Introducere Afaceri Europene 7-8 Decembrie 2022

INTRODUCERE ÎN
AFACERI EUROPENE
Conf.univ. Dr. Luciana Alexandra GHICA
Universitatea din București
7-8 decembrie 2022

Structura cursului
Partea I
Fundamentele structurii instituționale ale Uniunii Europene
Partea II
Alte organisme majore: rol, structură, caracteristici specifice, relații cu alte instituții
Partea III
a. Organisme interinstituționale și agenții specializate
b. Noi dezvoltări ale cadrului instituțional
Partea IV
Președinția Consiliului Uniunii Europene: oportunități și limitări
Partea V
Politicile Uniunii Europene
Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

I. Fundamentele structurii instituționale ale Uniunii Europene
Uniunea Europeană ca proiect politic și economic
9 mai 1950
Declarația Schuman
“Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări
concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto.”
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/history-eu/1945-
59/schuman-declaration-may-1950_ro

Declarația Schuman: CONTEXT
“Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o
ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este
indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice.”
“Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice
acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări.”

Declarația Schuman: CADRUL INSTITUȚIONAL (I)
“Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată

sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene.
Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze
comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va
schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar
care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.” (subl.n.)

Declarația Schuman: CADRUL INSTITUȚIONAL (II)
“Această producţie va fi oferită lumii întregi, fără diferenţieri sau excepţii, pentru a
contribui la creşterea nivelului de trai şi pentru a promova realizările paşnice. Cu mijloace
suplimentare, Europa va putea să ducă mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale
esenţiale: dezvoltarea continentului african. În acest mod se va realiza, simplu şi rapid, acea
fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun;
aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe reunind ţări
aflate multă vreme în conflicte sângeroase.” (subl.n.)

Declarația Schuman: CADRUL INSTITUȚIONAL (III)
“Principiile şi acţiunile esenţiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state şi înaintat spre ratificare
parlamentelor din fiecare ţară [..]
Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi independente
numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte. […]
Un reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite va fi acreditat pe lângă Autoritate şi va întocmi un raport public pentru ONU de
două ori pe an, pentru a face un bilanţ al activităţii noii organizaţii, în special în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor
acesteia.
Instituirea Înaltei Autorităţi nu va prejudicia în niciun fel regimul de proprietate asupra întreprinderilor.” (subl.n.)

I. Fundamentele structurii
instituționale ale Uniunii Europene
Evoluția cadrului instituțional din
punct de vedere legal
TRATATE FONDATOARE ale Comunităților Europene
Tratatul de la Paris (1951/1952*)

Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului
Tratatele de la Roma (1957/1958*)
Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene
Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice
STATE FONDATOARE: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda
* Intrare în vigoare

Evoluția cadrului instituțional din punct de vedere legal
Principalele TRATATE DE MODIFICARE (I)
Tratatul de fuziune (Bruxelles, 1965/1967)

Actul Unic European (Luxemburg & Haga, 1986/1987)
Tratatul de la Maastricht (1992/1993)
Tratatul de la Amsterdam (1997/1999)
Tratatul de la Nisa (2001/2003)
Tratatul de la Lisabona (2007/2009)

Evoluția cadrului instituțional din punct de vedere legal
Principalele TRATATE DE MODIFICARE (II)
Tratatele de aderare a noilor state membre

1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1981: Grecia
1986: Portugalia, Spania
1995: Austria, Finlanda, Suedia
2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
2007: Bulgaria, România
2013: Croația

Cadrul instituțional din tratatele fondatoare
Interes reprezentat CECO (1952) CEE (1958) EURATOM (1958)

Misiunea Înalta Autoritate Comisia CEE Comisia Euratom
organizație
State Consiliul de Miniștri Consiliul de Miniștri Consiliul de Miniștri
membre CECO CEE EURATOM
Cetățeni ai statelor Adunarea Comună a CECO (1952-1958) /
membre Adunarea Parlamentară Europeană (1958-1962) / Parlamentul European (din 1962)
Coerență juridică a Curtea de Justiție CECO /
organizației Curtea de Justiție a Comunităților Europene

