SCID II

ntreinerea structurat SCID II

(interviul clinic structurat pentru tulburri de personalitate)
- M.B. First, M. Gibbon, L. Spitzer, J.B.W. Williams & L. Smith Benjamin (1997), traducere M.
Cottraux i colab.

Aceasta ntreinere semi-structurat este destinat s evalueze tulburrile de personalitate i a devenit

independent ntreinerii SCID din 1985 (Spitzer i colab). Versiunea DSM IV a fost creat n 1994 i
oficializat n 1997.

Mod de aplicare

ntreinerea ncepe prin ntrebari generale care se poarta asupra caracteristicilor habituale ale conduitelor
subiectului si relatiilor cu altii. Aceste ntrebari furnizeaza n mod egal informatii asupra capacitatii
subiectului de a reflecta asupra lui nsusi. Un ghid de utilizare da instructiuni detaliate item pe item.
Ordinea de prezentare nu urmeaza ordinea DSM, SCID II ncepand prin Cluster C pentru a sfarsi cu
clusterul A, ca maniera de a obtine o mai buna cooperare din partea subiectului. n general exista o
chestiune pentru criteriul de personalitate dar n anumite cazuri, exista mai multe ntrebari pentru a
evalua diferitele aspecte ale criteriului.
Clinicianul este n acest moment liber sa puna ntrebari aditionale pentru a confirma sau nu opinia sa. El
poate n mod egal sa utilizeze alte surse de informare n momentul cotarii (apropiatul sau terapeutul).
Este de sfatuit sa se administreze SCID I naintea SCID II pentru a evalua forta de a tine seama la
influenta Axei I asupra raspunsurilor sigure.
Interesul pentru SCID II este dat de utilizarea chestionarului nainte de trecerea la chestionare.
Chestionarul formeaza baza ntretinerii clinice punand accent pe punctele care ar putea avea importanta.
Sunt continute 119 ntrebari evaluate ca adevarate/false, care exista fie sub forma creion/hartie, fie sub
forma informatizata. Versiunea franceza informatizata a fost pusa la punct de Dr. Cungi. Avantajul
chestionarului este de a elimina toate raspunsurile negative asa cum au fost concepute ca foarte
sensibile. Avantajul versiunii informatice este ca, categoriile singulare sunt imediat calculate. Cand
subiectul a sfarsit de a da raspunsurile la chestionar, clinicianul are doua posibilitati pentru ntretinator:
- Fie nu se reia decat tulburarea de personalitate ca avand o singura patologie si, numai n
aceste categorii se reiau raspunsurile pozitive ale subiectului prin punerea ntrebarilor ghidului de
ntretinere. Se regaseste atunci procedura de cotare obisnuita. Aceasta procedura este mai rapida dar ea
se focalizeaza pe tulburarile de personalitate puse n evidenta de chestionar n mentenanta sa patologica
sau nu. Atunci este posibil de a avea un scor categorial.
- Fie evaluatorul reia toate raspunsurile pozitive ale chestionarului puse n chestiuni
corespunzatoare ghidului de ntretinere si cotate ca raspunsuri de la 1 la 3. Aceasta procedura permite de
a avea o cotare la fiecare tulburare de personalitate si de asemenea de a avea posibilitatea unui scor
categorial si a unui scor dimensional.
n aceste cazuri (suspiciunea unui bias n raspuns), clinicianul poate relua anumite raspunsuri negative
ale chestionarului.
Este n mod egal de sfatuit sa se verifice raspunsurile negative n tulburarile de personalitate fiind cel
putin un item rechestionat n cursul ntretinerii.
 Durata de aplicare este de o ora la doua-trei ore de ntretinere dupa aplicarea chestionarului (First si
colab., 1995a, 1997).
O versiune informatica a ntretinerii SCID II exista permitand clinicianului sa urmeze pe un ecran
ghidul de ntretinere (comercializat de MHS).

