Didactica Specialității

Didactica specialității
MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN COMRAT
LIUBA BOTEZATU
DIDACTICA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE
Comrat 2019
______________________________________________
Aprobat la consiliul metodic al Universității de Stat din Comrat
Autor:
o Botezatu Liuba, dr. , conf. univ., Catedra de Filologie Română
Recenzent:
o Viorica Goraş-Postică, dr. hab. prof. univ., USM. CE PRO
DIDACTICA
o Alexei Chirdechin, dr. în filologie, conf.univ. U.S.Comrat
Descrierea CIP Camera Naţională a Cărţii

Liuba Botezatu.
DIDACTICA LIMBII Ș I LITERATURII ROMÂNE. DEMERS CURRICULAR
Liuba Botezatu.
Universitatea de Stat din Comrat 2018
ISBN  2017 Botezatu Liuba

 Universitatea de Stat din Comrat, 2017
CU TITLU DE RECUNOȘTINȚĂ
Dacă Thomas Kuhn a pus, la timpul său, bazele schimbării de paradigmă în

filosofia științei, apoi la etapa actuală Domnul profesor Vl. Guțu pune bazele
schimbării de paradigmă în filosofia educației la noi. Dealtfel, poziționați activ pe
Imperativele Școlii lui Vladimir Ghuțu de la Chișinău ne surprindem a opta pentru
un nou statut al didacticii specialității.
Anume în o asemenea viziune a preocupărilor de ordin psihopedagogic principial

apare în 2011 primul curriculum al didacticii limbii și literaturii române, semnat de
cele două doamne de înaltă ținută competențială - Tatiana Cartaleanu și Olga
Cosovan de la Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Capitală.
Acesta este motivul prin care ne-am determinat în a le urma exemplul, vizavi
de elaborarea prezentei lucrări, cât și ale altora ce țin de susținerea cu har a
cursurilor Școlii cu pricina. Ținem să menționăm că alături de cele menționate
pe parcurs și-au enunțat aportul și alte nume cunoscute în domeniu, precum:V.
Gorș-Postică de la Pro Didactica, T.Cazacu, M.Hadârcă, Ion Achiri de la IȘE. Ca
peste câțiva ani lista să fie completată de alte figuri proeminente într-un nou
ansamblu nominal/pronominal: Alexandra Barbăneagră, Doina Usaci, Natalia
Grâu,Lucia Cepraga, Lucia Cucu, Iulia Iordăchescu, Veronica Roșcovanu...în
cuprinderea ,,Agenda programului de formare. Implementarea curricula la limba
și literatura română în instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților
naționale, ediția 2018-2019 educație timpurie, învățământ primar, gimnazial și
liceal”.
I. CUVÂNT PRELIMINAR
Cursul în cauză incită spre centrarea demersului educațional pe formarea

filologocentrică a celui ce învaţă a fi filolog, contributor neobosit la propria
formare prin vehicularea cu succes a strategiilor de muncă interactivă;
coparticiparea producându-se atât la nivel psihopedagogic teoretico-aplicativ, cât
și la nivelul activizării/interactivizări intropaticului-simțirii prin/pe cuvânt la orele
de limba și literatura română. Implicarea integră a viitorului specialist/a tânărului
specialist de limba și literatura română în câmpul artei devenirii - acesta
este/trebuie să fie obiectivul de bază al prezentei curricule. Or, acestea trebuie să
fie sarcinile disponibilizatorii ale acelui deopotrivă subiect-obiect, obiect-subiect al
educației de calitate în didactica limbii. Rostuirile prezentei sunt din cele de
formare a specialistului, vizavi de crearea unei şanse reale de cunoaștere
/mânuire a limbii române ca limbă primă de comunicare în Republica Moldova.
Disponibilizarea unei șanse reale de formare/ reconsemnare creativă a sinelui
întru deschidere/înălţare prin/în spiritualitate este de datoria noastră a fiecăruia
aflat la pupitrul nemuririi. Dealtfel, rostuirile de ansamblu disciplinar-
interdisciplinar, dintotdeauna au fost cele ale
transdisciplinarității/transcendalității – în formatul sfârșitului care încununează
opera- ,,omului întreg”, filologul integru. În acest chip, prezentul demers
curricular, prin structurarea pe care o deține, vine să demonstreze în mod sigur,
că osârdiile noastre competitiv-parteneriale în context curricular-lingual trebuie
să fie din cele mai mobilizatoare. Creativitatea, ca drept factor prim al
deschiderii în marea universalitate, vizavi de minunea atotcreatoare/procreatoare
a disponibilizărilor sensibilizatorii, invocă spre conştientizarea ,,pe viu” a
adevărului biblic: Dumnezeu l-a Creat pe om după chipul și asemănarea Lui... prin
Cuvânt. Căci la început a fost Cuvântul... Or, aceasta trebuie să fie Lumina albă şi
clară a înţelepciunii alegerii noastre , care, odată pogoarâtă în suflet, este în
drept să fie promovată de propriile-ne procreări profesionale prin vocație:
Didactica Limbii și Literaturii Române.
Competența... Cât face Competența!

II. CADRU CONCEPTUAL
Abordarea holistică(subiect-obiect al educației: actor, partener și regizor/

constructor al propriului traiect formativ) în demersul dat poartă caracter
teleologic bineangajat de racordare la principiul axiologiei generale/globale ca
drept coordonator/diriguitor al tuturor principiilor didacticii moderne, ca și
mediator prim al interrelaționării celor zece posibilități competențiale în
revalorizare continuă: a ști cum să intri în grațiile timpului și spațiului valoric, a ști
să intri în grațiile autenticității devenirii, a ști să fii descurcăreț, a ști să-ți porți cu
demnitate mandatul-a ști cum să fii bun profesionist/specialist.
Pretată pe angajarea conceptuală dată, didactica limbii române se prezintă

spre a se defini ca drept:
1. proces curricular complex: interes-efort-cunoaștere-judecată de valoare;

angajare experențial-experimentală.
2. produs axiologic în devenire, centrat pe formarea unui stil profesional

adecvat.
3. artă a complinirii integre.
Disciplină academică subordonată filosofiei și axiologiei educaţiei, didactica

limbii se pretează/este necesar să se preteze adecvat pe principiul axiologiei
generale/globale preponderent ordonării modulului performativ în următoarea
luare de atitudine:
- axarea pe competenţe;
- favorizarea impactului: multiple inteligenţe - multiple graţii-Mari Grații;
- asigurarea transferului tripartitiv: cognitiv, emotiv-estetic, reglativ;
- învățare- comunicare-realizare, în baza noilor teorii ale educaţiei;
- favorizarea unui climat productiv de travaliu intelectual predispus formării
profesionale;
- ținerea la activ a unui arsenal metodologic adecvat;
- accesarea pe finalitate, pe convertirea cantității în calitate.
Comunicarea didactică aflată astfel în travaliul continuu al

intertransdisciplinarității (Anexa 1 ), ține la primă evidență competenţa: a ști să
te orientezi în spațiu și timp, prestată pe anexele: Principiul Axiologiei Globale,
Metodologia Evidenței Complinirilor Axiologice; Om, orizont al misterelor-Om,
orizont al Marilor Virtuți; Tradiție și Inovație în didactica disciplinei
Managementul calității,Opt principii ale învățării autoreglate, accesate
deopotrivă pe finalitatea - evidența complinirilor axiologice în formarea
specialistului de limba și literatura română cu o cultură autentică promițătoare.
De altfel ,,Viziunea asupra educației centrate pe elev, la limba și literatura

română, privită ca limbă de instruire în gimnaziu și liceu,”, după T. Cartaleanu , O.
Cosovan scoate în prim-plan aspectele-cheie ale formării personalității:
a) Plasarea personalității pe cel care învață, prin dirijarea comportamentului

fiecărui elev în direcția instruirii, realizării unui scop.
b) Motivarea elevului prin personalizarea procesului de predare-învățare-
evaluare și asigurarea progresului în formarea de competențe.
c) Administrarea științific întemeiată a instruirii, urmărind monitorizarea
propriului proces de învățare.
d) Crearea unor situații simulative /a unui câmp de acțiune apropiat de cel real,
propice dezvoltării inteligențelor multiple.
e) Acceptarea diversității, a gândirii critice și a gândirii divergente.
În ce ne privește abordarea structurală a prezentului cadru conceptual este

propusă aici spre observația- analiza și sinteza celui cointeresat în a-l promova
și a-l dezvolta în continuare, vizavi de ceea ce filosofia educației numește
speculație; speculație în măsura propriei normativități.
Prin sinteză, obiectivul de ansamblu înaintat de prezentul concept

didacticist (subiect-obiect al educației) este: a-i provoca viitorului
specialist/specialistului la obiect interesul conștient în a devini profesionist cu
vocație, a coparticipa continuu la propria devenire, la formarea unei culturi
profesionale adecvate timpului și spațiului valoric.
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI DE STUDIU
Numărul de ore Evaluarea
Codul Anul Seme Responsa Cred

Individuale
Laborator
strul bil de ite

Examene
Seminar
Training
discipli pred
Testare
disciplină
Curs
nei ării
2017 44 46 90 Ex. 2 Botezatu L 6
IV. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Total: 6 credite = 180 de ore
Nrde Tematica orientativă Cur Seminar Lucru individual

rând s
1 Obiectul de studiu al didacticii limbii şi 4 2 4

literaturii române - Posibilitatea de
reconsemnare creativă a sinelui.
Managementul calităţii. Metodele de
cercetare în domeniu.Racordarea la
principiul axiologiei generale/PAG.
2 Stiluri de instruire şi stiluri de învăţare. 4 2 4

Multiplele graţii. Dezvoltarea
inteligenţelor multiple. Inteligenţa
lingvistică/ verbală.
3 Conceptul şi problematica 2 2 6
curriculumului de limba şi literatura
română. Diverse modalităţi de
structurare a studiului integrat.
4 Manualele şi auxiliarele didctice 2 4 4

aferente disciplinei.
5 Proiectarea activităţilor didactice, vizavi 4 4 10

de sistemul de lecţii accesibil formării
unei culturi prioritare de educaţie
lingvistică şi literară.
6 Strategii de formare- dezvoltare- 2 2 4

evaluare a deprinderii de înțelegere la
auz şi vorbire.
7 Strategii de formare- dezvoltare- 4 4 8

evaluare a competenţelor lectorale.
8 Strategii de formare-dezvoltare- 4 4 8
evaluare a competenţelor de scriere.
9 Testarea competențelor/evidența 2 2 4
complinirilor axiologice.
10 Dezvoltarea creativității la orele de 2 2 6

limba şi literatura română.
11 Retroacțiunea-tehnologie educațională 2 2 4
modernă în sistem curricular deschis.
12 Dezvoltarea creativității în ciclul primar. 2 4 4
13 Dezvoltarea creativităţii în ciclul 2 4 6

gimnazial.
14 Dezvoltarea creativităţii în ciclul liceal 4 4 8
15 Susținerea proiectelor de grup: Tradiție 4 2 10

și inovație în didactica limbii și literaturii
române. Coraportul PAG-MECA.
Liberul arbitru-evidență a complinirilor

axiologice.
Total 44 46 90
V. COMPETENŢE INSTRUMENTALE
A.Competenţe generice ale formării

psihointelectuale(intertransdisciplinaritate)
Competenţele de ansamblu Studentul va fi capabil:

transdisciplinar
- Să tălmăcească prin motivaţii adecvate
parcursului didactic demersul introductiv al
prezentei curricule la nivel de disciplinaritate,
interdisciplinaritate, transdisciplinaritate.
- Să reflecteze critic: de ce didactica limbii
A şti să intri în graţiile timpului
şi literaturii române, şi nu metodica predării
valoric.
limbii şi literaturii române?!
- Să interpătrundă/să tălmăcească sensul
termenilor -cheie: timp valoric, graţii multiple,
activităţi educaţionale, conţinut didact, demers
didactic, conştiinţa procreării.
A şti să intri în graţiile - Să reflecteze critic asupra termenilor –
propriilor configuraţii cheie: multiple graţii-multiple inteligenţe -
epistemice. graţii multiple. Epistemă. Configuraţii
epistemice. Epistemologie. Valori autohtone.
Didactica limbii române.
A şti să înalţi adevărul - Să racordeze adevărul autenticităţii
autenticităţii la bara procreării sinelui prin cuvânt la bara axiologiei
axiologiei generale. generale a devenirii
A şti să înveţi să te angajezi - Să activeze situaţii legere de formare

continuu la bara competitivă în cadrul laboratorului de
competitivităţii. creativitate prin promovarea adevărurilor
autohtone: Credinţa face totul posibil,
dragostea face totul uşor. Să-ţi iubeşti
oponentul ca pe aproapele tău.
A şti să fii descurcăreţ. - Să se racordeze continuu la idealul
individual de viaţă şi la cel social prin
respectarea îndemnului kantian de alegere a
unei maxime, care oricînd să poată deveni lege
universală; să se integreze oricînd în corpul
integru al unei legi universale(n.n)
şti cum să intri în graţiile - Să interpreteze saltul procreării sinelui:
spaţiului valoric. Om,orizont al misterelor(L. Blaga)– Om,
orizont al marilor virtuţi (L.Botezatu).
- Să conştientizeze/motiveze (prin atitudini
convingătoare), necesitatea unui principiu
A şti să intri în graţiile celor
axiologic general în Ştiinţele Educaţiei.
nouă posibilităţi de principiu - Să se racordeze evolutiv/evaluativ testelor de
axiologic general ale Graţierii. inteligenţă elaborate în cadrul laboratorului de
creativitate.
- Să se racordeze periodic la funcţiile artei
interpretative ale principiilor didacticii de
A şti să-ţi porţi cu demnitate
totdeauna -cunoaştere, comunicare, creativitate;
mandatul divin: OM. cît şi la cele de reglare/ autoreglare academică
complinitoare principiul axiologiei generale.
- Să conştientizeze/motiveze interrelaţia
activităţi teoretice-activităţi practice(cauză-
efect) la nivelul autodeterminărilor valorice ale
liberului arbitru/consimţămînt.
B. Competenţe generice ale formării profesionale la disciplină
Competenţele din cadrul Studentul va fi capabil:

calificărilor
Capacitatea de a proiecta şi - Să cunoască metodologia proiectării şi
realiza în mod creativ activităţi desfăşurării diverselor activităţi educaţionale la
educţionale curriculare şi limba şi literatura română.
extracurriculare. - Să proiecteze şi să realizeze tot spectrul de
activităţi educaţionale în sistem curricular
deschis.
- Să conceapă activităţi educaţionale
extracurriculare.
Capacitatea de a analiza şi - Să integreze textul literar/ unitatea de
inrerpreta fenomenele conţinut în contextul demersului didactic
lingvistice şi procesul literar - promovînd o viziune holistică asupra disciplinei
artistic în contextul de studiu.
demersului educaţional.
Aplicarea strategiilor adecvate - Să racordeze strategiile/ tehnologiile/
de creativitate la nivel de: metodele/ tehnicile de predare-învăţare-
predare- învăţare-evaluare. evaluare la (a) obiective; (b) conţinuturi; (c)
subiecţi.
Abilităţi de desfăşurare a - Să realizeze cercetări pertinente în domeniul
cercetări didactice în diferite didacticii disciplinei. Interrelaţia:principii,
situaţii educaţionale metode, competenţe.
C. Competenţe specifice ale formării profesionale la disciplină
Competenţa specifică Studentul va fi capabil:

Cunoaşterea şi înţelegerea - Să cunoască terminologia şi taxomonia
bazelor didacticii. domeniului didactica limbii şi literaturii
române, rostuirile ei.
- Să integreze cunoştiinţele de didactică
generală şi cele de lingvistică/ teorie/ istorie
literară, demonstrînd o viziune de ansamblu
asupra procesului de formare/ dezvoltare a
competenţelor.
- Să realizeze transferul, prin modificarea
parametrilor strategiei/ tehnologiei/ metodei/
tehnicii alese, în conformitate cu obiectivul şi
conţinutul.
Cunoaşterea actelor - Să cunoacă actele normative, curriculumul
reglatoare ale demersului gimnazial şi lical la disciplină, manualele şi
educaţional şi a materialelor auxiliarele didactice.
didactice în uz. - Să opereze cu resursele biliografice şi
electronice ale domeniului.
Aplicarea cunoştiinţelor - Să ştie cum să proiecteze şi realizeze diferite
didactice în organizarea, activităţi educaţionale, curriculare şi
proiectarea şi realizarea extracurriculare, în conformitate cu rigorile
demersului educaţional. tehnologiilor educaţionale, în raport cu studiul
textului şi cu practica raţională şi funcţională a
limbii de instruire.
Abilităţi analitice şi predictive - Să estimeze starea de lucruri în comunitatea
în managementul comunităţii de instruire şi să aplice strategiile adecvate
de instruire. pentru atingerea obiectivelor/redresarea
situaţiei.
- Să analizeze rezultatele, să observe şi să
monitorizeze progresul educaţional.
Abilităţi de comunicarea - Să aplice diverse modele comportamentale, în
didactică. raport cu educaţia pentru o societate deschisă,
prin descătuşarea personalităţii antrenate în
activitatea didactică, prin promovarea
toleranţei faţă de capacităţile, abilităţile şi
motivaţia diferită a celor ce învaţă.
VI. SUBIECTE CONȚINUTALE
Subiectul 1. Obiectul de studiu al didacticii limbii române.