Prima reformă a cadrului instituțional
Tratatul de fuziune Interes reprezentat CECO CEE EURATOM

(Bruxelles, 1967) Misiunea Comisia Comunităților Europene
organizației (informal Comisia Europeană)
State Consiliul de Miniștri
membre
COMUNITATEA EUROPEANĂ:
Informal (1967-1992): întregul Cetățeni ai Parlamentul European
sistem instituțional și politic al statelor membre
celor 3 Comunități Europene Coerență juridică a Curtea de Justiție a Comunităților Europene
organizației (informal Curtea Europeană de Justiție)

Apariția Consiliului European
CONSILIUL EUROPEAN
EUROPEAN COUNCIL / LE CONSEIL EUROPÉEN
• Reuniuni informale ocazionale ale șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale
Comunităților Europene (începând din 1961)
• Formalizare a reuniunilor începând anii 1970
• Sub acest nume în mod oficial din 1975 (Dublin)
• Menționat pentru prima oară în Actul Unic European (1986)
• Rol definit prima oară în Tratatul de la Maastricht (1992)
• Recunoscut ca instituție a Uniunii Europene prin Tratatul de la Lisabona (2007)
ATENȚIE!
A nu se confunda cu organizația internațională distinctă CONSILIUL EUROPEI (COUNCIL OF EUROPE / CONSEIL DE L’EUROPE), creată în 1948

Apariția Uniunii Europene
Actul Unic European

(Luxemburg & Haga 1986, intrare în vigoare 1987)
EN: Single European Act /FR: Acte Unique Européen
Reformă instituțională necesară după dublarea numărului de membri față de numărul membrilor
fondatori
• Stabilește obiectivul unei piețe unice europene, stabilind astfel bazele Uniunii Economice și
Monetare
• Pregătește înființarea Uniunii Europene ca obiectiv politic
• Recunoaște formal necesitatea cooperării în materie de politică externă

Tratatul de la Maastricht (1992, intrare în vigoare 1993)

Tratatul privind Uniunea Europeană
• Reformează tratatele fondatoare pentru consolidare și dezvoltare instituțională, precum și
pentru dezvoltarea Uniunii Economice și Monetare
• ATENȚIE! Comunitatea Economică Europeană devine formal Comunitatea Europeană
• ATENȚIE! Consiliul de Miniștri devine formal Consiliul Uniunii Europene
• Înființează Uniunea Europeană (i.e. uniune politică) în baza Comunităților Europene
(pilonul comunitar) cărora le adaugă încă două dimensiuni de cooperare (politică externă
și securitate comună, respectiv justiție și afaceri interne), dar nu îi conferă personalitate
juridică proprie


Pilonii Uniunii Europene (1993-2009)
PILONUL COMUNITAR PILONUL II PILONUL III
CECO
(până în 2002) Politica Externă și de Justiție și Afaceri Interne
Securitate Comună (ulterior Cooperare
Comunitatea Europeană Polițienească și Judiciară
(fosta CEE) în Materie Penală)
EURATOM
Tratatul de la Lisabona (2007, intrare în vigoare 2009)

Tratat de reformă ce definește cadrul actual instituțional al Uniunii Europene
• Conferă personalitate juridică proprie Uniunii Europene
• Elimină structura pilonilor și redenumește Tratatul de la Roma ca Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene
• Recunoaște Consiliul European ca instituție a Uniunii Europene
• Înființează instituția Președintelui Uniunii Europene (mandat 2½ ani)
• Înființează instituția Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica
de Securitate ce are rolul de a coordona un Serviciu European de Acțiune Externă


