ineă autonomia ca sistem de drept. Doctrinaă Cur ii a
statuat înc ădină primeleădeceniiădeăexisten ăaleă Comunit ii, autonomia sistemului de drept al acesteia.
Prin hot râreaăCJCE din 15 iulie 1964 Costa c/ ENEL18, seămen ioneaz ăexisten aăuneiănoi ordini juridice
distincte de cea a Statelor Membre,ăprecumă i deăordineaăjuridic ăinterna ional .ăÎnăambeleăcazuri,ănaturaă
autonom ă aă dreptuluiă UEă împiedic ă s -iă fieă afectat ă structuraă fundamental ă deă c treă dreptulă
interna ional19.
Ună altă aspectă ceă delimiteaz ă ordineaă juridic ă aă UEă deă ordineaă juridic ă deă dreptă interna ional,ă îlă
reprezint ă izvoarele celoră dou ă ordiniă juridice.ă Acesteă izvoareă nuă potă fiă considerateă identice,ă deoareceă
sorgintea dreptului UE nu seăreg se teănumaiăînătratateleăconstitutiveăciă iăînăpracticaăinstitu iilor Statelor
Membre sau înăsistematizareaănormelorărealizat ădeăc treăCurteaăEuropean ădeăJusti ie20
Înăconcluzie,ănuăputemăvorbiădespreăunăraportăde superioritate,ăcândăfacemăreferireălaădreptulăUEăşiă
celă internaţională întrun singur context. Acestă faptă seă datoreaz ă existenţeiă UEă caă entitateă sui generis
beneficiindă deă personalitateă juridic , cu un sistem de drept avândă propriilei postulate juridice,
diferenţiinduseăastfelădeăoriceăalt ăordineăjuridic .
14
The dilemma of norms binding the Member States but not the Community, CLEER working papers 2009/4 for
TMC Casser Intsituut, p. 13.
15
Idem, p. 14, (eng.) international law friendly posture.
16
C-308/06, The Queen, on the application of International Association of Independent Tanker Owners
(Intertanko) and Others v Secretary of State for Transport [2008].
17
TheădilemmaăofănormsăbindingătheăMemberăStatesăbutănotătheăCommunity,ăCLEERăworkingăpapersă2009/4ă TMC
18
C-6/64, 15 iulie 1964, Flaminio Costa c/ ENEL.
19
TheădilemmaăofănormsăbindingătheăMemberăStatesăbutănotătheăCommunity,ăCLEERăworkingăpapersă2009/4ă TMC
20
Roxana-Mariana Popescu, IntroducereăînădreptulăUniuniiăEuropene,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă2011,ăp.55.
9
Secțiunea a II-a
Teorii ale dreptului interna ionalăpublic şiăabord riăaleădreptuluiăUniuniiăEuropene
Înă cazulă existen eiă unoră interferen eă întreă dou ă sistemeă deă drept,ă seă ridic ă problema raportului
dintre ele21, acesta fiind iăcazulăraportuluiădintreădreptulăUniuniiăEuropeneă iădreptulăintern,ăală Statelor
Membre ale acesteia. Diferitele abord ri ale dreptului Uniunii Europene au fost inspirate de curente de
gândireă iăconstruc iiăteoretice22 ceăţinădeăspectrul dreptului interna ional. Neăintereseaz acesteăconstruc iiă
teoreticeă înă specială pentruă a analiza şiă aă înţelegeă maiă bineă raportulă dintre dreptul Uniunii Europene cu
dreptul Statelor Membre.ăAcesteăconstrucţiiăsunt: dualismul, monismul, precum şiăo abordare pragmatic
a Dreptului Uniunii Europene deăc tre Statele Membre,ăcaracterizat ăprinăpluralism.
Dualismul, un curent ce saădezvoltat cuăprec dereăînădoctrinaăgerman ăşiăitalian prin demersurile

lui Heinrich Triepel23 şiă Dionisioă Anzilotti24, înă secolul al XIXleaă şiă laă începutulă secolului XX, se
fundamenteaz peă voinţaă suveran ă aă statului ca temei al dreptului.25 Astfel, dualismul accentueaz
distincţiaădintreădreptulăinternăşiăcelăinternaţional,ăfiindăpreferat ăoăacţiuneăpeăplanuriădiferite,ăcuădomeniiă
diferiteădeăaplicareăşiăf r ăoăcomunicareăstrâns ăîntreăceleădou ordini juridice.26 Diferenţeleăla care face
referire orientarea dualist se înregistreaz ălaănivelăde subiecte, surse şiăconţinut al dreptului27. Peădeăalt ă
parte,ă exist ă teoriaă monist dezvoltat ă subăinfluenţaă luiă Hansă Kelsen28 şiă aă şcolii normativiste, conform
c reiaădreptulăesteăoăstructur ăunitar ,ăcompus ădinănormeăobligatorii,ăindiferentădac ăacesteaăseăadreseaz ă
indivizilor,ăstatelorăsauăaltorăentit ţi29 şiăcareăsusţineăprimatulădreptuluiăinternaţionalăasupraăceluiăintern. O
alt ăvariant ăaămonismuluiăa reprezentatoătendinţaăprimatuluiădreptuluiăinternăasupraăceluiăinternaţional.
21
Raluca Miga-Be teliu,ăDreptăinterna ionalăpublic,ăvol.ă1,ăEd.ăC.ăH.ăBeck,ăBucure ti,ă2010,ăp.10.
22
Ibidem.
23
Heinrich Triepel (1868-1946) - juristăgermană iăfilosofăalădreptului.
24
Dionisio Anzilotti (1867-1950) - juristăitaliană iăjudec torălaăCurteaăPermanent ădeăJusti ie.
25
Raluca Miga-Be teliu,ăDreptăinterna ionalăpublic,ăvol.ă1,ăEd.ăC.H.Beck,ăBucure ti,ă2010,ăp.10.
26
Ibidem.
27
AmreiăMüller,ăRelationship between national and international law, Public International Law, University of Oslo
14 October 2013, p. 3.
28
Hans Kelsen (1881-1973) – juristăaustriac,ăfilosofăalădreptuluiă iăfilosofăpolitic.
29
Raluca Miga-Be teliu,ăDreptăinterna ionalăpublic,ăvol.ă1,ăEd.ăC.ăH.ăBeck,ăBucure ti,ă2010,ăp.10.
10
Monismul este tributar concepţiilorăhegelieneădespreăstat, popularizate înăspecialăprinăintermediul Şcoliiă
de la Bonn30. Monismul modern a atins un plan de maturizare înă secolulă XX, îns ă nuă aă garantată oă
uniformizareăaăpracticilorăstatelorăînăprivinţaădreptuluiăinternaţional.
Acesteădou ăviziuniănu au putut fi confirmateăînămod absolutăînăpractic , tendinţeleăactualeămizând

peăoăabordareăpragmatic ,ăexprimat ăprinăpluralism31. Doctrina32 trimite la o analiz ăa soluţiilor pe care le
dauă constituţiileă stateloră oriă alteă legiă interne,ă precumă şiă organeleă judiciareă internaţionale. Aşadar,ă nuă seă
încearc ăoăierarhizare întreădreptulăinternaţionalăşiăcelăinternăşiănuăseăafirm ăvreunăprimatăînăprivinţaăunuiaă
dinăceleădou ăsisteme. Abordareaăpragmatic ,ăjurispruden ial la care face referire doctrina intenţioneaz ă
s ăconduc ălaăarmonizareaăsistemelor,ăatâtăcândăseăfaceăreferireălaăraportulădintreădreptulăinternăşiădreptulă
internaţional,ăprecumăşiăînăcazulărelaţieiădintreăordineaăjuridic ăintern ăşiăceaăunional .
ÎnăcazulăraportuluiădintreădreptulăUEăşi cel al Statelor Membre, doctrina33 coreleaz ăprincipiiăaleă

dreptuluiăUniuniiăEurpeneăcuătendinţeleămonisteădezvoltateăprinăjurisprudenţaăCurţiiădeăJustiţieăaăUniuniiă
Europene. Spreă deosebireă deă dreptulă internaţională public,ă dreptuluiă unională nuiă esteă indiferent ă naturaă
relaţiioră ceă trebuieă s ă seă stabileasc ă înă raportă cuă dreptulă intern,ă postulândă monismulă şiă impunând
respectareaăacestuiaădeăc treăStatele Membre34.
Aplicabilitateaă imediat ,ă ceaă prioritar ,ă precumă şiă aplicabilitateaă direct ă aă dreptuluiă unională înă
cadrul normativ intern, sugereaz ăputerniceăînclinaţiiăspreămonism,ăatitudineăcompatibil ăcuăprocesulădeă
integrareăalăstatelorăînăcadrul Uniunii Europene.
Exist , totuşi, elementeă careă pună subă semnulă întreb riiă postulatulă monistă ală dreptuluiă Uniuniiă
Europene. Conform principiilor dreptului unional35,ă înă cază deă conflictă întreă celeă dou ă ordiniă juridice,ă
acestaă primeaz ă asupraă dreptuluiă naţional,ă ală Statelor Membre. Tratatul privindă Uniuneaă European ,ă
precumăşiăcelăprivindăfuncţionareaăacesteiaănuăofer ăvreoădistincţieăasupraăpriorit ţilor de aplicare36.
Interpretareaă dreptuluiă unională depindeă şiă deă felulă înă careă Statele Membre, prin constituţiile
acestora, privesc încorporarea dreptului Uniunii Europene înă propriulă sistemă deă drept.ă Înă acestă caz,
30 ŞcoalaădeălaăBonnăăM.ăWenzel,ăE.ăKauffman,ăA.Zorn,ăş.a.
31 AmreiăMüller,ăRelationshipăbetweenănationalăandăinternationalălaw,ăPublicăInternationalăLawăpapers,ăUniversityă
ofăOslo,ă14ăOctoberă2013,ăp.ă3,ăîn:
http://www.uio.no/studier/emner/jus/jus/JUS5540/h13/undervisningsmateriale/nat-int-law_14oct2013.pdf
32 Raluca Miga-Be teliu,ăDreptăinterna ionalăpublic,ăvol.ă1,ăEd.ăC.H.Beck,ăBucure ti,ă2010,ăp.10.
33 AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp.ă177178.
34 Ibidem.
35 EsteăvorbaădespreăprincipiulăsupremaţieiădreptuluiăUniuniiăEuropene.
36 Asif Tufal,TheăeffectăofăEuropeanăLaw,ăp.ă1,ăîn:
www.lawteacher.net%2FPDF%2Feuropean-
law%2FEuropean%2520Law%25201.pdf&ei=wMeEVZ3GOcq1Uaj9g8AF&usg=AFQjCNE_d47x2Vj36EL2VM
A-b7w26vtunQ&sig2=gT2TR8qf5A25934rkCoiVQ
11
intervină abord rileă monisteă sau dualiste c treă careă Statul Membru respectiv înclin ă înă dispoziţiileă
constituţionaleăaleăacestuia sauăînătratatul de aderare37. Dac ăstatulărespectiv abordeaz ădreptulăUEădintro
perspectiv ă monist , atunci acestaă ajungeă s ă fac ă parteă din dreptul intern deă laă momentulă ader rii,ă f r ă
încorpor riăsuplimentare,ăcumăesteăesteăcazulăFranţei.
Peădeăalt ăparte,ădac ăStatul Membru abordeaz ădreptulăunionalădinăperspectivaădualist ,ăacesta nu

va beneficia de forţ ă juridic ă decâtă atunciă cândă devine conformă constituţieiă Statului, cum este cazul
Germaniei,ăalăItalieiăşiăalăMariiăBritanii. TribunalulăFederalăConstituţional German38, întro decizie din 30
iunie 200939, a judecat problemaă constituţionalit ţiiă legii de ratificare a Tratatului de la Lisabona din
2007, înăcondiţiileăînăcareăacestaăcontraveneaădispoziţiilorăconstituţionale germane ăGesetz zur Änderung
des Grundgesetzes.
Deoarece abord rileăvizândăprioritatea înăchestiuneăaădreptului UEăvariaz de la stat la stat, Curtea

deăJustiţieăaăUniuniiăEuropeneăaăasiguratăprinăjurisprudenţaăacesteia, propriileăreguliăconstituţionaleăpentruă
aăasiguraăoăaplicareăuniform ăaădreptuluiăUE40.
Observ m, c înărealitate,ănici monismulă iăniciădualismul nuăreflect ăraportulăexistentăîntre dreptul

internaţionalăşiădreptulăinternăori întreăcelăinternaţionalăşiăcelăalăUE. Nu putem extrapola sau absolutiza
unaăsauăaltaădintreăceleădou ăordiniăjuridice41.ăMotivulăîlăreprezint ătendinţa laănivelărelaţionalăîntreăceleă
dou ăsistemeădeădrept, aceea deăaăseăcondiţionaăreciproc (prin atribuire deăcompetenţe,ăprinăpolitici,ăetc.)
cuăuneleăprevalenţeăîn anumiteădomeniiăsauăînăanumiteăetapeăaleăunuiăsistem sau ale celuilalt.
37
Ibidem.
38
TribunalulăFederalăConstituţionalăGermană– (germ.) Das Bundesverfassungsgericht.
39
https://www.bundesverfassungsgericht.de/entscheidungen/es20090630_2bve000208en.html
40
Asif Tufal, The effect of European Law, p. 1.
41
DumitraăPopescu,ăDreptăinternaţionalăpublic,ăEd.ă ansa,ăBucure ti,ă1997,ăp. 20.
12
CAPITOLUL II
PARTICULARIT ŢILEăORDINIIăJURIDICEăAăUNIUNIIăEUROPENE
Secțiunea I
Raportulăcuăordineaăjuridic ăaăStatelor Membre
Pornind de la începuturile construcţieiăeuropene,ădeălaăsfârşitulăanilorăanilor '40,ăodat ăcuăapariţiaă

primeloră organizaţiiă dedicateă cooper riiă internaţionale,ă şiă ajungândă pân ă laă perfectareaă sistemuluiă deă
aderare la UE, entitate sui generis dotat ă cuă personalitateă juridic ,ă şiă impunereaă acesteiaă peă plană
internaţional,ă putemă afirmaă c ă acesteă lucruriă nuă ară fiă fostă prosibileă f r ă oă diligent activitate din partea
CJUE. Uniuneaăbeneficiaz ădeăoăordineăjuridic ăproprie,ăautonom ,ădistinct ădeăceaăaă Statelor Membre,
faptăceăd ănaştereăunorăparticularit ţiăstructuraleăşiăfuncţionaleăaleăacesteiaăşiăneăofer ăposibilitateaădeăaă
evaluaăraporturiădeădreptăatâtădinăpunctădeăvedereămonist,ăalăsupremaţieiădreptuluiăunional,ăcâtăşiădualist,ă
alăcoexistenţeiădreptuluiăunionalăcuăcelăalăStatelor Membre.
1. Aspecte generale
Procesul de formare al Comunit ţilorăEuropeneăşiămaiătârziu, cel deăcontinu ădezvoltareăalăUniuniiă