Obiective Unități de conținut
Studenţii vor fi capabili să:
- conştientizeze conceptul Obiectul de studiu al didacticii limbii şi

literaturii române. Racordarea la
obiectului de studiu al
principiul axiologiei generale.
didacticii limbii şi
Posibilitatea de reconsemnare
literaturii române, vizavi
creativă a sinelui.
de cel al didacticii
generale. Obiectivele cursului versus
- se repereze pe principiul standardele de formare
profesională.Valenţele formative
axiologiei generale,
majore ale studiului limbii şi literaturii:
principiul Graţierii.
dezvoltarea competenţei de
- se axeze pe posibilitatea comunicare; formarea şi dezvoltarea
de reconsemnare creativă competenţei lectorle; contribuţia la
a sinelui. dezvltarea personală a
- prezinte etapele principale elevului.Evoluţia conceptului de
în evoluţia conceptelor de predare a limbii române. Metodele de
cercetare ale didacticii limbii şi
predare a limbii române.
literaturii române. Manualele de
- contureze domeniile de didactică a disciplinei.
aplicare a Cadrului
European pentru Revistele cu profil didactic.
studierea limbilor. Termeni cheie: didactică,
- repereze subiectele de lingvodidactică, metodă, competenţă,
interes personal, în raport standarde de formare
cu problematica profesională.Multiple graţii. Timp
valoric. Libertate şi Ordine,
disciplinei.
Creativitate.
Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice
N. Forma de Nr. Strategii şi activităţi

de organizare/ti de didactice Bibliografie
puri de or predominante
râ
evaluare e
nd
1. Curs tematic. 2 Prelegere interactivă 1.Vl. Cuțu,Argentina

Chiriac.Comunicarea didactică
2. Activitatea 2 Studiul literaturii
versus formarea inițială și
individuală recomandate
continuă a cadrelor didactice în:
3. Evaluarea 2 Evaluarea reciprocă Școala modernă:provocări și
curentă. a articolelor pentru oportunități:5-7 noiembrie,
Autoevaluare portofoliu. CȘN,2015,p.20.
a
Prezentare de 3. Mindler, M.,Didactica
carte(un manual de funcţională: obiective, strategii,
didactică a limbii şi evaluare , Chişinău, Cartier,
literaturii române) 2003.
4. Pamfil, A., Limba şi literatura

română în gimnaziu. Structuri
didactice daschise, Piteşti,
Paralela 45,2006.
Subiectul 2. Stiluri de instruire şi stiluri de învăţare.
Obiective Unităţi de conţinut

Studenţii vor fi capabili să: Determinarea stilului propriu de învăţare
al elevului/al studentului. Formarea
- determine propriul stil stilului intelectual profesional.
de învăţare şi de Competenţele şi caracteristicile elevului:
instruire; factorii cognitivi,factorii lingvistici, factorii
- interpreteze afectivi. Strategii de formare a comunităţii
rezultatele de instruire. Managmentul aşteptărilor
chestionarelor de clasei. Identificarea şi analiza nevoilor
determinare a stilului; fiecărui elev. Specificul obiectivelor de
- monitorizeze dinamica formare la limba română/inteligenţele
proceselor cognitive şi multiple. Dezvoltarea inteligenţelor
a relaţiilor multiple: muzicală,spaţială,naturală,
interpersonale în logico matematică. Interpersonală,
cadrul comunităţii de motorie, lingvistică, oratorică. Obiective
instruire; disciplinare şi transdisciplinare în
- se axeze pe dezvoltarea inteligenţei lingvistice.
inteligenţeligenţele Termeni - cheie: stil de învăţare, stil de
multiple. instruire, stil intelectual personal, tip de
- estimeze rolul inteligenţă, inteligenţe multiple,
inteligenţei lingvistice interdisciplinaritate, transdisciplinaritate,
în formarea stilului spaţiu valori.
intelectual personal.

Nr Forma de Nr. Strategii și activități Bibliografie
. organizare/tipuri de didactice
de evaluare ore predominante
1. Curs tematic. 2 Prelegere magistrală 1. Derşidan, I., Limba şi
literatura română în
şcoală,București,
2. Seminar 2 Pagina de jurnal(o
EDP,1997.
experienţă
3.Goia, V., Dragătoiu, I.,
memorabilă).
Metodica predării limbii şi
Analiza SWOT
literaturii române.
3. Activitatea 4. Preconizarea
Bucureşti, EDP,1995.
individuală tematicii studiului
4.Limba și literatura
de caz.
3. Evaluarea curentă. 2 Evaluarea reciprocă română pentru școala
Autoevaluarea a articolelor pentru alolingvă.Ghid de
portofoliu. implimentare. Chișinău
Prezentare de
2007.
carte(un manual de
didactică a limbii şi
literaturii române)
Subiectul 3.Conceptul şi problematica curriculumului de limba şi literatura

română.
Studenţii vor fi capabili să: Curriculumul de limba şi literatura

- prezinte structura română în gimnaziu şi liceu.). Axarea
curriculumului la pe competențe.Structura
disciplină; curriculumului la disciplină.Acte
- utilizeze curriculumul în disponibile:programele de examen;
proiectarea şi dsfăşurarea standardele naţionale. Competenţe şi
demersului didactic; conţinuturi curriculare la limba şi
- proiecteze activităţi literatura română: taxonomia
didactice curriculare şi obiectivelor.Centrarea pe
extracurriculare centrate conţinuturi ,versus centrarea pe elev.
pe particularităţile de Conceptul de studiu integrat al limbii
vîrstă şi interesele şi literaturii. Noţiunea unitate de
elevului; învăţare./bloc de conţinut/modul.
- elaboreze proiecte
didactice de lungă Termeni-cheie: curriculum, standarde
durată/modulare, naţionale, competenţe , conţinuturi.
calendaristice.

Nr Forma de Nr. Strategii și Bibliografie
. organizare/tipuri de activități didactice
1. Curs tematic. 2 Prelegere 1.Sorin Cristea. Paradigme
magistrală în politica educației, în
2. Seminar 2 Asalt de idei: Școala modernă:provocări
listarea și oportunități.5-
problemelor 7.XI.2015.
inerente lecturii 2.Limba
curiculumului română.Curriculum
disciplinar. pentru învăţământul
Discuţie în tehnica gimnazial. Chişinău,
6 pălării-
selectarea textelor
literare din oferta
curriciulumului
gimnazial şi liceal.
Eseu, privind una
dintre
competenţele
specifice vizate
curricular.
3. Activitatea 6 Lectura analitică a
individuală. curriculumului.
SINELG pe
capitolul Repere
conceptuale.
Lyceum, 2006.
Proiectarea unei
4.Botezatu, L.
unităţi de învăţare.
Retroacţiunea în educaţia
Proiect de
lingvistică şi literar-
grup:Tradiție și
artistică
inovație în
elevilor,Comrat,2008.
didactica limbii
5.Minder, M.,Didactica
române.
funcţională: obiective,
strategii, evaluare.
Chişinău, Cartier, 2003.
6.Svetlana Dermenji-
Gurguriv. Rolul
competenței didactice în
formarea vorbitorului cult
Evaluarea curentă. Prezentarea
Antonina Popa.Învățare-
4. Autoevaluarea. proiectării de formare în bază de
grup. Evaluarea competențe în Școala
activităţii în cadrul modernă: provocări și
oportunități,7.XI,2015.p.601
seminarului.
Subiectul 4. Manualul şi auxiliarele didactice la ore.

Studenţii vor fi capabili să: Principii de elaborare şi evaluare a
- prezinte manualele şi unui manual şcolar: standarde,
auxiliarele didactice în uz; competenţe, conţinuturi.
- analizeze diverse manuale Spectrul de manual în uz .
raportându-le la Transformarea manualului –
competenţe, conţinuturi instrument universal în manual
curriculare, standarde centrat pe clasăelev.
naţionale, programe, şi Structurarea materiei de limba şi
standarde de evaluare; literatura română. Structura unui
- selecteze din ofertele capitol, modul. Respectarea
manualului şi auxiliarelor taxonomiilor de sarcini. Activităţi şi
didactice activităţi şi oportunităţi de învăţare în raport cu
sarcini adecvate standardele şi competenţele
traiectului educaţional al curriculare.
clasei/elevului.; Auxiliarele didactice: Ghidul
- utilizeze manualele şi profesorului, selecţiile de texte literare,
caietul elevului, bateriile de testeetc.
auxiliarele didactice pentru Dicţionarele pentru elevi. Ediţii pentru
a proiecta şi realiza opere literare comentate, site-uri utile.
demersul educaţional Termeni-cheie: taxonomie, obiective,
centrat pe clasă/elev. competenţe, conţinuturi, modul
didact.

Nr Forma de Nr. Strategii și activități Bibliografie
. organizare/tipuri de didactice
1. Curs tematic. 2 Prelegere -
demonstraţie 1.Guţu,Vl. Cadrul de
2. Seminar 2 Asocieri forţate. referinţă al Curriculumului
Harta conceptuală şi Naţional.Chişinău, Ştiinţa,
manualul 2007.
Turul galeriei. 2.Viorica Goraș-Postică.
Prezentarea Pledoarie pentru starea
manualelor şi de bine a elevului și a
auxiliarelor profesorului în școală,în:
didactice/pe clase. Școala modernă:
Panel. Evaluaea unui provocări și
manual în baza grilei. oportunități:5-7
3. Seminar- training 2 Secvenţe
contradictorii
Taxonomiile lui
Bloom, Krathwol,
Dave în raport cu
studiul limbii şi
literaturii.
CPP. Activităţi şi
oportunităţi de
învăţare în raport cu
standardele şi
noiembrie, CȘN,2015,p.58
competenţele
3. Pamfil, A., Limba şi
curriculare.
literatura română în
Discuţie ghidată.
gimnaziu. Structuri
Rolul manualului în
didactice deschise, Piteşti,
educaţia centrată pe
Paralela 45,2006.
elev.
4. Temple. Gh.et al.
4. Activitatea 4 Lectura integrală a
Iniţiere în metodologia
individuală. unui manual şi a
Lectură şi scriere pentru
ghidului profesorului
dezvoltarea gîndirii critice,
pentru o clasă.
Supliment al revistei
5. Evaluarea Prezentarea publică a L.Botezatu. Rosturile
curentă. lucrărilor de integralității academice în
Autoevaluarea. portofoliu. Evaluarea cultura edcației lingvistice
activităţii în cadrul și literare a studenților”în
seminarului. Annales Universitatis
Apulensis. Alba Iulia.
Volumul12,paj. 330-339,
2011.
Subiectul 5. Proiectarea activităţii didactice. Sistemul de lecţii în cadrul orelor de

limba şi literatura română

Studenţii vor fi capabili să: Principii de proiectare a unei
- să se iniţieze în proiectareaactivităţi didactice: standarde,
activităţilor didactice,competenţe, conţinuturi, raportarea
vizavi de sistemul de lecţii/la principiul axiologiei generale/PAG.
unităţile didactice Sistemul de 7 lecţii- tip în predarea
preconizate. limbii şi literaturii române.
Caracteristicile de principiu al fiecărui
- selecteze din ofertele tip de lecții. Transformarea
manualului şi auxiliarelor manualului – instrument universal în
didactice activităţi şi manual centrat pe clasă,elev.
sarcini adecvate traiectului Structurarea materiei de limba şi
educaţional al literatura română. Structura unui
clasei/elevului; proiect didactic. Respectarea
taxonomiilor de sarcini. Activităţi şi
- utilizeze manualele şi oportunităţi de învăţare în raport cu
auxiliarele didactice pentru standardele şi competenţele
a proiecta şi realiza curriculare. Auxiliarele didactice:
demersul educaţional ghidul profesorului, selecţiile de
centrat pe clasă/elev ; texte, caietul elevului, bateriile de
teste etc.
- racordara la
Dicţionarele pentru elevi. Ediţii de
managementul
proiecte didactice, site-uri utile
educaţiei/calităţii;
Termeni-cheie: taxonomie, obiective,
competenţe, conţinuturi, modul.

Nr. Forma de Nr. Strategii și activități Bibliografie
De organizare/tipuri de didactice
rând de evaluare ore predominante
1. Curs tematic. 2 Prelegere -
demonstraţie 1.Guţu,Vl. Cadrul de
2. Seminar 2 Asocieri forţate. referinţă al
axat pe Forme de proiectare Curriculumului
organigrama: didactică. Sistemul Naţional . Chişinău,
Retroacțiunea și de 7 lecţii- tip în Ştiinţa, 2007.
Grațierea în predarea limbii şi
Educația lingvistică literaturii române. 2.Minder,M., Didactica
și literară Caracteristicile de funcţională: obiective,
principiu a fiecărui strategii, evaluare.
tip de lecții. Chişinău, Cartier, 2003.
Turul galeriei.
Prezentarea 3. Pamfil, A., Limba şi
proiectelor literatura română în
didactice/pe clase, gimnaziu. Structuri
pe unităţi de didactice deschise,
conţinut. Piteşti, Paralela
Evaluaea unui 45,2006.
proiect didactic în
baza grilei. 4.Temple.Gh.et al.
Iniţiere în metodologia
Lectură şi scriere
3. Seminar- training 2 Secvenţe pentru dezvoltarea
contradictorii gândirii critice,
Activităţi şi Supliment al revistei
oportunităţi de Didactica Pro,2001,
proiectare în raport nr.1
cu standardele şi
competenţele
curriculare. 5.Botezatu, Liuba.
Discuţie ghidată. Retroacţiunea în
4. Activitatea 10 Lectura integrală a educaţia lingvistică şi
individuală. modelelor de literară a elevilor;
proiectare didactică SAFIN-GRUP. Comrat,
pentru o clasă. 2008
Evaluarea curentă. Prezentarea publică
5. Autoevaluarea. a lucrărilor de
portofoliu.
Subiectul 6. Strategii de formare/ dezvoltare- evaluare a deprinderii de
înțelegere la auz şi vorbire.

Domeniile şi situaţiile care constituie
Cursanții vor fi capabili să: contextul utilizării limbii; sarcinile,
- repereze situaţiile care scopurile, şi temele comunicării;
constituie contextul activităţile, strategiilr şi operaţiilede
utilizării variantei orale a comunicare.
limbii; Competenţa de comunicare orală.
Constituienţii de comunicare orală:
- determine competenţele înţelegerea la auz şi vorbirea.
de comunicare orală ale Întrebarea şi răspunsul. Tipologia
elevilor şi să proiecteze un răepunsurilor. Dialogul.Interviul.
demers de lungă durată Articulaţia/ortoepia, vocabularul activ
pentru dezvoltarea şi pasiv, respectarea normelor
acestora; gramaticale, steucturarea unui
discurs.
- aplice tehnici adecvate Proiectarea şi desfăşurarea atelierului
pentru dezvoltarea de discuţie. Tehnici eficiente: Roata,
competenţelor de Cercul, diacuţia ghidată.Argumente pe
comunicare orală; cartele. Dezbaterile academice şi
dezbaterile parlamentare. Lecţia-
- estimeze rolul comunicării proces. Controversa academică.
orale în limba română Controversa constructivă. Pînza
pentru succesul şcolar şi discuţiei. Interviul în trei trepte.
social al elevului. EAI.Intraactul. Pixuri în pahar.
Termeni cheie: Înţelegere după auz,
vorbire, competenţă de comunicare
orală, atelier de discuţie.

