- pmctul de maxim al curbei de inversie se ilune$te punct de irwersie

critic.

Ramura stAnga de inversie a curbei nu ajunge la axa ordonatelor pentnr

ce ea se intersecteazi cu curba de saurratie.

6.9. CTCLUL CT..AUSTUS - RANKTNn. TNSTALATTT DE ABUR

Transformarca cnergici chimicc a combustibililor in lucru mcsanic qi

eventual, in continuare in eneryie electrici, se rc,ahzeazA in rnaqini 6i
irstalatii termoerrergetice: nrotoar€ cu ardere intemi, tRotoare cu reacfie,
instalaFi cn turtine cv gaze, instala{ii cu maSini cu abur.
Este posibil5 ob$rrrea lucnrlui mecanic tehnic pe baza energiei temice
a vaporilor in cadnrl unor insala$i de forla care functioneaza firyd ciclul
Clausias-Ranhne. Agentul termic ualal este apa.
In continuare, este prerentatii instalalia care realizeazl ciclul Clausius-
Rankine si care s nur€Ste centrald termoelectricd cu condensafie (C.T.E)
(fig.6.20).

!*____l _*-_'
trj'+
a--
Figura 6.20
Schema unei centrale termoelectrice cu condensatie

Instala{ia este cornpusd din: preincilzitor (P.I); vaporizator (V);

condensator (K); pompa (P). ,,C' reprezintd gerrcrator de abur.

-105-
 Apa (in faza lichidi) se irrcilzegte izobar in P.I. paru la sanra$e. ln V
are loc procesul de vaporizare al apei (proces la p= const qi T= const), iar
abunrl saurat uscat obtinut este introdus in S.I. Si ircelzit penn h Tr. Abuml
zuprdrailzit este introdus in T unde este destins adiabatic. tn timpul acesnri
proces energia intenn a v4orilor se uznsformi in lrrcm anssnnic $i mai
departe in energie electricl prin intermediul generatonrlui electric G. La
ieqirea din turbin4 Sud are presiune gi temperahrri scizute, apoi ese
irfiodus in K, unde are loc condernarea aburului cu ajutonrl urnri agent
termic de temperaturi mai scizutn decdt a aburului. Clldura latenti de
cordersarc er este egali cu suprafala 2-3-a4-2 qi se pierde in M.A. in
contirnrare lichidul este comprimat adiabatic cu ajutonrl pompei, cu
specifica{ia cI diferen{a de temperaturd A7o, este neglijabilS.

Figura 6.21
Ciclul instralatiei termoenergetice cu abur supraincilzit

Ini$al, ciclul Clausius-Rankine a apinrt farn S.I. intre agregate, ceea ce

inseamnn ci va reanlta un Sur cu I = 0,8 + 0,85 n unna destiderii in
nrrbine. in aceasti sinralie existi pericolul apari$ei piciturilor de apd care
distrug paletele tubturei.
Destinderea reald a aburului intn6ini este politropici. Daoriti frecirii
aburului cu paletele tubinei, abunrl iqi mire;te entropia, starea sa finaH
fiind 2'.
Deftnm randamentul relativ intern sav politropic raporml:
tt - -
h -h..
(6.58)
h- 1,,

-
4p =0,65 *0,80; valoarea t'ut qpdepinzAnd de gradul de prelucrare a
paletelor tuftinel
PutereaC.T.E. :

D
d lwl (6.se)

-106-
unde

o fftglsl - debitul de alur;

d- consumul specific de abur.

d=;_' "l_ lkgtlwrlf

"/l
&-h)n"'rJ.'rle L-o \"
,z
(6'60)

qn- ratdimrent nrccanic,

4 r - rardanennrl generatonrlui electric.

Consumul specific de clldrra necesar prodrrcerii urei Ws:

q=d(;-h,) lt r1ws1l (6.6r)

Consumul specific de combusnbil:

b=.
"-
. 4-ho' rrrr:\'l
LKstlws)J f
{o-414-u"u^'nr 6'62)
urde
P1- pulerea calorificl inferioari a combustfoilului
[J /kg]
r/1- randailrenful irstalafiei de cazane.