Europene, aă începută odat ă cuă stabilireaă scopuluiă ei. Obiectivul Uniunii era crearea unei apropieriă întreă
Statele Membre, îns ăunaădiferit ădeăaceeaăspecific ăaăorganizaţiilorădeăcooperare42.
Caracteristicile şiăparticularit ţileăsistemului normativ al Uniunii Europene auăap rutăcaăurmareăaă

acestui proces, indicândăîntocmaiăfluctuaţiileăconstrucţieiăcomunitare. Sistemul creat iniţial prin cele trei
tratate - CECO,ăCEEăşiăCEEA,ăaăurm rităoădezvoltareăbidimensional ,ăşiăanume:ăunaăcalitativ ,ăceăaveaă
42
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.UniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp.ă14.
13
drept scop perfecţionareaă instituţiiloră europene,ă şiă unaă cantitativ ,ă ceă urm reaă extindereaă comunit ţilor,ă
prin cooptarea de noi membri43,ăajungânduseăînăprezentălaă28ădeăstate.
Realizareaă uneiă ordiniă juridiceă unitare,ă a aă cumă esteă ceaă aă Uniunii Europene,ă nuă reprezint ă oă
noutateăpeăplanăinterna ional,ăcâtătimp,ălaăbazaăaăceeaăceăseăîn elegeăast ziăprinădreptul UE,ăseăreg sescă
multeă tratateă interna ionaleă încheiateă potrivită reglement riloră existenteă laă nivelă interna ional. Printre
acesteaăseăafl ă i cele trei tratate constitutive ale Uniunii.
Dinăpunctulădeăvedereăalădreptuluiăinterna ional,ăacesteătratateăprezint ăcelăpu inătreiăcaracteristiciă

fundamentale care le apropie de normele dină dreptulă interna ional,ă iă anume:ă înă primulă rând,ă acesteaă
exprim ăleg turaăjuridic ădintreăStatele Membre aleăComunit ilor/Uniunii;ăînăalădoileaărând,ăconstituieăună
ansambluăorganizatădeănormeăjuridice;ăînăalătreileaărând,ăacteleăelaborateăînăbazaăacestorătratate,ădeăc treă
organismeleăcuăatribu iiăînăacestăsens,ăproducăefecteăjuridiceăînăstateleăp r i44.
Tratateleă auă creată aceast ă ordineă juridic ă proprie,ă integrat ă înă sistemeleă juridiceă aleă Statelor
Membre iăcareăseăimpuneăinstan elorăna ionaleăale acestora,ăaleăc rorăsubiecteăsuntănuănumaiăstatele,ăciă iă
resortisan iiăacestora.ăA adar,ăUEăurm re teăs ăcreezeădrepturiăcareăintr ăînăpatrimoniulăjuridicăalăacestora,
iară drepturileă respectiveă seă nască nuă numaiă cândă suntă acordateă înă modă explicită deă tratat,ă ciă iă înă temeiulă
obliga iiloră peă careă tratatulă leă impuneă într-un mod bine-definit,ă atâtă persoaneloră deă dreptă privată câtă iă
Statelor Membre iăinstitu iilorăcomunitare45.
Doctrina46 a formulat opinii interesante privind caracterizareaăUEăcaăstructur ădeăstat,ăasociaţieădeă

state sau chiar ca o entitate ce se apropie de federalism. Acestea au fost înt rite de introducereaăînăTratatulă
de la Maastricht a noţiunii de cetăţenie europeană47, deăexistenţaăprincipiului atribuirii de competenţe48,
de ideea Statelor ca stăpâne ale tratatelor49,ăprecumăşiădeăexistenţaăinstituţiilorăUE,ă cum ar fi Comisia,
Consiliul sau Parlamentul. O opinie a doctrinei50 subliniaz ăcaămodeleădeăinspiraţieăaleăUE,ăatâtămodelulă
federală câtă şiă celă confederal,ă originalitateaă construcţieiă comunitareă concretizânduseă chiară înă metoda
comunitară.
43
Ibidem.
44
Roxana-Marianaă Popescu,ă Introducereă înă dreptulă Uniuniiă Europene,ă Ed.ă Universulă Juridic,ă Bucure ti,ă 2011,ă
p.102.
45
Diana Alina Rohnean, Dreptul Uniunii Europene – Ordineăjuridic ăproprie,ă integrat ăînă sistemeleă deă dreptă aleă
Statelor Membre, Ed. Hamangiu,ăBucure ti,ă2011,ăp.ă79
46
Augustină Fuerea,ă Constituţiaă Uniuniiă Europene.ă Tratată constitutivă sauă legeă fundamental ?,ă Revista de Drept
public nr. 3/2004, p. 99103.
47
Idem, p. 99.
48
Art. 5, alin. (1), TUE.
49
ÎnalteleăP rţiăcontractanteă– (eng.)Masters of the treaties.
50
Augustină Fuerea,ă Constituţiaă Uniuniiă Europene.ă Tratată constitutivă sauă legeă fundamental ?, Revista de Drept
public nr. 3/2004, p. 100.
14
Metoda comunitară aăfostăutilizat ăînăelaborareaăuneiălegislaţiiăbogateăcareăs ăsusţin ădezvoltareaă
continu ăaăpieţeiăinterne şiăarmonizareaăpracticilorădintreăStatele Membre. Ordineaăjuridic ăaăUE,ăaşaăcumă
amămenţionatăanterior,ăreprezint ăsistemul de drept al acesteia,ăoăcreaţieăoriginal ăaăCEJ ceăseăbucur ădeă
autonomie,ăfaptăatestatăîntruna din cele mai importante hot râriăaleăCJUE,ăCosta c/ ENEL din 196451.
Uniuneaă European ,ă caă organizaţieă convenţional ,ă suprastatal ă şiă interstatal ,ă caă entitateă juridic ă
politic ,ăeconomic ,ăadministrativ ăşiămilitar ,ăconţineăreglement riăînăaproapeăoriceădomeniu,ăpornindădeă
la dou ăcategoriiădeănormeăjuridice:ăceleăcuprinseăînătratate - dreptul primar şiăceleăemiseădeăinstituţiileă
acesteia legislaţiaăderivat sauăsecundar a acesteia52. Comunit ţileăEuropeneătransformateămaiătârziuăînă
UniuneaăEuropean ,ăau fost constituite prin tratateleăfondatoare,ătratateleădeăaderare,ăprecumăşiăalteătratateă
şiă protocoale,ă Cartaă drepturiloră fundamentaleă aleă cet ţeanuluiă înă UE, precum şiă alteă izvoare, cum sunt
principiileă generaleă deă dreptă inspirateă dină tradiţiileă constituţionaleă aleă statelor precumă şiă jurisprudenţaă
CJUE.
La nivelul Uniunii exist ăşiăgaranţiăaiădreptuluiăacesteia,ăînăprincipalăCurteaăEuropean ădeăJustiţieă

de la Luxemburg,ă laă careă seă maiă adaug ă instanţeleă naţionaleă deă judecat cuă careă aceastaă seă afl ă întrun
dialog continuu, tribunalele şiăcurţile constituţionaleăale Statelor Membre,ăinstanţele internaţionaleăcum ar
fi CEDOăsauăinstituţiiăadministrative europene (Ombudsmanulăeuropean,ăComisiaăeuropean ,ăetc.)53.
Spreădeosebireădeăsistemulădeădreptăinternaţionalăcareăfuncţioneaz ăpeăbazaăîncrederiiăîntreăstate54,
sistemul de drept al UE esteăşiăelăierarhizatăşi aăfostăcreatăînămare parteăpeăcaleăjurisprudenţial . CJUE l-a
recunoscută iăl-a afirmat ca pe un sistem aparte, diferitădeăcelănaţional,ăcareăutilizeaz ăînăîntregimeămediile
men ionateă anterior pentruă aă fiă garantată şiă respectat.ă Acesta a devenit ună sistemă ceă seă îndep rteaz ă deă
simplaăbun credinţ ăaăstatelorăîn respectareaăobligaţiilorăasumate.
Coexistenţaăaătrei sisteme de drept,ăcelăinternaţional,ăcelănaţionalăşiăcelăalăuniuniiăEuropene,ăfiecareă

avândă caracter propriu, autonom, conduce la apariţiaăunorăîntreb riălegateădeăraportulădintreăacestea,ădeă
supremaţiaăfiec reiăordiniăjuridiceăînăparteăşiădeăefectele generate de astfel de raporturi.
Oă varietateă aă doctrineiă aă afirmată c ă întreă ordineaă juridic ă aă UEă şiă ceaă aă Statelor Membre exist ă
raporturi bazate pe principiul aplic riiădirecteăaănormelorăobligatoriiădeădreptăunionalăînădreptulănaţional,ă
precumă şiă primatulă celuiă dintâiă prină aplicabilitateaă direct ă înă ordineaă juridic ă intern 55
. Aşadar,ă
51
C-6/64, 15 iulie 1964, Flaminio Costa c/ ENEL.
52
Diana Alina Rohnean, Dreptul Uniunii Europene – Ordineăjuridic ăproprie,ă integrat ăînă sistemeleă deă dreptă ale
Statelor Membre, Ed. Hamangiu,ăBucure ti,ă2011,ăp.ă11.
53
Ştefană Deaconu,ă Noteă deă cursă laă disciplinaă Sistemulă normativă şiă jurisdicţiaă UE,ă Master:ă Dreptulă Uniuniiă
europene, 2014-2015,ăUniversitateaădinăBucureşti,ăFacultateaădeăDrept.
54
Menţion măprincipiulăbona fide precumăşiăprincipiulăpacta sunt servanda dinădreptulăinterna ional public.
55
Diana Alina Rohnean, Dreptul Uniunii Europene – Ordineăjuridic ăproprie,ă integrat ăînă sistemeleă deă dreptă aleă
StatelorăMembre,ăEd.ăHamangiuă,ăBucure ti,ă2011,ăp.ă12.
15
consider măc ăesteăimportantăs ăanaliz mămodulăînăcareăesteăprivită i implementatădreptulăUEăînăordinea
juridic ăaăStatelor Membre.
2. IntegrareaădreptuluiăUEăînăsistemeleădeădreptăna ionale
No iuneaă deă ordineă juridic se traduce prin ansamblulă deă normeă careă guverneaz ă raporturile
juridiceălaăcareăUniuneaăparticip 56
, stricto sensu reprezentândăleg turileădintreăaceastaăşiăStatele Membre,
leg turileă dintreă persoaneleă juridiceă şiă fiziceă aparţinândă sauă nuă Statelor Membre,ă precumă şiă raporturileă
dintreăUniuneăşiăalteăorganizaţiiăguvernamentale.
Ordineaăjuridic ăaăUniunii Europene îşiăg seseşteăizvoareleăprincipaleăînătratateleă constitutive ce

cuprind norme cu valoare de legi fundamentale, la care seăadaug ătratatele modificatoareăşiădeăcompletareă
ulterioar .ăPeădeăalt ăparte, cealalt ăcategorieădeăizvoareăsuntăcele secundare, ce cuprind norme cu valoare
de legi ordinare57, laă careă seă adaug izvoarele derivateă şiă celeă complementare,ă precumă iă normele care
provinădinăangajamenteleăexterneăaleăComunit ilorăEuropene/ ale Uniunii Europene.
Consider măc ăunălocăcentral, înăoriceălegeăfundamental ăaăStatelorăMembre, îlăreprezint ămodulă

înă careă aceastaă percepeă relaţiaă dintreă instanţeleă naţionaleă şiă CJUE.ă Deă aceea,ă înă afirmareaă dreptuluiă
UniuniiăEuropene,ăCJUEăăsusţineăunădialogăcuăacesteaăprinămecanismeănecontencioase,ăcumăarăfiăcelăală
trimiterilor preliminare, printroăinterpretareăaătratatelorăşiăaăvalidit ţiiăactelorăUniunii,ăpentruăaăarmonizaă
şiăaăasiguraăunitateaădeăaplicareăaăordiniiăjuridiceăeuropene58.
Dinăpunctulădeăvedereăalăimplement riiăordiniiăjuridiceăaăUE,ăînălucrareaădeăfa ăneăintereseaz ăînă

special izvoareleăprimareă iăceleăderivateăaleăacesteia,ăizvoareăcareăprinăeleăînseleăpostuleaz ăun anumit tip
deăabordareăaădreptuluiăUEădeăc treăStatele Membre,ăînăprincipal,ăoăabordareaămonist .
Înă vârfulă ierarhieiă seă situeaz ă dreptulă primar, format din tratatele constitutive i modificatoare,
precumă iăCartaăDrepturilorăFundamentaleăaăUniuniiăEuropene, careăauăfunc iaăuneiăConstituții59. Acestea
auă ună rolă aproapeă constitu ional,ă deoarece înă con inutulă lor suntă prev zuteă institu iiă aleă dreptuluiă UEă
56
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.UniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011, p. 137.
57
Ibidem.
58
Art. 267 TFUE, art. 19 TUE.
59
Idem, p.141.
16
c roraă liă s-au atribuit puteriă iă întreă careă suntă fixate i asigurate raporturi iă ună partajă deă competen e.
Acestea sunt formate din Tratatul EURATOM semnată laă Romaă laă 25ă martieă 1957ă iă Tratatulă instituindă
Comunitateaă European ,ă dup ă intrareaă înă vigoareaă Tratatuluiă deă la Lisabona60.ă Oă categorieă special ă oă
constituieăTratatulăprivindăUniuneaăEuropean ,ăTUE,ăsemnatălaăMaastrichtăînăanulă1992,ăintratăînăvigoareă
la 1 noiembrie 1993, deoarece acesta poate fi privit ambivalent - ca tratat constitutiv dar i ca tratat
modificator61. TUE este un tratat constitutiv, deoarece reprezint ăinstrumentulăjuridicăînătemeiulăc ruia a
luatăna tereăUE,ăafirma ieăînăsus inereaăc reiaăamintimăart.Aăalin.ă(1)ădinăTratatulădeălaăMaastricht,ăarticolă
care prevede c ăprin prezentul tratat, Înaltele Părți Contractante instituie între ele o Uniune Europeană.
Notificareaă interna ional ă aă consim mântuluiă Statuluiă deă aă deveniă parteă laă tratată iă intrareaă înă
vigoare aătratatuluiăsuntăsupuseăexclusivădreptuluiăinterna ional,ăînătimpăceăexprimareaăconsim mântuluiă
statului de a se lega prin tratatul respectiv esteăreglementatănumaiădeădreptulăinternăalăstatuluiăînăcauz 62
.
inândă contă deă aspectulă interna ională ală procesului deă integrareă înă Uniuneaă European , putem înt riă
afirma iaă conformă c reiaă tratatele instituindă Comunit ileă Europeneă iă Uniuneaă European ă auă fostă
încheiateădeăState Suverane,ăprinăexprimareaăacorduluiălorădeăvoin .ăPrin urmare, statele au devenit mai
întaiă părți contractante laă treiă tratateă multilateraleă iă maiă apoiă au devenit State Membre ale unor
organiza ii,ăalăc rorăobiectivăesteăintegrareaăeconomic 63
,ăacesteaăfiindăînăcontinuareăstateăsuveraneăcareă
auăalesăs ăpriveasc ăordineaăjuridic ăaăUEădin perspectivaămonist .
Doctrinaăneăarat ăc ădup ăoăanaliz ăatent ăaădiverselorănormeăaleăUE,ăesteălesneădeăînţelesădeăceă

jurisprudenţaă UEă consacr ă teoriaă monist ă înă hot râriă dateă înă favoareaă supremaţieiă dreptuluiă Uniunii.
DezvoltareaădoctrineiăsupremaţieiădreptuluiăUEăîncepe peăcaleăjurisprudenţial , cu hot râreaăVan Gend
en Loos din 196364,ăprimaăcauz ăceăplaseaz ădreptulăUEăînăsferaăindependenţeiălegaleădinăpunctădeăvedereă
al ordinii juridice.
Jurisprudenţa dezvoltat ăprinăhot râreaăCur iiăînăVan Gend en Loos din 1963, esteăimportant ăînă
special pentruăsferaădreptuluiăprimar,ăalătratatelor,ăînăspeţ ărecunoscânduseădeăc treăCurteăoănou ăordineă
juridic ăînădreptulăinternaţional,ănuădoarăînăceăpriveşteăstateleăsuveraneăcareăauăsemnatăşiăratificatăunătratat
alăUE,ăciăşiăînăcadrulăsistemuluiăinternădeădreptăal acestora. Aceast ăhot râre caracterizeaz ădreptulăUEăcaă
avândă efectă direct şiă bucurânduseă deă supremaţieă sauă prioritateă înă raportă cuă ordineaă juridic ă intern 65
.
60
Pân ă înă anulă 2002ă reg seamă iă Tratatulă deă laă Paris,ă semnată laă 18ă aprilieă 1951,ă tratată prină careă aă fostă instituit ă
CECO.ăTratatulăaăîncetatăs ămaiăproduc ăefecteăînăiulieă2002,ăfiindăîncheiat pentruăoăperioad ădeă50ădeăani.
61
62
Idem, p. 103.
63
Ibidem.
64
C-26/62, 5 februarie 1962,Van Gend en Loos c/. Nederlandse Administratie der belastingen.
65
www.ier.ro,ărezumatulăhot râriiăVan Gend en Loos.
17
NormaădinădreptulăUEăcreeaz , aşadar,ădrepturiăşiăobligaţii careăpotăfiăinvocateădirectădeăc treăparticulariă
înăfaţaăinstanţelorănaţionale,ăsubăanumiteăcondiţiiădeăefectivitateăstabiliteădeăCurte66.
Cu toate acestea, jurisprudenţa careăaăpusăbazeleăsupremaţieiădreptuluiăcomunitar a luat amploare

odat ă cuă hot râreaă pronun at ă înă cauza Costa c/ ENEL67 nr. 6/64 din 1964,ă hot râreă înă care seă explic ă
consecinţeleă transferuluiă drepturiloră şiă obligaţiiloră Statelor Membre din sistemul intern c treă sistemul
comunitar printro limitare permanentă a drepturilor suverane. Seăafirm ,ăaşadar,ănecesitateaăconform riiă
dreptuluiăinternăcuăcelăcomunitar,ăunăactăunilateralădinăparteaăStatuluiămembruăneputândăprevalaăînăraportă
cu dreptul UE prin simplulă faptă c ă tratatul,ă caă elementă ală dreptuluiă primar,ă devineă parteă integrat ă înă
sistemul de drept al Statelor Membre şiătrebuieăaplicatăcaăatareădeăc treăinstanţeleănaţionale.
De iălaănivelulăUEănuăexist ănicioădispozi ieăexpres ăcuăprivireălaăierarhiaăizvoarelor de drept, se

impune,ătotu i, oăanumit ierarhieăîntre dreptulăprimară iădreptulăderivat. Pornind de la izvoarele primare,
careăseăafl ăînăvârfulăierarhieiănormelorădin dreptul Uniunii Europene şiăcontinuândăcuăsursele secundare
de drept,ăobserv mănecesitateaăconform rii acestora dinăurm ăcu dreptul tratatelor, drept de rang superior.
Spre exemplu, se impune necesitateaăcaăacteleăadoptateădeăinstitu iileăUEăs ănuăpoat ăfiăadoptateă