Nr Forma de Nr. Strategii şi activităţi Bibliografie
Râ organizare/tipuri de didactice
nd de evaluare ore predominante
1. Curs tematic. 2 Prelegere magistrală 1.Callo T.., Educaţia
Prelegere cu comunicării
demonstraţie verbale.Chişinău,
La alegere (Seminar- training/ Seminar – workshop) Litera,2003.
2.Cartalranu T., Cosovan ,
2. Seminar- training 2 Argumente pe cartele
O., Goraş-Postică et. alţii
privind înțelegerea la Formasrea de competenţe
auz şi vorbirea. prin strategii didactice
Philips 6x6. Elaborarea interactive. Chişinău, Pro
strategiei de dezvoltare Didactica, 2008.
a competenţei de 3.Cartaleanu T., Cosovan ,
O.,,Succesul demersului
comunicare orală la o
didactic la limba română:
clasă. competenţe, creativitate.
Linia valorii. Exprimarea Chişinău Didactica Pro,
atitudinii personale 2002.
faţă de locul 4.USACI, Doina,
competenţei de Dezvoltarea limbajului
individual al studenţilor
înțelegere la auz şi
alolingvi în baza situaţiei de
vorbire Eseu discurs,Chişinău,
argumentativ. Valinex,2007.
3. Seminar - 2 Proiectarea, motivarea
workshop unui atelier de discuţie
vizavi de formarea
deprin de înțelegere la
auz şi vorbire .
4. Activitatea 4 Note de lectură din 5.T. Cazacu,, Predarea
individuală Cadrul European limbii române pentru
alolingvi în viziunea
comun de referinţă
Curriculumului de gimnaziu
pentru limbi; manualul şi liceu.
de metodică Didactica 6.Ferreol,G., Flaugeul,
orarului; auxiliare N.,Metode şi tehnici de
didactice. Lectura şi exprimare scrisă şi
analiza manualelor în orală.Iaşi. Polirom,1998.
Prutianu,Ş., Antrenamentul
uz –competenţa de
abilităţilor de comunicare.
comunicare orală. Iaşi, Polirom,2000
Elaborarea unui proiect 7.Oxana Paladi.
al atelierului de Caracteristicile de conținut
discuţie, pentru clasa şi ale conceptului de valoare.
subiectul indicat de în:Școala modernă:
provocări și oportunități,5-
profesor/cu libertatea
de alegere a clasei şi 7 noiembrie,2015.p.,291.
subiectului.
5. Evaluarea curentă/ Evaluarea reciprocă a 8.Şoitu, L., Pedagogia
autoevaluarea eseurilor. Atelierul de comunicării. Iaşi, Institutul
European, 2000.
discuţie, vorbirii orale.
Subiectul 7. Strategii de formare/ dezvoltare/evaluare a competenţelor lectorale.

Studenţii vor fi capabili Caracterul operaţional, dinamic şi deschis al
să: discursului curricular actual.
-caracterizeze diverse Didactica literaturii prin lectură: lectura
tipuri de lectură, anticipativă; lectura liberă; lectura interogaticvă;
desfăşurate în demersul lectura interpretativă; lectura acompaniată de un
didactic la gimnaziu şi discurs de escortă; lectură expresivă. Lectura
liceu; extracurriculară. Primatul textului. Tipologia textelor,
-selecteze texte literare texte literare şi nonliterare. Metodologia predării
şi nonliterare în textului literar . Strategii de abordare didactică a
consonanţă cu trxtelor de diferite genuri şi specii literare.
ubiectivele şi Algoritmizarea. Demersul analitic în studiul
conţinuturile textului(cuvintele textului, limbajul). Textul ca
curriculare; pretext pentru practica raţională şi funcţională a
-construiască un demers limbii. Demersul sintetic (imaginile şi structurile).
didactic interactiv,
Reprezentarea grafică în procesul analizei textului
centrat pe interesele şi
artistic . Clusteringul. Acumularea. Grafiti. Explozia
particularităţile de vîrstă
stelară. Floarea de lotus. Varietăţi de construire a
ale elevilor;
hărţilor conceptuale. Depăşirea dificultăţilor de
-aplice tehnici adecvate
pentru studierea textelor lectură. Conştientizarea stării
de diferite genuri şi postlectorale.Proiectarea şi desfăşurarea atelierului
specii; de lectură. Tehnici eficiente. Lectura ghidată. În
-determine competenţele căutarea autorului. SINELG.Mozaic. Procedeul
lectorale ale elevilor şi cercetăriii. Comerţul cu o problemă. Lectura
să elaboreze strategii de intensivă. Interogarea încrucişată. Conferinţa de
redresare a situaţiei; lectură.
-estimeze valoarea Termeni-cheie: lectură, comprtenţă lectorală,
transdisciplinară a demers analitic, demers sintetic., interogare
competenţei lectorale. multiprocesuală.
Nr Forma de Nr Strategii şi activităţi
de organizare/tipu de didactice Bibliografie
râ ri de evaluare or predominante
nd e
1. Curs tematic 2 Prelegere magistrală 1.Burlea,G.Tulburările limbjului
scris-citit. Iaşi, Polirom,2007.
La alegere (Seminar- training/ Seminar – 2.T. Cazacu. Limba şi literatura
workshop) tomână ...cu limba rusă de
2. Seminar- 2 Paj. de jurnal. proprie predsre. Suport de curs,2010
training experiență de lectură. 3. Cosovan , O., Goraş-Postică
Viorica, et. alţii. Formarea de
Mozaic. Nivele dr
competenţe prin strategii
competenţă lectorală. didactice interactive. Chişinău,
Studiul de caz. Aplan. Pro Didactica, 2008.
Dific-ţilor de lectură. 4.Cartaleanu T., Cosovan ,
3. Seminar - 2 Proi-ea, realizarea O.,,Succesul demersului didactic
workshop argumentarea şi la limba română: competenţe,
creativitate. Chişinău Didactica
analiza unui atelier de
Pro, 2002.
lectură în baza analizei
multiprocesuale.
4. Activitatea 8 Note de lectură din 5.Ferreol,G., Flaugeul,
individuală manualele de N.,Metode şi tehnici de
metodică -Didactica exprimare scrisă şi orală.Iaşi.
orarului; auxiliare Polirom,1998.
didactice cu descrierea 6.Ala Radu. Metodologia de
tehnicilor interactive. evaluare a competențelor
Elaborarea unui lectorale la elevi în:Școala
proiect al atelierului modernă: provocări și
de lectură- trimitere la oportunități .CȘN,2015,p.30
ghidul profesorului. 6.
5. Evaluarea Testul de evaluare a Şoitu, L., Pedagogia
curentă/autoev complor de lectură. comunicării. Iaşi, Institutul
aluarea Evaluarea proiectelor European, 2000.
atelierul de lectură
Subiectul 8. Strategii de formare/ dezvoltare/evaluare a competenţelor de scriere

Strategii de dezvoltare a deprinderii de
Studenţii vor fi capabili să: comunicare scrisă. Viziunea asupra scrierii
ca drept proces de creaţie.Scrierea în bază
-prezinte aspectele abordării de lecturi Lectura extracurriculară.Scrierea
didactice a scrierii ca proces de în baza discuţiei, elaborarea texteloe
creaţie; ficţionale.Primatul textului. Tipologia
textelor, texte literare şi
-traseze strategii de dezvoltare a nonliterare.Abordarea normelor limbii
competenţei de comunicare scrisă literare:ortografică,lexicco-semantică,
pentru clase şi elevi aparte; stilistică,gramaticală,punctuaţională.Cerinţe
respectării a regimului unic-ortografic.
-estimeze valoarea Termeni-cheie: deprindere de comunicare
transdisciplinară a competenţei scrisă, regim unic ortografic, atelier de
de scriere;. scriere

N. Forma de Nr.d Strategii şi activităţi
de organizare/tipuri e didactice Bibliografie
rân de evaluare ore predominante
d
1. Curs tematic. 2 Prelegere magistrală
2. Curs tematic 2 Prelegere cu suport 1..Callo T.., Educaţia
Proiectarea şi comunicăriiverbale.Chişi
desfăşurarea nău, Litera,2003.
atelierului de scriere.
Tehnici eficiente. 2.T. Cazacu. Limba şi
literatura română cu
Scrierea liberă.Pagina
limba rusă de predsre.
de jurnal.Grila lui
Suport de curs, 2010.
Cwintilian,opera,
Cubul.Maratonul de
3. Cosovan , O., Goraş-
scriere. Eu
Postică et. alţii Formarea
cercetez.Revizuirea
de competenţe prin
circulară.
strategii didactice
2. Seminar- studiu de 2 Brainstorming.
interactive. Chişinău, Pro
caz. Listarea problemelor
Didactica, 2008.
legate de traducerea
textelor şi de
producerea/reproduc
erea lor.
Studiul de caz.
Identificarea şi
ierarhizarea soluţiilor
Analiza SWOT a unei
soluţii
4.Ferreol,G., Flaugeul,
3. Seminar - 2 Proiectarea,
N.,Metode şi tehnici de
workshop realizarea şi analiza
exprimare scrisă şi
unui atelier de scriere
orală.Iaşi. Polirom,1998.
în baza piramidei
naraţiunii.
5.Pierron,C,Pieron O.
4. Activitatea 8 Note de lectură din 6.Oprea, O. Strategii
individuală Didactica elaborării didactice interactive.
textului scris. Lectura Bucureşti, EDP, 2007
şi analiza manualelor 9.Prutianu,Ş.,
în uz –competenţa de Antrenamentul
comunicare orală. abilităţilor de
Elaborarea unui comunicare. Iaşi,
proiect de scriere. Polirom,2000.
5. Evaluarea Evaluarea de către 7.Şoitu, L., Pedagogia
curentă/autoevalua profesor a proiectelor comunicării. Iaşi,
rea pentru atelierul de Institutul European,
scriere 2000.
Subiectul 9. Evaluarea activităţilor didactice, autoevaluarea competenţelor

Studenţii vor fi capabili să: Tehnologia evaluării/autoevaluării la limba şi
-prezinte evaluarea la disciplină ca literatura română. Standarde, competenţe
curriculare, obiective de evaluare. Programa de
proces complex continuu;
examen.Evaluarea continuă la clasă. Evaluarea
-descrie tehnologia evaluării la limba şi
formativă şi evaluarea sumativă. Evaluarea
literatura română la diferite etape de autentică. Autoevaluarea şi evaluarea reciprocă.
şcolarizare; Evaluarea competenţei de comunicare orală.
-caracterizeze diverse tipuri de lucrări Strategii şi tehnici. Panel. Acvariul. Normele de
scrise şi probe de evaluare orală; apreciere a răspunsului oral. Niveluri de
-aplice tehnici adecvate pentru competenţă lectorală. Standardele IRA. Testul
PISA. Normativitatea evidenței complinirilor
evaluarea competenţelor de lectură,
axiologice.Probele de evaluare scrisă. Normele
comunicare orală şi scrisă. de notare a lucrărilor scrise. Lecţia de analiză a
-elaboreze probe de evaluare şi bareme probelor de evaluare. Coraportul PAG-MECA
analitice, urmînd obiectivele, finalităţile pe treapta devenirii.
curriculare. Termeni –cheie: obiective de evaluare, matrice
-estimeze impactul evaluării obiective de specificaţii,evaluare formativă, autentică,
descriptori de performanţă
asupra formării personalităţii elevului.
Nrde Forma de Nr Strategii şi activităţi

rând organizare/tipur de didactice
i de evaluare or predominante Bibliografie
e
1. Curs tematic. 2 Prelegere interactivă 1.Botezatu, L. Retroacţiunea
2. Seminar- 2 Proiect de grup. în educaţia lingvistică şi
training Elaborarea testului de literar-artistică a elevilor,
evaluare a Comrat,2008.
cunoştinţelor şi a 2. Cosovan , O., Goraş-
baremului analitic de Postică et. Alţii. Formasrea
ortografie, punctuaţie, de competenţe prin strategii
, gramatical, de didactice interactive.
vocabular. Chişinău, Pro Didactica,
Rezolvarea testelor.. 2008.
Evaluarea reciprocă şi 3. 4.USACI, Doina.
analiza rezultatelor. Dezvoltarea limbajului
3. Seminar - 2 Aplicarea alolingvi în baza situaţiei de
demonstraţie descriptorilor de discurs,Chişinău,
performanţă pentru
evaluarea
competenţelor
lectorale şi elaborarea
strategiei de depăşire
a blocajelor. Valinex,2007.
Elaborarea strategiei 5.Luminița
de evidență a Ciobanu.Motivații în
complinirilor procesul evaluării
axiologice. educaționale, în Școala
4. Activitatea 4 Note de lectură din modernă:T,Ghicov
6.Cristei A.Testul:
provocări și
individuală Cadrul European lectură, scriere şi
comun de referinţe interpretare. Iaşi Polirom,
pentru limbi; Manualul 1999..
de metodică. 7.Prutianu,Ş.,
Evaluarea rezultatelor Antrenamentul abilităţilor
şcolare de comunicare. Iaşi,
Lectura şi analiza Polirom,2000.
culegerilor de teste, a 8.Pierron,C,Pieron O. Cum
Caietelor de să scriem. Iaşi. Polirom,
evoluare/evaluare . 1999.
5. Evaluarea Construirea unui text Şoitu, L., Pedagogia
curentă/autoeva de cunoştinţe în comunicării. Iaşi, Institutul
luarea domeniul docimologiei European, 2000.
Subiectul 10.Dezvltarea creativităţii la orele de limba şi literatura română

Studenţii vor fi capabili să: Familiarizarea cu etapele de dezvoltare a
- se racordeze la principiul creativităţi:
axiologiei - la nivel general- de proces creator;
generale-posibilitatea de - la nivel de sistem educaţional ;
formare - la nivel de unitate didactică;
creativă a sinelui; - la nivel de sistematizare a obiectivelor
- apeleze la experienţă; de realizare a jocului didactic;
- să profite de posibilitatea de a - la nivel de metodă creativă.
gândi Personalitatea creatoare de valori –
şi a se realiza creator; valoare absolută,,dăinuirea frumosului în
- formeze o stare de spirit pozitivă; toată plenititudinea sa de armonizare
- prezinte aspectele abordării didacticistă: cunoaştere, comunicare,
didactice la nivel de invenţie şi creativitate”; vizavi de cele opt principii
creativitate; de învăţare autoreglată.
- ia atitudine faţă de funcţiile Termeni-cheie: creaţie, creativitate,
creativităţii creator, produs creator, competenţă,
pedagogice, tipurile şi formele de cultură intelectuală.
creativitate .
- investească cunoştinţe în arsenalul
propriei formări intelectuale

de organizare/tipuri de didactice Bibliografie
râ de evaluare or predominante
nd e
1. Curs tematic. 2 Prelegere 1.Limba și literatura română
magistrală pentru școala alolingvă.Ghid
La alegere (Seminar- training/ Seminar –
de implimentare. Chișinău
workshop)
2. Seminar- studiu 2 Brainstorming. 2007. Autori A
de caz Listarea Barbăneagră,L.Petrenco, et.
problemelor legate alții.
de traducerea
2.Callo T.., Educaţia
textelor şi de comunicării verbale.Chişinău,
producerea lor. Litera,2003
Studiul de caz.
Identificarea şi
ierarhizarea
soluţiilor.
Analiza SWOT a
unei soluţii
3. Seminar - 2 Proiectarea,
workshop realizarea
argumentarea şi 3.T. Cazacu. Limba şi
analiza unui atelier literatura tomână cu limba
de scriere în baza rusă de predare. Suport de
piramidei naraţiunii. curs,2010
4. Cosovan , O., Goraş-Postică
et. alţii. Formarea de
competenţe prin strategii
4. Activitatea 6 Note de lectură din 6.T. Cazacu.
didactice Predarea limbii
interactive.
individuală manualul de române pentru alolingvi în
metodică la viziunea Curriculumului de
subiectul Didactica gimnaziu şi liceu.
elaborării textului 7.Ferreol,G., Flaugeul,
scris. Lectura şi N.,Metode şi tehnici de
analiza manualelor exprimare scrisă şi orală.Iaşi.
în uz –competenţa Polirom,1998.
de comunicare 8.Prutianu,Ş., Antrenamentul
orală. Elaborarea abilităţilor de comunicare.
unui proiect al Iaşi, Polirom,2000.
atelierului de 9.Pierron,C,Pieron O. Cum să
creaţie, pentru clasa scriem. Iaşi. Polirom, 1999.
şi subiectul indicat 10.Oprea, C. Strategii
de profesor/cu didactice interactive.
libertatea de Bucureşti, EDP, 2007
alegere a clasei şi 11.Granici, L. Educaţia prin
subiectului joc. Teorie şi practică,
Chişinău: Epigraf, 2010;
5. Evaluarea Construirea unui 12.Şoitu, L. Pedagogia
curentă/autoeval test de evaluare a comunicării. Iaşi, Institutul
uarea competenţelor de European, 2000.
creativitate.
Subiectul 11. Retroacţiunea- tehnologie educaţională modernă, sistem curricular
deschis de dezvoltare a creativităţii la orele de limba şi literatura română.