Dacd existi pierderi de abur (4) i" T.E. va trebui adiugati ape de
entalpie tr". in
aceastl siunlie relafiite (6.61) qi 6.62) se modifici prin
introducerea entalpiei 1u in locul antalpiei 71o o unde:

n:h-!.1n.
'r-l' *D---n
Dl"n,D"" (6.63)

frird posibili aprroxirnatia h, ho.

=
Rardamentul C.T.E. rezultl :

h"-h"
7 =;7'4"'4.'0o'ns
,\-nu (6.64)

-107-
 eseficientul de conductie

Mlrimile fizice principale care intrl in legile conducliei sunt: coeficientul de

conductjbilitate, difuzibilitatea termici gi coeficientul de schimb superficial.
In afar[ acestor mlrimi, se va urmirii gi funqia de izolare de cllduri qi
operatorii aplicali cimpului de temperaturd tn legea qi ecualia lui Fourier.
"0t At At
8, = -Att
A- 4, ar- 4, a,
qi ecualialui Fourier (3.5) devine: Coeficientul de conductibilitate l, are o impotranld
deosebitd in problemele de conduclie.
Coeficientul de conductibilitate termicd este mlrime caracteristic6 fieclrei
zubstanfe. F;lvanazd,in raport cu spaliul gi temperatura gi legat de acestea gi de timp,
respectiv :

= ).(r,r)
1,
tn fun{ie de spaliu, coeficientul de conductibilitate poate varia cu direclia la
corprrrile neomogene qi neizotrope. Din puncl de vedere matematic el este o mlrime
tensoriali, dar cum in procesele de conduclie majoritatea corpurilor fiind considerate
omogene qi izotrope coeficientul de conductibilitate se consideri practic o mlrime
scalarl. Tensorul llfll se poate scrie sub forma :
trr xtz t,rll
I, r )t", 1,".ll
-"tl
f,sr ),n IEsll
Cu aceasta fluxul unitar se scrie:
"0t 4,"0t 0t
Q, = -4r a*- A- 4tC
Q, = -1 ,,*-
ac ^.*-oy ^,,*oz
in cazul considerlrii coeficientului de conductibilitate ca un tensor de erad zero.
corpurile izotrope:
A = )"(t)
Varialia in spaliu qi timp rezultdnd prin intermediul cdmpului de temperaturi
t = t(r,r) .
in cazul cAnd coeficientul de conductibilitate l, este constant , corpul este omogen.
Adesea, in practicl, varialia lui I cu temperatura fiind in limite restrdnse,
corpurile se considerl omogene, cAmpul de conductibilitate I
fiind considerat
uniform, In cazul cdnd acest lucru nu este posibil, obignuit, se va imparte corpul in
p[4i considerate omogene (in care cdmpul de conductibilitate ]" este uniform), corpul
in ansamblu fiind unul neomogen.
tn toate cazurile aceste-a, ecualia lui Fourier pentru cdmpul de temperaturi este
datd de relafia (3 . I 5),qi numai in ultimul caz (al ansamblului neomogen),
introducdndu-se condiliile de unicitate de speta a patra.
 In general, se pot folosi volorile medii pentru coeficientul de conductibilitate,
calculate cu relalia:

l^ = l'" lQ).at
=!
t, - t, "rr

cu rare exceplii c0nd varialia lui l, cu temperatura are dimensiunea datl de relalia:
Z = -q'gradt'
(gradt)"
cu aceasta:
W W
t:,t- t
kl LT mK

tn sistemul internalional (SI) unitatea de mdsurd \=

"rr" mK
.

La solide fenomenul de conduclie este diferit la metale gi la nemetale.