Președintele UE Cadrul instituțional actual
SERVICIUL EUROPEAN
DE ACȚIUNE EXTERNĂ
coordonat de
CURTEA
EUROPEAN
CONSILIUL
Înaltul Reprezentant al Uniunii EUROPEANĂ
pentru Afaceri Externe &
PARLAMENTUL DE JUSTIȚIE
Securitate Comună
EUROPEAN
COORDONAT DE PREȘEDINȚIA ROTATIVĂ

(PREȘEDINȚIA UNIUNII EUROPENE)
COMISIA CONSILIUL
EUROPEANĂ UNIUNII
ALTE
EUROPENE ORGANISME
COMISIA EUROPEANĂ
Apără interesul general al Uniunii Europene, propunând acte legislative, asigurând respectarea
acestora și implementând politicile și bugetul Uniunii.
Colegiul de Comisari (27 membri*)

+ Funcționari publici europeni
*După intrarea în vigoare a acordului BREXIT în 2020, Marea Britanie a renunțat la a nominaliza
un comisar, chiar dacă ieșirea efectivă din UE a avut loc mai târziu.
Sediu: BRUXELLES

COMISIA EUROPEANĂ
Prezentare oficială
https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-bodies/institutions-and-bodies-
profiles/european-commission_ro
Colegiul de comisari 2019-2024

https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2019-2024_ro
Priorități 2019-2024
https://ec.europa.eu/info/strategy_ro
Structură organizatorică
https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/organisational-structure/how-commission-organised/political-
leadership_ro
Reprezentanța Comisiei Europene în România

https://romania.representation.ec.europa.eu/index_ro

PARLAMENTUL EUROPEAN (PE)
Organism legislativ al Uniunii Europene, ales în mod direct din 1979 pentru mandate de câte 5
ani, cu responsabilități bugetare și de control
2019-2024
Membrii: 705* din toate statele membre UE (reprezintă cca. 500 milioane cetățeni), organizați în familii și grupuri
politice, în funcție de orientarea și/sau afilierea politică
Sedii: STRASBOURG (întâlniri solemne sau plenare), BRUXELLES (majoritatea întâlnirilor de lucru ale comisiilor și uneori plenare), LUXEMBURG (ocazional)
Punct de contact în România: Biroul de informare al Parlamentului European
* Max 751 de eurodeputați (2014-2019). Marea Britanie avea 73 de eurodeputați. După intrarea în vigoare a acordului BREXIT în 2020, acestea au fost eliminate, însă pentru a păstra o
proporționalitate de reprezentare considerată corectă de statele membre au mai fost adăugate locuri pentru câteva state (Franța +5, Italia +5, Italia +3, Olanda +3, Irlanda +2, Austria+1,
Croația +1, Danemarca +1, Estonia +1, Finlanda +1, Polonia +1, Romania +1, Slovacia +1, Suedia +1).
Mai multe detalii

https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-bodies/institutions-and-bodies-profiles/european-parliament_ro

CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE (CJUE)
Instituția UE ce asigură că legislația Uniunii este interpretată și aplicată în același mod în toate
țările UE și care garantează că țările și instituțiile UE se supun dreptului european.
STRUCTURĂ
Curtea de Justiție (câte 1 judecător din fiecare stat UE, plus 11 avocați generali): se ocupă de cererile de hotărâre preliminară adresate
de instanțele naționale și de anumite acțiuni în anulare și recursuri.
Tribunalul (câte 2 judecători din fiecare stat UE): se pronunță asupra acțiunilor în anulare introduse de persoane fizice, întreprinderi și, în
anumite cazuri, de guvernele UE. În practică, această instanță se ocupă în principal cu legislația privind concurența, ajutorul de stat, comerțul,
agricultura și mărcile comerciale.
Sediu: LUXEMBURG
https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-bodies/institutions-and-bodies-profiles/court-justice-european-
union-cjeu_ro