decâtăînălimitele atribu iilorăceăleăsuntăconferiteăprinătratateăsauă printr-o serieădeăproceduriăprev zuteădeă
CJUEăădestinateăsanc ion riiăînc lc riiădeăc treăinstitu ii,ăaădispozi iilorătratatelor.ăConformăjurispruden eiă
Tribunalului, principiile care reglementează ierarhia normelor excludăsitua iaăcaăunăactădeădreptăderivată
s ăderoge de la un act de drept primar68.
Înă ceă priveşteă izvoarele dreptului derivat, articolulă 288ă dină TFUEă enumer ă diferitele acte
normative ale Uniunii Europene şiă ofer ă pe scurt informaţiiă cuă privireă laă acestea. Astfel, regulamentul,
directiva, decizia,ă recomand rileă şi avizele reprezint ă ansamblulă acteloră unilaterale aleă instituţiiloră UE
necesareăpentruăexercitareaăcompeten elorăacesteia.
Neă intereseaz ă înă specială modalit ileă deă aplicareă aă regulamentuluiă iă aă directivei,ă întrucâtă
aplicareaă acestoraă neă ofer ă dateă importanteă asupraă atitudiniiă Statelor Membre înă privin aă dreptuluiă
comunitar/ăunional,ăaltulădecâtăcelădinătratate.
Regulamentul,ăa aăcumăeădefinităînăart.ă288ăTFUE,ăareăaplicabilitateăgeneral ă iăesteăobligatoriuăînă

toate elementeleă sale,ă aplicându-seă directă înă Statele Membre. Înă bazaă principiuluiă aplicabilității directe
despreă careă vomă vorbiă maiă peă largă înă sec iuneaă ceă urmeaz ,ă observ mă c regulamentele sunt acte ce
66
Condiţiileăstabiliteăînăjurispriudenţaăsupremaţieiădreptuluiăcomunitarăprin Van Gend en Loos: claritatea normei,
necondiţionareăînăaplicareaăacesteiaăşiăneimpunereaăadopt riiădeălegiănaţionaleăîn baza ei.
67
www.ier.ro, Flaminio Costa c/ ENEL, 1964.
68
T- 51/89, 10 iulie 1990, Tetra Pack.
18
trebuieăluateăcaăatare,ătratatulăobligândălaărespectareaăcondi iilorădeăfondăcâtă iăaăcelorădeăform ,ăaămetodeiă
deăaplicareăînăStatele Membre.
Doctrina69 înt re teăobserva iileăconformăc roraădirecta aplicabilitate îiăgaranteaz ăregulamentuluiă

o integrare automat ăînăordineaăjuridic ăna ional , fapt ce exclude oriceăm sur ădeătranspunereăna ional 70
i care interzice totăceeaăceăarăputeaădeformaănaturaă iăefecteleăsale 71. Acesteăcaracteristiciăneăsugereaz ăoă

înclina ieămonist ăaădreptuluiăUEăînăraportăcuădreptulăStatelor Membre, deoarece, pornind de la Tratate,
care exprim ăacordurileădeăvoin ăaleă Înaltelor Părți Contractante – Statele Suverane,ă iă continuândăcuă
regulamentele, ca forme de manifestare ale dreptului derivat, tendin aă deă aă înt riă principiulă suprema ieiă
dreptului UE esteătotămaiăpregnant .
Totă înă sferaăactelorăinstitu ionale ce sunt obligatoriiăînă toateăelementele seăîncadreaz ă iă decizia.ă

Deăaceast ădat ,ăîns ,ăcriteriulădistinc ieiăeste dat de for aăgeneral ădeăaplicabilitate,ănuădeămodalit ileădeă
adoptareă sauă deă c treă denumireaă peă careă oă poart .ă A adar,ă obligativitatea,ă de iă esteă ună elementă
caracteristic al deciziei, esteărestrâns ălaăanumiteăstateăsauăparticulari,ăace tiaăfiindăindica iăcaădestinatari.ă
Directiva,ă spreă deosebireă deă regulament,ă neă duceă cuă gândulă laă oă abordareă pluralist ă aă dreptuluiă
Uniunii Europene, i ea fiindăcaracterizat , conform art. 288 TFUE prin obligativitatea dispozi iilorăsale,ă
îns ă deosebindu-seă prină faptulă c ă seă adreseaz doară stateloră i las ă peă seama autorit iloră na ionaleă
competen aă înă privin aă alegeriiă formeiă iă mijloacelor de aplicare. Deoarece transpunerea este modul de
aplicare al directivei, acesteaă suntă considerateă înă doctrin ă caă fiindă idealeă instrumenteă deă armonizareă aă
legisla iilorăStatelor Membre72.
Transpunereaă uneiă directiveă nuă necesit ă neap rată adoptareaă uneiă legi. Cu toate acestea, nici
simpleleăpracticiăadministrative,ău orădeămodificatăprinăvoin a unilateral ăaăautorit ilorăemitenteă iălipsiteă
deă oă publicitateă adecvat ,ă nuă potă constituiă o executareă valabil ă aă obliga ieiă deă transpunereă ceă incumb ă
statelor destinatare73.
Jurispruden aăCJUEăaăfurnizatăprincipiulăconformăc ruiaăesteăinterzisăstatelorădestinatare s ăadaugeă

sauă s ă modificeă condi iileă deă aplicareă aă uneiă directive,ă iară dac ă acesteă condi iiă nuă suntă prev zute,ă oă
executare exact ăaăobliga ieiătrebuieăs ăr mân ăînălimiteleătextuluiă iăscopuluiădirectivei74. Caă iăînăcazulă
69
70
C-39/72, 7 februarie 1973, Comisia c/ Italia.
71
C-50/76, 2 februarie 1977, Amsterdam Bulb/Produktschap c/ voor Siergewassen.
72
73
74
Idem, p. 74.
19
regulamentului, stateleă auă anumiteă obliga iiă deă aă seă ab ineă deă laă aă luaă m suriă ceă potă compromiteă grav
rezultatulăurm ritădeăc treădirectiv 75
,ăobliga ieăceăpreexist ăîmpliniriiătermenuluiăde transpunere.
Celeădină urm ăacteălaăcareăfaceăreferireăart.ă288ăTFUEăsuntărecomand rileă iă avizele, acte ce nu

sunt obligatorii, spreă deosebireă deă celeă men ionateă anterior. Prin intermediul acestora,ă institu iileă
comunic ,ă î iă exprim ă opiniileă cuă privireă laă anumiteă situa ii sau ofer ă informa ii.ă Prină caracterulă
consultativ,ăacesteaăî iăpropun, de cele mai multe ori, s ăl mureasc ăpentruăStatele Membre interpretarea
anumitorădispozi iiăna ionaleăsauăaleăUniunii76. Instan eleăconstitu ionaleădinăstateleăUE,ăcum ar fi, spre
exemplu, ConsiliulădeăStatădinăFran a,ăauărecunoscutăprioritateaădreptuluiăderivatăalăUEăfa ădeălegisla iaă
na ional ,ă referindu-seă atâtă laă regulamenteă câtă iă laă decizii,ă îns ă nediscutândă vreoă baz ă teoretic ă aă
suprema ieiădreptuluiăUE77.
Înă concluzie,ă respectarea principiiloră jurispruden iale, înă ceă prive teă aplicareaă dreptuluiă Uniunii
Europeneă înă ordineaă juridic ă aă Statelor Membre, aă furnizată oă surs ă important ă pentruă afirmareaă
monismului.ă Putemă afirmaă c ă dictatulă subordon riiă iă conformit iiă dreptuluiă na ional cu cel al Uniunii
adânce teă complexitatea angajamentelor Statelor Membre de a respecta dreptul Tratatelor la care sunt
parte.
Secțiunea a II-a
Atribuireaădeăcompeten e:ălimiteă iăconsecin e
Dac ăpân ălaă1ădecembrieă2009,ăUniuneaăeraăprivit ădoarăcaăoăentitateăsui generis cu personalitate