Studenţii vor fi capabili să: Corelaţia - disciplinaritate,
- prezinte abordările interdisciplinaritate,
sistemice ale unei transdisciplinaritate – aspect proiectil
tehnologii educaţionale de creativitate.
ca proces de creaţie; Elaborarea/realizarea diferitelor
- traseze strategii de proiecte acționale - pe terenul
dezvoltare a integrărilor academice cât şi ale celor
competitivităţii şi sociale de viitor -centrarea pe
parteneriatului formativ competenţele de stimulare a creativităţii
vizavi de de grup ,,tovărăşiile de idei”.
particularităţile de Accesarea pe competenţe - cheie: a) a
vîrstă a elevilor la clasă; şti să-ţi porţi cu demnitate mandatul ;
- estimeze valoarea b) a şti să investeşti perpetuu în fondul
transcedentală a propriei compliniri; c) a şti să motivezi
individului pe scara eficienţa retroacţiunii sietem curricular
complinirii la disciplina continuu - 3 etape de evoluare –
dată: limba şi literatura evaluare competitivă.
română pentru alogeni. Termeni-cheie: retroacţiune, principu,
teleologie, tehnologie educaţională
modernă.

de organizare/tip de didactice Bibliografie
râ uri de or predominante
nd evaluare e
1. Curs tematic. 2 Prelegere
interactivă 1.Botezatu, L.Retroacţiunea în
La alegere (Seminar- training/ Seminar – educaţia lingvistică şi literară a
workshop) elevilor; SAFIN-GRUP. Comrat,
2. Seminar- Proiectarea, 2008.
workshop realizarea 2.Callo T. Educaţia comunicării
argumentarea şi
analiza unui atelier
de creaţie.
2. Seminar- 2 Studiu de caz:

training
Posibilitatea de
verbale.Chişinău, Litera,2003
formare creativă la
3.T. Cazacu. Limba şi literatura
cele trei etape ale
tomână ...cu limba rusă de
graţierii, ca drept
predsre. Suport de curs,2010.
principiu al
4., Cosovan , O., Goraş-Postică
axiologiei generale.
et. alţii Formarea de
3. Activitatea 4 Note de curs după 5.Ferreol,G., Flaugeul, N.
individuală lucrarea Metode şi tehnici de exprimare
monografică:Retroa scrisă şi orală.Iaşi. Polirom,1998.
cţiunea în educaţia 6.Prutianu,Ş., Oprea, C. Strategii
lingvistică şi literară didactice interactive. Bucureşti,
a elevilor. EDP, 2007.
Elaborarea unui
proiect al
atelierului de
creaţie.
5. Evaluarea Construirea unei
curentă/autoe organigrame la nivel 7.Fryer Marilin. Predarea și
valuarea de sistrm curricular învățarea creativă.ed.uniunii
complex.Evaluarea scriitorilor,CȘN,1989.
de către profesor a 8.Robert J. Șterenberg.Manual
proiectelor pentru de creativitate, POLIROM,2005.
atelierul de creaţie.
Subiectul 12. Dezvoltarea creativităţii în ciclul primar

Studenţii vor fi capabili să: Strategii de dezvoltare a deprinderilor
- prezinte aspectele abordării creative. Exerciţii, metode şi tehnici de
didactice creative; creativitate/lucrul în grup.
stimularea situaţiilor de Jocul de rol. Avantage - dezavantaje.
comunicare-cooperare în 1.,,Hai să dialogăm”Dotare: medalioane cu
grup; imaginea soarelui şi a rândunicii.
- stimuleze atmosferei de Realizare...Învinge grupul cu cea mai
basm; intresantă dramatizare.
- evolueze o comunicae 2. ,,Cuvinte vrăjite” Dotare: fişe ce conţin
productivă în limba română prin cuvintele: mamă, iarbă, flori, păsărele,,
cooperare în grup; copaci, veveriţă.Realizare.Se evidenţiază
- dezvolte aptitudinile creative grupa care a realizat cea mai reuşită
prin Joc didactic; poveste.
- exerseze însuşirea 3 ,,Poeţii iscusiţi”Dotare: fişe ce conţin
vocabularului la clasă prin cuvintele rimă în baza cărora vor formula
comunicarea activă; un anumit catren la tema dată.
- exerseze jocul de rol în baza 4. ,,Compunem istorioare” Dotare:imagini
istorioarelor propuse; pentru fiecare grup. Realizare : se propune
- dezvolte vorbirea coerentă şi fiecărui grup câte o imagine în baza căreia
spiritul de creaţie în baza se va scrie câte o istorioară..,,Descifrează
istorioarelor inventate de ei enigma” 6. ,,La bunici”.7,,la alimentară”8,,La
înşişi.. bibliotecă”
-conştientizeze rostul Termeni-cheie: proces de creaţie, joc de rol,
inteligenţelor multiple ca şi joc didactic.
proces complex formativ.

Nr Forma de Nr. Strategii şi activităţi Bibliografie
. organizare/tipuri de de didactice
evaluare ore predominante
1. Curs tematic. 2 Prelegere cu suport 1. Botezatu, Liuba.
Retroacţiunea în
La alegere (Seminar- training/ Seminar – workshop) educaţia lingvistică şi
literar-artistică a
2. Seminar- discuţii 2 Motivarea diverselor
elevilor, Comrat,2008.
integrale. Înaintarea soluţii 2. Cosovan , O., Goraş-
opiniilor Analiza SWOT a unei Postică V. et. alţii.
soluţii Formarea de
3. Seminar - workshop 2 Proiectarea, competenţe prin
strategii didactice
realizarea
interactive. CȘN, Pro
argumentarea şi
Didactica, 2008.
analiza unui atelier 3.Cartalranu T.,
de creaţie: Cosovan , O.Succesul
Jocul de rol.
Observaţia, analiza şi demersului didactic la

sinteza. limba română:
competenţe,
4. Activitatea individuală 4 Note de curs în baza 4.Prutianu,Ş.,
revistelor de Antrenamentul
abilităţilor de
specialitae.Elaborarea
comunicare. Iaşi,
unui proiect al Polirom,2000.
atelierului de creaţie, 5.Granici, L. Educaţia
pentru clasa şi prin joc. Teorie şi
subiectul indicat de practică, Chişinău:
Epigraf, 2010;
profesor.
6.Oprea, C Strategii
Respectarea libertăţii didactice interactive.
de alegere a Bucureşti, EDP, 2007
subiectului de
realizat.
5. Evaluarea Construirea unui text
curentă/autoevaluare de evaluare a 7.Şerdean,I. Didactica
limbii şi literaturii
a competenţelor.
române în învăţământul
Evaluarea de către primar. Editura Corint,
profesor a proiectelor Bucureşti 2006;
de creativitate.
Subiectul 13. Dezvoltarea creativităţii în ciclul gimnazial

Studenţii vor fi capabili să: Metode şi tehnici de
creativitate.Caracteristici generale -Metoda
- motiveze rostul inteligenţei cubului;Vezi Ghidul
predominante din/în cadrul ,,Găseşte jumătatea vrăjită”:Însuşirea
inteligenţelor multiple; cuvintelor noi: autumnal, poliglot, bibliofil.
Realizare: Cuvântul nou- scris pe tablă,
- racordeze întreaga activitate Semnificaţia lui pe poster. Fiecare
educaţională pe proces: pe cuvînt de pe tablă îşi găseşte explicaţia pe
cel ce învaţă (profesor- poster în două variante. Pe tablă:,,autumnal,
student, student-profesor);
pe poster-de toamnă, autumnatic; la
fel ,,bibliofil”- colecţionare de cărţi preţioase,
- pe făgaşul respectării
poliglot”- vorbitor în mai multe limbi; scris în
următoarelor exegeze mai multe limbi.
edificatoare ale Graţierii: II-Etapă. Elevii se grupează în 3 echipe(după
numărul cuvintelor)...
 Dăinuirea III –Etapă. În echipă se concretizează
frumosului în toată semnificaţia potrivită a lexemului cu
plenititudinea sa de pricina.Moderatorul grupului la tablă ... .
armonizare IV-Etapă. Elevii confruntă explicaţia
didacticistă: cuvîntului de pe poster cu cea din
cunoaştere, comunicare, DEX.Comentează semnificaţia corectă.V-
creativitate; etapă. Cu ajutorul cuvintelor însuşite
 Fuziunea: alcătuiesc câte două enunţuri.
travaliu-joc (saltul: Termeni-cheie: poster, exigeză,
jocul mic - jocul mare) graţie,graţiozitate, Graţiere , atelier de
- sărbătoare a creaţie.
sufletului;

de organizare de didactice predominante Bibliografie
râ /tipuri de or
nd evaluare e
La alegere (Prelegere magistrală/ Prelegere cu 1.Callo T., Educaţia comunicării
verbale. Chişinău, Litera,2003.
suport)
1. Curs 2 Prelegere magistrală 2.T. Cazacu. Limba şi literatura
tematic. tomână cu limba rusă de predare.
2. Curs 2 Prelegere cu suport Suport de curs,2010.
tematic 3.Cosovan , O., Goraş-Postică et.
Alţii. Formarea de competenţe prin
La alegere (Seminar- studiu de caz/ Seminar -
strategii didactice interactive.
workshop) Chişinău, Pro Didactica, 2008.
3. Seminar- 2 Fuziunea travaliu-joc- 4.Cartalranu T., Cosovan ,
studiu de sărbătoare a sufletului O.Succesul demersului didactic la
caz limba română: competenţe,
creativitate. Chişinău Didactica Pro,
2002.
6.Revista ,,Făclia”,2008-2012.
4. Activitatea 6 Pregătirea surprizei, a 7.Prutianu,Ş. Antrenamentul
individuală jocului de rol. abilităţilor de comunicare. Iaşi,
Aplicarea graţiilor Polirom,2000.
multiple: vorbirea 8.Pierron,C.Pieron O. Cum să
dialogată,vobirea scriem. Iaşi. Polirom, 1999.
monologată, alegerea şi 9.Oprea, C., Strategii didactice
susţinerea cadrului interactive. Bucureşti, EDP,
interpretativ. 2007
Evaluarea Analiza şi sinteza. Liberul 10 .Botezatu, L. Retroacţiunea
5. curentă/au arbitru. în educaţia lingvistică şi
toevaluare literară a elevilor, Comrat 2008
Subiectul 14. Dezvoltarea creativităţii în ciclul liceal

Studenţii vor fi capabili să: Strategii de dezvoltare ale creativităţii:
- favorizeze întregul proces Metoda ,, Scaner”-la lecţiile de analiză
educaţional formativ axat pe cel ce textologică-de predare a cunoştinţelor
învaţă (profesor-student, student- noi: 4 etape de
profesor) pe făgaşul respectării lecţii.Avantaje/dezavantaje.
următoarelor exegeze edificatoare I -etapă. Referindu-se la titlul textului,
ale Graţierii: elevii 3-5 minute formulează o
 Dăinuirea concluzie.-cheie asupra subiectului
frumosului în toată lecţiei, realizînd următoarele sarcini:
plenititudinea sa de - fraza începută să fie terminată;
armonizare didacticistă. - schema dată să fie completată;
 Exersarea - să completeze enunţul întrerupt.
deliberată la nivel de II-etapă. Elevii se divizează pe echipe.
motivaţie sincretică: Fiecare echipă studiiază diferite părţi ale
intrinsecă/extrinsecă; temei textului, avînd în faţă un set de
 Personalitatea întrebări(3-4) prin care elevii vor deduce
creatoare de valori o concluzie.
culturale –valoare III-etapă. Miniprelegerea profesorului
absolută; este completată cu sugestiile elevilor.
 Frumosul - IV-etapă. Se formulează o problemă şi se
finalitate valorică rezolvă, folosindu-se întrebările
perpetuă, pretată pe util, algoritmizate.
pe adevăr - pe sublim – Termeni-cheie: ciclul liceal, exersare
aferent oricui predispus deliberată, motivare intrinsecă, motivare
creativităţii (1). extrinsecă
- se axeze pe textele propuse în
note de curs pentru reflecţie.

Nr Forma de Nr Strategii şi activităţi Bibliografie
de organizare/ti de didactice predominante
râ puri de or
nd evaluare e
1. Curs tematic. 2 Prelegere magistrală 1.Callo T. Educaţia
comunicării
2. Curs tematic 2 Prelegere cu suport.
verbale.Chişinău,
Mijloacele tehnice şi
Litera,2003
audiovizuale de învăţămînt,
2.T. Cazacu. Limba şi
instruirea asistată la
literatura tomână ...cu
calculator. Site-urile cu profil
limba rusă de predare.
didactic lingvistic şi literar.
Suport de
Domeniul LeMilL.
curs,2010/
Dicţionarele electronice.
3.Cosovan , O., Goraş-
Softurile educaţionale
Postică et. Alţii.
2. Seminar- 2 Brainstorming. Listarea
Formarea de
studiu de caz problemelor legate de
competenţe prin
soluţionări creative. Studiul
strategii didactice
de caz simplu şi
interactive. Chişinău, Pro
multiplu.Analiza SWOT a
Didactica, 2008.
unei soluţii.
4.USACI, Doina.
3. Seminar - 2 Proiectarea, realizarea
Dezvoltarea limbajului
workshop argumentarea şi analiza
atelierului de creaţie în
alolingvi în baza situaţiei
serviciu.Brainstorming-
de discurs,Chişinău,
forme orale şi
Valinex,2007
scrise/caracteristici-etape.
5.Liuba Cibotaru.
Clustering-ul. Prin
Didactica elementelor de
acumularea şi prezentarea
compoziție în textul
grafică.Structurarea unui
poetic, în:Școala
Portofoliu individual de
modernă:Provocări și
evoluare/evaluare a
Oportunități:5-7
competenţelor.
noiembrie,2015,p.303.
4. Activitatea 6 Elaborarea unui proiect al 6.Pierron,C.,Pieron O.
individuală atelierului de creativitate, Cum să scriem. Iaşi.
pentru clasă. Polirom, 1999.
7.Oprea, C. Strategii
didactice interactive.
Bucureşti, EDP, 2007
Evaluarea Construirea unui text de 8.Mândâcanu, Virgiliu.
5. curentă/auto evaluare a competenţelor de Arta comportamentului
evaluarea scriere. Evaluarea de către moral. Chișinău- 2004.
profesor a proiectelor pentru 9. .Botezatu, L.
atelierul de creativitate. Retroacţiunea în educ.
Lingv. şi literar-artist. a
elevilor, Comrat,2008.
Subiectul 15. Susținerea proiectelor de grup.

Tradiție și inovație în didactica limbii
Studenţii vor fi capabili să-și române. -Evidența complinirilor
axeze discursul investigațional pe: axiologice.
- cele trei nivele ale axei Racordarea la:
competențiale( intertransdisciplin - Principiul Axiologiei Generale/PAG;
aritate- - Managementul educațional: arta de a
transdisciplin.,disciplinaritate); educa;
- pe evidența complinirilor cunoaștere-comunicare-creativitate:
axiologice la nivel coraportual a) competențe generice de
PAG-MECA :didactică a ansamblu intertransdisciplinar.
specialității-management al b) competențe generice de formare
calității; profesională.
- să întreție competitivitatea la c) competențe profesionale
nivel virtuos -profesionist , axată specifice.
pe oportunitatea anexelor propuse MECA –strategie diurnă de evidență
în prezentul concept curricular, pe
complinitorie
propriile deschideri la temă.
 Activitatea educațională:
- să-și demonstreze public
monitorizare și management;
abilitățile de susținere a
 Activitatea didactică și
proiectelor investigaționale, să
standardizare academică.
ofere noi oportunități de
proiectare. Termeni - cheie: didactica limbii, tradiție
și inovație, PAG-MECA.