CONSILIUL EUROPEAN
Instituția ce definește direcția politică generală și prioritățile Uniunii Europene.
Membri:
• Șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre ale UE (27* membri cu drept de vot)
• Președintele Comisiei Europene (fără drept de vot)
• Președintele Consiliului European (ales de Consiliul European pentru un mandat de 2 ani și jumătate, fără drept de vot)
*Înainte de intrarea în vigoare a acordului BREXIT, au fost maxim 28 de membri
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate participă la discuții în chestiuni de afaceri externe și securitate
comună (fără drept de vot)

CONSILIUL EUROPEAN
Prezentare generală
https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-
bodies/institutions-and-bodies-profiles/european-council_ro
Structură și funcționare
http://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
Reprezintă guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, adoptă legislația europeană și
coordonează politicile uniunii
Atribuții
• Negociază și adoptă legislația UE, împreună cu Parlamentul European, pe baza propunerilor
înaintate de Comisia Europeană
• Coordonează politicile țărilor UE
• Elaborează politica externă și de securitate a UE, plecând de la orientările Consiliului European
• Încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații internaționale.
• Adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul European

Membri
Miniștrii din fiecare țară a UE care răspund de domeniul de politică supus discuțiilor
Președinția CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

Fiecare stat membru al UE deține președinția prin rotație, pe o perioadă de 6 luni, ca parte a
unui grup de 3 state (triouri)
Mai multe detalii

http://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/

EXERCIȚII (I)
1. Care este diferența între Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European și Consiliul Europei?
2. Care este diferența între Președinția UE și Președinția Consiliului UE?
3. Explicații termenii Comunitățile Europene, Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană în

contextul evoluției lor și în sensul actual.
4. Care sunt tratatele fondatoare ale Uniunii Europene?
5. Cum se mai numește Tratatul de la Paris? Mai este în vigoare?

EXERCIȚII (II)
6. Care este denumirea actuală a Tratatului de la Roma și ce legătură este între acesta și
Tratatele de la Roma?
7. Care este relevanța Tratatului de Bruxelles (1967) pentru cadrul instituțional al UE?
8. Care este relevanța Tratatului de la Maastricht (1992) pentru cadrul instituțional al UE?
9. Care este relevanța Tratatului de la Lisabona (2009) pentru cadrul instituțional actual al UE?

RESURSE SUPLIMENTARE
Obiectivele și valorile UE
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/principles-and-values/aims-
and-values_ro
Tratatele UE
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/principles-and-
values/founding-agreements_ro

PARTEA a II-a
ALTE ORGANISME MAJORE
Organisme de control și protecție

• Curtea de Conturi a Uniunii Europene
• Ombudsmanul European
• Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
Organisme consultative
• Comitetul Economic și Social European
• Comitetul Regiunilor
Organisme de coordonare economică și investiții
• Banca Centrală Europeană
• Banca Europeană de Investiții
Serviciul European de Acțiune Externă

II. Alte organisme majore
ORGANISME DE CONTROL ȘI PROTECȚIE
Curtea de Conturi a Uniunii Europene

https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-bodies/institutions-
and-bodies-profiles/eca_ro
Ombudsmanul European
and-bodies-profiles/european-ombudsman_ro
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

and-bodies-profiles/edps_ro

ORGANISME CONSULTATIVE
Comitetul Economic și Social European (CESE)

bodies/institutions-and-bodies-profiles/eesc_ro
Comitetul Regiunilor (CoR)

bodies/institutions-and-bodies-profiles/cor_ro

ORGANISME DE COORDONARE ECONOMICĂ & INVESTIȚII
Banca Centrală Europeană

bodies/institutions-and-bodies-profiles/ecb_ro
Banca Europeană de Investiții

bodies/institutions-and-bodies-profiles/eib_ro

SERVICIUL EUROPEAN DE ACȚIUNE EXTERNĂ
Gestionează relațiile diplomatice ale UE cu țări terțe și conduce politica externă și de

securitate a Uniunii Europene
Coordonator: Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate (actulamente Josep
BORRELL*, Spania)
*Anterior Federica MOGHERINI (Italia, 2014-2019) și Catherine ASHTON (UK, 2009-2014)
Sediu: BRUXELLES
profiles/eeas_ro
https://www.eeas.europa.eu/eeas/structure-and-organisation_en