juridic ăemergent ,ădup ăadoptareaăTratatuluiădeălaăLisabona, acest lucru s-a schimbat, aceasta dobândindă
personalitateăjuridic ă iădevenindăunăactorăautonomăpeăscenaăinterna ional 78
.ăA adar,ăart.ă47ăTUEăafirm ,
nel sândă urm ă deă îndoial ,ă c ă „Uniunea are personalitate juridică”, distinct ă deă ceaă aă stateloră careă oă
compun, faptăceădetermin ăapari iaăunuiănouăsubiectădeădrept,ă iăanumeăUniuneaăEuropean .
75
C-129/96, 18 decembrie 1997, Inter-Environnement Wallonie ASBL c/ Région wallonne.
76
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.UniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp.160.
77
Paul Craig, The ECJ, national courts and the supremacy of Community Law, p.38,
http://www.ecln.net/elements/conferences/bookrome/craig.pdf
78
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.UniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp.280
20
Astfel,ăînătemeiulăpersonalit iiăjuridiceădobânditeădeăc treăUE,ăaceastaănuăesteăautorizat ,ăînăniciună
felăs ălegiferezeăsauăs ăac ionezeăînăafaraăcompeten elorăceăîiăsuntăconferiteădeăc treăStatele Membre prin
tratate79. Prină tratat,ă atâtă Uniunea,ă câtă iă institu iileă acesteiaă suntă determinateă s ă ac ionezeă înă limitaă
prerogativelor conferite. Principiulă atribuiriiă deă competen eă poateă fiă în elesă caă oă traducereă înă dreptulă
Uniunii Europene a principiului specialit iiă organiza iiloră interna ionale,ă faptă ceă decurgeă dină
similitudineaă tuturoră organiza iiloră interna ionale,ă Uniuneaă fiindă oă entitateă instituit ă deă Statele Membre,
darăcareănuăîmparteăcuăacesteaăcalitateaădeăsubiectăoriginarădeădreptăinterna ional80.
Prinăatribuireaădeăcompeten e,ăconsider măc ăseăstabile teăunăraportăîntreădreptulăUniuniiă iădreptulă
intern al Statelor Membre,ă inclusivă dină punctulă deă vedereă ală priorit ii, Tratatulă stabilindă competen eleă
întreăceleădou ăordiniăjuridice.ăConformăarticolelor 481 i 582 dinăTratatulăprivindăUniuneaăEuropean ,ă i
articolele 2-6ă dină Tratatulă privindă func ionareaă Uniuniiă Europene,ă careă reprezin ă sediulă materiei,ă
79
Idem, p. 283.
80
Roxana-Marianaă Popescu,ă Introducereă înă dreptulă Uniuniiă Europene,ă Ed.ă Universulă Juridic,ă Bucure ti,ă 2011,ă p.ăă
90-91.
81
Articolul 4, TUE:
(1)ă Înă conformitateă cuă articolulă 5,ă oriceă competen ă careă nuă esteă atribuit ă Uniuniiă prină tratateă apar ineă Stateloră
Membre.
(2) Uniuneaărespect ăegalitateaăStatelorăMembreăînăraportăcuătratatele,ăprecumă iăidentitateaălorăna ional ,ăinerent ă
structurilorălorăfundamentaleăpoliticeă iăconstitu ionale,ăinclusivăînăceeaăceăprive teăautonomiaălocal ă iăregional .ă
Aceastaărespect ăfunc iileăesen ialeăaleăstatuluiă i,ăînăspecial,ăpeăceleăcareăauăcaăobiectăasigurareaăintegrit iiăsaleă
teritoriale,ă men inereaă ordiniiă publiceă iă ap rareaă securit iiă na ionale.ă Înă special,ă securitateaă na ional ă r mâneă
responsabilitateaăexclusiv ăaăfiec ruiăstat membru.
(3)ă Înă temeiulă principiuluiă cooper riiă loiale,ă Uniuneaă iă stateleă membreă seă respect ă iă seă ajut ă reciprocă înă
îndeplinireaămisiunilorăcareădecurgădinătratate.ă
Stateleămembreăadopt ăoriceăm sur ăgeneral ăsauăspecial ăpentruăasigurareaăîndeplinirii obliga iilorăcareădecurgădină
tratateăsauăcareărezult ădinăacteleăinstitu iilorăUniunii.ă
Stateleămembreăfaciliteaz ăîndeplinireaădeăc treăUniuneăaămisiuniiăsaleă iăseăab inădeălaăoriceăm sur ăcareăarăputeaă
puneăînăpericolărealizareaăobiectivelorăUniunii.
82
Articolul 5, (ex-articolul 5 TCE), TUE:
(1)ăDelimitareaăcompeten elorăUniuniiăesteăguvernat ădeăprincipiulăatribuirii.ăExercitareaăacestorăcompeten eăesteă
reglementat ădeăprincipiileăsubsidiarit iiă iăpropor ionalit ii.ă
(2)ăÎnătemeiulăprincipiuluiăatribuirii,ăUniuneaăac ioneaz ănumaiăînălimiteleăcompeten elorăcareăi-au fost atribuite de
stateleămembreăprinătratateăpentruărealizareaăobiectivelorăstabiliteăprinăacesteătratate.ăOriceăcompeten ăcareănuăesteă
atribuit ăUniuniiăprinătratateăapar ineăStatelor Membre.
(3)ăÎnătemeiulăprincipiuluiăsubsidiarit ii,ăînădomeniileăcareănuăsuntădeăcompeten aăsaăexclusiv ,ăUniuneaăintervineă
numaiă dac ă iă înă m suraă înă careă obiectiveleă ac iuniiăpreconizateă nuă potă fiărealizateă înă modă satisf c toră deăstateleă
membre nici laă nivelă central,ă niciă laă nivelă regională iă local,ă dară datorit ă dimensiuniloră iă efecteloră ac iuniiă
preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.
Institu iileă Uniuniiă aplic ă principiulă subsidiarit iiă înă conformitateă cuă Protocolulă privindă aplicarea principiilor
subsidiarit iiă iă propor ionalit ii.ă Parlamenteleă na ionaleă asigur ă respectareaă principiuluiă subsidiarit ii,ă înă
conformitateăcuăproceduraăprev zut ăînărespectivulăprotocol.ă
(4)ă Înă temeiulă principiuluiă propor ionalit ii,ă ac iuneaă Uniunii,ă înă con inută iă form ,ă nuă dep e teă ceeaă ceă esteă
necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.
Institu iileă Uniuniiă aplic ă principiulă propor ionalit iiă înă conformitateă cuă Protocolulă privindă aplicareaă principiiloră
subsidiarit iiă iăpropor ionalit ii.
21
competen eleă suntă delimitate,ă atribuiteă iă exercitateă cuă respectareaă principiuluiă subsidiarit iiă iă
propor ionalit ii.
Principiulă atribuiriiă deă competen e,ă înă specială prină art.ă 5 (2) TUE, limiteaz ă ac iunileă Uniunii la
exercitareaă competen eloră ce i-au fost atribuite de Statele Membre prin tratate,ă iă anumeă competen eleă
exclusive83. Articolul 5 (2) TUEreprezint ă centrulă deă gravita ie ală competen eloră UE, acel
Schwerpunktregel (ger.), spre deosebire de art. 4 (1) TUE, care pune bazele competen eloră Statelor
Membre: „orice competență care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparține Statelor Membre”. Toate
cestea, coroborate, determin ă c ă nuă este aplicabil ceea ce doctrina jurispruden ial ă exprim ă prină
Kompetenz-Kompetenz84 fapt ce excludeăoăviziuneăcompletămonist ăasupraădreptuluiăUE.
Ceeaă ceă seă în elegeă înă contextulă dreptuluiă UEă prin Kompetenz-Kompetenz, principiu preluat din
arbitrajulă interna ional,ă este o concesionare a puterii85 dină parteaă instan eloră na ionaleă c treă oă instan ă
interna ional ă de arbitraj. Seă determin ă astfelă care este autoritateaă ultim ă înă alocareaă competen elor:
Statele Membre sau Uniunea.ăCurteaădeălaăLuxemburgăprive teăaceast ăchestiuneăcaăfiindăatribu iaăsa, din
prismaăputerilorăatribuiteăprinăTratatulăUniuniiăEuropene,ăînăart.1986,ăînăspecialăînă alin.ă(1)ă iă (3). Pe de
alt ă parte,ă aproapeă toateă instan eleă dină Statele Membre sauă Cur ileă Supreme ale acestora r spundă laă
întrebareă luândă caă punctă deă referin ă propriileă constitu iiă iă legiă fundamentale,ă de iă respect ă ă viziuneaă
monist ăînăaceast ăchestiune87.
Se pune, astfel, întrebareaă asupra naturiiă evolutiveă aă accept riiă suprema ieiă dreptuluiă Uniuniiă deă
c treă Statele Membre, element ce a creată suficienteă fric iuniă întreă reprezent rileă na ionaleă aleă ordiniiă
juridiceă UEă iă reprezent rileă Uniuniiă înse iă înă aceast ă privin 88
. Este lesne de concluzionată c ă anumiteă
83
Art. 3 TFUE.
84
Kompetenz-Kompetenz sauăcompeten -competen ,ăconceptăpreluatădinămateriaăarbitrajuluiăinterna ional.
85
http://www.lawteacher.net/free-law-essays/commercial-law/how-should-one-define-law-essays.php
86
Articolul 19, TUE:
(1)ăCurteaădeăJusti ieăaăUniuniiăEuropeneăcuprindeăCurteaădeăJusti ie,ăTribunalulă iătribunaleăspecializate.ăAceastaă
asigur ărespectareaădreptuluiăînăinterpretareaă iăaplicareaătratatelor.ă
Stateleă membreă stabilescă c ileă deă atacă necesareă pentruă aă asigura oă protec ieă jurisdic ional ă efectiv ă înă domeniileă
reglementate de dreptul Uniunii.
(2)ă Curteaă deă Justi ieă esteă compus ă dină câteă ună judec toră pentruă fiecareă stată membru.ă Aceastaă esteă asistat ă deă
avoca iăgenerali.ă
Tribunalulăcuprindeăcelăpu inăunăjudec tor din fiecare stat membru.
Judec toriiă iă avoca iiă generaliă aiă Cur iiă deă Justi ie,ă precumă iă judec toriiă Tribunaluluiă suntă ale iă dintreă
personalit ileăcareăprezint ătoateăgaran iileădeăindependen ă iăcareăîntrunescăcondi iileăprev zuteălaăarticoleleă253
iă254ădinăTratatulăprivindăfunc ionareaăUniuniiăEuropene.ăAce tiaăsuntănumi iădeăcomunăacordădeăc treăguverneleă
StatelorăMembreăpentruă aseăani.ăJudec toriiă iăavoca iiăgeneraliăcareăî iăîncheieămandatulăpotăfiănumi iădinănou.ă
(3)ăCurteaădeăJusti ieăaăUniuniiăEuropeneăhot r teăînăconformitateăcuătratatele:ă
(a)ăcuăprivireălaăac iunileăintroduseădeăunăstatămembru,ădeăoăinstitu ieăoriădeăpersoaneăfiziceăsauăjuridice;ă
(b)ăcuătitluăpreliminar,ălaăsolicitareaăinstan elorăjudec tore tiăna ionale,ăcuăprivireăla interpretarea dreptului Uniunii
sau la validitatea actelor adoptate de institu ii.
87
PaulăCraig,ăGráinneădeăBúrca,ăEUăLAW:ăText,ăCasesăandăMaterials,ăed.ăaăV-a Oxford University Press, 2011, p.
269.
88
Idem, p. 268.
22
conflicteăconstitu ionaleăcontinu ăînc ăs ăapar ăînăcazuriăspecifice,ăcumăaăfostăînăhot râreaăprivindăTratatulă
deă laă Lisabonaă aă Tribunaluluiă Federală Constitu ional German din 2009,ă iă c ă instan eleă na ionaleă aleă
Statelor Membre sunt înăcompetenteăînăaăsolu iona conflicteăîntreăordineaăjuridic ăaăUniuniiă iăceaăintern .
Putemă afirmaă c ă instan aă deă laă Luxemburgă suravegheaz ă laă respectareaă principiuluiă atribuiriiă deă
competen e89.
Înă doctrin 90
s-aă sus inută c ă nuă exist ă sugestiiă privindă solu ionareaă chestiuniiă Kompetenz-
Kompetenz prină Tratatulă deă laă Lisabonaă intrată înă vigoareă laă 1ă decembrieă 2009. A adar, legisla iaă nuă aă
stabilit cuiăîiărevineăposibilitatea deăaăstabiliăînăultim ăinstan ăcare sunt limitele competen elorăUniunii,
cumănuăaăstabilitădac ăCJUEăesteăceaăcareădecideăînăultim ăisntan ăînăastfelădeăsitua ii. Foarteăimportan ă
esteă chestiuneaă accept riiă deă c treă instan eleă na ionaleă aă suprema ieiă dreptuluiă UE,ă adic ă aă postulatuluiă
monist al ordinii juridice ale acesteia,ă înă contextulă înă care nuă exist ă oă uniformitateă aă abord riloră
constitu ionaleăaăacesteia, chestiuneălaăcareăseăadaug ăpozi iaănecunoscut ăaăStatelor Membre înăceeaăceă
prive teăKompetenz-Kompetenz91.
Tot doctrina92 este cea care reafirm ăceeaăceăCurteaădeăJusti ieădeălaăLuxemburgădejaăaăstabilit,ă iă
anumeă func ionareaă Uniuniiă înă bazaă unoră competen eă atribuiteă iă aă unoră puteriă acordateă prină tratateleă
constitutive.
Înăceeaăceăprive teăimportan aăprincipiuluiăatribuiriiădeăcompeten e,ăaceastaăseădetermin ăînăfunc ieă
deă tipurileă deă competen eă reglementateă înă Tratateleă Uniunii.ă Înă acestă sens,ă naturaă iă tr s turileă
competen eloră î iă pună amprentaă asupraă procesuluiă de atribuire a acestora93. Acesteă competen eă suntă
consemnateă prină Tratată iă seă împartă înă treiă categoriiă diferite:ă competen eă exclusiveă aleă Uniunii (art. 3
TFUE),ăcompeten eăpartajateăîntreăUniuneă iă Statele Membre (art. 4 TFUE) iăcompeten eăde sprijinire,
coordonare sau completareăaăac iuniiăStatelor Membre (art.ă5ă iă6ăTFUE). Ceea ce trebuie specificat este
c ăprinăcompeten eleăUniuniiănuăsuntăînlocuite competen eleăstatale.ăAcestea continu ăs ăexiste,ăîns ăvor fi
încadrateăînănormele de drept originar ale UE,ăînădreptulăTratatelor94.
Peă deă alt ă parte,ă competen eleă Uniuniiă auă voca iaă deă aă seă substitui competen eloră statale,ă cază înă
careă institu iileă UEă auă atribu iiă normativeă maiă importanteă decâtă celeă aleă Statelor Membre,ă datorit ă
dimensiunii ac iunilorăUEăcareăseămen inălaănivelăsupra-statal.ăUniunii,ădinăaceast ăperspectiv ,ăîiărevineă
sarcina de a- i determina institu iileă s ă edictezeă reguliă comuneă în aă c roră aplicareă iă executareă Statele
89
C-376/98, Germania c/ Parlamentul și Consiliul, (2000).
90
Paulă Craig,ă Gráinneă deă Búrca,ă EUă LAW:ăText,ă Casesă andă Materials,ă ed.ă aăV-a Oxford University Press, 2011,
p.267.
91
Paul Craig, Oxford, the ECJ, national courts and the supremacy of Community law, p. 36.
92
Ibidem.
93
Roxana-Mariana Popescu,ăIntroducereăînădreptulăUniuniiăEuropene,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă2011,ăp.91.
94
Ibidem.
23
Membreăcap t ăcalitateaădeăautorit iăaleăUE,ăcumăesteăcazulăpoliticilorăcomune95. R mânăa adarăintacteă
competen eleăexclusiveăaleăStatelor Membre,ăcareăî iămen inăsuveranitatea,ăcaăÎnalteăp r iăcontractante.
A adar,ă dup ă o sintez ă a implica iiloră principiuluiă atribuiriiă deă competen eă înă cadrulă Uniuniiă
Europene,ă consider mă c ă esteă necesară s ă analiz mă careă suntă premiseleă suprema ieiă dreptuluiă Uniuniiă
Europeneăasupraădreptuluiăna ional,ăalăStatelor Membre.
Secțiunea a III-a
Dreptul Uniunii Europene: o viziune aăsuprema iei
Suprema iaă esteă ună conceptă comunitarizat,ă definită peă caleă jurispruden ial ă iă înaintată deă c treă
îndelungaăevolu ieăaădreptuluiăUE.ăTratatele fondatoare nuăofer ămen iuniăexprese înăchestiunea priorit iiă
dreptuluiă UEă asupraă celuiă na ional. Doctrina,ă înă varietateaă ei,ă ne vorbe teă despreă primordialitate96,
prioritate97,ă prima iune sauă aplicareă prioritar 98
a dreptului Uniunii, toate fiind sinonime cu ceea ce
Curteaă deă Justi ieă aă Comunit iloră Europeneă iă maiă târziuă aă Uniuniiă Europeneă a fixat pe cale
jurispruden ial ,ă iăanume, principiulăsuprema iei unei noi ordini juridice99.
Doctrina100 postulândă monismul plaseaz ă atâtă dreptulă interna ional,ă câtă iă dreptulă Uniuniiă
Europeneă într-ună raportă deă superioritateă fa ă deă dreptulă na ional,ă celă ală Statelor Membre, raport de
superioritateăceăincludeăprioritateaăchiară iăfa ădeănormeleăconstitu ionaleăaleăacestora.
Seă vorbe teă despreă oă prioritateă esen ial ă aă dreptuluiă UEă ceă rezult ă dină îns iă natura Uniunii
Europene, suprema iaăfiindăoăchestiuneăsus inut ădeăCJUE,ăluândăînăconsiderareămisiuneaăsaădeăaăasigura
95
Ibidem.
96
Nicoleta Diaconu, Dreptul Uniunii Europene-Tratat, Ed. Lumina Lex, ed. A II-a,ăBucure ti,ă2011,ăp.105.
97
p.138.
98
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011p.182.
99
Paulă Craig,ă Gráinneă deă Búrca,ă EUă LAW:ăText,ă Casesă andă materials,ă ed.ă aă V-a Oxford University Press, 2011.
p.256.
100
p.139.
24
respectarea dreptului UE101. Doctrinaăsuprema iei,ăcumămaiăesteăsupranumit , s-aăinspiratădinăhot rârileă
CJCE/ăCJUE,ăînc ădinăprimulădeceniuădeăfunc ionareăalăUniunii.ă
Pornindădeălaăhot râreaăVan Gend en Loos din 1963, înăcareăseăstabile teăc ăordineaăjuridic ăaăUEă
esteăunaădistinct ă iăindependent ădeăceaăaăStatelor Membre i continuândăcuăhot râreaăCosta c/ ENEL din
1964, careăintroduceădoctrinaăsuprema iei,ăobserv măatitudineaăprotec ionist ăaăCur iiădeălaăluxemburgăînă
privin aădreptuluiăUE.ăJurispruden aăaăcontinuatătraseulăînăaăafirmaăsuprema iaădreptuluiăUniuniiăEuropeneă
chiară iă atunciă cândă seă puneaă problemaă respect rii unoră dispozi iiă constitu ionale102, mizându-se pe
obliga iaă instan eloră na ionaleă deă aă aplicaă dispozi iileă deă dreptă comunitar i de a asigura efectivitatea
acestora.ă Instan eleă na ionaleă erauă determinateă s ă ignore deă laă aplicareă oriceă dispozi ieă na ional ă ce
contravenea dreptului comunitar,ăchiară iăposterioar ănormeiăcomunitare103.
Deă asemenea,ă hot râriă caă Factortame auă stabilită ună precedentă judiciară înă materiaă conflicteloră deă
drept: al Uniunii pe de o parte, iă celă na ional,ă peă deă alt ă parte;ă esteă importantă s ă amintim i de
jurispruden aă Brasserie du Pêcheur104 i Factortame 4105 careă consolideaz ă ideeaă suprema ieiă prin
angajareaăr spunderiiăstatelorăpentruăneîndeplinireaăobliga iilor izvorâteădinăTratat.
Prinăurmare,ăînăcontinuareăvomăanalizaăconceptulădeăsuprema ieăînădreptulăUniuniiăEuropene,ăatâtă
dină perspectivaăCEJ,ăcâtă iă dină perspectivaă Statelor Membre. Pentru o vedere de ansamblu, consider mă
necesar ă i oăscurt ăanaliz ăa principiilor aplic riiăacestuia,ăinclusivăa principiului efectului direct.
101
Art. 19 TUE.
102
C- 11/70, 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft.
103
C-106/77, 9 martie 1978, Simmenthal.
104
C-46/93, 5 martie 1996, Brasserie du Pêcheur.
105
C-48/93, 25 iulie 1991, Factortame.
25
1. Principiileăaplicabilit iiădreptuluiăUniuniiăEuropene
Înainteădeăaătreceălaăoăanaliz ăpe tema suprema iei, consider măc ăesteăimportantăs ăanaliz măpeă
scurtă chestiuniă legateă deă aplicabilitateaă imediat ,ă direct ă iă prioritar ă aă dreptuluiă Uniuniiiă Europene înă
raport cu dreptul intern.ăDeăasemenea,ăoăalt ădimensiuneăceăţineădeăaplicabilitateaădreptului UE, este cea
întreţinut ădeăinstanţeleănaţionale,ădimensiuneăceăseărefer ălaăefectivitateaădreptuluiăUE,ălaă c ileădeăatac
sau remediile necesareăpentruăaăasiguraăoăprotecţieăefectiv ăînădomeniileăreglementateădeădreptulăUniunii.
Înă privinţaă efectivit ţiiă dreptuluiă UE,ă sauă aă principiuluiă efectuluiă utilă ală acestuia, chiar Tratatul
UniuniiăEuropene,ăînăart. 19106 al acestuia, pune bazeleăcompetenţeiăCurţiiădeăJustiţieăaăUniuniiăEuropene,
prin desemnarea rolului acesteia de a proteja dreptul UE. La acestaă seă adaug ă şiă dispoziţiileă Carteiă
Drepturilor Fundamentale, cart ăcareăseăbucur ădeăacelaşiăstatutălegalăcaăşiăTratatele,ăşiăcareăînăart.ă47ăală
acesteia prevedeădreptulălaăoăcaleădeăatacăeficient ăşiălaăunăprocesăechitabil.
Putem afirma c ă Uniunea, prin intermediul CJUE, a dezvoltat o schem ă pentruă asigurareaă
respect riiădreptuluiăacesteia107 deşiăaceastaănuăaăcreatăunăsetădeăreguli de drept material sau procedural
careăs ăguvernezeăc ileădeăatacăsauăremediileăceăstauălaădispoziţiaăStatelor Membre.ăJurisprudenţaăCJUEăaă
scosă înă evidenţ ăprincipiulă autonomieiăproceduraleăaăinstanţelorănaţionale care au laădispoziţieăpropriileă
loră reguliă înă aceast ă materie,ă precumă şiă oă tendinţ ă dină parteaă Curţiiă deă aă elaboraă înă bazaă efectivităţii şiă
adecvării mecanismelor naţionale 108
pentruă asigurareaă uneiă maiă buneă respect riă aă dreptuluiă UE,ăă
ataşându-se,ăaşadar,ăprincipiuluiăcooper riiăloiale.
Un altă pasă înă formulaă aplicabilit ţii dreptului UE îlă constituieă aplicareaă imediat ă a acestuiaă înă
dreptul intern.ăAplicabilitateaăreprezint ăînc ăoăparticularitateăaăordiniiăjuridiceăaăUE,ăparticularitateăceăaă
fostăreliefat ădeăŞcoala comunitaristă109 înăfrunteăcuăteoreticieni precum Pierre Pescatore şiăcareăaăîncercată
s ăindividualizezeăordineaăjuridic ădesprinzând-o completădeăceaăinternaţional .ăPeădeăalt ăparte,ăacesteiă
teorii i s-auă adusă contestaţiiă din parteaă adepţiloră şcoliiă internaţionaliste,ă înă frunteă cuă Alaină Pellet,ă careă
106
Ex-artă220ăTCE;ăseăadaug ăoăclauz ănou ăălaăalin.ă(1)ăprinătratatulădeălaăLisabona,ăşiăanume:ăStateleămembreă
stabilescăc ileă deă atacă necesareăpentruă aăasiguraă oă protecţieăjurisdicţional ă efectiv ă înă domeniileăreglementateă deă
dreptul Uniunii.
107
Paul Craig, GráinneădeăBúrca,ăEUăLAW:ăText,ăCasesăandămaterials,ăed.ăaăV-a Oxford University Press, 2011,
p.218.
108
Idem p. 219.
109
Şcoal deăgândireaădreptului, aleăc reiătezeădomin ăaspecteăaleăspecificit ţiiădreptuluiăUEăînăraportăcuădreptulă
internaţional.
26
consider ă c ă întreă celeă dou ă nuă exist ă decâtă oă diferenţ ă deă grad,ă nuă şiă deă natur 110
. Tot doctrina a
echilibrată teoriileă privindă principiulă aplicabilit ţiiă dreptuluiă UE,ă prin ideile teoreticienilor ca Denys
Simon,ă careă aă demonstrată c ă deşiă dreptulă UEă îşiă g seşteă izvoareleă şiă înă dreptulă internaţională - astfelă c ă
acesta nu poate fi de ignorat - ordineaă juridic ă aă UE,ă s-aă detaşată succesivă şiă progresivă deă ordineaă
internaţional 111
.
Aplicabilitateaăimediat ăaădreptului UE seăg seşteăancorat ăînăjurisprudenţaăCurţii112,ăcareăînt reşteă