N. Forma de Nr.d Strategii şi activităţi
de organizare/ti e didactice Bibliografie
rân puri de ore predominante
d evaluare
1. Opinion-grup. 2 Demonstraţie/
asistată de 1.Botezatu L.,The Principle
calculator of Global Axiology and The
2. Seminar- 2 Prezentarea publică Bopolarized Adequacy of
conferinţă a proiectelor de The Unique ,,Datum’’,
grup prin Educational Alternatives,
Volume 12, 2014(ISSN
demonstrarea
1313-2571).Pages: 1137-
capacităților de
1162,Published: 23
comunicare verbală
Sep2014http://www.scientifi
și sistare a tehnicilor
c-publications.net/en/article/
electronice. 1000600
3. Activitate 10 Documente din
individuală sursele 2.T. Cazacu. Limba şi
recomandate, literatura română ...cu limba
elaborarea rusă de predsre. Suport de
prezentărilor de curs,2010.
carte, reviste, site-
uri etc. 3.Petraş, I. Fabrica de
4. Evaluarea 2 Evaluarea literatură, Piteşti,
/autoevaluare prezentărilor. paralela45, 2003.
a- Raportare Evaluarea cursului. 4.Şoitu, L., Pedagogia
la PAG-MECA Evaluarea comunicării. Iaşi, Institutul
reciprocă.Autoevalu European, 2000.
area propriului
progres.
VI. STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea curentă, continuă şi formativă se realizează pe parcursul activităţilor de
seminar, prin aplicarea variatelor tehnici de autoevaluare, evaluare reciprocă,
evaluare făcută de profesor şi evaluare asistată de calculator. Cursul prevede
două testări punctuale care se soldează cu note pentru toţi studenţii, precum şi
evaluări curente selective, probe practice, proiecte individuale şi de grup.
VII. SUBIECTE PENTRU EVALUAREA FINALĂ
1. Obiectul de studiu al didacticii limbii şi literaturii române. Metodele de

cercetare în domeniu.
2. Disciplinar, interdisciplinar, transdisciplinar – concept unitar în didactica
limbii şi literaturii rămâne.
3. Principiile generale şi particulare ale didacticii limbii şi literaturii române.
Principiile educaţiei pentru comunicare.
4. Graţierea-principiu general de sensibilizare umană la formarea
competenţelor de personalitate.
5. Conceptul şi problematica curriculumului naţional la limba şi literatura
română pentru alolingvi.
6. Manualele şi auxiliarele didactice aferente disciplinei.
7. Strategii de formare/ dezvoltare/ evaluare a deprinderii de înţelegere la auz
şi vorbire.
8. Strategii de formare/ dezvoltare/ evaluare a competenţelor lectorale.
9. Strategii de formare/ dezvoltare/ evaluare a competenţelor de scriere.
10. Evaluarea la limba şi literatura română.
11. Compoziţia şcolară. Tipuri de compoziţii şcolare. Metode de realizare.
12. Studiul gramaticii în plan funcţional.
13. Sistemul de lecţii în predarea limbii şi literaturii române.
14. Retroacţiunea - tehnologie curriculară modernă de educaţie lingvistică şi
literară.
15. Dezvoltarea creativităţii la orele de EL/ELA.
16. Metode alternative de evoluare/evaluare a competenţelor.
17. Algoritmul lucrului cu textul.
18. Modalităţi de determinare a obiectivelor unei unităţi didactice. Centrarea
pe competenţe.
19. Stiluri de instruire şi stiluri de învăţare. Interrelaţia: multiple inteligenţe –
multiple graţii
20. Tradiție și inovație în didactica limbii.
21. Coraportul PAG-MECA în didactica limbii.
VIII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A PROIECTELOR
ŞI TEZELOR DE LICENŢĂ
1. Interrelaţia: principii, metode, competenţe în cadrul orelor de limba şi

literatura română.
2. Dezvoltarea vocabularului elevilor în învăţămîntul preuniversitar.
3. Activităţi extracurriculare în cadrul orelor de limba şi literatura română
4. Formarea competenţelor intertransdisciplinare la orele de limba română:
5. Strategii de evaluare şi autoevaluare a competenţelor interpersonale.
6. Formarea deprinderilor integratoare: lectură, vorbire, scriere în cadrul
orelor de educaţie lingvistică şi literară;
7. Educaţia estetică şi artistică la orele de limba şi literatura română.
8. Dezvoltarea abilităţilor de scriere şi redactare în cadrul orelor de limba şi
literatura română.
9. Cooperarea şi competitivitatea- căi eficiente de educaţie lingvistică şi
literară în sistem curricular -deschis.
10.A şti să-ţi porţi cu demnitate mandatul divin-unul din imperativele actuale
ale educașiei.
11.Formarea competenţelor de vorbire şi ascultare în ciclul primar.
12.Dezvoltarea inteligenţelor multiple în cadrul orelor de limba şiliteratura
română.
13.Curriculumul integrat şi preponderenţele Principiul Graţierii la formarea
culturii educaţiei lingvistice şi literare a elevilor alogeni.
14.Dezvoltarea creativităţii la orele de limba şi literatura română.
15.Dezvoltarea abilităților creative în ciclul primar.
16.Dezvoltarea abilităților creative în ciclul gimnazial.
17.Dezvoltarea abilităților creative în ciclul liceal.
18.Modalităţi de caracterizare a persnajului literar.
IX. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Botezatu L. „Retroacțiunea în educaţia lingvistică şi literară a elevilor” Tip,,Safin-

grup” S.R.L., Comrat ,2008.
Botezatu L. „Retroacţiunea şi Graţierea în educaţia lingvistică şi literar – artistică

la etapa de parteneriat”//,Tip,,Safin-grup” S.R.L., Comrat ,2008.
Bîrliba M., Paradigmele comunicării, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

1987.-p. (58-66)
Bîrzea C. Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, R.A. Bucureşti, 1995 p. 37.
Bruner G., Procesul educaţiei intelectuale, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1970, p.79
Cara, Angela. Analiza SWOT, privind implementarea parteneriatului școală-

familie-comunitate.
Cojocaru Vasile Gh.Management educațional,Știința, 2002.Cibotaru,

Liuba.Didactica elementelor de compoziție în textul poetic, în:Școala
modernă:Provocări și Oportunități:5-7 noiembrie,2015,p.303.
Ciobanu Luminița.Motivații în procesul evaluării educaționale.în:Școala

modernă:provocări și oportunități.5-7 noiembrie, 2015.p.319.
Chateau, J. Copilul şi jocul, E.D.P., Bucureşti, 1973, p 25;
Derşidan, I., Limba şi literatura română în şcoală,Bucureşti, EDP,1997.
Focşa- Semionov ,Svetlana, Învăţarea autoreglată, Chişinău, EPIGRAF, 2010.
Elkonin, D.B. Psihologia jocului, Bucureşti: E.D.P., 1971;
13.Fryer Marilin. Predarea și învățarea creativă.ed.uniunii scriitorilor,CȘN,1989.
Duhovnosti. SMSL.Moscva 2012
Goia Vistian, Drăgătoiu Ion, Metodica predării limbii române în ciclul primar al
şcolii alolingve, Cimişlia,1994.
Goraș-PosticăVioricaPledoarie pentru starea de bine a elevului și a profesorului în

școală,în: Școala modernă: provocări și oportunități:5-7 noiembrie, CȘN,2015,p.58
Granaci, L. Educaţia prin joc. Teorie şi practică, Chişinău: Epigraf, 2010;
Guţu Vl., Pâslaru Vl. Tehnologii educaţionale. Ghid metodologic, Chişinău,1998.
Guţu Vl. Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţămîntul gimnazial:

cadru conceptual, Chişinău, 2000.
Ionescu M. Didactica modernă, Cluj-Napoca,1995.
Ivănuş Dumitru. Metodica predării limbii limbii şi literaturii române în gimnaziu şi
liceu,Chişinău,1999.
Jinga, I. Managementul învăţământului, Ed. ASE, Bucureşti, 2003;
Mândâcanu, Virgiliu. Arta comportamentului moral. Chișinău- 2004.
Pădureț-Șoitu L.Modalități de stimulare a creativității,Chișinău 1999
Radu Ala. Metodologia de evaluare a competențelor lectorale la elevi în:Școala

modernă:provocări și oportunități.CȘN,2015,paj.306.
Roman, I. Vorbiţi mai bine, scrieţi mai bine româneşte, Bucureşti: Editura
Ştiinţifică, 1966, p. 7;
Silistraru Nicolae. Valori ale educației moderne. IȘE, Chișinău 2006.
Soare Emanuel. Evoluții ale paradigmei curriculumului în societatea

postmodernă.EDP, R.A. 2012.
Şeridean, I. Didactica Limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura

Corint, Bucureşti 2006;
Taiban, M. Metodica jocului cu copiii preşcolari, Bucureşti: E.D.P., 1980.
Limba și literatura română pentru școala alolingvă.Ghid de implimentare. Chișinău

2007.
Mihăescu Mirela,,Fundamentele pedagogice ale dezvoltării teoriei şi

metodologiei curriculumului. Contribuţia lui John Dewey/Autoreferat al teyei
de doctor.
Muchielli Alex. Dicţionar al metodelor calitative.POLIROM, 2002.
Parfene Constantin Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală (Ghid

teoretico-aplicativ), Iaşi,1999.
Robert J. Sterenberg, Manual de creativitate, POLIROM,2005.
USACI, Doina, Dezvoltarea limbajului individual al studenţilor alolingvi în baza

situaţiei de discurs,Chişinău, Valinex,2007.
Ţvircun V,,Istoriologia paradigmei umaniste în educaţie//Schimb.Paradigmei
Vol Chişinău, 2008.
Familia”.Revistă de cultură.Nr.10. Oradea.2002,p.30.
Suport de curs. Tamara.Cazacu. Olga Cosovan Curriculum modernizat,2010.

Asigurarea unei educaţii de calitate. Chidul mentorului. Chişinău. EPIGRAF,2007 .
Limba română în şcolile alolingve(Schiţe de metodică), Editira Lumina,

Chişinău.1994.
Limba şi literatura română pentru şcoala alolingvă. Ghid de implrmrntare a

curriculumului modernizat..., Chişinău, 2007.
Curriculumul pentru disciplina,,Didacrica limbii române”.Chişinău, 2001. Autori:

Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan, coordonator Vl. Ghuţu.
Săptămânalul ,,Făclia”.
X. ANEXE
ANEXA N.1 Fenomenul intertransdisciplinarității, la nivelul regăsirii,,unității

pierdute”-PAG, își prezintă eficacitatea angajatorie atât în forma căutărilor
fenomenologului E.Huserl-Criza științelor europene(15) , cât și celei ale
structuralistului Levi Straus modernizat în interpretativitatea noastră experențială
și exprimentală.
Or, rolul Filosofiei
educaţiei în învățământul de toate nivelele e necesar să fie cu adevărat diriguitor.
Anume în acest mod vedem rezolvarea problemelor stringente ale actualității,
atât de ordin moral, cât și de ordin economic.Vizavi de explicaţiile la temă în
planul prezentei Organigrame , mai intervenim cu descifrarea simbolurilor-cheie:
TCM - interrelaţia: tehnici, competenţe, moral; TCM - totalitatea ca şi întreg-
competenţe/concepte/conţinuturi axată pe Moris/moralitate; OM- orizont al
misterelor; PAG-principiu axiologic global, cel de al doilea schelet al omului –,,
planul de care să se conducă educaţia”
ANEXA N.2
Principiul Axiologiei Globale (planul de care este nevoie să se conducă educația),

reprezintă integrarea personalităţii ca valoare individualizată în context valoric
global prin respectarea următoarelor exigenţe/exegeze orientative:
I. Posibilitatea de reîntoarcere la esenţă

 Conştientizarea adevărului devenirii/“Fericirea constă în a te cunoaşte pe
tine însuţi” /Aristotel ;
 Raţiunea şi revelaţia-permanenţe ale identităţii devenirii;
 Promovarea binelui prin ceea ce este: exersarea virtuţii ca integritate
globală decisivă;
 Liberul arbitru-criteriu al responsabilităţii complinirilor de sine.
II. Posibilitatea de reconsemnare creativă a sinelui
 Fuziunea: travaliu-joc, sărbătoare a sufletului;

 Personalitatea creatoare de valori social/culturale- valoare absolută;
 Dăinuirea frumosului în toată plentitudinea de armonizare didacticistă;
 Intropaticul-condiție a armonizărilor depline;
 Frumosul - finalitate valorică pretată pe util, pe sublim.
III. Posibilitatea de formare continuă
 Libertatea - proces perpetuu de confirmare a identităţii: voinţă, motiv,

scop;
 Racordarea la managementul calităţii instruirii şi educaţiei;
 Pildele lui Solomon ,,pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii”-
originalitatea formei interpretative;
 Problemele educaţiei sec.XXI - 4 orientări definitorii ale UNESCO;
 Centrarea pe Codul Educației.
IV. Posibilitatea de opţiune
 Dreptul la exprimarea publică liberă a opiniei prin respectarea legii morale;

 Recunoaşterea intersubiectivităţii ca respect al libertăţii celuilalt;
 Stimularea ieşirii de sub tutelă: “Ai curajul de a te sluji de propria ta
raţiune”/I.Kant;
 Reconsemnarea unei culturi intelectuale deosebite: drept, interes general,
datorie.
V. Posibilitatea de autoreglare
 Capacitatea de a fi liber este incapacitatea de libertate universală/I.Kant;
 Respectarea obiectivităţii, drept lege generală de comunicare deschisă şi
armonizare a diferenţelor;
 Recunoaşterea greşelii – act de inteligenţă deosebită întru promovarea
virtuţii;
 Reconceptualizarea valorii cunoaşterii: contradicţie, raţiune, identitate;
 Vehicularea deliberată a capacităţii de reglare-autoreglare pe treapta
devenirii.
VI. Posibilitatea de racordare la un ideal comun de viaţă

 Axarea la un ideal comun de viaţă;
 Omul-fenomen şi numen- nu se naşte personalitate, el devine personalitate;
 Racordarea la valorile naționale și cele general-umane;
 Consfinţirea limbii statului drept valoare primă de deschidere a
spiritualităţii spre universalitate;
 Centrarea pe multiculturalitate.
VII. Posibilitatea de înălţare prin spiritualitate
 Respectarea adevărului ştiinţific privitor la tradiţiile morale de convieţuire

interculturală;
 Raportarea deliberată la dimensiunile: spaţiu- timp -mod;
 Respectarea structurii psihointelectuale deosebite a poporului pe care îl
reprezentăm;
 Axare pe ascendența: Om, orizont al misterelor- Om, orizont al Marelor
Virtuți[5,p.1155].
VIII. Posibilitatea de resemnare a personalității drept valoare socială globală
 Individul - mijloc şi scop al integrărilor sociale.

 Stimularea dragostei de viaţa prin înlăturarea actelor de presiune şi
violenţă;
 Solidaritate şi ordine economică echitabilă;
 Drepturi egale (între gendari) la afirmare.
IX. Posibilitatea de axare pe competențe

 A şti să intra în graţiile timpului valoric;
 A şti să intri în graţiile propriilor configuraţii epistemice;
 A şti să înalţi adevărul autenticităţii la bara axiologiei generale;
 A şti să-ţi iubeşti oponentul ca pe aproapele tău;
 A şti să fii descurcăreţ;
 A şti să înveţi să te racordezi continuu la bara competitivităţii;
 A şti cum să intri în graţiile spaţiului valoric-să te produci ca drept valoare
integră;
 A şti să intri în graţiile celor zece posibilităţi de principiu axiologic global ale
Graţierii;
 A şti să depăşeşti barierele cadrului tehnologic interactiv/retroactiv din
învăţămîntul de toate gradele şi să te integrezi în sfera/spaţiul activismului
social al marilor virtuţi;
 A ști să fii descurcăreț;
 A şti să-ţi porţi cu demnitate mandatul divin:OM.
X. Posibilitatea de evidență a complinirilor axiologice
 Raportarea etapizată la posibilitatea de reântoarcere la esență;

 Autonomia și Absolutul – criterii ale evidenței plinătății de sine;
 Părțile și întregul- la linia coraportului valorizant;
 Centrarea pe cele patru funcții ale filosofiei existenței- exercițiu diurn de
estimare a adevărului cunoașterii;
 Structural-fenomenologia la linia coraportului valorizant: Evidență versus
Adevăr[31,p.83];
 Coraportul PAG-MECA, proces axiomatic reglativ
ANEXA N.3 Om, orizont al misterelor – Om, orizont al Marilor Virtuţi
În interpretările noastre calea optimă a cunoaşterii este cea a Graţierii, ca şi

primcipiu axiologic general de complinire umană, ca şi ascensiune valorică
Om ,orizont al misterelor-Om ,orizont al Marilor Virtuţi. Or , materialul în cauză
vine să deschidă perspectivele spaţiului valoric la nivelul graţiilor multiple: a şti
să intra în graţiile timpului valoric; a şti să intri în graţiile propriilor configurări
epistemice; a şti să înalţi adevărul autenticităţii tale la bara axiologiei devenirii; a
şti să-ţi iubeşti oponentul ca pe aproapele tău; a şti să fii descurcăreţ; a şti să
înveţi să te racordezi continuu la bara competitivităţii; a şti cum să intri în graţiile
spaţiului valoric-să te produci ca valoare; a şti, în fond, să intri în graţiile celor
zece posibilităţi de principiu axiologic general ,,ca şi plan după care trebuie să se
conducă educaţia”; a şti să-ţi porţi cu demnitate mandatul divin: OM Spaţiul
complinirilor de sine trebuie să fie unul divinatoriu, centrat pe Om ca drept
orizont al misterelor(după Lucian Blaga); centrat pe Om ca drept orizont al
Marilor Virtuţi - în viziunea noastră (Organigramele:1-2).
Organigrama1
Enigma (OCI/GM) Om – orizont al cunoaşterii integre se descifrează în cadrul mai

multor etape de ore la nivel de reglare/autoreglare prin cauză-efect. Printre care
orele de Graţiere sunt cele de startizare a obiectivelor, iar cele ale Liberului
arbitru sunt cele de autoevaluare a competenţelor pe treapta devenirii; vizavi de
care fapt orele de graţiere, poartă caracter cantitativ - divergent de descoperire a
lumii misterului – a multiplelor faţete ale interiorizărilor - obiectul cunoaşterii de
sine este incitat diferenţiat la nivel de disciplinaritate multiplă ; Orele liberului
arbitru - caracter calitativ convergent-de valorizare a sinelui, de manifestare a
marilor virtuţi la nivel de inter-transdisciplinaritate: inteligenţe multiple-multiple
graţii.În felul acesta putem demonstra că în spaţiul integru al valorizărilor
competitive - necesităţi, posibilităţi, capacităţi - palpită preponderenţa raportării
multiplelor graţii, vizavi de cele nouă posibilităţi ale Graţierii (evidenţiate mai
sus).Pe când capacitatea desemnează posibilitatea individului (puterea lui de
voinţă) de a acumula un volum consistent de energie cognitivă, posibilitatea
angajează multiplele graţii la bara timpului valoric (metacognitiv) de interacţiune
a multiplelor inteligenţe. Interactivitatea, în felul acesta, centrată pe cei doi poli
formativi: a) graţii multiple; b) inteligenţe multiple (în cazul nostru - inteligenţele
intrapersonale şi lingvistice) transcende fenomenal într-un proces optim
augmentativ. Organigrama 2
Om - dubla semnificaţie a aceluiaşi conţinut ca şi impuls al cunoaşterii de sine.
I. Om - orizont al misterelor (după Lucian Blaga). M-materia,mediul; V-

valoarea/evaluarea; P- produsul creativ ,creaţia, I- inspiratorul/stimulentul
creaţiei; C-creatorul; F-forma, proiectul creaţiei. PAG-principiul axiologiei
generale; SGr-spaţiul graţierii; ERPI-eterna reîntoarcere la pătratul ipotenuzei. La
nivelul procesului formativ pretat pe graţiere, cunoaşterea complexă (teoretică şi
aplicată), favorizată investirii/convertirii în competenţe - necesităţi şi
posibilităţiculminează cu veritabila artă de sensibilizare umană prin cunoaştere
– creativitate - comunicare.
II. Om-orizont al marilor virtuţi (după subsemnata L Botezatu)