SERVICIUL EUROPEAN DE ACȚIUNE EXTERNĂ
Delegații și birouri UE
https://op.europa.eu/ro/web/who-is-who/

EXERCIȚII
1. Ce instituții ale Uniunii Europene sunt responsabile de agenda extinderii UE?
2. Ce instituții ale Uniunii Europene sunt responsabile de agenda reformei instituționale a

UE?
3. Ce instituții ale Uniunii Europene sunt responsabile pentru controlul financiar al

instituțiilor Uniunii Europene?

PARTEA a III-a
ORGANISME INTERINSTITUȚIONALE & AGENȚII SPECIALIZATE

Organisme interinstituționale
• Organisme de formare și recrutare (i.e. Oficiul European pentru Selecția Personalului, Școala Europeană de
Administrație);
• Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene;
• Centrul de răspuns la incidente de urgență informatică;
Agenții specializate
• Agenții descentralizate;
• Agenții pentru politica de securitate și apărare comună;
• Agenții executive;
• Agenții și organisme EURATOM;
• Alte organizații.
NOI DEZVOLTĂRI ALE CADRULUI INSTITUȚIONAL

III. Organisme inter-instituționale și agenții specializate
ORGANISME INTERINSTITUȚIONALE
Organisme de formare și recrutare
Oficiul European pentru Selecția Personalului (BRUXELLES)

Serviciu de recrutare al funcționarilor din instituțiile UE
https://epso.europa.eu/ro
Școala Europeană de Administrație (BRUXELLES & LUXEMBURG)

Serviciul de pregătire permanentă a funcționarilor din instituțiile UE
https://europa.eu/eas/index_en.htm

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene (LUXEMBURG)

Publică toate documentele oficiale și materiale produse de instituțiile europene
https://op.europa.eu/ro/home

Centrul de răspuns la incidente de urgență informatică

Gestionarea amenințărilor informatice cu care se confruntă instituțiile UE
https://cert.europa.eu/about-us.html

AGENȚII SPECIALIZATE
Sprijină instituțiile majore ale UE să ia decizii, să dezvolte și să aplice politici în domeniile

specifice pentru care sunt responsabile
• Agenții descentralizate
• Agenții pentru politica de securitate și apărare comună
• Agenții executive
• Agenții și organisme EURATOM
• Alte organizații

AGENȚII DESCENTRALIZATE
35 de agenții specializate în
• calitatea alimentelor
• medicamente
• substanțe chimice
• educație
• calitatea mediului de viață și de muncă
• justiție
• siguranța transporturilor
• securitate
• drepturile fundamentale
• domenii specifice
• furnizarea de servicii pentru cetățeni și industrie
https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-bodies/institutions-and-bodies-profiles_ro (selectați la filtru Agenție descentralizatăr

AGENȚII PENTRU POLITICA DE
SECURITATE & APĂRARE COMUNĂ
Îndeplinesc sarcini foarte specifice de natură tehnică, științifică și administrativă în cadrul

politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene
• Agenția Europeană de Apărare (AEA)

• Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (ISSUE)
• Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SatCen)

AGENȚII EXECUTIVE
Înființate de Comisia Europeană, pe o perioadă limitată de timp, pentru a gestiona sarcini

specifice legate de anumite programe ale UE
• Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

• Agenția Executivă pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (EISMEA)
• Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA)
• Agenția Executivă pentru Domeniile Sănătății și Digital (HaDEA)
• Agenția Executivă pentru Cercetare
• Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA)