In general aces-ta depinde structura cAt qi de compozilia corpului.
I-a metale conduclia este determinati pe de o parte transportului de energie
prin electroni qi pe de alti parte influenfelor oscilaliilor ionilor in jurul poziliei medii
de echilibru eombinatd cu emisia qi absorblia de radialie intre particulele (ioni)
vecine.
Contribulia transportului de energie prin electroni este datd de legea lui
Weidemann Franz Si Lorenz care spune cd aceasta este propo4ionalI cu coeficientul
de conductibilitate electricd :
ln = o'L'T
1," - conductibilitatea termic[ determinatd de electroni, o - conductibilitatea electricE, I
-constanta lui Lorenz care depinde de natura metalului gi T temperatura absolutl a
metalului.
Contribulia migcdrii padiculelor elementare gi a emisiei gi absorbliei de
energie, aga numitele "cuante sonore" sau "fononi" formeazd gan;J fononic, respectiv
conductibilitatea termicl determinatl de fononi gi se scrie:

r'=r"?
rela{ie, care aratd c[ pe mdsurd ce temperatura T cregte, ],1 sc&d€, in special, datoriti
dilatlrii metalului.
in ansamblu la metale, pentru varialia cu temperatura avem o relalie de forma:
A= A(t)
care prin dezvoltare, in serie Taylor, in jurul originii (serie Mac Laurin) relalia
se scrie:
l
2 = A(0)+ t. ).'(o)*'--A'(o)+... - 7o(l+at +bt2 +...)
LI

Expresia (3.31) este evident o serie convergent[ formindu-se de la suma

(3.30), deci in ea termenii sunt descrescltori termenul general tinz6nd c[tre zero. in
asemenea situalie se pot obline aproxima{ii corespunzitoare daci se iau
varialii liniare
sau parabolice (in cazarnmai pretenlioase) ale coeficientului de conductibilitate:
).= Xo(l+at+btz)
relalia liniarl fiind oblinut6 din (3.32) cu D = 0 '
Astfel, pentru olel carbon E. Cernaia propune relalia:
). = 2o(l- 1o-41)
Pornind de la varialia parabolic[ a lui ], cu temperatura (3'32), valoarea medie
este datl de relalia:
Ll" L(r)dt = 1"*l{t,+r,)+ Ie
l-"' =t2-ltJr'--''' 2
*t,tr+tr)' (3.34)

in
relalia (3.34) se face, b = 0 '
ln cazul varialiei liniare
De observat cd valoarea coeficienlilor de conductibilitate au discontinuitdli la
schimb6ri de stdri alotropice ale materialului (schimblri in structura cristalini
a

metalului).
La solide nemetalice conduclia se datore$te numai migcirii gazului
mult
fononic respectiv l, .Lasolide nemetalice, coeficientul de conductibilitate este
gi conline
mai mic decAt la metale qi este cu atdt mai mic, cu cit materialul este poros
gaze (fbr6
' migcdri convective). la materiale solide nemetalice este de forma (3'31),
Varialia cu temperatura
liniare sau parabolice.
O mare influen1i, in cazul materialelor nemetalice poroase, o are conlinutul
de

umiditate al materialului- Caracterul de izolant este datorat gazelor in straturi sau

globule, in stare conductivl. inlocuirea gazelor cu lichide face ca ]., coeficientul

de

Iona,rciibititate global al materialului, s6 creasc6. Este de observat ctr in aceastd

nu
de
coeficientul de conductibilitate al lichidului este cel care determini coeficientul
incdt
conductibilitate global, ci, in genere, coeficientul materialului suport, astfel
coeficientul globaf este obignuit mai mare decdt cel al lichidului.
Influinla umidit[1ii materialului este exprimatd de relalia :
l, = f,o 'ao'08o,
in care : u- este conlinutul de umiditate in procente din volumul materialului.Relalia
este valabill pentru o <u <24%.
Materialele nemetalice nu sunt izotrope. tn unele caztrri, cum este cazul
materialelor lemnoase , la azbest 9i in genere la materialele fibroase, datoriti
in lungul
straturilor filiforme de aer dintre fibreprebuie avem conductibilitlli diferite
fibrelor gi perpendicular pe fibre, avAnd deci 1," gi l,n = 1., diferili (v'relalia 3'23)'
La lichiile, situalia este aseminltoare solidelor nemetalice, coeficientul de
de
conductibilitate datordnd,r-* miqcdrii gazului fononic. La lichide coeficientii
mai
conductibilitate sunt mai mici decAt laiolidele nemetalice din cauza densitllii
mici.
pentru lichide neionizate (ioni sau radicali ionici) Predvoditelev qi Vargraftik
dI formula.

^=o"#