Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cel de-al doilea test, HDRS, a fost aplicat pe un eșantion de 100 de pacienți diagnosticați cu
scleroză multiplă și au fost selectați de la Centrul de Scleroză Multiplă de la Spitalul Moscati din
Avellino, Italia. Participanții au vârste cuprinse între 22-68 de ani (Raimo et al., 2015). Fiind un test
ușor de aplicat, are și un grad mare de fidelitate, coeficientul de consistență internă Alpha Cronbach
fiind de 0.8. Alt indice de fidelitate îl reprezintă corelațiile inter-item și corelațiile între scorurile
totale, care sunt cuprinse între 0.15 și 0.64, respectiv între 0.23 și 0.72. Privind corelația dintre
scorurile la HDRS și scorurile la inventarul neuropsihiatric în domeniul „depresie”, aceasta are o
valoare rrho=0.85, ceea ce indică o validitate convergentă bună. Validitatea divergentă, în schimb,
este redusă, coeficientul de corelație între HDRS și NPI fiind rrho<0.30. În ceea ce privește
validitatea de criteriu, aceasta a fost determinată prin compararea scorurilor obținute de pacienții
diagnosticați cu depresie și cei nediagnosticați cu depresie. Acest indice a fost mare deoarece
pacienții diagnosticați au obținut scoruri semnificativ diferite față de cei nediagnosticați. De
asemenea, și acest instrument are limita fidelității test-retest. După cum afirmă și autorii, în acest
studiu nu a fost studiată fidelitatea test-retest, iar scopul acestuia a fost să studieze aplicabilitatea
testului HDRS în cadrul pacienților cu scleroză multiplă, și nu replicabilitatea testului în alte studii.
Concluzii:
În urma comparației dintre cele două instrumente, s-a ajuns la concluzia că BDI-II este un
instrument de măsurare mai bun, deoarece are coeficientul de fidelitate mai mare decât studiul
efectuat pe baza testului HDRS. Un alt avantaj ar fi că a fost aplicat unui eșantion mai mare decât al
doilea test. Fiind ales un eșantion mai mare, limitele de vârstă au fost mai extinse decât în al doilea
studiu. Cele două teste au in comun un dezavantaj, și anume faptul că niciunul nu a studiat
fidelitatea test- retest, însă după cum susțin și autorii studiilor, cele două instrumente au proprietăți
psihometrice bune, iar replicabilitatea lor a fost dovedită și în alte domenii.
Bibliografie:
What Is Depression? (2020, October). Web Starter Kit. Retrieved January 12, 2022, from https://
www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression
BECK, A. T. (1961). An Inventory for Measuring Depression. Archives of General Psychiatry, 4(6),
561–.
American Psychological Association. (n.d.). Depression Assessment Instruments. American
Psychological Association. Retrieved January 12, 2022, from https://www.apa.org/depression-
guideline/assessment
Beck, Aaron T.; Steer, Robert A.; Carbin, Margery G. (1988). Psychometric properties of the Beck
Depression Inventory: Twenty-five years of evaluation. Clinical Psychology Review
Steer, R. A., Ball, R., Ranieri, W. F., & Beck, A. T. (1997). Further Evidence for the Construct
Validity of the Beck Depression Inventory-II with Psychiatric Outpatients. Psychological Reports,
80(2), 443–446. https://doi.org/10.2466/pr0.1997.80.2.443
Raimo, Simona; Trojano, Luigi; Spitaleri, Daniele; Petretta, Vittorio; Grossi, Dario; Santangelo,
Gabriella (2015). Psychometric properties of the Hamilton Depression Rating Scale in multiple
sclerosis. Quality of Life Research, 24(8), 1973–1980.
Sacco, R.; Santangelo, G.; Stamenova, S.; Bisecco, A.; Bonavita, S.; Lavorgna, L.; Trojano, L.;
D'Ambrosio, A.; Tedeschi, G.; Gallo, A. (2016). Psychometric properties and validity of Beck
Depression Inventory II in multiple sclerosis. European Journal of Neurology, 23(4), 744–750.