Cotare

Ghidul de utilizare permite ajutorarea clinicianului printr-o cotare care merge de la 1 la 3:

- 1: simptomul descris de item este absent
- 2: criteriul este prezent dar nu cauzeaza o jena suficienta
- 3: criteriul este prezent si numai patologic.
Nota 3 este data cand caracteristica descrisa este patologica, persistenta si invadatoare. Ea este
patologica cand este peste norma culturala a individului. Ea persista cand este foarte frecventa si
prezenta de cel putin 5 ani. Ea este invadanta cand apare n numeroase domenii si cu multi indivizi.
n final, diagnosticul de tulburare de personalitate non-specificat poate fi dat cand doua (sau mai
multe) tulburari de personalitate nu ating decat cel putin un singur item patologic.
Scorul categorial este retinut, dar este si posibil sa avem un scor dimensional.

Studii de validare

Ele au fost n general realizate pe versiunea DSM III sau DSM III R. Fidelitatea interjudecatori
(ntretinere conjunctiva) a fost studiata pe pacienti psihiatrici.
Un studiu pe pacientii anxiosi (Arntz si colab., 1992) raporteaza coeficienti Kappa variind de la 0,65 la
1,00. Un studiu pe pacienti agorafobici (Brooks si colab., 1991) da coeficienti Kappa mergand de la 0,43
la 0,89. n sfarsit, Renneberg si colab. (1992) gasesc pe pacientii anxiosi coeficienti Kappa de la 0,61 la
0,81. Studiul lui First si colab. (1995b) raporteaza o fidelitate interjudecatori pentru un interval de timp
scurt pe o populatie de subiecti psihiatrici (n=103). Gradul de agreere variaza intre 0,24 si 0,74 pentru
primul esantion si intre 0,24 si 0,59 pentru al doilea. Un studiu (OBoyle & Self, 1990) pe pacienti
depresivi s-a interesat asupra fidelitatii interjudecative pe un interval de timp lung ntre doua ntretineri
(63 zile, adica nainte si dupa vindecare). Agreerea variaza de la -0,08 la 0,77. n ansamblu, se retine un
coeficient Kappa inferior lui 0,50 pe 2 (coeficienti) Kappa calculati pentru fidelitatea interjudecatori cu
ntretinere n conjunctie, 9 coeficienti Kappa inferiori lui 0,50 pe 17 pentru fidelitatea interjudecatori pe
intervale scurte si 4 coeficienti Kappa la 0,50 pentru fidelitatea interjudecatori, pe un interval lung.
Validitatea de construct a fost studiata cu consemnul clinic (LEAD) cu o alta ntretinere clinica, PDE a
lui Laranger si un chestionar de personalitate, PDQ sau PDQ R a lui Hyler. Studiul versiunii franceze
este preliminar si a fost comparat cu SCID II (chestionar si ntretinere) si cu diagnosticul clinic.
Studiul lui Skodal si colab.(1988) a comparat SCID II cu un consens de experti pe mai multe luni de
observatii a unor subiecti (LEAD). A aparut ca tulburare de personalitate obsesional-compulsiva si
evitanta sunt prea facil de obtinut cu SCID II. Cu toate acestea, nici un coeficient de agreere nu a fost
dat. Doua studii ale lui Hyler si colab. (1990 si 1992) au cercetat gradul de agreere ntre SCID II si o
alta ntretinere structurata, PDE. Coeficientii Kappa variaza de la 0,16 (schizoizi) la 0,70 (dependenti) cu