Centrarea pe OM, ca drept valoare integră.-Orizont al Marilor Virtuţi; Litera M –
contavers-trei de V: valoare, viaţă, victorie/virtute - the sacred prevalenceon the
profane. Omul poate fi descoperit doar în spaţiul integru al Graţierii – G, aferent
chintesenţei sale armonizate/omniprezente. EU - educaţie umanistă. Educaţia de
la persoana I; SEG – Spaţiul educaţional al Graţierii; SE din SEG- Standarde
educaţionale/ norme de comportament. LA din LAG– Liberul arbitru, capacitatea
sinelui de a se autoarbitra, de a-şi autoconştientiza rosturile prin satisfacerea
nevoii continue de depăşire/autodepăşire; LA- manivela primă a Graţierii de
autodepăşire/ autodefinire a sinelui; C – cunoaştere, cultură, calitate; CEL –
Cultura educaţiei lingvistice; CELA – Cultura educaţiei literar- artistice; EU/CEL/A –
celălalt, retroviziunea sinelui inversat, văzut cu ,, celălalt ochi”. Reconsemnarea
sinelui într-un tot-întreg. După John Dewei, o filosofie a educaţiei, ca orice altă
teorie, trebuie să fie formulată în cuvinte şi simboluri. Dar problema reală este
mai mult decât verbală: este vorba de un plan după care trebuie să se conducă
educaţia(5.p58). În vizorul preocupărilor noastre acest plan, această cale
diriguitoare este cea a ascensiunii: A şti să intri în graţiile timpului valoric – A şti
cum să intri în graţiile spaţiului valoric. Or, cele zece posibilităţi ale principiului
Graţierii, configurează modelul epistemic al intelectului român – moldav , profilul
epistemic al autenticităţii devenirii. Schemaele vizate demonstrează faptul că
Graţierea este un principiu axiologic general, prin urmare este şi un principiu al
integralităţii academice de formare a ,,Omului întreg”. Or, o cultură a educaţiei
filologice integre concepe şi continuă prin ,,acel plan” – principiu axiologic
general ,,de care trebuie să se conducă educaţi”/ John Dewei.
ANEXA N.4
Managementul calității
Se sprijină pe cele două motive inițiatice de descoperire a adevărului

cunoașterii: cel mioritic/pastoral ,,OM-orizont al misterelor» și cel al făuririlor de
sine/motivul zidirii Templului Ideal: OM-orizont al marilor virtuți/L.Botezatu.
l. Practicile demonstrează că Perspectiva calității (ca și imperativ primordial al

zilei) își justifică/își poate justifica rostuirea doar prin angajarea întregii opere de
reconsemnare a sinelui pe formare de competențe, pe posibilitățile revelatorii
ale complinirii: A ști să-ți descoperi adevărul identității devenirii; a ști să fii
descurcăreț-să te orientezi/să te încadrezi în (la) timp și(în) spațiu/loc; a ști să - ți
porți cu demnitate mandatul divin-Om.
Ținând cont de faptul că obiectul cunoașterii adevărului identității devenirii
deține de arborarea specifică a sinelui ca produs valoric complex reprezentativ al
unei anumite spiritualități marcată autentic în dependență de loc și timp, și, că
produs al cunoașterii perpetue(la nivelul complinirilor lăuntrice) este cel al
plăsmuirilor intuitiv – proiectile ( angajată la bara simțirii), ne pronunțăm asupra
faptului că un concept complet unitar al calității devenirii nicidecum nu poate să
coecziste, întrucît însăși devenirea (calitatea în speță, acel unicum) nu poate fi
complet unitară - diferă de la caz la caz, fiind predeterminată de anumite
proprietăți specifice chiar actului competitivității(ceea ce-l individualizează pe
fiecare inițiat în parte), întreținută, ca și rostuire etapizată a drumului cunoașterii
în general: identitate, contradicție, rațiune, identitate. Raportul cauză /efect al
procesului managerial, fiind repurtat pe cele două evidențe interpretative ale
identității - cea incipientă, bazată pe primele reprezentări(OM-Orizont al
Misterelor) și cea finală, valorizată la nivel de contestare: contradicție-rațiune(Om
-Orizont al Marilor Virtuți).
În contextul ce urmează vom face niște reflecții asupra manajmentului calității

proiectat de Viorica Goraș -Postică vizavi de un concept,, care relaționează direct
cu un anumit domeniu în educație, el se definește în funcție de valorile
promovate în societate, de politicile și strategiile educaționale, de contextul
actual într/o țară anume și de evoluția conceptului de calitate în general.( Al.
Crișan).
Organizația Internațională a Calității(ISO) a elaborat principiile generale de

managment al calității: centrarea pe client, conducerea clară (lidership),
implicarea personalului, abordarea procesuală, abordarea managerială,
ameliorare continuă, abordare concretă în luare deciziilor, relații reciproc-
avantajoase între furnizori și beneficiari etc.
Fundația Europeană pentru Managmentul Calității (EFOQM) a înaintat spre

respectare internațională, principiile calității și definește calitatea ca ,,ansamblu
de trăsături și caracteristici ale uni produs sau serviciu, care determină calitatea
acestuia de a satesface la maximum nevoi, afirmate sau implicite; este o măsură
standaartizată a excelenței, stabilită de către cient de către categoria respectivă
de produse sau servicii”.
Cu referire concretă la mediul educațional atestăm legea asigurării calității

educației din Spania, care reglementeayă principiile educației de calitate, iar în
România, Institutul de științe ale Educației a elaborat un sistem de indicatori ai
calității, aplicabili la nivelul unității școlare: calitatea este produsă de cel care
oferă pe piață respectivul produs sau serviciu, dar ea este confirmată de client, și
nu de producător. Doi poli ai calității sunt recunoscuți în literatura de
specialitate: obiectiv – reflectă conformarea la specificații, exprimată în standarde
și subiectiv / se manifestă prin atractivitatea produsului, datorită capacității de a
satisface nevoi ale clientului, exprimat însatisfacție. O definiție de snteză,
prezentă în unele dicționare explicative mai noi, propusă de Al. Crișan, este
următoarea: calitatea reprezintă un nivel sau un grad de excelență, o valoare sau
un merit, asociat unui obiect, produs, serviciu sau persoană. Iar produsul de
calitate este un lucru bun, fără defecte care se conformează cu un set de
specificații, numite,în general, standarde... Lucrul bun este măsurabil
standardizat într-o anumită secvență spațial-temporală de valorizare.
Dicționarul limbii engleze contmporane(Ediția a treia. Marea Britanie: Clays

Ltd.,1995), definește calitatea ca pe o,,măsură în care un lucru este bun sau rău,
ca pe un standard înalt – high standard; calitate a vieții – sentiment de satisfacție
care însumează, în principal, o sănătate bună, confort, relații de prietenie, mai
puțin bani. ,,Sistemul de calitate în educație se stabilește în funcție de valorile,
pentru care optează actanții educaționali. Actualizat și preluat cu conotații de
ultimă oră în sfera managerială, mai frecvent grație sintagmei ,,managmentul
calității sau managmentul calității totale în învățămînt se conturează similarități
elevante. Fiecare profesor ca manager al clasei de elevi, , printre funcțiile sale
recunoaște asigurarea calității lecției, aceasta, constituindu –se după cum
urmează:
- calitatea formării profesionale;

- calitatea proiectării demersului didactic;
- calitatea predării;
- calitatea dirijării procesului de învățare și a învățării ca atare;
- calitatea relațiilor elev/elev, elev profesor, elev/părinte, profesor/ părinți;
- calitatea feed – back - ului și a evaluării;
- calitatea procesului educațional în general;
- calitatea rezultatelor obținute de fiecare elev în parte etc.”/ Viorica Goraș-
Postică
Actualizarea unor indicatori de calitate a lecției de limba și literatura română în
condițiile orientării spre o Europă a cunoașterii, Didactica Pro, nr.1(47)
2008,Chișinău.
Atunci ce înseamnă calitatea la nivel de proces!? Abordarea perspectivei
calității necesită încadrarea unor indicatori de capacitate măsurabili în standarde
care prevăd o tipologie complexă de valori intlectuale: morale, estetice și
tehnologice.
Obiectivele proiectate pentru lecție prevăd:
- Determinarea gradului de măsurabilitate a obiectivelor propuse;

- Asigurarea transferului academic dinspre reproductiv spre productiv.
Vizavi de care fapt remarcăm:
1. Respectarea prevederilor curriculare la nivel de evaluare a fiecărei lecții:

dezvoltarea echilibrată a celor patru deprinderi integratoare din cadrul fiecăei
ore de limba română: înțelegerea după auz, vorbirea, lectura, scrierea, care
formează dimpreună actul de comunicare: Înțelegerea după auz, ascultarea am
antrenat-o la secvența respectivă a lecției prin tehnica dată; vorbirea am
dezvoltat-o în mod special la etapa...elevii, având cel puțin zece minute la
dispoziție..., astfel încît timp de 45 minute sî formăm vorbitori de calitate/sunt
atenți la ce și cum spun . Fiecare abilitate, luată în parte trebuie să fie magistrală
în educația lingvistică și literară.
2. Eficiența strategiei lecției – formă integrală de activitate:

individuală, în perechi, în grup și frontală/colectivă , a metodelor și a mijloacelor
de instruire.
Acest indicator se axează pe diversitatea formelor și metodelor interactivate -
profesorul ca drept actant principal al acestui proces. Experții din cadrul unui
program internațional de dezvoltare a gîndirii critice prin lectură și scriere, susțin
că ,,Împreună indivizii generează și discută idei, ajungînd la o gândire care
depășește posibilitățile unui singur individ. Împreună, ei exprimă diferite puncte
de vedere, ajungînd sau nu la un acord, identifică și rezolvă discrepanțele, și
cîntăresc alternativele.( Crișan Al. Ce este calitatea în învățămînt?... în
proiectul,,Educația de calitaate în mediul rural, iunie, 2005). Acest
indicator ,,atentează”la rolul tradițional al cadrului didactic, de a-i auzi pe toți
elevii, de a-i direcționa, și de a-i evalua, bibeînțeles. Lectura reciprocă, învățarea
în perechi, recitalul expresiv, evaluarea reciprocă, oferî șanse fiecărui elev să/și
împîrtășească succesul, reducînd blocajul psihologic chiar și pentru cel mai timid
elev. Metodele de instruire ca și căi decisive de realizare a obiectivelor proiectate
s-au diversificat în progresie geometrică metodele tadiționale se combină cu cele
active și interactive:mozaic, chincuain, Sinelg,, turul galeriei, ciorchine.
3. Gradul de funcționalitate a conținuturilor și a strategiilor didactice

este pretat pe legătura teoriei cu practica/J. Dewey: ,,școala nu trebuie să
pregătească pentru viață, școala e viața însăși”.
Viorica Goraș:,,Funcționalitatea justifică raționalitatea școlii...Obiectivele
generale la limba română, începând cu clasele primare, care vizează dezvoltarea
exprimârii orale și scrise și, terminând cu liceul , care, prin curriculumul scris și cel
predat promovează formarea culturii comunicării și a celei literar/artistice, iar
acestea facilitează mult răspunsul afirmativ .Nivelul de motivație a elevului incită
spre a se racorda la respectivul indicator de calitate care ține cont de faptul că
motivele intrinseci sunt superioare celor extrinseci,,tensiunea lăuntrică
dinamizatoare stimulează și direcționează actul de învățare”(M. Ștefan Lexicon
pedagogic, Ed.Aramis,București, 2006,p. 230). Motivația la fiecare lecție este
dependentă de mîiestria cadrului didactic.
4.Calitatea procesului celor trei componente ale demersului didactic: predare-

învîțare- evaluare(feedback-ul și evaluarea rezultatelor) - indicator ce reflectă axa
procesului de învățămînt la fiecare oră,este în funcție de tipul lecției ca și
responsabilitate directă a monitorului/profesorului de a-și autoevalua activitatea
și a-i deprinde și pe elevi/studenți să se autoevalueze.
5. Calitatea relațiilor elev/profesor și elev/elev în cadrul lecției
Acest indicator este aferent pedagogiei postmoderne,axată pe filosofia

constructivistă, care pledează pentru parteneriatul profesor/elev în susținerea
actului de cunoaștere.
6. Calitatea managementului lecției
Avansează în prim/plan competențele manageriale ale profesorului, care

însumează un ansamblu de capacități, cunoștințe și atitudini de lider, iprimate de
la faza de proiectare a lecției până la cea de evaluare a impactului acesteia asupra
evoluției personalității copilului.,,Analiza lecției ca microsistem de instruire
încurajează posibilitatea abordării acestui tip specific de activitate didactică dintr-
o perspectivă globală, optimă, strategicăț respectiv, dintr/o perspectivă
managerială”(C.Cucoș, Pedagogie și axiologie, EDP, București, 1995, p.95).
Profesorul manager ...este un factor de decizie care stimulează în permanență
creativitatea, vizavi de cele șapte trepte ale eficienței care, la fiecare lecție se
manifestă prin prezența următoarelor tipuri de atitudini: proactivă, prospectivă,
realistă, pragmatică, empatică, sinergică, inovatoare.(Apud Covey S.R. Eficiența în
7 trepte sau un abecedar al înțelepciunii, Editura AII, București, 1995).
7.Universul axiologic al lecției este aferent mai întâi valorilor estetice, morale,
sociale, tehnologice etc., Textele literare ne furnizează mesaje și obiectivele
afective trebuie să iasă în evidență în primul rând. La nivelul relațiilor de
parteneriat elevii și profesorii chiar în cadrul unei lecții excelează de la faza de
consumatori de valor la faza de producători de valori.,,fiecare lecție trebuie să fie
o valoare, să aibă o funcționalitate benefică evidentă.(C. Cucoș,p.6)
8. Acesarea pe indicatorii de calitate la nivel de convertire în proiecte didactice

de lungă și scurtă durată se transformă în motivații ale eficienței calității, iar
profesorul devine un manager al calității.
9.Managementul calității se constituie din calitatea metodelor și

instrumentelor grupate într-un sistem coerent , utilizate pentru menținerea și
ridicarea calității educației, oferite de către școală. Controlul calității se asigură/se
reglează mai întâi de către subiecții educației.,,Astăzi nu se poate asigura
calitatea pregătirii de lecție ca atare și a celei de limba română fără calculator...
Dacă evaluarea permanentă a calității devine o filosofie instituțională a școlii,
atunci se împărtășește în mod unanim ideea ,,evaluăm pentru a dezvolta, a
crește, pentru a învăța, nu pentru a sancționa, pentru a lăuda, sau a spune ,,nu se
poate”.. Nu ne mai putem limita doar la măsurarea cunoștințelor, ci mergem spre
aprecierea competențelor: ce poate să facă cu ceea ce știe, evidențiindu-se
aspectele de ordin calitativ.
10. Calitatea, la orice oră se asigură prin autoevaluare la nivel de libertate și

responsabilitate. Proiectele didactice de scurtă durată devin drept istrumente de
evidență a creșterii calității.
ANEXA N.5
Teoria și Metodologia Evidenței Complinirilor Axiologice la pregătirea
profesorului filolog, este solicitată să determine nivelul gradual de achiziționare-
implimentare a unei culturi autentice specifice de educație lingvistică și literară,
vizavi de tendințele actuale ale curriculei disciplinare, de cerințele la zi ale
mediului performant. Formarea unei culturi specifice de educație lingvistică și
literară se produce, cu certitudine la nivelul continuității devenirii prin activarea
procesual- etapizată a teoriei și metodologiei date în învățământul preuniversitar,
universitar, postuniversitar, în conformitate cu modelul conceptual
propus(organigramele 1 și2) în prezenta luare de atitudine.Încrederea în forțele
proprii la determinarea evidenței prezentului adevăr se datorează centrării pe
principiile responsabilității depline: Principiul logico semantic și funcțional-
Principiul Axiologiei Globale-Principiul Lăuntrului Suveran.
TEORIA ȘI METODOLOGIA
EVIDENȚEI COMPLINIRILOR AXIOLOGICE
MRE -MAS-
-MAE- MAX
PAG MECA
PAG-Principiul Axiologiei Globale
MECA-Metodologia Evidenței Complinirilor Axiologice.
Interrelația:PAG (cf.L.B.)-PLS/Principiul lăuntrului suveran( M.Cimpoi) =
PDU/principiu al demnității umane
MRE- metoda reântoarcerii la esență } Principiul Eternei Reîntoarceri-
L.Blaga,M.Eliade.
MAS-metoda analizei structuraliste} Structuralismull lingvistic: Fernando de Saussure
=1.lingvistica structural; 2.lingvistica funcțională-școala de la Praga.
MAE- metoda analizei emfatice.
MAX.- metoda axiomatică.
Funcții comunicative
1-text-cognitivă,energetică,reglativă. 2-intertext-speculativă,normativă,metafizică
Metodologia evidenței complinirilor axiologice la pregătirea filologică

O cultură specifică de educație lingvistică și literară (prin MECA) din start pune în
joc evidența calității ei. Limbajul, comunicarea, sunt modalități specifice de
evidență a culturii, prin urmare - a exteriorizării mentalului, având în vedere că
congenital fiecare individ presupune două condiții modelatoare în exteriorizarea
sinelui: condiția universului intim- datul genetic și condiția universului social-
reacție la mediu. Dacă la nivelul mediului funcția hegemonică de reprezentare a
culturii aparține în special lui PAG, apoi la nivel individual de interpretativitate
aparține Principiului lăuntrului suveran/PLS. Ambii indici găsându-și pe potrivă loc
în limba purtătoare de expresie a intelectului celui disponibilizat. Prin sinteză,
ambii agenți coraortuali: individ-colectivitate sunt predestinați să conlucreze în
favoarea unicumului identitar sub semnul calității; evidența purtându-și rosturile
ei angajatorii pe măsura unei motivații de calitate. Or, o cultură filologică de
exigență pune accentul pe armonizarea particularităților definitorii într-un întreg
reprezentativ. Ținem să afirmăm că un mediu adecvat modelizării/ modernizării
învățământului se produce prin aderarea posibilităților psihointelectuale ale
individului la tradițiile și inovațiile timpului. Din această perspectivă propunem
aici următorul suport conceptual.
Tradiție și inovație în didactica limbii
Principii. Metode. Competențe.