înclinaţiileă c treă monismă aleă acestuia, principiu despre care s-aă afirmată înă doctrin ă c ă esteă singurulă
compatibilăcuăideeaăunuiăsistemădeăintegrare.ăăÎnăconcluzie,ădreptulăUniuniiăEuropeneăseăaplic ăimediatăînă
ordineaă juridic ă intern ,ă aşaă cumă aă fostă adoptat,ă f r ă s ă fieă necesar ă asimilareaă sauă transformareaă saă înă
ordineaăjuridic ăa Statelor Membre113.
Dualismulăesteăînl turatăînărelaţiileădintreăUEăşiăStatele Membre,ăl sândălocădreptuluiăUE,ăoriginar

sauăderivat,ă s ăseăfieăaplicată imediatăînă ordineaăjuridic ăaă Statelor Membre,ăs ăfieăintegrată înăaceastaăînă
modăfirescăf r ăformuleăspecialeădeăintroducere.ăAlteăconsecinţeăceădecurgădinăaplicabilitateaăimediat ăaă
dreptuluiă UEă suntă obligaţiaă deă aplicareă aă acestuiaă deă c treă judec toriiă naţionali şiă faptulă c ă normeleă
juridiceăaleăUEăîşiăocup ăloculăînăordineaăjuridic ăintern ăcaădreptăalăUE114.
Aplicarea, reprezint ă oă alt ă particularitateă aă ordinii juridice comunitare, ar tândă c ă aceasta nu

numaiăc ăseăintegreaz ăautomatăînăordineaăjuridic ăaăStatelor Membre, îns ăareăşiăoăcapacitate general ădeă
aăcompletaădirectăpatrimoniulăjuridicăalăparticularilorcuănoiădrepturiăşi/ăsauăobligaţii,ăatâtăînăraporturileăcuă
alteă persoane,ă câtă şiă înă raporturileă cuă statulă deă careă aparţin115. Dreptulă interna ională publică aă dată
posibilitateaăfiec ruiăstatădeăa faceăaprecieriăcuăprivireălaăceleădou ămariăteorii,ăceaămonist ă iăceaădualist ,ă
coordonat ăîntruăcareăUniuneaăEuropean ăaăalesăutilizareaăc ilorămonisteăpentruăaăcaracterizaărela iaădintreă
ordineaă eiă juridic ă iă ordineaă Statelor Membre116. A adar,ă înă rela iaă dintreă dreptulă UEă (ună tipă deă dreptă
110
p.133.
111
Denys Simon, Les fondements de l `autonomieăcommunautaire,ăînăDroităInternationalăetădroităcommunautaire,ă
perspectives actuelles, SFDI, Bordeaux, Paris, Pedone, 2000, p. 207-249,ă precitată înă Roxana-Mariana Popescu,
p.133.
112
Van Gend en Loos:ăComunitateaăconstituieăoănou ăordineăjuridic ăînădreptulăinternaţionalăşiăjurisprudenţaăCosta
c/ ENEL:ăTCEEăaăinstituiăoăordineăjuridic ăproprie,ăintegrat ăsistemului juridic al Statelor Membre.
113
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011p.ă178.
114
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp.ă178.
115
Augustin Fuerea, ManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp.ă179.
116
Alina Kaczorowska, European Union Law, Ed. Routledge, 2013, p. 302.
https://books.google.ro/books?id=jzcxTtW23tMC&source=gbs_navlinks_s
27
interna ională cumă îlă nume teă doctrina)ă iă celă ală Statelor Membre a fost stabilit principiul efectului
direct117.
Efectulă directă ală normeiă juridiceă europeneă reprezint ă teoriaă sus inut ă deă jurispruden aă CJUE,
conformă c reiaăduntă stabiliteăcondi iileăînă careăoă persoan ăfizic ăsauăjuridic ăpoateăinvocaăoădipozi ieă a
dreptuluiă UEă înă scopulă ap r riiă unuiă dreptă conferită deă acestaă precumă iă condi iileă înă careă judec torulă
na ionalăfaceăabstrac ieădeăoădispozi ieăcontrar ădin dreptul intern118.
Oăexplica ieămaiăprecis ăesteădat ăînădoctrinaădezvoltat ădup ăjurispruden aăVan Gend en Loos119,

înă careă efectulă directă nuă esteă altcevaă decâtă capacitateaă normeiă UEă deă aă fiă invocat ă înă fa aă uneiă instan eă
na ionale. Cauzele careă auădezvoltată principiulăefectuluiă directă seănum r ăprintre celeămaiăimportanteă iă
maiă revolu ionareă dină repertoriulă CJCE/ă CJUE120: Van Gend en Loos121- crearea conceptului de efect
direct, dezvoltarea datoriei de a interpreta consistent dreptul UE, cunoscut ă iăcaăjurispruden aăefectuluiă
indirect – cauzele Von Colson122 i Marleasing123 iăînăfinal,ăutilizareaăefectuluiădirectăcaăpunct de plecare
pentruă stabilireaă r spunderiiă Statelor Membre înă cazulă neîndepliniriiă obliga iiloră ceă decurgă dină Tratat –
cauzele Francovich124 i Brasserie du Pêcheur/ Factortame III 125.
No iuneaă deă efectă directă esteă relevant ă înă stabilirea suprema ieiă ordiniiă juridiceă aă Uniuniiă
Europene.ă Seă puneă problema,ă înă doctrin ,ă dac ă efectulă directă prezint ă oă condi ieă pentruă suprema iaă
dreptuluiă UEă înă raportă cuă dreptulă na ional.ă Doctrina126 puneă înă valoareă modelulă suprema ieiă sauă ală
primatului caăpeăoăbaz ăconstitu ional ăaădreptuluiăUE (eng. a constitutional fundamental)ăcareăpermeaz ă
toateă raporturileă întreă dreptulă UEă iă celă na ional. Ceeaă ceă seă eviden iaz ă esteă faptulă c ă efectulă directă seă
bucur ădeăunămonopolăînăaătransformaădreptulăUEăîntr-unădreptăpeăcareăjusti iabiliiăîlăpotăinvocaăînăfa aă
117
Ibidem.
118
Philippeă Manin,ă Lesă Communautésă européennesă - L`Union Européenne,ă Pedone,ă Paris,ă 1997,ă p.ă 232,ă citată înă
AugustinăFuerea,ăManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp. 179.
119
C-26/62 Van Gend en Loos, 1963.
120
Damian Chalmers, European Union Law: Texts and Materials, Cambridge University press, 2006, p. 365.
https://books.google.ro/books?id=xvAGWfi2EjwC&source=gbs_navlinks_s
121
C-26/62, Van Gend en Loos/ Nederlandse Administratie der Belastingen, (1964).
122
C-14/83, Von Colson, Kamann/ Land Nordrhein- Westphalen, (1984).
123
C-106/89, Marleasing SA/La Comercial Internacionale de Alimentacion, (1990).
124
C-6, 9/ 90, Francovich și Bonifaci/ Italia, (1991).
125
C-46,48/93, Brasserie du Pecheur/ Germania, R/ Secretarul de stat pentru transport, ex-parte Factortame nr. 3
(1996).
126
M. Dougan, When worlds collide! Competing visions of the relationship between direct effect and supremacy
2007ă citată înă Paulă Craig,ă Gráinneă deă Búrca,ă EUă LAW:ă Text,ă Casesă andă Materials,ă ed.ă aă V-a Oxford University
Press, 2011, p. 259.
28
instan eloră na ionale, criteriileă specificeă efectuluiă directă transformându-lă într-oă cerin ă necesar ă pentruă
afirmareaăsuprema ieiădreptuluiăUE127.
Ceaă dină urm ă manifestareă aă aplic rii iă poateă ceaă maiă important ,ă înă men iuneaă noastr ,ă esteă
aplicareaăprioritar ăaădreptuluiăUniuniiăînăraportăcuădreptulăna ional. Luândăînăconsiderareătoateăcelelalteă
formeă deă manifestareă aleă aplic riiă dreptuluiă UEă - aplicabilitateă direct ă iă imediat ă înă ordineaă juridic ă
intern ă aă Statelor Membre, norma UEă seă întâlne teă înă modă firesc,ă cuă normaă interna ional . Acesta se
refer ălaătoateăizvoareleădreptuluiăUE,ăbeneficiindădeăoăfor ăjuridic ăsuperioar ăînăraportăcuădreptulăintern.ă
Seă cere,ă astfelă oă concordan ă deplin ă cuă dreptulă Uniuniiă Europene,ă indiferentă deă ierarhiaă intern ă aă
normelor respective,ăstatulămembruăneputândăinvocaăniciăchiarădispozi iileăsaleăconstitu ionaleăpentruăaănuă
aplicaăoănorm ăaăUniunii128.
2. Primatul ordinii juridice a Uniunii Europene asupra dreptului intern
No iunea suprema ieiădreptuluiăUniuniiăEuropeneăesteăata at unei duble dimensiuni129,ăînăprimulă

rândăunaăceăcuprindeăperspectivaăCJCE/ăCJUEăcareăaăreu ităpeăcaleăpretorian ăs ăerijezeăordineaăjuridic ăaă
UEăîntr-unaăsuperioar ădreptuluiă na ional,ă înă ală doileaărândă fiindăvorbaădespre dimensiuneaăsuprema ieiă
privit ădinăpunctulădeăvedereăalăStatelor Membre.
Suprema ia,ăa aăcumăesteăprivit ădeăCJUE, afirm superioritateaăordiniiăjuridiceăaăUEăatâtăasupraă

dreptuluiăna ionalăluatăînăansamblulăs u,ăcâtă iăasupraădreptuluiăconstitu ionalăalăStatelor Membre,ăchiară iă
atunciă cândă acestaă dină urm ă implic ă protec iaă drepturiloră iă libert iloră fundamentaleă aleă propriiloră
cet eniăsauălaăstructuraăintern ăaăstatuluiărespectivă(Parlament,ăGuvern,ăJusti ie,ăetc.) 130.
Este, a adar,ălesneădeăconchisăc ădreptulăUEăseăvaăaplicaăînăcazădeăconflictădeănorme,ăcândăexist ă

posibilitatea de a fi aplicate ambele. Principiulăsuprema ieiăpresupuneăoăraliereăaăinstan elorăna ionaleăînă
127
Ibidem.
128
Augustin Fuerea, ManualulăUniuniiăEuropene,ăed.ăaăVa,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucureşti,ă2011,ăp. .182.
129
256-268.
130
29
aplicarea dreptului Uniunii sauădeăaăaplicaădreptulăna ionalăînăconformitateăcuădispozi iileănormative ale
acesteia.ă Înă concluzie,ă seă subîn elegeă c ă uneiă instan eă na ionaleă nuă îiă esteă permisă s ă apliceă dreptulă
neconform cu cel al Uniunii, aceastaă fiindă determinat ă s ă refuzeă solu ionareaă uneiă cauzeă din proprie
ini iativ ,ăatunciăcândăexist ăproblemaăneconformit iiă iăcândăp r ileălaăprocesăauăcerutăexpresăaplicareaă
dreptului UE131.
Înă consecin ,ă instan eleă na ionaleă nuă suntă nevoiteă s ă a tepteă anulareaă normeiă neconformeă sauă
abrogarea acesteia. Înă respectareaă autonomieiă cur iloră iă instan eloră na ionale care pot sesiza din oficiu
nereguliăînăprivin aăconformit ii, CJUEăîncurajeaz ădialogulăcuăacestea prin mecanisme prejudiciale, cum
arăfiătrimitereaăpreliminar ă(art.ă267ăTFUE).
Înăcauzele conexe ale Cur ii, C-402/05 P i C- 415/05 Kadi , de iăCJUE sale nu avea jurisdic ieăînă
aă evaluaă dreptulă interna ional,ă înă special m surileă iă acteleă adoptateă de Consiliul de Securitate al
Organiza ieiă Na iuniloră Unite, aceastaă totu iă aă statuat înă aceast ă sfer ă deă drept,ă oferindă oă solu ieă înă
favoareaă proprieiă competen e.ă A adar,ă CJUEă aă hot râtă înă acesteă dou ă cauzeă c ă dreptulă UEă prevaleaz ă
m surilor Consiliului de Securitate al ONU, dac ăastefelădeăm suriăcontravinăvalorilorăprotejateăînădreptulă
Uniunii Europene.
Putemăafirmaăa adar,ăc ăprincipiului suprema ieiăsauăală priorit iiă dreptuluiă UE132 îiăsuntăimpuseă
limite133 prină însu iă dreptulă UE,ă înă primulă rândă pentruă c ă Uniuneaă esteă obligat ă s ă ac ionezeă înă limitaă
propriilorăcompeten e, înăalădoileaărândădeoarece Uniuneaăareăobliga iaădeăaărespectaăidentitateaăna ional ă
a Statelor Membre conform art. 4 (2) TUE, i înăfinal,ăpentruăc ăacestăprincipiuătrebuieăs ăiaăîntotdeaunaă
înăconsidera ieăprincipiileăgeneraleădeădreptăaleăUE.
Se produce deci efectulă uneiă limit riă ale drepturilor suverane ale Statelor Membre, unele dintre
acesteaă acceptândă cuă greuă monismulă ordiniiă juridiceă impusă prină jurispruden a CJUE. Prin crearea unei
Comunit iă peă durat ă nelimitat ,ă careă beneficiaz ă deă puteriă desprinse dintr-o limitare a suveranit iiă
Statelor Membre înă domeniiă restrânseă (prină consacrareaă competen eloră exclusive, partajate sau de
completareăă aleăUniuniiăEuropeneăînă art.ă2-6 TFUE) sau prin transferul de puteri de la Statele Membre
c treă Comunitate134, acestea au acceptat creeareaă uneiă ordiniă juridiceă comune,ă ordineă juridic ă ceă seă
impuneăatâtăstatelor,ăcâtă şiă particularilor.ăOrdineaăjuridic ăaăUniuniiăEuropeneăesteă şiă ordineaăjuridic ăaă
statelor.
131
Ibidem.
132
Suprema ie/ăprioritate/ăprima iune- suntătermeniiăsinonimiăutiliza iăînădoctrin .
133
134
Paul Craig, p.35
30
TCE,ăcaă iăTratatele deălaăînceputurileăexisten eiăComunit ii, nuăprevedea,ăa aăcumăamămen ionată
anterior135 dispozi iiă cuă privireă laă suprema iaă dreptuluiă comunitar/ă unională asupraă dreptuluiă na ional,ă ală
Statelor Membre. Pân ălaăurm ,ă oăclauz ăprivindăsuprema iaăaăfostăîncorporat ăînăTratatulăConstitu ională
din 2004ă iăc ăoădeclara ieăprivindăprioritateaădreptuluiăUEăaăfostăinclus ăînăTratatulădeălaăLisabona.
Prioritatea dreptului UE,ăformatădinăConstitu ie iădreptulăadoptatădeăinstitu iileăacesteia,ă asupra

dreptului Statelor Membre înă exercitareaă competen elor atribuite UE aă fostă consacrat ă caă oă regul ă
important ă înă proiectulă deă Constitu ieă ală UEă (art.ă I-6 TC)136. Parafrazândă art.ă I-6 din TC, suprema iaă
dreptuluiă UEă asupraă celuiă na ional,ă puteaă fiă interpretat ă înă sensulă c ă dreptulă UEă ac ioneaz ă asupraă
totalit iiădreptuluiăna ional,ăinclusivăasupra dispozi iilorăconstitu ionale.ă
Doctrina137 aăconsideratăpeăbun ădreptateăformulareaădinăTratatulăConstitu ionalăcaăfiindăambigu ,ă

motiv pentru care exprimareaă utilizat ă înă protocolulă 17ă difer ă considerabil,ă deoareceă ară fiă însemnată c ă
suprim ă suveranitateaă Statelor Membre. De asemenea, Declarația nr. 1,ă ună actă anexată laă Constitu iaă
pentruă Europaă iă adoptat ă laă solicitareaă Portugaliei,ă precizeaz înă art.ă 1ă c ă dispozi iaă dină proiectulă deă
Constitu ieă reflect ă jurispruden aă CJUE138. Prima reglementare a principiului priorit iiă seă reg se teă înă
dispozi iileăProtocolului nr. 2 privind aplicarea principiului subsidiarității și al proporționalității anexat
Tratatului.
Oădeclara ieăaăsuprema ieiădreptuluiăUEăaăfostăanexat ă iăTratatuluiădeălaăLisabona,ăa aăcumă amă

men ionată anterior.ă Este vorba despre Declarația nr. 17 privind supremația,ă îns ă dup ă insuccesul
Tratatuluiă Constitu ional, s-aă dovedită dină ceă înă ceă maiă greuă inserareaă acesteiă dispozi iiă înă Tratatulă deă laă
Lisabona. Articolul a fost abandonat înă primulărândăpentruăc prin ra ionamentulă dezvoltatădeăConsiliulă
European la acea vreme s-a constatat c ă oă astfelă deă dispozi ieă ară fiă redusă caracterulă constitu ională ală
TratatuluiădeălaăLisabonaăsemnatăînă2007139.
OpiniaăserviciuluiălegalăalăConsiliuluiădeălaăBruxellesădinăiunieă2007ăanexat ălaăDeclara ieăaăfostă

sintetic ,ăreiterândăo viziuneăcomunitar ădeăbaz ăasupraăsubiectuluiăconstitu ionalit ii: (...)rezultă așadar
135
PaulăCraig,ăGráinneădeăBúrca,ăEUăLAW:ăText,ăCasesăandăMaterials,ăed.ăaăV-a Oxford University Press, 2011,
p.256.
136
art. I-6ă Tratatulă Constitu ional:ă Constitu iaă iă legileă adoptateă deă institu iileă UEă înă exercitareaă competen eloră
atribuiteă acesteiaă beneficiaz ă deă prioritateă fa ă deă dreptulă Stateloră Membreăînă Gheorgheă Iancu, Institu iiă deă dreptă
constitu ionalăalăUniuniiăEuropene, Editura Lumina Lex, 2007, p. 99.
137
Paul Craig, The Constitutional Treaty and sovereignty, citat înăPaulăCraig,ăGráinneădeăBúrca,ăEUăLAW:ăText,ă
Cases and Materials, ed. a V-a Oxford University Press, 2011, p. 266.
138
Gheorghe Iancu, Institu iiădeădreptăconstitu ionalăalăUniuniiăEuropene,ăEdituraăLuminaăLex,ă2007, p. 99.
139
Consiliul European de la Bruxelles, 21-22 iunie 2007, Anexa I, (4).
31
din jurisprudența CJUE că supremația dreptului UE reprezintă un principiu fundamental al ordinii
juridice unionale140.
Conform CJUE141,ăacestăprincipiuăesteăinerentănaturiiăspecificeăaăUniuniiăEuropene,ăiarăfaptulăc ă
pân ăast ziăacestaănuăaăfostăinclusăînăvreunăTratat,ănuăîiăafecteaz ăînăniciunăfelăexisten a,ăcumănuăafecteaz ă
niciăexisten aăjurispruden eiăceăîlăsus ine,ăjurispruden ăcare a începutăodat ăcuăhot râreaăCosta c/ ENEL
din 15 iulie 1964.
Suprema ia,ă a aă cumă oă vedeă doctrina recent 142