7 coeficienti Kappa pe 12, avand o valoare inferioara de 0,50 pentru o populatie de pacienti spitalizati
(Hyler si colab, 1990). Ele variaza de la 0,00 (schizoizi, schizotipali) la 0,68 (conduita de esec) cu 8
coeficienti Kappa pe 11 avand o valoare inferioara de 0,50 ntr-un grup de subiecti consultati (Hyler si
colab, 1992). n aceleasi studii, SCID II a fost comparat cu chestionarul de personalitate PDQ R.
Coeficientii Kappa variaza ntre -0,03 (schizotipal) si 0,53 (dependent) cu 10 coeficienti pe 11 inferiori
la 0,50 pe o populatie de consultanta psihiatrica (Hyler si colab, 1992). Ele variaza de la 0,23 (pasiv-
agresiv) la 0,63 (evitant) cu 9 coeficienti pe 12 avand o valoare inferioara de 0,50 n grupul de subiecti
psihiatrici (Hyler si colab, 1990).
Studiul versiunii franceze este preliminar si se poarta asupra versiunii DSM IV (Bouvard si colab,
text acceptat). Noi am comparat pe de o parte versiunea informatizata a chestionarului cu versiunea de
ntretinere a SCID II, pe de alta parte, ntretinerea SCID II cu diagnosticul clinic. Evaluatorul SCID
II si clinicianul erau independenti unul de altul. Cand s-au comparat cele 3 metode pe un grup de
consultanta psihiatrica (n=26), agreerea a fost ntotdeauna inferioara lui 0,50 si aceste pentru ansamblul
tulburarilor de personalitate. Cel mai puternic grad de agreere este cu personalitatea evitanta
(Kappa=0,30). Compararea ntre chestionarul SCID II si judecata clinicianului este mai putin buna
decat compararea ntre ntretinerea SCID cu clinicismul pe grupa de pacienti n termenul coeficientului
de agreere. Compararea ntretinerii SCID II cu clinicismul este satisfacatoare pentru tulburarile de
personalitate (obsesional-compulsiva, Kappa = 0,42). Pentru alte tulburari de personalitate, agreerea
variaza ntre -0,13 (narcisica) la 0,25 (paranoiaca). n ceea ce priveste chestionarul SCID la subiectii
controlati pentru personalitatea obsesional-compulsiva se regaseste la 50% dintre subiecti, si
personalitatea evitanta la 25% din subiecti atunci cand ntretinerea SCID nu retine nici un diagnostic.
Reiese din studiul nostru ca SCID II n versiunea de chestionar DSM IV nu poate fi utilizat singur, n
particular pe o populatie psihiatrica. ntretinerea SCID II permite sa se elimine un anumit numar de
tulburari de personalitate retinute de chestionar. Cu atat mai putin, agreerea ntretinerii SCID II cu
judecata clinica a unui terapeut este mai curand slaba. n acelasi timp, acest rezultat este coerent cu
literatura.
De altfel, n versiunea engleza, clinicismul SCID II a fost comparat cu ntretinerea SCID II pe o
populatie de pacienti spitalizati (versiunea DSM III R).
Coeficientul de agreere variaza de la 0,23 la 0,46 (Nussbaum si Rogers, 1992). Interesul asupra
chestionarului este dat prea putin pe falsurile negative. Un alt studiu (Ekselnis si colab, 1994) a aratat
interesul de a schimba unele categorii pentru a ameliora capacitatea chestionarului SCID II.