Obiective-finalități
 Coraportul PAG-MECA;
 Managementul profesional și arta educației.
Principii ale identității devenirii în sistem curricular interactiv

 Principiul Axiologiei Globale: cele zece posibilități interactive;
 Principiul logico-semantic și funcțional în gramatica limbii;
 Principiul alterității și al creativității/E. Coșeriu;
 Principiul lăuntrului suveran/M. Cimpoi;
 Principiul evidenței resemnărilor depline prin MECA.
Teoria și Metodologia Evidenței Complinirilor Axiologice
Scopul de perspectivă:
a) recuperarea crizei de evidență a datum-ului unic în formarea filologică.

b) adaptarea la condiiile transcenderii din lumea gramaticii textului spre cea a
esteticii literare
Scopul imediat:
a) dezvăluirea profunzimii unicum-ulu identitar în interpolare hermetic-
hermeneutică: interpretare gramaticală-interpretare psihologică;
b) formativ/ decizionale-evidența complinirilor axiologice.
Conceptualizarea profunzimilor constituitive

Dorul, datum unic interpretativ, centrat pe măsurariul: autonomie-absolut.
Dorul, formă specific-autentică de evidență complinitorie.
Dorul, cauză emfatică vital-tendențioasă reprezentativă tripticului identitar:
1.plăcere de durere(C.Noica);
2. plăcere de dăruire;
3. plăcere de evidență/de manifestare(n.n.)
Coraportul PAG-MECA
Funcții suplinitorii
Indicator de evidență a complinirilor.
Specificitate a trăirii autenticului prin cuvânt.
Concept unitar: structural-fenomenal, experiențial-experimental.
Diagnosticare - pronosticare a complinirilor.
Suport teleologic principial – axare pe ideal, pe competențe.
Suport speculativ-normativ: startizare pe o nouă treaptă a devenirii.
Funcție evolutiv-evaluativă.
Funcție reglativă.
Funcție sintetizatoare.
Coraportul PAG-MECA
Proces epistemic continuu de resemnare triplă a unicum-ului:
I.Ființa vorbește de la sine kantian dincolo de aparență.

II.Aparențele vorbesc prin sine husserlian-heideggerian câtă ființă atâta
aparență.
III.Ființa vorbește fenomenologic mihaicimpoian pe verticala lăuntrului
suveran.
ANEXA N.6
Criterii de evaluare a calităţii realizării proiectului de grup:
1) Validitatea- unitatea organică a ansamblului tematic;
2) Completitudinea- măsura în care au fost valorizate în cadrul proiectului
conexiunile informativ interdisciplinare, competenţele teoretice şi
praxiologice
3) Structurarea proiectului: realizarea calitativă a demersului ştiinţific,
argumentarea logică a ideilor, corectitudinea ipotezelor şi concluziilor;
4) Accesibilitatea/creativitatea – gradul de noutate/originalitate în abordarea
strategică a
tematicii propuse;
5) Congruenţa ideatică;
6) Valorizarea estetică:acurateţea,lizibilitatea,corectitudinea gramaticală şi
punctuaţională,corectitudinea stilistică;
Criterii de evaluare a calităţii susţinerii proiectului:
1) Originalitate şi luciditate în tehnica oratorică: intonaţia lansării gândului;
2) Raportare la tema abordată în proiect în dependenţă de

sarcina propusă pentru realizare;
3) Nivelul de performanţă atins prin raportarea la obiectivele de
realizare a proiectului;
4) Corectitudinea utilizării datelor bibliografice;
5) Aplicarea/exteriorizarea cunoştinţelor şi abilităţilor
investigaţionale la nivel de comprehensivitate: noutate
investigaţională, creativitate, gestica, mimica, corectitudinea
vestimentaţia, corectitudinea interpretării ,,Jocului de rol”;
6) Exteriorizarea profunzimii cunoştinţelor în domeniu- gîndire
analitică productivă, cu referinţe concise la anexe şi concluzii în
favoarea susţinerii rezolvării situaţiei de problemă în contextul
investigaţiei realizate;
Criterii de estimare a calităţii evaluării:
1) Estimarea competenţelor fiecărui elev/student de respectare a principilor de

lucru în grup la susţinerea proiectului;
2) Respectarea imparţialităţii/obiectivităţii aprecierii;
3) Estimarea spiritului critic /constructiv, sensibil la prefaceri, deschis şi receptiv
faţă de ceea ce este merituos şi autentic;
4) Estimarea priceperilor şi deprinderilor de valorificare a cercetării;
5) Fermitate în spriginirea valorii, respingerea nonvalorii;
6) Încurajarea continuităţii investigaţionale. În această ordine de idei ţinem să
menţionăm că la evaluarea produsului final- Subiect/Obiectul acţiunii:
elev/student-proiect implementăm două variante de apreciere a cărturăriei : scrisă
şi orală/comprehensivă.
Portofoliul sau Agenda de evoluare/evaluare continuă asigură o înregistrare a
angajării subiect/obiectului educaţiei într-o serie de activităţi de
învăţare/evaluare/autoreglare.
ANEXA N. 7. Observaţia, analiza şi sinteza
Evidenţele observaţiei sistemice :

a) cea mai importantă metodă de cercetare empirică;
b) un procedeu sistemic de cercetare senzorială axat pe un scop binedeterminat;
c) dexterităţi formative la nivel triplu de interpretare:
- tehnică de evaluare a investigaţiei;
investigaţie sistemică raportată la complexitatea capacităţilor evolutive ale
subiect/obiectului educaţiei ,,ochi reglator” de cumulare a unui spor evident de
obiectivitate pe anumite secvenţe de parcurgere a sistemului de retroactivitate la
etapa de parteneriat.
Dexterităţi aferente Observaţiei ca şi tehnică de evaluare a proiectului

investigaţiei:
- de observare şi înscriere a datelor experimentale;
- de reflecţie asupra evoluării fenomenelor;
- de selectare a literaturii necesare;
- de verificare a nivelului de realizare a proiectului investigaţional;
- de cumulare a noilor cunoştinţe pentru formularea noilor ipoteze;
- de estimare/aprobare a produsului finit.
Drept achiziţii ale angajărilor observaţionale în baza cărora se realizează
analiza şi sinteza servesc: fişa de evidenţă formativă; scara determinărilor/
autodeterminărilor valorice; lista de estimare valorică a sinelui.Observaţia şi
invetigaţia sunt însoţite de analiză şi sinteză.
La nivelul competenţelor/marcatorilor de personalitate:

1.Vă cereţi scuze atunci, când din greşeală îl intimidaţi pe partener?
2. Acceptaţi binevoitor intervenţia partenerului de a lua decizii importante
3. Acceptaţi încurajările moderatorului , vă formaţi abilităţi de a asculta?
4. Interveniţi la momentul oportun cu decizii şi propuneri proprii?
5. Încurajaţi partenerul în realizările obţinute?
6. Susţineţi cooperarea, climatul de bună înţelegere?
7. Puteţi recunoaşte deschis, că nu cunoaşteţi răspunsul la întrebarea dată şi mai
aveţi nevoie de timp să consultaţi literatura
La nivelul capacităţilor tehnologice:

1. Te-ai condus de principiile lucrului în grup în cadrul realizării/susţineri
proiectului?
2. Ai realizat obiectivele aferente formărilor de competenţe în cadrul subiectului
dat?
3. Ai respectat sarcinile de muncă la elaborarea mesajului preconizat?
4. Ai solicitat consultaţiile necesare cu privire la soluţionarea problemei apărute
pe parcursul
disputei iniţiate în clasă/auditoriu?
5.Ţi-ai expus părerea argumentat în vederea susţinerii opţiunii înaintate?
6. Ai implementat tot arsenalul metodologic disponibil la realizarea obiectivelor
trasate?
ANEXA N.8 Principiile lucrului în grup
1.Stimă şi respect-noi suntem obligaţi să ne respectăm responsabilitățile de

sporire a realizărilor comune;
2.Conştientizarea obiectivelor-noi cunoaştem rosturile mânuirii adecvate a

metodelor şi tehnicilor de muncă în realizarea finalităţilor modulului conceptual
dat;
3.Parteneriat- cu toţii dimpreună facem cooperarea mai bună;
4.Perfecţiune- pledăm pentru sporirea continuă a succesului;
5.Libertate şi disciplină - ordonarea voit /conştientizată a instrumentariului
performator;
6.Responsabilitate-asumarea riscului de descoperire/prezentarea
noului/originalului;
7.Onestitate- pentru promovarea unei politici educaţionale corecte de racordare
la ideal;
8.Adevăr/Sinceritate- manifestarea deschisă a eului;
9.Speranţă/Revelaţie- buna dispoziţie şi umorul-însoţitori comuni pe calea
succesului;
10.Credinţă/Dragoste faţă de aproape:,,Doamne,darul hulei şi al pismuirii
aproapelui nu mi-l da mie,întăreşte-mi cugetul şi voinţa să-l pot susţine în
realizările sale.”
ANEXA N.9 Metode de evaluare orală
Aprecierea verbală,comunicarea orală/ chestionarea ; susţinerea diferitelor tipuri

de proiecte investigaţionale: referate tematice, comentarii lingvistice şi literare
etc. Sunt metodele care exersează formarea următoarelor competenţe: de a
analiza situaţii complexe ale învăţării şi dezvoltării umane în contexte particulare,
inclusiv propria învăţare:
- de a analiza şi elabora etapizat evoluări /evaluări retroactive fondate teoretic în

baza observărilor consemnate pe parcurs;
- de implimentare a variatelor modalităţi de valorificare a observaţiilor personale;
- de stabilire şi menţinere a contactului afectiv cu auditoriul.
Evaluarea comunicărilor orale se realizează de către consilul de evaluare al

grupului de elevi/studenţi cointeresaţi în baza setului/grilei
exigenţelor/obiectivelor de realizat/atins(vezi competenţe dzvoltate) însoţite de
bareme.
ANEXA N.10
Opt principii de autoreglare academică/Principiile învăţării autoreglate
I. IMPLICAREA ACTIVA
DEFINIŢIE. «Studentul nu 'primeşte' cunoştinţele, ci, mai degraba, este autorul
învăţării acţionând într-un mod activ şi unic » (Ewell, 1997a, p.6). Bineînţeles,
această caracterizare a procesului de învăţare contrazice în mare parte modele
noastre instrucţionale dominante (Ewell, CVJ 1997b, p.4), cum ar fi prelegerea.
Lista comportamentelor observabile
1. Comportamentul care denotă participarea (Ewell,1997a, p.6): studentul

este activ si răspunde la întrebări,luând parte la activităţi.
2. Gândirea creativă (Ewell, 1997a, p.6): studentul are propriile sale

soluţii/sugestii, propune interpretări noi ale subiectului şi devine capabil să aplice
cunoştinţe anterior acumulate în contexte noi.
3. Învăţarea aplicată (Ewell, 1997a, p.6): studentul este capabil să aplice o

strategie de învăţare într-o anumită instanţă de învăţare.
4. Construirea cunoştinţelor (Ewell, 1997a, p.6): studentul în loc să primească

în mod pasiv informaţia, îndeplineşte anumite sarcini care îl vor conduce la
înţelegere şi învăţare.
II. MODELE ŞI CONEXIUNI

Acest proces cognitiv "implică realizarea unor reţele între concepte, elemente
ale deprinderilor, oameni şi experienţe" (Ewell, 1997b, p.7). Pentru cel care
învaţă, acest lucru înseamnă "a da un sens" prin stabilirea şi remodelarea
tiparelor, relaţiilor şi conexiunilor" (Ewell, 1997b, p.6). Cercetările recente din
domeniul biologiei au revelat faptul că "stabilirea de conexiuni" stă la baza
activităţii mentale şi a dezvoltării creierului. (Ewell, 1997b, p.7)
Lista comportamentenlor observabile
1. Gândirea flexibilă (Ewell, 1997b, p.6): studentul este capabil să se

adapteze la noi contexte şi sarcini educaţionale, prin stabilirea de legături între
deprinderile şi cunoştinţele anterioare, precum şi prin organizarea şi modelarea
acestora sub forma unor noi structuri.
2. Gândirea critică (Ewell, 1997b. p.7): studentul abordează o sarcină
folosind cunoştinţele anterioare, în urma unui proces de comparaţie, analiză şi
selecţie care va conduce la găsirea celei mai bune soluţii a problemei.
3. Transferul (Woolfolk, 1998, p.320): în cazul transferului care priveşte
evenimente din trecut, studentul realizează legături între cunoştinţele actuale şi
cunoştinţele sale anterioare; în cazul transferului privind evenimente viitoare,
elevul stabileşte legături între cunoştinţele actuale şi modul în care vor fi folosite
în viitor.
4. A da un sens (Ewell, 1997a, p.6): într-un context educaţional speciflc,
studentul este capabil să utilizeze tipare care îi sunt familiare şi pe care le
reorganizează şi le extrapolează, acestea capătând astfel sens într-o nouă situaţie.
III. ÎNVĂŢAREA INFORMALĂ

DEFINIŢIE ."Studenţii învaţă mereu, de dragul nostru, dar şi pentru a ne
face în ciudă"(Ewell, 1997a, p.4). Învăţarea informală reprezintă învăţarea
implicită, ceea ce înseamnă că derivă din «interacţiunea directă [...] şi dintr-o
serie de sugestii oferite de colegi şi de profesori, sugestii care depăşesc ceea ce
este 'predat' în mod explicit» (Ewell, 1997, p7).
1. învăţarea implicită (Ewell, 1997b, p.7): învăţarea se poate produce în orice

situaţie din viaţa reală; de cele mai multe ori, ocaziile de a învăţa pot apărea în
afara cadrului şcolii. Acestea pot apărea în completarea programei care este
predată. Elevul are posibilitatea de a recunoaşte şi de a înţelege o situaţie
educaţională nouă, care nu se desfăşoară neapărat în cadrul clasei.
2. Ieşire în mediul real (Bransford, Brovvn & Cooking,1999. pp. 19-21):
studentul interacţionează cu mediul în scopul explorării şi al învăţării.
3. Centrele de pregătire ( Bransford et al., 1999,pp. 19-21): în centrele
create în sânul comunităţilor, studenţii îşi pot pune în practică cunoştinţele
teoretice.
4. Ucenicia (Ewell, 1997b, p.7): studentul învaţă sub supravegherea şi
îndrumarea unui instructor, cum ar fi în cadrul practicii profesionele.
IV. EXPERIENŢA DIRECTĂ