AGENȚII & ORGANISME EURATOM
Susțin realizarea obiectivelor Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei

Atomice (EURATOM): coordonarea programelor naționale de cercetare nucleară în scopuri
pașnice, furnizarea de cunoștințe, infrastructură și finanțare în domeniul energiei nucleare și
garantarea aprovizionării suficiente și sigure cu energie nucleară
• Agenția pentru Aprovizionare EURATOM (ESA)

• Întreprinderea comună Fuziune pentru Energie

ALTE ORGANIZAȚII
Organisme instituite în cadrul programelor UE și al parteneriatelor public-privat între Comisia Europeană și

sectorul industriei
profiles_ro
(selectează întreprindere comună ca filtru pentru a le identifica pe toate)

III. Noi dezvoltări ale cadrului instituțional
Cooperarea consolidată
Despre cooperarea consolidată

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:enhanced_cooperation
Instituții create în baza principiului cooperării consolidate

• Parchetul European (eng. European Public Prosecutor Office)
https://www.eppo.europa.eu/

EXERCIȚII
1.Care sunt principalele diferențe între organisme inter-instituționale și agenții descentralizate ?
2. Care este rolul agențiilor executive?
3. Ce ministere românești sunt relevante pentru relația cu agențiile descentralizate?
4. Cu ce organisme inter-instituționale și agenții specializate au colaborat cu Președinția română a Consiliului Uniunii Europene?
5. Identificarea datelor de contact în sistemul instituțional al UE

https://op.europa.eu/ro/web/who-is-who

PARTEA a IV-a
PREȘEDINȚIA UNIUNII EUROPENE

• Structură organizatorică
• Exemple de bune practici
• Rezultate

IV. Președinția Consiliului Uniunii Europene

ROMÂNIA a deținut Președinția Consiliului UE în primul semestru al
anului 2019 (1 ianuarie-30 iunie), ca parte a trioului ROMÂNIA-
FINLANDA-CROAȚIA.
TRIO TRIO
ESTONIA> BULGARIA> AUSTRIA > ROMÂNIA > FINLANDA > CROAȚIA

2017 2018 2019 2020
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/

PREȘEDINȚIA CONSILIULUI
CONSILIUL DE MINIȘTRI
COMITETUL REPREZENTANȚILOR
PERMANENȚI (COREPER)
GRUPURI DE PREGĂTIRE
10 FORMAȚIUNI ale CONSILIULUI DE MINIȘTRI
• Deși nu există ierarhie între formațiunile Consiliului de Miniștri, Consiliul Afaceri Generale are un rol special de coordonare și
răspunde de aspectele instituționale, administrative și orizontale
• Consiliul Afaceri Externe este prezidat întotdeauna de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, iar
toate celelalte reuniuni sunt prezidate de ministrul de resort din țara care deține președinția UE în momentul respectiv.
• Țările din zona euro își coordonează politicile economice separat, în cadrul Eurogrupului, alcătuit din miniștrii economiei și
finanțelor. Acesta se reunește în ziua dinaintea reuniunilor Consiliului Afaceri Economice și Financiare. Acordurile la care se
ajunge în întrunirile Eurogrupului sunt adoptate în mod oficial în ziua următoare, în cadrul Consiliului. La vot participă doar țările
din zona euro.
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/configurations/

COMITETUL REPREZENTANȚILOR PERMANENȚI (COREPER)
Reprezentarea permanentă a statelor membre UE în cadrul Consiliului UE și pregătirea lucrărilor formațiunilor Consiliului
Coreper II (reprezentanții permanenți): pregătesc
1. Afaceri Generale
2. Afaceri Economice și Financiare
3. Afaceri Externe
4. Justiție și Afaceri Interne
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/preparatory-bodies/coreper-ii/
Coreper I (reprezentanții permanenți adjuncți): pregătesc restul formațiunilor

https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/preparatory-bodies/coreper-i/