,ă esteă produsulă c iloră pretorieneă aleă CJUE.ă
Suprema ieiă Uniunii Europene i-aă fostă înt rit ă for aă principial ă prină hot râreaă dat ă deă Curteă înă
Simmenthal143,ă undeă seă consacr ă prioritateaă dreptuluiă UEă chiară iă asupraă legisla ieiă na ionaleă intrateă înă
vigoare.ă Acestă lucruă esteă abordată deă c treă teoreticieniiă dreptuluiă caă determinândă inaplicabilitatea
automată144 aăoric reiădispozi iiălelgislativeăcontrare proveniteădinădreptulăinternă iăexcludereaăadoptării
valide145 a oric reiănoiălegiăna ionale careăseăafl ăînăconflictăcuădispoz iileăComunit ii.
Reiterândă problemaă formul riloră adecvate146,ă oă simetrieă înă exprimareă înă privin aă formul riiă
dispozi ieiăart.ăI-6147 arăfiăcreatăproblemeălegislativeăserioaseălaănivelulădreptuluiăna ional,ăînăspecialăpentruă
Cur ileă Constitu ionale148 ale Statelor Membre,ă careă ară fiă avută deă alesă s ă pun ă subă semnulă întreb riiă
constitu ionalitateaă uneiă astfelă deă dispozi ii,ă iă anume: dac ă s ă acordeă prioritateă dreptuluiă UEă fa ă deă
dreptul intern,ăchiară iăconstitu ional,ăoriăs cear ăoărevizuireăaăConstitu iei.
140
OpiniaăserviciuluiălegalăalăConsiliuluiăEuropeanădeălaăBrixellesădinăiunieă2007ăanexat ălaăActulăFinală
141
Ibidem.
142
Paul Craig, The ECJ, National Courts and the Supremacy of Community Law, p. 35.
143
C-106/77, Simmenthal.
144
Paul Craig, The ECJ, National Courts and the Supremacy of Community Law, p. 35
145
Ibidem.
146
PaulăCraig,ăGráinneădeăBúrca,ăEUăLAW:ăText,ăCases and Materials, ed. a V-a Oxford University Press, 2011,
p. 266.
147
Ibidem,ăprinăsimetrieăseăîn elegeăc ălegileă iăConstitu iaăUE,ăînăexercitareaăcompeten elorăatribuiteăacesteiaădeă
c treăstateleămembre,ăvorăfuăsuperioareăconstitu ieiă iălegilorăStatelorăMembre.
148
A se vedea cauza Tribunalului Constitu ionalăFederalăGerman- Tratatul de la Lisabona 2009.
32
CAPITOLUL III
PRINCIPIULăSUPREMA IEIăDINăPERSPECTIVAăSTATELOR MEMBRE
Înă prezentulă capitol,ă ne-amă propusă s ă analiz mă modulă înă careă dreptulă Uniuniiă Europeneă esteă
abordată înă diferiteă State Membre,ă printreă careă iă România.ă Aceast ă analiz ă presupuneă o viziune de
ansambluă aă structuriiă constitu ionaleă aă stateloră respective,ă pentruă aă puteaă observaă maiă îndeaproapeă cumă
este acomodat ă ordineaă juridic ă unional ă laă nivelă na ional.ă Consider mă c ă esteă necesară s ă relu mă
elementeăceă inădeăspecificulăaplic riiădreptuluiăUEăînăraportăcuădreptulăinterna ional i cu dreptul intern,
fapt pentru care vom reveni la concepte precum monism, dualism.
Secțiunea I
Abord riămonisteă iădualiste în Statele Membre
Doctrina dreptuluiă interna ională clasică afirm ă c oriceă stată î iă poateă alegeă sauă celă pu ină î iă poateă
determina pân ă laă ună anumită gradă rela iaă peă careă dreptulă s uă internă o va avea cu dreptulă interna ională
public149. Existen aăaădou ăteoriiăconstitu ionale,ăceaămonist ă iăceaădualist ,ă influen eaz ăatâtăabordareaă
dreptuluiăinterna ional,ăsauăaăoric reiăordiniăjuridiceăexterne,ăcâtă iăstructuraă iădispozi iileăconstitu ionaleă
ale statului.
Statele moniste privesc dreptulăinterna ionalăcaăparteăintegrant ădinălegisla iaălor,ăfaptăceăconduceă

laă oă aplicareă aă acestuiaă dintâiă laă felă caă iă dreptul intern,ă peă cândă stateleă dualisteă consider ă dreptulă
interna ionalăcaăfiindăseparatădeăcelăintern.ăDreptulăinterna ionalăesteăperceput ca dreptul dintre state, pe
149
RobertăSchütze,ăEuropeanăUnionăLaw,ăCambridgeăUniversityăPress,ă2015,ăp.ă78.
https://books.google.ro/books?id=2fkGBwAAQBAJ&dq=monism+european+union+law&hl=ro&source=gbs_navl
inks_s
33
cândă dreptulă internă reprezint dreptul din interiorul statelor150, ceea ce duce la concluzii interesante cu
privireă laă aplicareaă dreptuluiă interna ională public:ă acestaă leag ă Statele, ca entit iă purt toareă deă
suveranitateă iă nu poate creaă schimb riă laă nivelă intern,ă în state (diferen aă dintre binding on states i
binding in states).
Înă cazulă dualismului,ă esteă vorba despreă aspecteleă interneă iă externeă aleă suveranit iiă statelor,ă
aspecte ce sunt privite izolat,ăf r ăleg tur ăunulăcuăaltul.ăPotrivităluiăHeinrich Triepel151, odată adoptată
viziunea dualistă, un stat nu este obligat să țină seama în legislația sa națională de normele dreptului
internațional, putând adopta o lege națională aflată în contradicție cu obligațiile internaționale asumate
anterior, consecințele unei astfel de situații fiind o problemă separată.
Conform teoriilor unui alt doctrinar ală dreptuluiă interna ional, Dionisio Anzilotti, seă neag ă oriceă
leg tur ă întreă celeă dou ă ordiniă juridice,ă îns ă admiteă posibilitateaă trimiterilor întreă celeă dou ă ordiniă
juridice,ă formulândă astfelă ideeaă potrivită c reiaă aplicarea dreptului internațional de către state se
realizează prin încorporarea normelor sale în dreptul intern și transformarea lor în norme ale dreptului
național152.ă Totodat ,ă D. Anzilottiă sus ineă iă ipoteza transformării normelor de drept intern în drept
internațional, prinăacordulădeăvoin ădintreăstate.
Dinăaceast ăperspectiv ,ădualismulă prive teăConstitu iaă ca fundamentăalăfor eiăobligatoriiăaăunuiă

stat,ă înă timpă ceă bazaă dreptuluiă interna ională esteă dat ă deă regulaă pacta sunt servanda,ă celeă dou ă sistemeă
distincteăavând oătangen ăcomun ,ă iăanumeăresponsabilitateaăinterna ional 153
.
Înă ceeaă ceă prive teă monismul,ă ne vom axa pe preceptele colii Normativiste deă inspira ieă
kelsenian , care respinge ipoteza primatului dreptului intern, care echivalează cu o negare a dreptului
internațional154.ă Hansă Kelsen,ă reprezentantă ală coliiă deă laă Viena,ă sus ineă superioritateaă iă primatulă
dreptuluiăinterna ionalasupraăordiniiăjuridiceăinterne,ăînăviziuneaăacestuia,ădreptulăinterna ionalăap rândăcaă
o ordine superior ă tuturor sistemelor normative ale statelor155.ă Ideeaă central ă aă teoriiloră luiă Kelsenă seă
150
Ibidem – eng. International law is the law between states while domestic law is the law within states.
151
Heinrich Triepel, Volkerrecht und landsrecht,ăLeipzig,ă1899,ăprecitatăînăGheorgheăMoca,ăDreptulăinterna ională
public,ăEd.ăEra,ăBucure ti,ă1999,ăp.70.
152
Georgio Gaja, Positivism and Dualism in Dionisio Anziloti, European Journal of International Law, nr. 3/1992,
p.128.
http://www.ejil.org/pdfs/3/1/1170.pdf
153
Roxana-Marianaă Popescu,ă Introducereă înă dreptulă Uniuniiă Europene,ă Ed.ă Universulă Juridic,ă Bucure ti,ă 2011,
p.129.
154
Idem, p.131.
155
HansăKelsen,ăLesărapportsădeăsystèmeăentreăleădroităinterneăetăleădroităinternationalăpublic,ăRCADI,ăvol.ă IV, p.
297,ăcitatăînăRoxana-MarianaăPopescu,ăIntroducereăînădreptulăUniuniiăEuropene,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă
2011, p.129-130.
34
reg se teă înă conceptulă deă suveranitate de stat, concept vazut ca dogme absolu156. Prin negarea
suveranit iiă deă stată caă realitateă obiectiv ă ceă poateă fiă înlocuit ă cuă termenulă deă competență, pentru H.
Kelsen,ă statulă nuă maiă esteă oă entitateă suveran ,ă ciă numaiă oă ordineă juridic 157
,ă oă sum ă deă atribu iiă
determinate, reglementate i limitate juridică înă timp,ă spa iuă iă înă validitateaă saă deă dreptulă interna ional,ă
acestaădinăurm ădevenindăsuperioră iănelimitatăînăac iuneaăsa158.
Problemaăcareăseăpuneădup ătoate acestea, esteădac ăUniuneaăEuropean ăaăl satălibereiăaprecieriăa

Statelor Membre alegerea monismului sau a dualismului. Pentru stateleădualiste,ăîntregulăaquis comunitar/
unională trebuieă s ă fieă încorporată înă ordineaă juridic ă intern ,ă pentru a putea produce efecte juridice.ă Înă
acestăcaz,ăîns ,ănuăputemăvorbiădeăoădirect ăaplicabilitateăaădreptului Uniunii Europene, aplicabilitate ce
împreun ăcuăefectulădirect, reprezint ăunulădintreăprincipiileăimportanteăaleămanifest riiăacestuia înăsferaă
na ional ,ă dândă posibilitateaă justi iabililor,ă persoaneă fiziceă sau juridiceă s ă invoceă dispozi iile Uniuniiă înă
fa aăinstan elorăna ionale.ă
Acestălucruănuăarăfiăposibilăînămodădirectăpentruăjusti iabiliădac ăstatulăarăaveaăoăabordareădualist ăaă

dreptuluiăUE,ădeoareceăfiecareăactănormativăarăînsemnaăs ăfieămediatăprinălegiăinterne,ălegiădeătranspunere,ă
iar înă cazulă neîndepliniriiă obliga iiloră deă c treă statulă respectiv,ă particulariiă afecta iă nuă seă potă prevalaă deă
dreptulă UE,ă acestaă a teptândă s ă fieă mediată prină legisla iaă intern .ă Aceast ă ipotez ă poate fi imaginat înă
cazulădirectivelor,ăcareănuăleag ădirectăpe particulari,ăeleănecesitândămaiăîntâiătranspunereă iăadresându-se
doar Statelor Membre (art. 288 TFUE),ăa adar,ăneimpunândăobliga iiă iănecreândădrepturiăînămodădirectă
pentruăindiviziădecâtăînăsitua iiăspeciale159.
Înă societateaă contemporan ,ă Constitu iile statelor moderne nu pot ignora locul pe care dreptul
interna ională publică îlă ocup ă înă rela iileă interstatale.ă A adar,ă stateleă membreă aleă UE,ă caă stăpâne ale
tratatelor (eng. Masters of the treaties), suntăîndrituiteăs ăî iăprotejezeăidentitateaăconstitu ional ă iăs ăfac ă
uzădeădreptulăap rutăpeăcaleăpretorian ăprinăintermediulăCur iiăpentruăa- i valorificaăintereseleărespectândă
înăacela iătimpăordineaăjuridic ăaăUniunii.
156
Roxana-Marianaă Popescu,ă Introducereă înă dreptulă Uniuniiă Europene,ă Ed.ă Universulă Juridic,ă Bucure ti,ă
2011,p.131.
157
Ordineăjuridic ăstructurat ăconformăfaimoaseiăpiramideănormativeăkelseniene.
158
Roxana-Mariana Popescu, Introducereă înă dreptulă Uniuniiă Europene,ă Ed.ă Universulă Juridic,ă Bucure ti,ă 2011,
p.131.
159
Paul Craig- The legal effect of directives:ăpolicy,ărules,ăexceptions,ăîn:
http://www.researchgate.net/publication/228183861_The_Legal_Effect_of_Directives_Policy_Rules_and_Exceptio
ns
35
Secțiunea a II-a
Perspectivele constitu ionale ale dreptului Uniunii Europene
Potrivită jurispruden eiă interna ionale160,ă oă regul ă constitu ional ă nuă ară trebui s ă contravin unei
normeă interna ionale.ă ă Aceasta esteă axiomaă formulat ă sistematică prină jurispruden aă arbitral ,ă începândă
prin cauza Montijo din 26 iulie 1875, prin care Tribunalul arbitral a declarat superioritatea tratatelor
interna ionaleăasupraăconstitu ieiăunuiăstat. Totăjurispruden aăinterna ional ,ăîn cauza Georges Pinson161, a
declarată c ă esteă incontestabilă faptulă c dreptulă interna ională esteă superioră dreptuluiă intern. Curtea de
Justi ieă aă Uniuniiă Europene,ă peă aceea iă not ,ă s-a pronun ată înă favoareaă priorit iiă dreptuluiă UEă asupraă
dreptului intern deănatur ăconstitu ional ăalăStatelor Membre162.
Dac ă dreptulă interna ională admiteă coexisten aaă dou ă normeă juridiceă incompatibile,ă ambeleă înă
vigoareă înă fiecareă dintreă celeă dou ă ordiniă juridice, pentru dreptul UE,ă situa iaă esteă diferit 163
. Dreptul
interna ionalăesteăprivităcaăsoft-law,ămijloaceleăsaleădeăconstrângereăavândătemei înăreguli precum pacta
sunt servanda i bona fide,ă r mânândă caă mecanismeleă saleă deă sanc iuneă s ă seă limitezeă laă angajareaă
responsabilit iiă interna ionaleă aă statuluiă careă i-aă înc lcată obliga iileă interna ionale. Acest lucru nu
implic ă întotdeaunaă caă statulă respectivă s ă modificeă sauă s ă abrogeă dreptulă s uă internă careă esteă înă
contradic ieăcuăregulileădeădreptăinterna ional
Situa iaăeste diferit ăînădreptulăUE,ăîns . Doctrina164 sus ineăc ăînădreptulăcomunitar/ăalăUE, exist ă