CHESTIONARUL SCID II
Asociatia Psihiatrica Americana (1997)

Se utilizeaza cu o ntretinere clinica structurata pentru tulburarile de personalitate.

Nume
Prenume
Initialiele voastre
Data de azi
Instructiuni: ntrebarile de mai jos exploreaza genul de persoana care n general sunteti, adica, cum n
general va simtiti, comportati, n cursul ultimilor ani. nconjurati DA sau NU. Daca nu ntelegeti o
ntrebare lasati-o n alb.

1. Ati evitat deja locuri sau munci care ar fi implicat sa fiti n contact cu multe persoane?
Nu // Da
2. Evitati sa va implicati cu alte persoane numai daca a-ti fi sigur(a) ca ea v-ar aprecia?
Nu // Da
3. Sunteti rezervat(a) chiar cu persoanele cu care sunteti apropiate?
Nu // Da
4. Va temeti adesea sa fiti criticati(a) sau respins n situatii sociale?
Nu // Da
5. Sunteti n general linistit(a) cand va ntalniti cu persoane noi?
Nu // Da
6. Va percepeti ca mai putin bun(a), inteligent(a) sau mai putin atragator(e) decat majoritatea
oamenilor?
Nu // Da
7. Aveti frica de a ncerca lucruri noi?
Nu // Da
8. Aveti nevoie de a trimite multi sfatuitori sau de a va reasigura prin altii(ele) nainte de a putea lua
o decizie privitoare la viata cotidiana ca: cum sa ma mbrac sau ce sa comand la restaurant?
Nu // Da
9. Aveti nevoie ca alte persoane sa-si asume n locul vostru responsabilitati n domenii importante a
vietii voastre ca finante, grija copiilor sau a locuintei?
Nu // Da
10. Aveti greutate de a va exprima dezacordul fata de altii chiar cand va ganditi ca acestia au fost
nedrepti?
Nu // Da
11. Gasiti dificil sa ncepeti o munca sau sa va nhamati la ea cand nici o persoana nu va ajuta?
Nu // Da
12. Sunteti adesea dus(a) n mod voluntar pentru a face lucruri dezagreabile?
Nu // Da
13. Va simtiti n mod obisnuit jenat cand sunteti singur(a) ?
Nu // Da
14. Cand o relatie apropiata se termina resimtiti ca aveti imediat nevoie de a gasi pe cineva care sa
preia nevoia de dumeavoastra?
Nu // Da
15. Sunteti foarte preocupat(a) de teama de a fi abandonat(a) de dumeavoastra-nsiva?
Nu // Da
16. Sunteti genul de persoana care se preocupa prin felul de a fi, de detalii, reguli si organizare sau
de a face liste si planuri?
Nu // Da
17. Aveti dificultati n a termina o munca pentru ca va petreceti timpul ncercand sa faceti, ntr-un
fel, lucrurile sa fie perfecte?
Nu // Da
18. Dumeavoastra (sau alte persoane din anturajul dumeavoastra) considerati ca sunteti atat de
devotat(a) muncii dumneavoastra ncat nu ramane prea mult timp pentru a va consacra amicilor
sau laisirirulor?
Nu // Da
19. Aveti standarde foarte ridicate n privinta a ceea ce este bine si ceea ce este rau?
Nu // Da
20. Aveti respingere fata de a arunca lucruri pentru ca ele v-ar putea fi utile odata?
Nu // Da
21. Va este dificil sa lasati pe altii sa va dea o mana de ajutor, chiar cand nu sunteti de acord cu
alegerile exacte pe care le vreti?
Nu // Da
22. Va este dificil sa faceti cheltuieli pentru dumeavoastra si pentru altii chiar si atunci cand aveti
bani de ajuns?
Nu // Da
23. Sunteti adesea cu atat mai sigur(a) n credinta ca ceea ce pot spune altii nu are importanta pentru
dumeavoastra?
Nu // Da
24. Vi s-a spus deja ca sunteti prea ncapatanat(a) sau rigid(a)?
Nu // Da
25. Cand cineva va cere sa faceti un lucru pe care nu-l vreti sa-l faceti i spune-ti da pentru a
munci mai ncet sau a face mai rau treaba?
Nu // Da
26. Adesea, cand nu vreti sa faceti un anumit lucru, uitati usor ca ar fi trebuit sa faceti acesta?
Nu // Da
27. Aveti adesea sentimentul ca altii nu va nteleg sau ca nu va apreciaza faptele dumneavoastra la
justa lor valoare?
Nu // Da
28. Sunteti adesea posomorat si susceptibil de a rivaliza cu cineva?
Nu // Da
29. Considerati ca majoritatea patronilor, profesorilor, supervizorilor, medicilor sau altii, care se
considera ca stiu ce fac, nu o stiu n realitate?
Nu // Da
30. Va ganditi adesea ca nu este just ca altii sa aiba mai mult decat dumneavoastra?
Nu // Da