GRUPURI DE PREGĂTIRE
• Peste 150 de grupuri de lucru și comitete foarte specializate

• comitete instituite de tratate, prin decizii interguvernamentale sau printr-un act al Consiliului -
majoritatea sunt permanente și de multe ori au un președinte numit sau ales
• comitete și grupuri de lucru instituite de COREPER - acestea se ocupă de chestiuni foarte specifice și sunt
prezidate de un delegat din țara care asigură prin rotație, timp de șase luni, președinția Consiliului.
• comitete ad-hoc - pentru scopuri specifice, limitate în timp
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/preparatory-bodies/

DOCUMENTE FUNDAMENTALE PENTRU PERSONALUL DIN ADMINISTRAȚIE IMPLICAT ÎN

PREGĂTIREA PREȘEDINȚIEI CONSILIULUI UE
Regulamentul de procedură al Consiliului European

Regulamentul de procedură al Consiliului
https://www.consilium.europa.eu/ro/documents-publications/publications/council-rules-
procedure-comments/

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
EUROPULS, Ghidul Președinției Române a Consiliului UE din 2019
http://www.europuls.ro/wp-content/uploads/2017/11/GHIDRo2019-web-Final.pdf

REZULTATE
Prioritățile Președinției române (EN)

https://www.europarl.europa.eu/EPRS/DSG-Briefing-630313-Romanian-Council-Presidency-
FINAL.pdf
Dosare încheiate în timpul Președinției române (EN)

https://www.consilium.europa.eu/media/40907/190708-final-results-ro-presidency.pdf
Deciziile ultimului Consiliu din timpul Președinției române (EN)

https://political-europe.com/wp-content/uploads/2019/06/20-21-euco-final-conclusions-en.pdf

EXERCIȚII
1.În timpul Președinției României a Consiliului UE, a prezidat România Consiliul Afaceri Externe?
2. În timpul Președinției României a Consiliului UE, ce minister a prezidat Consiliul Afaceri Generale?
3. Cărui minister îi raportează membrii români ai COREPER I?
4. Ca stat ce a asigurat Președinția Consiliului UE, România a avut drept de vot în cadrul Eurogrupului pe acea
perioadă?
5. Care sunt cele mai uzuale strategii ale unei Președinții de succes?

PARTEA a V-a
POLITICILE UNIUNII EUROPENE

• Context
• Procesul decizional
• Principii
• Atribuirea competențelor
• Competențe exclusive
• Politica externă și de securitate comună

V. Politicile Uniunii Europene
CONTEXT LEGAL
Aquis comunitar
Legislație primară (tratate – adoptate de statele membre)
Legislație secundară (acte dezvoltate de instituțiile UE în baza tratatelor pentru ca UE să își poată exercita
competențele)
• Regulamente
• Directive
• Decizii
• Recomandări
• Avize
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:norms_hierarchy
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/6/sources-and-scope-of-european-union-law

PROCESUL DECIZIONAL
Procedura legislativă ordinară (anterior codecizie)

• Comisia propune (după evaluarea impactului economic, social și de mediu) și consultă
toate părțile interesate (i.e stakeholders)
• Parlamentul și Consiliul revizuiesc și adoptă
https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/decision-making-
process/legislation_ro
https://www.europarl.europa.eu/external/html/legislativeprocedure/default_ro.htm

PRINCIPII
PROPORȚIONALITATE
UE nu intervine mai mult decât este strict necesar
SUBSIDIARITATE
UE nu intervine dacă decizia poate fi adoptată mai eficient la nivel național
ATRIBUIREA COMPETENȚELOR
UE are competențele atribuite prin tratate.
Aceste competențe sunt definite în Tratatul de funcționare al UE