unăraportădeăvalidareăcareăseăstabile teăîntreătratată iănormeleăinterneăcareăantreneaz ăsferaăsaădeăaplicare:ă
suprema iaăordiniiăjuridiceăunionaleănecesit ăoădeplin ăconformitateădinăparteaădreptuluiăintern.ăPeăcaleădeă
consecin ,ăeaăimpuneăinaplicabilitateaădreptuluiăinternăincompatibilăcuădispozi iileătratatelor. Dreptul UE,
nuă numaiă c ă î iă proclam ă prioritatea,ă ciă chiară oă impuneă înă dreptulă Stateloră Membreă pentruă aă asiguraă oă
unitate de aplicare.
160
p.141.
161
http://untreaty.un.org/cod/riaa/cases/vol_V/325_Pinson.pdf
162
C-11/70, 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft mbH c/ Einfuhr- und Vorratsstelle für Getreide
und Futtermittel.
163
p.144.
164
JeanăCombacau,ăLeădroitădesătraités,ăParis,ăPUF,ă1991,ăp.ă84,ăcitatăînăRoxana-MarianaăPopescu,ăIntroducereăînă
dreptulăUniuniiăEuropene,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă2011, p 144.
36
Înăconcluzie,ăfor aăprincipiuluiăsuprema ieiădreptului UE presupune pe de o parte imposibilitatea
pentruă stateă deă aă faceă s ă prevaleze,ă împotrivaă acesteiă ordiniă juridiceă acceptateă chiară deă ele,ă oă m sur ă
unilateral ăulterioar ăcareănuăi-arăputeaăfiăopozabil ,ăiarăpeădeăalt ăparte,ăîmpiedicareaăform riiădeănoi acte
legislativena ionaleă înă m suraă înă careă acesteaă suntă incompatibileă cuă dreptulă UE 165. Mai departe, vom
analizaăprevederileăconstitu ionaleă iăjurispruden aărelevant ăînămaterieăaăCur iiădeălaăLuxemburg pentru
stateăca:ăRomânia,ăFran aă iăGermania.
1. România
România,ă caă ar ă ceă aă aderată laă Uniuneaă european ă înă anulă 2007,ă aă fostă nevoit ă s ă treac ă prină
procesulădeărevizuireăalăConstitu ieiăînăanulă2003ăpentruăaăacomodaăanumiteăcerin eălaănivelăinterna ional.
Constitu iaă Românieiă adoptat ă înă anulă 1991ă introduceaă pentruă primaă oar ,ă dispozi ii privind raportul
dintreăordineaăjuridic ăinterna ional ă iăceaăintern .
Dispozi iileă constitu ionaleă deă laă 1991 postulau monismul, stabilind prioritatea dreptului
interna ională fa ă deă celă intern166.ă Aceast ă dispozi ieă aă priorit iiă seă refereaă îns ,ă strictă laă tratateleă
interna ionale ce privesc drepturile omului.ăPrinăurmare,ătratateleăinterna ionaleăc p tauăvaloarea unor legi
interne167.
Cuă toateă acestea,ă de iă înă art.11ă din Constitu iaă Românieiă esteă men ionat ă necesitateaă pentruă caăă
Statul română s îndeplineasc cuă bun -credin ă obliga iileă ceă îiă revină dină tratateleă laă careă esteă parte,ă
165
Roxana-Mariana Popescu,ă Introducereă înă dreptulă Uniuniiă Europene,ă Ed.ă Universulă Juridic,ă Bucure ti,ă 2011,ă
p.147.
166
Art.ă11ăConstitu iaăRomâniei:ăDreptulăinterna ională iădreptulăintern
(1)ăStatulăromânăseăoblig ăs ăîndeplineasc ăîntocmaiăşiăcuăbun -credinţ ăobligaţiileăce-i revin din tratatele la care
este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3)ă Înă cazulă înă careă ună tratată laă careă Româniaă urmeaz ă s ă devin ă parteă cuprindeă dispoziţiiă contrareă Constituţiei,ă
ratificarea lui poate aveaălocănumaiădup ărevizuireaăConstituţiei.
167
Art.ă20ăTratateleăinterna ionaleăprivindădrepturileăomului:
(1)ă Dispoziţiileă constituţionaleă privindă drepturileă şiă libert ţileă cet ţeniloră voră fiă interpretateă şiă aplicateă înă
concordanţ ăcuăDeclaraţiaăUniversal ăaăDrepturilorăOmului,ăcuăpacteleăşiăcuăcelelalteătratateălaăcareăRomâniaăesteă
parte.
(2)ă Dac ă exist ă neconcordanţeă întreă pacteleă şiă tratateleă privitoareă laă drepturileă fundamentaleă aleă omului,ă laă careă
Româniaă esteă parte,ă şiă legileă interne,ă auă prioritate reglement rileă internaţionale,ă cuă excepţiaă cazuluiă înă careă
Constituţiaăsauălegileăinterneăconţinădispoziţiiămaiăfavorabile.
37
Constitu iaă nuă faceă referireă înă art.ă 20ă decâtă laă recunoa tereaă total ă iă nediscriminat ă aă superiorit iiă
dreptuluiăinterna ionalădinădomeniul drepturilor omului.
DoctrinaăreferitoareălaăConstitu iaădină1991ăaădorităs ădiferen iezeăîntreăart.ă11ă iăart. 20 din legea

fundamental ,ă înă cazul ader riiă Românieiă laă UE.ă Speciali tiă aiă dreptuluiă constitu ional168 auă precizată c ă
prin ratificarea tratatelor de aderare nuă seă poateă sus ineă c ă prevederileă acestoraă ară dobândiă valoareă
constitu ional . Peă deă alt ă parte,ă al iă speciali tiă aiă dreptuluiă constitu ional român169 afirm ă suprema iaă
Constitu iei prină faptulă c ă nuă esteă permis ă ratificareaă unuiă tratată interna ională careă ară contraveniă
prevederilor sale, deoarece prevederile legii interna ionale nu pot fi situate,ăsubăaspectăalăfor eiăjuridice,ă
deasupra prevederilorăconstitu ionale.
Prinăurmare,ăratificareaătratatelorăUniuniiăEuropeneăimplic ădou ăproblemeădistincte170: procedura

deă ratificareă aă tratateloră interna ionaleă iă eliminareaă oric roră contradic iiă predispuseă laă conflicteă deă legi
(întreă tratate,ă întreă tratateă iă Constitu ieă sauă întreă tratateă iă legileă interneă careă auă fostă adoptateă deă
Parlmanetulă României). Principaleleă modific ri constitu ionaleă auă vizată iă art.ă 11ă iă 20ă privindă dreptulă
interna ional.ăCâtădespreăart.ă20ădinăConstitu ie,ăcomplet rileăaduse prin Legea nr. 429 din 18 septembrie
2003, seă refer ă laă prioritateaă reglement riloră interna ionaleă caă fiindă aplicabileă doară dac ă suntă maiă
favorabileădecâtălegeaăintern ăînămateriaădrepturilorăomului.ă
Înă dreptulă român,ă raporturileă dintreă ordineaă juridic ă aă UEă cuă ceaă intern ă suntă subordonateă unoră
reguliă constitu ionale171:ă încorporareaă dreptuluiă interna ională înă celă internă prină ratificareaă deă c treă
parlament,ărevizuireaăConstitu ieiăînăcazulăînăcareăunătratatălaăcareăseădore teăaderareaăcuprindeădispozi iiă
contrare acesteia, statulăromânăî i respect cuăbun -credin ăobliga iileăinterna ionaleădinătratateleălaăcareă
esteă parteă iă nuă înă ultimulă rând,ă prevederileă tratateloră constitutiveă aleă UE,ă precumă iă acteleă institu iiloră
acesteiaăauăprioritateăfa ădeădispozi iileăcontrareădinălegeaăintern .ăPutemăafirmaăc ăînăRomânia,ădreptul
UEă iă celă interna ională auă prioritateă fa ă deă legileă interne,ă îns ă nuă iă fa ă deă Constitu ie,ă careă esteă
suprem 172
.
168
TudorăDr ganu,ăDreptăconstitu ională iăinstitu iiăpolitice.ăTratatăelementar,ăvol.ă1,ăEd.ăLuminaăLex,ăBucure ti,ă
1998, p. 88.
169
IoanăMuraru,ăSiminaăT n sescu,ăDreptăconstitu ională iăinstitu iiăpolitice,ăEd.ăAllăBeck,ăăed.ăaă12-a,ăBucure ti,ă
2005, p. 67.
170
Roxana-MarianaăPopescu,ăIntroducereăînădreptulăUniuniiăEuropene,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă2011, p.
147.
171
Gheorghe Iancu, Institu iiădeădreptăconstitu ionalăalăUniuniiăEuropene,ăEdituraăLuminaăLex,ă2007, p. 99.
172
Ibidem.
38
Câtă despreă art.ă 148ă dină Constitu iaă României,ă acestaă d ă prevalen ă numaiă normeloră obligatorii,ă
creându-seăastfelăoăcontradic ieăîntreăConstitu iaăRomânieiă iădreptul Uniunii Europene173.
Oăconsecin ădirect ăaăacestuiăfaptăesteănecesitateaărevizuiriiăConstitu ieiăoriădeăcâteăoriăseădore teă

ratificarea unoră dispozi iiă dină dreptulă UEă contrareă celuiă intern. Înă Româniaă exist ă a adar, pluralism - o
îmbinareă întreă curentulă monistă iă celă dualist. Dină punctulă deă vedereă ală aplic riiă dreptuluiă Uniuniiă
Europene, sistemulă românesc acord ă prioritateă normeloră obligatorii ale UE, îns nuă exist ă reglement riă
clare privindăraportulădreptăna ională- dreptul UE.ăÎnăultimulărând, înămateriaădrepturilorăfundamentale se
face oădistinc ieăîntreăfor aăjuridic ăaătratateloră iăaăcelorlalteăinstrumenteăinterna ionale174.
AderareaălaăUEăaăpresupusăpentruăRomâniaăunătransferădeăcompeten eăc treă institu iileăunionale

(Româniaăînăipostaz ădeăÎnalt ăParte Contractant ) conformăTratatelor,ăprecumă iăoăexercitareăînăcomunăaă
acestorăcompeten e.ăSeăasigur ăastfel,ănuăoă tirbireăaăsuprema iei,ăciăoăexercitareăaăacesteiaădeăc treăStatul
românălaăunănivelăsuperior,ăeuropean175.
2. Fran a
Înăstatulăfrancez,ăacceptareaăsuprema ieiădreptuluiăUEăaăfostăprivit ăcaăunăprocesădificil,ădeoareceă

laă începuturileă Comunit ilor,ă instan eleă franceze auă fostă reticenteă înă acceptareaă uneiă ordiniă juridiceă
prioritare dreptului intern,ă de iă ast ziă suntă poateă celeă maiă înver unateă partizaneă aleă monismuluiă ordiniiă
juridice a UE176.
Sistemulăjurisdic ionalăfrancezăesteăîmp r ităînăinstan eăadminitrativeă iăinstan eăordinare.ăÎnă1970,ă

Consiliulă deă Stat,ă autoritateaă înă materieă jurisdic ional ă administrativ ,ă aă respins în practic ă suprema iaă
dreptuluiă comunitară asupraă dreptuluiă na ională francez.ă Înă hot râreaă dină 1970,ă Semoules177, Consiliul de
Stat francez a statuată c ă atâtaă timpă câtă CJCEă nuă esteă competent ă s ă seă pronun eă asupraă validit iiă
173
Ştefană Deaconu,ă Noteă deă cursă laă disciplinaă Sistemulă normativă şiă jurisdicţiaă UE,ă Master:ă Dreptulă Uniuniiă
europene, 2014-2015, Universitatea din Bucureşti,ăFacultateaădeăDrept.
174
Ibidem.
175
Roxana-MarianaăPopescu,ăIntroducereăînădreptulăUniuniiăEuropene,ăEd.ăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă2011,ăp.
147.
176
269.
177
Decizia Consiliului de Stat francez, 1 martie 1968, Semoules, (1970).
39
legisla ieiăfranceze,ănuăo poate g siăcaăfiindăneconform ăcuăordineaăjuridic ăaăComunit ilorăEuropeneădeă
laăaceaădat .
Aceast ă hot râreă nuă eraă întruă totulă conform ă cuă legisla iaă francez ă deă laă aceaă dat ,ă iă anumeă
Constitu ia,ăcareăprevedeaăprioritateaădeăaplicareăaăanumitorăinstrumenteăinterna ionale,ăcumăarăfiătratatele,ă
fa ădeădreptulăintern.
Oă ruptur ă s-aă produsă în orientareaă doctrineiă înă anul 1975178,ă cândă suprema iaă ordinii juridice a
CEEăaăfostăacceptat ădeăCurteaădeăCasa ie înăcauzaăCafé Jacques Varbre.ăAbiaăînă1989,ăConsiliul de Stat
aăadoptatăviziuneaăcelorlalteădou ămariăautorit iăjudiciare:ăCurteaădeăCasa ieă iăCurteaăConstitu ional .
Bazaă constitu ional ă pentruă acceptareaă suprema ieiă dreptuluiă comunitară înă Fran a a fost art. 55 al
Constitu ieiă Franceze,ă careă prevedeă superioritateaă tratateloră interna ionaleă asupraă dreptuluiă na ional.ă
Astfel,ăConiliulădeăStată iăCurteaăConstitu ional ăfrancez au acceptat posibilitateaăîncorpor riiădreptuluiă
UEă înă celă intern,ă prină art.ă 88-1ă dină Constitu iaă Francez .ă Acceptareaă suprema ieiă ordiniiă juridiceă
comunitareădeăc treăFran aănuăaăfostăf cut ădatorit ănaturiiăînse iăaăacesteia,ăci datorit ăpropriilorălimit riă
impuse de legea francez 179
. Cu toate acestea,ăinstan eleăfrancezeănuăstatueaz ăc ădreptulăUEăarăfiăprioritară
Constitu ieiăFran ei.
3. Germania
Cazul Germaniei este probabil cel mai complex, deoarece Tribunalul Federal Constitu ional al
acesteiaă prive teă situa iaă suprema ieiă ordiniiă juridiceă aă UEă dină punctă deă vedereă dualist,ă arborându- i
competen aădeăa- iăgestionaăatribu iileăprinăconceptulădeăKompetenz-Kompetenz, despre care am discutat
înăsec iunileăanterioare180. Astfel, Tribunalul FederalăConstitu ionalăGermană i-aăarogatăcompeten eăpentruă
aădeterminaădac ăac iunileăUEăseăîncadreaz ăînălimiteleădefiniteădeăprincipiulăatribuiriiădeăcompeten ădină
TratatulăprivindăUniuneaăEuropean .
Jurispruden aă constitu ional ă german ă cuă privireă laă problemaă priorit iiă dreptuluiă UEă fa ă deă celă
na ional esteăabundent ă iă complex , fapt ce a determinat axarea peădiferiteălimiteăimpuseădeăinstan ele
germane înă aplicarea acestui principiu. Tribunalul Constitu ională German a stabilit, in 2010, prin
178
PaulăCraig,ăGráinneădeăBúrca,ăEUăLAW:ăText,ăCasesăandăMaterials,ăed.ăaăV-a Oxford University Press, 2011,
p.269.
179
Art.ă55ă iăart.ă88-1ădinăConstitu iaăFran eiăreprezint bazaăaccept riiăsuprema ieiăordiniiăjuridiceăaăUE.
180
283.
40
hot rârea Honeywell c ăprioritatea de aplicare a dreptului UE nuăconduceălaăoăsitua ieăcareăfaceăca dreptul
na ionalăgermanăs ăfieădeclaratănulăprinăaplicareaăprioritar ăaăacestuia.
Argumentele instan ei germane seăbazeaz ăîntruătotulăpeădispozi iileăconstitu ionale,ăînăspecialăpeă

art.ă 23.1,ă careă faceă referireă înă modă specială laă Uniuneaă European ă iă permiteă transferulă deă competen eă
suveraneăalăGermanieiăînăcalitateădeămaster of the treaty, stat suveran.
Totodat ,ă Tribunalul Federal German181 aă aplicată iă limit riă de exercitare, tot cu privire la
chestiunea suprema ieiă ordiniiă juridiceă aă Uniunii182, prin argumentul ultra vires, pe care l-aă aplicată înă
hot rârea Maastricht 1993183,ăcândăs-a pusăproblemaăconstitu ionalit ii Tratatului de la Maastricht.
Înă concluzie,ă Tribunalulă Constitu ională Federal german accept ă suprema iaă dreptuluiă UE,ă îns ă oă
limiteaz ăprinăpropriile-iăinstrumenteăconstitu ionale184.ăInstan aăaăaplicatăargumenteleă solange, pentru a
gestiona propria competen ă înă cazuriă ceă ină deă respectareaă drepturiloră fundamentaleă protejateă deă
Constitu iaăgerman .
181
TribunalulăFederalăConstituţionalăGerman - BverfG.
182
PaulăCraig,ăGráinneădeăBúrca,ăEUăLAW: Text, Cases and Materials, ed. a V-a Oxford University Press, 2011,
p.273.
183
Karl M. Meessen, Hedging European Integration: The Maastricht Judgment of the Federal Constitutional Court
of Germany,1993, Fordham International Law Journal, Volume 17, Issue 3, p. 511-514.
https://www.lawnet.fordham.edu%2Fcgi%2Fviewcontent.cgi%3Farticle%3D1380%26context%3Dilj&ei=fweFVa
qNA4qAU6_TgZgG&usg=AFQjCNFUaeh-kavuqfdgKAWtX1CNIFAPsA&bvm=bv.96339352,d.d24
184
PaulăCraig,ăGráinneădeăBúrca, EU LAW: Text, Cases and Materials, ed. a V-a Oxford University Press, 2011,
p.282.
41
CAPITOLUL IV
CONSIDERA IIăFINALE
Înăanalizaăpeăcareăamăîntreprins-oăînăprezentaălucrare,ăam consideratădeăneînl turatănecesitatea de a