DEFINIŢIE. Experienţa directă se referă la ocaziile inerente de implicare
activă într-un mediu educaţional care "modelează definitiv înţelegerea fiecăruia"
(Ewell, 1997, p.7). În cazul în care elevii posedă cunoştinţe reduse sau eronate
despre un anume subiect, experienţa directă este necesară pentru a se ajunge la
acea înţelegere şi pentru a crea, a schimba sau a analiza un model mental. Aceste
idei nu sunt întotdeauna precise, ci pot fi remodelate din perspectiva unor
experienţe trecute şi pot fi "refractare la schimbări, chiar atunci când li se poate
demonstra invaliditatea" (Halpem & Associates, as cited in Ewell, 1997, p. 8).
1. Învăţarea din context (Ewell, 1997, p.8): studentul intră în contact cu un

mediu care îi oferă ocazia să dobândească cunoştinţe şi deprinderi în urma
observării directe a obiectului sau a fenomenului care urmează a fi studiat.
2. Crearea unui model mental (Ewell, 1997, p.8): studentul intră în contact
repetat cu situaţii similare, astfel făcând asocieri între cauze şi efecte, asocieri
care îl ajută pe individ să înţeleagă situaţiile noi.
3. Schimbarea unui model mental (Ewell, 1997, p.8): studentul foloseşte
aceleaşi conexiuni mentale în scopuri noi, construind noi asocieri bazate pe tipare
anterioare ale nivelului de aşteptare.
V. REFLECŢII PERSOANALE
Reflecţia reprezintă un proces mental care, aplicat actului învăţării, îl
stimulează pe elev să folosească gândirea critică în examinarea informaţiei care i
se prezintă, să îi pună la îndoială validitatea şi să tragă concluzii bazate pe ideile
rezultante. Acest proces continuu permite elevilor să restrângă aria soluţiilor
posibile şi, în cele din urmă, să tragă o concluzie. Rezultatul acestui efort este
reprezentat de obţinerea unei mai bune înţelegeri a conceptului. Fără reflecţie,
învăţarea ajunge să fie «lipsită de reorganizarea gândirii impusă de o învăţare în
profunzime » (Ewell, 1997, p.9). Situaţiile în care se produce învăţarea eficientă
cer timp de gândire. Elevii se gândesc la ei înşişi ca indivizi care învaţă, în timp ce
îşi evaluează propriile procese de gândire folosite pentru a decide care sunt cele
mai bune strategii.. Ei vor putea apoi să aplice din nou această informaţie când se
vor confrunta cu o situaţie de învăţare viitoare.
1. Metacogniţia (Donovan, Bransford, & Pellegrino, 1999,p.14): acest dialog

interior pe care indivizii îl poartă cu ei înşişi îi ajută să-şi construiască deprinderi
care le vor permite să anticipeze rezultatele învăţării şi să îşi controleze
înţelegerea.
2. Transferul de cunoştinţe (Donovan et al., 1999, p.6):elevii aplică ceea ce au

învăţat într-un anume context într-un nou context.
3. Gândirea analogă : (Donovan et al., 1999, p.13): elevii compară

identificând diferenţele dintre cunoştinţele familiare, deja existente, cu cele noi, cu
scopul de a găsi soluţii aplicabile acelui context specific.
VI. SITUAŢII STIMULATIVE
DEFINIŢIE. Această componentă a învăţării combină elemente ale

experienţei directe şi ale disponibilităţii motivaţionale. “Acesta adaugă o nouă
semnificaţie implicaţiei lui, şi anume că în fiecare situaţie de învăţare există un
echilibru atent între stimulare şi crearea de oportunităţi » (Ewell, 1997b, p.9) «
Indivizii tind să înveţe la un nivel maxim atunci când sunt confruntaţi cu probleme
specifice, care pot fi identificate şi pe care doresc şi au capacitatea să le rezolve »
(Ewell, 1997a, p.4). Elevul este motivat şi învaţă cel mai bine în contextul unei
probleme complexe şi stimulante care îl interesează, soluţiile ei fiind percepute ca
având consecinţe reale.
1. Problema stimulativă (Ewell, 1997b, p.9) : situaţia este complexă şi

motivantă, dând naştere implicării emoţionale, atenţiei şi efortului de a găsi o
soluţie.
2. Situaţia reală (Ewell, 1997b, p.9): contextul nu este ficţional,ci legat de

lumea reală.
3. Consecinţe reale (Ewell, 199b, p.9): rezultatele unei probleme reale au

aplicabilitate practică în viaţa de zi cu zi.
VII. FEEDBACK-UL FRECVENT

DEFINIŢIE. Feedback-ul frecvent oferă elevilor posibilitatea de a exersa
ceea ce au învăţat. Cercetarea ştiinţifică ne informează că “flexibilitatea creierului
permite reţeleleor neuronale care au fost construite să direcţioneze asemenea
probleme pentru a fi remodelate şi să rezolve probleme mai presante” (Kotulak,
citat în Ewell, 1997, p.9). Deoarece psihicul tinde să rezolve problemele cele mai
presante, este necesar să exersăm acele lucruri pe care dorim să le reţinem şi să
primim un feedback care să includă “ sugestii explicite care vor conduce la
îmbunătăţiri, cum ar fi cele oferite în mod deliberat (sau inconştient) de profesori
sau de colegi” (Seely, Brown, & Duguid, apud. Ewell, 1997, p.9). Aceste sugestii
influenţează învăţarea datorită frecvenţei lor ( de exemplu, datorită numărului de
interacţiuni cu un anume stimul de mediu, cum ar fi o persoană sau o anumită
sarcină), precum şi prin calitatea feedback-ului primit de către cel care învaţă.
Calitatea feedback-ului va dezvălui ‘greşeli sau discrepanţe uşor de corectat şi
care ţin de practicile curente sau de ‘modelele mentale’ care stau la baza lor »
(Ewell, 1997, p.9). Fără un feedback frecvent şi fără ocazia de a exersa, mai ales în
domenii cum ar fi matematica şi limbile străine, « până şi deprinderile cel mai bine
fixate dispar (deşi recuperarea lor nu este atât de dificilă ca formarea lor iniţială)
» (Ewell, 1997, p.9).
1. Exersarea (Ewell, 1997, p.9): elevii exersează cu scopul de a-şi îmbogăţi

cunoştinţele şi deprinderile.
2. Feedback-ul oferit de către profesor (Ewell, 1997, p.9): profesorul oferă

elevului răspunsuri verbal sau în scris.
3. Feedback-ul oferit de către colegi (Ewell, 1997, p.9): colegii oferă răspunsuri
verbal sau în scris.
4. Sugestii despre cum se pot opera îmbunătăţiri (Ewell,1997, p.9): elevul

primeşte informaţii care includ sugestii despre cum se pot aduce îmbunătăţiri.
5. Feedback corector (Ewell, 1997, p.9): această informaţie are scopul de a

îmbunătăţi activitatea elevului.
6. Feedback cu rol de încurajare (Ewell, 1997, p.9): un profesor sau un coleg

oferă încurajări.
VIII. CADRU AGREABIL

“Noile perspective asupra modului în care culturile tradiţionale îşi
dobândesc şi îşi transmit patrimoniul (perspective ce derivă din sociobiologie şi
antropologie) ne reamintesc că învăţarea eficientă are un caracter social şi
interactiv » (Ewell, 1997a, p.5) Un cadru educaţional agreabil reprezintă un
context care dă naştere unor interacţiuni, unor nivele considerabile de sprijin
individual şi personal şi care crează oportunităţi de învăţare (Ewell, 1997b, p.10).
1. Interacţiunea personală (Ewell, 1997b, p.10): această situaţie favorizează

comunicarea amicală între indivizi.
2. Efectele sociale ale învăţării (Ewell, 1997b, p.10): învăţarea se produce prin
activităţi care implică o interacţionare armonioasă şi încredere, cum ar fi, de
exemplu, prin jocuri.
3. Sprijinul personal oferit în asumarea unui risc moderat (Ewell, 1997b,

p.10): încurajarea şi sprijinul demonstrat prin diferite interacţiuni cu un mediu
educaţional agreabil acţionează ca un stimulent pentru elevi, în special pentru cei
care se simt dezavantajaţi, să îşi asume riscuri şi să le depăşească.
PRIN SINTEZĂ
Croită în acest mod, prezenta curriculă de la ciclul unu – licență își găsește ecou
de perspectivă la ciclul doi - masterat prin punerea la dispoziție a suprtului de
curs ,, Managementul calității și didactica specialității”. Este spațiul în care
creativitatea emergentă își proiectează eficientizarea la nivelul așteptării,
husserlian vorbind, cel de lichidare a crizei unității pierdute. Vizavi de coraportul:
teoretic-praxis, masteranzii în mare parte vin dinspre obiectul antrenant al
preocupărilor zilnice; de acolo, unde rodul activității lor se încununează cu
success; de acolo, de unde tradițiile și inovațiile cu adevăratelea se înghesuie în a-
și spune cuvântul.
CUPRINS
CU TITLUDE RECUNOȘTINȚĂ...................................................................................3
I. CUVÂNT PRELIMINAR.........................................................................4
II. CADRU CONCEPTUAL..........................................................................5
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI..........................................................6
IV. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORELOR..........................................7
V. COMPETENȚE INSTRUCTIVE..............................................................9
VI. SUBIECTE CONȚINUTALE
1. Obiectul de studiu................................................................................12
2. Stiluri de instruire şi stiluri de învăţare................................................14
3. Conceptul şi problematica curriculumului...........................................15
4. Manualele şi auxiliarele didctice..........................................................17
5. Proiectarea activităţilor didactice.........................................................19
6. Strategii - deprinderi de înțelegere la auz şi vorbire........................... 21
7. Strategii de formarea competenţelor de lectură..................................24
8.Strategii de formare a competențelor de scriere...................................26
9. Testarea competențelor........................................................................28
10.Dezvoltarea creativității la orele de limba şi literatura română........30
11. Retroacțiunea-tehnologie educațională modernă............................32
12. Dezvoltarea creativității în ciclul primar...........................................34
13. Dezvoltarea creativităţii în ciclul gimnazial........................................36
14. Dezvoltarea creativităţii în ciclul liceal...............................................37
15. Susținerea proiectelor de grup.........................................................40
VII. SUBIECTE PENTRU EVALUARE..........................................................................42
VIII.TEMATICA PROIECTELOR PENTRU CERCETARE................................................43
IX. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ....................................................................44
X. ANEXE.........................................................................................................47
PRIN SINTEZĂ.........................................................................................................76
CAMERA NAŢIONALĂ A CĂRŢII din REPUBLICA MOLDOVA
Formular CIP (Catalogare în publicare)

Descrierea CIP a cărţii dvs. depinde de corectitudinea datelor completate in acest formular
1. Denumirea editurii: A&VPOLIGRAF
Adresa (se completează la prima adresare

Or. Comrat, str.Lenin, 93
sau în cazul când intervin schimbări)
Telefon/fax: 079033961
E-mail: avpoligraf@gmail.com
2. Numele persoanei de contact: Tomaili Anatolii
3. Data completării formularului: 20.01.2017
4. Numele complet al autorilor: Botezatu Liuba Constantin, dr. conf.univ.
Recenzent:
5.Numele si prenumele altor persoane Viorica Goraş-Postică, dr. hab. prof.
menţionate pe pagina de titlu, versoul foii univ., USM. CE PRO DIDACTICA
de titlu
Alexei Chirdechin, dr. în filologie,
si funcţia lor
(traducător, redactor, colegiu de redacţie, conf.univ. U.S.Comrat.
pictor, prezentare grafică etc.)
6. Titlul Didactica limbii și literaturii române.
7. Subtitlul cărţii: Demers curricular
9. Data tipăririi cărţii (anul): 2017
10. Tipografia: A&VPOLIGRAF
.11. Pagini: 77
12. Tirajul: 20 ex.

13. Nr ediţiei: (a 2-a; a 3-a)
Este o ediţie revizuita? nu
14. Lucrarea va apărea in mai

nu
multe volume?
Daca da, menţionaţi nr. volumelor:
Data apariţiei primului volum şi editura:
Informaţiile furnizate in acest formular

sunt pentru volumul:
Titlul acestui volum:
15. Este o traducere? nu
Menţionaţi titlul original:
Limba textului original: româna
16. Titlul colecţiei sau seriei:
Daca este o colecţie sau serie

numerotată,
indicaţi nr. acestui volum
in cadrul colecţiei, seriei:
17. Dacă publicaţia conţine lucrările unei conferinţe, ale unui simpozion, congres,
completaţi:
Denumirea: fragmentar
Comrat, Chișinău, Romănia, Bulgaria,

Localitatea in care a avut loc:
Bielarusi.
Anul in care a avut loc 2008,2012, 2013,2014,2015, 2016.
18. Lucrarea conţine: (a se bifa) Structurarea şi conţinutul complex al curri

culumului de didactică a limbii române. Surse
Index Bibliografie
bibliografice- bibliografie generală: 42 nume.
19. Genul literar:
(pentru lucrări beletristice)
Prezentul certifică un concept didactic

complex adresat profesorilor și studenților
ciclului I și II studii superioare . Rostuirile
prezentei sunt din cele de
formare/aprofundare a specialistului,
vizavi de crearea unei şanse reale de
20. Subiectul pe scurt:
cunoaștere /mânuire a limbii române ca
(pentru lucrări ne-beletristice)
limbă primă de comunicare în Republica
Moldova. Disponibilizarea unei șanse reale
de formare/ reconsemnare creativă a
sinelui întru deschidere/înălţare prin/în
spiritualitate este de datoria noastră a
fiecăruia, aflat la pupitrul educației.

Didactica Specialității

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Didactica Specialității

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Didactica specialității

MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN COMRAT

DIDACTICA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE

Aprobat la consiliul metodic al Universității de Stat din Comrat

Descrierea CIP Camera Naţională a Cărţii

DIDACTICA LIMBII Ș I LITERATURII ROMÂNE. DEMERS CURRICULAR

Universitatea de Stat din Comrat 2018

ISBN  2017 Botezatu Liuba

Dacă Thomas Kuhn a pus, la timpul său, bazele schimbării de paradigmă în

Anume în o asemenea viziune a preocupărilor de ordin psihopedagogic principial

Cursul în cauză incită spre centrarea demersului educațional pe formarea

Competența... Cât face Competența!

Abordarea holistică(subiect-obiect al educației: actor, partener și regizor/

Pretată pe angajarea conceptuală dată, didactica limbii române se prezintă

1. proces curricular complex: interes-efort-cunoaștere-judecată de valoare;

2. produs axiologic în devenire, centrat pe formarea unui stil profesional

3. artă a complinirii integre.

Disciplină academică subordonată filosofiei și axiologiei educaţiei, didactica

Comunicarea didactică aflată astfel în travaliul continuu al

De altfel ,,Viziunea asupra educației centrate pe elev, la limba și literatura

a) Plasarea personalității pe cel care învață, prin dirijarea comportamentului

În ce ne privește abordarea structurală a prezentului cadru conceptual este

Prin sinteză, obiectivul de ansamblu înaintat de prezentul concept

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI DE STUDIU

Numărul de ore Evaluarea

Codul Anul Seme Responsa Cred

strul bil de ite

IV. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Total: 6 credite = 180 de ore

Nrde Tematica orientativă Cur Seminar Lucru individual

1 Obiectul de studiu al didacticii limbii şi 4 2 4

2 Stiluri de instruire şi stiluri de învăţare. 4 2 4

4 Manualele şi auxiliarele didctice 2 4 4

5 Proiectarea activităţilor didactice, vizavi 4 4 10

6 Strategii de formare- dezvoltare- 2 2 4

7 Strategii de formare- dezvoltare- 4 4 8

10 Dezvoltarea creativității la orele de 2 2 6

12 Dezvoltarea creativității în ciclul primar. 2 4 4

13 Dezvoltarea creativităţii în ciclul 2 4 6

14 Dezvoltarea creativităţii în ciclul liceal 4 4 8

15 Susținerea proiectelor de grup: Tradiție 4 2 10

Liberul arbitru-evidență a complinirilor

A.Competenţe generice ale formării

Competenţele de ansamblu Studentul va fi capabil:

A şti să înveţi să te angajezi - Să activeze situaţii legere de formare

Competenţele din cadrul Studentul va fi capabil:

Competenţa specifică Studentul va fi capabil:

VI. SUBIECTE CONȚINUTALE

Subiectul 1. Obiectul de studiu al didacticii limbii române.

Studenţii vor fi capabili să:

- conştientizeze conceptul Obiectul de studiu al didacticii limbii şi

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

N. Forma de Nr. Strategii şi activităţi

1. Curs tematic. 2 Prelegere interactivă 1.Vl. Cuțu,Argentina

4. Pamfil, A., Limba şi literatura

Subiectul 2. Stiluri de instruire şi stiluri de învăţare.

Obiective Unităţi de conţinut

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Subiectul 3.Conceptul şi problematica curriculumului de limba şi literatura

Studenţii vor fi capabili să: Curriculumul de limba şi literatura

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Obiective Unităţi de conţinut