ATRIBUIREA COMPETENȚELOR
TIPURI DE COMPETENȚE
• Exclusive (domenii în care numai UE poate legifera și adopta acte obligatorii)
• Partajate (domenii în care statele membre și UE pot legifera și adopta acte obligatorii;
statele adoptă astfel de acte numai dacă UE nu își exercită propria competență)
• De sprijinire (domenii în care UE sprijină, coordonează sau completează acțiunea statelor
membre)
• Speciale (măsuri de coordonare a politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de
muncă la nivel UE)
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:ai0020&from=RO

COMPETENȚE EXCLUSIVE
DOMENII
• Uniunea vamală
• Norme privind concurența necesare funcționării pieței interne
• Politica monetară pentru statele din zona euro
• Conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii comune privind pescuitul
• Politica comercială comună
• Acorduri internaționale (în anumite condiții)

POLITICA EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE COMUNĂ
SPECIFICITĂȚI
• Cuprinde toate domeniile de politică externă și toate aspectele legate de securitate
• Include și o Politică de securitate și apărare comună
• Cadru instituțional diferit de cel al altor politici
• Consiliul trasează direcțiile strategice
• Politica este gestionată de Înaltul Reprezentant pentru politica externă și securitate,
asistat de Serviciul European de Acțiune Externă
• CJUE are competențe limitate în domeniu

LECTURI RECOMANDATE
ABC-ul dreptului european

Publicație oficială a UE, prezintă pe scurt cadrul instituțional și politicile UE în contextul
dezvoltării legislației UE
https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/5d4f8cde-de25-11e7-a506-
01aa75ed71a1
Legislația UE – sinteze
https://eur-lex.europa.eu/browse/summaries.html (selectați dreapta sus RO pentru limbă)

Conf.univ. Dr. Luciana Alexandra GHICA
CONTACT Universitatea din București
luciana.ghica@unibuc.ro

Introducere Afaceri Europene 7-8 Decembrie 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere Afaceri Europene 7-8 Decembrie 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE ÎN

7-8 decembrie 2022

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Declarația Schuman: CONTEXT

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Declarația Schuman: CADRUL INSTITUȚIONAL (I)

“Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Declarația Schuman: CADRUL INSTITUȚIONAL (II)

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Declarația Schuman: CADRUL INSTITUȚIONAL (III)

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

TRATATE FONDATOARE ale Comunităților Europene

Tratatul de la Paris (1951/1952*)

STATE FONDATOARE: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Principalele TRATATE DE MODIFICARE (I)

Tratatul de fuziune (Bruxelles, 1965/1967)

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Principalele TRATATE DE MODIFICARE (II)

Tratatele de aderare a noilor state membre

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Interes reprezentat CECO (1952) CEE (1958) EURATOM (1958)

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Tratatul de fuziune Interes reprezentat CECO CEE EURATOM

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Actul Unic European

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Tratatul de la Maastricht (1992, intrare în vigoare 1993)

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

I. Fundamentele structurii instituționale ale Uniunii Europene

PILONUL COMUNITAR PILONUL II PILONUL III

Tratatul de la Lisabona (2007, intrare în vigoare 2009)

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

I. Fundamentele structurii instituționale ale Uniunii Europene

COORDONAT DE PREȘEDINȚIA ROTATIVĂ

Colegiul de Comisari (27 membri*)

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Colegiul de comisari 2019-2024

Reprezentanța Comisiei Europene în România

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Mai multe detalii

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Instituția ce definește direcția politică generală și prioritățile Uniunii Europene.

*Înainte de intrarea în vigoare a acordului BREXIT, au fost maxim 28 de membri

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Președinția CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

Mai multe detalii

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

2. Care este diferența între Președinția UE și Președinția Consiliului UE?

3. Explicații termenii Comunitățile Europene, Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană în

4. Care sunt tratatele fondatoare ale Uniunii Europene?

5. Cum se mai numește Tratatul de la Paris? Mai este în vigoare?

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

Autor: Conf.univ.dr. Luciana Alexandra GHICA

ALTE ORGANISME MAJORE

Organisme de control și protecție