priviăînăansamblu ordineaăjuridic ăinterna ional ,ăsistemul de drept al Uniunii Europene care este extrem
deăfa etatădatorit ăeforturilorăjurislateurului de la Luxemburg - CJUE,ăcâtă iăpeăceaăna ional ăaăceloră28ădeă
State Membre, suverane.
Uniuneaă European ă vaă r mâneă probabil,ă timpă îndelungată prinsă întreă monismă iă dualism,ă dou ă
concepte dezvoltate de-alungulăsecoluluiăXIX,ăînăEuropaădeăc treăceiămaiărenumi iă iămaiăbineăpreg ti iă
teoreticieni ai dreptului. Consider mă c ăsecolulă XXIăapar ine nu monismului sau dualismului, cum s-ar
puteaăcredeăînăurmaăunorăanalizeăseparateăaăjurispruden ei,ăatâtăaăCur iiădeăJusti ieăaăUniuniiăEuropene,ăcâtă
iăaăcauzelorădeăpeărolulăinstan elorădinăStateleăMembre, ci pluralismului constituțional185,ăoăalternativ ă
maiăatr g toareă iămaiădinamic .ă
Alternativaă pluralismuluiă constitu ională presupuneă ie ireaă dină tipareleă monismuluiă dreptuluiă
Statelor Membre sau al monismului Uniunii Europene. Unulădinăfo tiiăjudec toriăaiăfaimosuluiăTribunală
Constitu ional Federal german – Die Bundesverfassungsgericht,ă iă unulă dină principaliiă arhitec iă aiă
jurispruden eiă Maastricht din 1993, exprim ă oă viziuneă pentruă Uniuneaă European ă maiă aproapeă deă
cooperareă iăpluriperspectivism,ădecâtădeărespectareaăîntruătotulăaăprincipiuluiăsuprema ieiăordiniiăjuridiceă
a Uniunii Europene186.
Înăconcluzie,ăsuprema iaăordiniiăjuridiceăaăUniuniiăEuropeneăr mâneălaăunăstadiuăbidimensional,ăînă

ciudaăcaracteruluiămonistă sus inutădeseoriă înă doctrin , îns cuăoăconvingereăabsolut ădeăc tre Curtea de
Justi ieăaăUniuniiăEuropene,ămaiăalesăînăhot râriăprecumăSimmenthal sau Handelsgesellschaft.
Totămaiămulteăinstan eăna ionaleăînclin ăc treăaăseăasiguraădeărespectareaălimitelorăcompeten eloră

Uniunii,ămaiăalesăînăceeaăceăprive teădrepturileă fundamentaleădinăstructurileăconstitu ionaleăaleăacestora,ă
cum a fost de multe ori cazul Germaniei. Doctrina187 îndeamn ă laă oă maiă mareă sensibilizareă aă Cur iiă deă
Justi ieăaăUniunii Europene pentruătradi iileăconstitu ionaleăaleăStatelorăMembre,ăalegândăcalea de mijloc
a pluralismului.
185
297.
186
Ibidem.
187
Idem, p. 300.
42
LIST ăBIBLIOGRAFIC
I. Cursuri,ătratate,ămonografiiă(înălimbaăromân )
 Deaconu,ă tefan, „Note de curs la disciplina SistemulănormativăşiăjurisdicţiaăUE”, Master: Dreptul

Uniunii europene, 2014-2015, Universitatea dinăBucureşti, Facultatea de Drept.
 Diaconu, Nicoleta, „TratatădeădreptulăUniuniiăEuropene”,ăEd. LuminaăLex,ăedi iaăaăII-a,ăBucure ti,ă
2011.
 Dr ganu,ă Tudor, „Dreptăconstitu ională iă institu iiă politice.ăTratată elementar.”,ăvol.ă I,ă Edituraă Lumina Lex,
Bucure ti,ă1998.
 Fuerea, Augustin,ă„ManualulăUniuniiăEuropene”,ăedi iaăaăV-a,ăEdituraăUniversulăJuridic,ăBucure ti,ă
2011.
 Iancu, Gheorghe, „Institu iiă deă dreptă constitu ională ală Uniuniiă Europene”,ă Edituraă Luminaă Lex,ă
2007.
 Miga-Be teliu,ă Raluca, „Dreptă interna ională public”,ă volumulă I,ă Editura C.ă H.ă Beck,ă Bucure ti,ă
2010.
 Moca, Gheorghe, „Dreptulăinterna ionalăpublic”,ăEdituraăEra,ăBucure ti,ă1999.
 Muraru, Ioan; T n sescu,ă Simina, „Dreptă constitu ională iă institu iiă politice”, Ed. All Beck, ed. a XII-a,
Bucure ti,ă2005.
 Popa, Nicolae, „Teoriaăgeneral ăaădreptului”,ăEdituraăC.H.Beck,ăBucure ti, 2008.
 Popescu, Dumitra, „ăDreptăinternaţionalăpublic”,ăEdituraă ansa,ăBucure ti,ă1997.
 Popescu, Roxana-Mariana, „Introducereă înă dreptulă Uniuniiă Europene,”ă Edituraă Universulă Juridic,
Bucure ti,ă2011.
 Rohnean, Diana Alina, „DreptulăUniuniiăEuropene,ăordineăjuridic ăproprie,ăintegrat ăînăsistemeleădeă
dreptăaleăstatelorămembre”,ăăEdituraăHamangiu,ă2011.
43
II. Cursuri,ătratate,ămonografiiă(înăalteălimbiădecâtălimbaăromân )
 Chalmers, Damian, „European Union Law: Texts and Materials”,ăCambridgeăUniversityăPress, 2006.

 Craig, Paul; de Búrca, Gráinne, „EU LAW: Text, Cases and materials”, ediţia a V-a, Oxford University
Press, 2011.
 Kaczorowska, Alina, „ăEuropeanăUnionăLaw”,ăEdituraăRoutledge,ă2013.
 Schütze, Robert, „European Union Law”, Cambridge University Press, 2015.
 Van Rossem, Jan Willem, „Interaction between EU law and International law in the light of
Intertanko and Kadi: The dilemma of norms binding the Member States but not the Community”,
CLEERăworkingăpapersă2009/4ăăTMCăCasserăInstituut.
III. Legisla ie
 ConstituţiaăRomâniei – 1991,ărevizuit ăînă2003

 ConstituţiaăRepubliciiăFranceze – 1958,ărevizuit ăînă2008
 LegeaăFundamental ăaăRepubliciiăFederale Germane – Grundgesetz (GG) - 1949
 Tratatul de la Paris instituind CECO – 1951ă(intratăînăvigoareăînă1952)
 TratatulădeălaăRomaăinstituindăCEEă iăEuratomă– 1957ă(intratăînăvigoareăînă1958)
 Actul Unic European – 1986ă(intratăînăvigoareăînă1987)
 TratatulădeălaăMaastrichtăprivindăUniuneaăEuropean ă– 1992ă(intratăînăvigoareăînă1993)
 Tratatul de la Amsterdam – 1997ă(intratăînăvigoareăînă1999)
 Tratatul de la Nisa – 2001ă(ăintratăînăvigoareăînă2003)
 TratatulăinstituindăoăConstituţieăpentruăEuropaă(neintratăînăvigoare,ăsemnatăînă2004)
 Tratatul de la Lisabona – 2007ă(intratăînăvigoareăînă2009)
 Tratatulă privindă Uniuneaă European ,ă variant ă consolidat ă (înă conformitateă cuă modific rileă dină
Tratatul de la Lisabona, 2010)
 Tratatulă privindă func ionareaă Uniuniiă Europeneă variant ă consolidat ă (fostulă Tratată instituindă
ComunitateaăEuropean ,ă2010)
 Regulamente,ă decizii,ă directive,ă recomand ri,ă avize,acorduriă iă protocoaleă privindă Uniuneaă
European
44
IV. Publica iiădeăspecialitate
 RevistaăRomân ădeăDreptăComunitar
 Revista Român ădeăDreptăPublic
 Fordham International Law Journal
V. Alte surse (site-uri)


www.bundesverfassungsgericht.de

https://books.google.com

www.cdep.ro

www.conseil-constitutionnel.fr

www.constitutiaromaniei.ro

www.curia.europa.eu

www.ecln.net

www.ejil.org

www.europa.eu

www.europainfo.ro

www.eur-lex.europa.eu

www.ier.ro

www.jstor.org

www.kas.de

www.legifrance.gouv.fr
www.lawteacher.net
45

Uniunea Europeana Intre Monism I Dualis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uniunea Europeana Intre Monism I Dualis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UniversitateaădinăBucure ti

SISTEMULăNORMATIVă IăJURISDIC IAăUNIUNIIă

Coordonator tiin ific:

„Uniunea Europeană: între monism și dualism”

Coordonator tiin ific:

2. Integrarea dreptului Uniunii Europene înăsistemeleădeădreptă

2.Primatul ordinii juridice a Uniunii Europene asupra dreptului

LIST ăBIBLIOGRAFIC ................................................................................................................................42

Raportul Dreptului Uniunii Europene cu dreptul interna ional

Lucrareaă deă fa ă î iă propuneă s ă analizezeă dimensiuneaă monist ă aă dreptuluiă Uniuniiă Europene,ă

Ideeaăpotrivităc reiaăsistemulădeădreptăunitară iănouăcreatăal Comunit ilorăEuropene,ărespectivăală

Pe de o parte,ăpozi iaăagreabil ăaădreptuluiăcomunitarăfa ădeădreptulăinterna ional15 nuăgaranteaz ă

Putem deduce,ăa adar,ăc ăîntreădreptulăUniuniiăEuropeneă iădreptulăinterna ional exist ăleg turiădeă

Teorii ale dreptului interna ionalăpublic şiăabord riăaleădreptuluiăUniuniiăEuropene

Dualismul, un curent ce s­aădezvoltat cuăprec dereăînădoctrinaăgerman ăşiăitalian prin demersurile

Acesteădou ăviziuniănu au putut fi confirmateăînămod absolutăînăpractic , tendinţeleăactualeămizând

ÎnăcazulăraportuluiădintreădreptulăUEăşi cel al Statelor Membre, doctrina33 coreleaz ăprincipiiăaleă

Peădeăalt ăparte,ădac ăStatul Membru abordeaz ădreptulăunionalădinăperspectivaădualist ,ăacesta nu

Deoarece abord rileăvizândăprioritatea înăchestiuneăaădreptului UEăvariaz de la stat la stat, Curtea

Observ m, c înărealitate,ănici monismulă iăniciădualismul nuăreflect ăraportulăexistentăîntre dreptul

Raportulăcuăordineaăjuridic ăaăStatelor Membre

Pornind de la începuturile construcţieiăeuropene,ădeălaăsfârşitulăanilorăanilor '40,ăodat ăcuăapariţiaă

Procesul de formare al Comunit ţilorăEuropeneăşiămaiătârziu, cel deăcontinu ădezvoltareăalăUniuniiă

Caracteristicile şiăparticularit ţileăsistemului normativ al Uniunii Europene auăap rutăcaăurmareăaă

Dinăpunctulădeăvedereăalădreptuluiăinterna ional,ăacesteătratateăprezint ăcelăpu inătreiăcaracteristiciă

Doctrina46 a formulat opinii interesante privind caracterizareaăUEăcaăstructur ădeăstat,ăasociaţieădeă

La nivelul Uniunii exist ăşiăgaranţiăaiădreptuluiăacesteia,ăînăprincipalăCurteaăEuropean ădeăJustiţieă

Coexistenţaăaătrei sisteme de drept,ăcelăinternaţional,ăcelănaţionalăşiăcelăalăuniuniiăEuropene,ăfiecareă

Ordineaăjuridic ăaăUniunii Europene îşiăg seseşteăizvoareleăprincipaleăînătratateleă constitutive ce

Consider măc ăunălocăcentral, înăoriceălegeăfundamental ăaăStatelorăMembre, îlăreprezint ămodulă

Dinăpunctulădeăvedereăalăimplement riiăordiniiăjuridiceăaăUE,ăînălucrareaădeăfa ăneăintereseaz ăînă

Doctrinaăneăarat ăc ădup ăoăanaliz ăatent ăaădiverselorănormeăaleăUE,ăesteălesneădeăînţelesădeăceă

Cu toate acestea, jurisprudenţa careăaăpusăbazeleăsupremaţieiădreptuluiăcomunitar a luat amploare

De iălaănivelulăUEănuăexist ănicioădispozi ieăexpres ăcuăprivireălaăierarhiaăizvoarelor de drept, se

Spre exemplu, se impune necesitateaăcaăacteleăadoptateădeăinstitu iileăUEăs ănuăpoat ăfiăadoptateă

Regulamentul,ăa aăcumăeădefinităînăart.ă288ăTFUE,ăareăaplicabilitateăgeneral ă iăesteăobligatoriuăînă

Doctrina69 înt re teăobserva iileăconformăc roraădirecta aplicabilitate îiăgaranteaz ăregulamentuluiă

i care interzice totăceeaăceăarăputeaădeformaănaturaă iăefecteleăsale 71. Acesteăcaracteristiciăneăsugereaz ăoă

Totă înă sferaăactelorăinstitu ionale ce sunt obligatoriiăînă toateăelementele seăîncadreaz ă iă decizia.ă

Jurispruden aăCJUEăaăfurnizatăprincipiulăconformăc ruiaăesteăinterzisăstatelorădestinatare s ăadaugeă

Celeădină urm ăacteălaăcareăfaceăreferireăart.ă288ăTFUEăsuntărecomand rileă iă avizele, acte ce nu

Atribuireaădeăcompeten e:ălimiteă iăconsecin e

Dac ăpân ălaă1ădecembrieă2009,ăUniuneaăeraăprivit ădoarăcaăoăentitateăsui generis cu personalitate

Dreptul Uniunii Europene: o viziune aăsuprema iei

Aplicabilitateaăimediat ăaădreptului UE seăg seşteăancorat ăînăjurisprudenţaăCurţii112,ăcareăînt reşteă

Dualismulăesteăînl turatăînărelaţiileădintreăUEăşiăStatele Membre,ăl sândălocădreptuluiăUE,ăoriginar

Aplicarea, reprezint ă oă alt ă particularitateă aă ordinii juridice comunitare, ar tândă c ă aceasta nu

Oăexplica ieămaiăprecis ăesteădat ăînădoctrinaădezvoltat ădup ăjurispruden aăVan Gend en Loos119,

2. Primatul ordinii juridice a Uniunii Europene asupra dreptului intern

No iunea suprema ieiădreptuluiăUniuniiăEuropeneăesteăata at unei duble dimensiuni129,ăînăprimulă

Suprema ia,ăa aăcumăesteăprivit ădeăCJUE, afirm superioritateaăordiniiăjuridiceăaăUEăatâtăasupraă

Este, a adar,ălesneădeăconchisăc ădreptulăUEăseăvaăaplicaăînăcazădeăconflictădeănorme,ăcândăexist ă

Prioritatea dreptului UE,ăformatădinăConstitu ie iădreptulăadoptatădeăinstitu iileăacesteia,ă asupra

Doctrina137 aăconsideratăpeăbun ădreptateăformulareaădinăTratatulăConstitu ionalăcaăfiindăambigu ,ă

Oădeclara ieăaăsuprema ieiădreptuluiăUEăaăfostăanexat ă iăTratatuluiădeălaăLisabona,ăa aăcumă amă

OpiniaăserviciuluiălegalăalăConsiliuluiădeălaăBruxellesădinăiunieă2007ăanexat ălaăDeclara ieăaăfostă

Suprema ia,ă a aă cumă oă vedeă doctrina recent 142

PRINCIPIULăSUPREMA IEIăDINăPERSPECTIVAăSTATELOR MEMBRE

Abord riămonisteă iădualiste în Statele Membre

Statele moniste privesc dreptulăinterna ionalăcaăparteăintegrant ădinălegisla iaălor,ăfaptăceăconduceă

Dinăaceast ăperspectiv ,ădualismulă prive teăConstitu iaă ca fundamentăalăfor eiăobligatoriiăaăunuiă

Problemaăcareăseăpuneădup ătoate acestea, esteădac ăUniuneaăEuropean ăaăl satălibereiăaprecieriăa

Acestălucruănuăarăfiăposibilăînămodădirectăpentruăjusti iabiliădac ăstatulăarăaveaăoăabordareădualist ăaă

Dualismul, un curent ce saădezvoltat cuăprec dereăînădoctrinaăgerman ăşiăitalian prin demersurile