31. Va plangeti adesea ca vi s-au ntamplat mai multe decat partea dumneavoastra de lucruri
dezagreabile?
Nu // Da
32. Ajungeti adesea sa refuzati cu furie de a face ceea ce altii vor iar mai tarziu sa nu va simtiti bine
si sa va scuzati?
Nu // Da
33. Aveti n mod obisnuit sentimentul ca sunteti nefericit sau ca viata nu este vesela?
Nu // Da
34. Aveti opinii rele despre dumneavoastra-nsiva la gandul ca de fapt nu sunteti la naltime?
Nu // Da
35. Va depreciati adesea?
Nu // Da
36. Va ganditi continuu la lucrurile rele din trecut sau va nelinistiti de lucrurile rele care vor ajunge
n viitor?
Nu // Da
37. Ii judecati adesea pe altii sever si le gasiti usor defecte?
Nu // Da
38. Va ganditi ca majoritatea oamenilor sunt fundamental rai?
Nu // Da
39. Va asteptati aproape de la toti la rau?
Nu // Da
40. Va simtiti adesea culpabil pentru lucruri pe care le-ati facut sau nu le-ati facut?
Nu // Da
41. Aveti adesea nevoie de a fi vigilent(a) pentru a mpiedica oamenii sa va exploateze sau sa va faca
rau?
Nu // Da
42. Trece mult timp cand va ntrebati daca puteti avea ncredere n prietenii tai, sau n persoanele cu
care lucrati?
Nu // Da
43. Gasiti ca este preferabil sa nu lasati pe altii sa stie prea multe asupra faptelor care s-ar putea
ntoarce mpotriva dumneavoastra?
Nu // Da
44. Detectati adesea amenintari sau insulte ascunse prin ceea ce altii spun sau fac?
Nu // Da
45. Sunteti tipul de persoana care tine ranchiuna sau care nu uita mult timp pentru a ierta persoanele
care v-au insultat sau dispretuit?
Nu // Da
46. Exista multe persoane pe care nu le puteti ierta pentru ceea ce au spus sau ca au facut ceva de o
bucata buna de timp?
Nu // Da
47. Ajungeti adesea la o stare de furie sau va suparati cand cineva va critica sau va insulta ntr-un fel
sau altul?
Nu // Da
48. Aveti adesea ndoieli asupra fidelitatii sotului(ei) sau a partenerului dumneavostra?
Nu // Da
49. Cand sunteti n public si cand vedeti oameni discutand aveti adesea impresia ca ei vorbesc despre
dumneavoastra?
Nu // Da
50. Aveti adesea impresia ca lucruri care nu au o semnificatie speciala pentru alti oameni sunt n
realitate destinate sa va transmita un mesaj?
Nu // Da
51. Cand sunteti nconjurat(a) de alte persoane, aveti adesea sentimentul de a fi observat(a), sau
privit(a) cu insistenta?
Nu // Da
52. Aveti deja impresia ca puteti ajunge sa faceti lucruri simple facand un legamant sau gandindu-va
la ele?
Nu // Da
53. Ati trait deja experiente supranaturale?
Nu // Da
54. Credeti ca posedati al saselea simt care sa va permita sa stiti si sa preziceti lucrurile pe care
altii sunt incapabili sa o faca?
Nu // Da
55. Aveti adesea impresia ca obiectele sau umbrele sunt persoane sau animale reale sau ca zgomotele
sunt n mod real voci umane?
Nu // Da
56. Aveti sentimentul ca o persoana sau o forta oarecare va nconjoara chiar si atunci cand nu puteti
vedea acea persoana?
Nu // Da
57. Vedeti adesea aura sau campuri de energie n jurul oamenilor?
Nu // Da
58. Exista foarte putine persoane fata de care va simtiti cu adevarat apropiat n afara familiei voastre
directe?
Nu // Da
59. Va simtiti adesea tensionat(a) cand sunteti cu alte persoane?
Nu // Da
60. Nu este cu adevarat important sa aveti relatii intime cu ceilalti?
Nu // Da
61. Preferati aproape ntotdeauna sa faceti lucrurile singur(a), mai curand decat cu alte persoane?
Nu // Da
62. Puteti fi satisfacut(a) fara a trai niciodata o relatie sexuala cu cineva?
Nu // Da
63. Nu exista cu adevarat decat putine lucruri care pot sa va faca probleme?
Nu // Da
64. Sunteti total indiferent(a) la ceea ce altii gandesc despre dumneavoastra?
Nu // Da
65. Dumneavoastra gasiti ca nimic nu va face nici cu adevarat fericit(a), nici cu adevarat trist(a)?
Nu // Da
66. Va place sa fiti n centrul atentiei?
Nu // Da
67. Aveti numeroase flirturi?
Nu // Da
68. Va regasiti adesea provocator(oare) fata de altii?
Nu // Da
69. Incercati sa atrageti atentia asupra dumneavoastra prin felul de a va mbraca sau prin aparenta
dumneavoastra?
Nu // Da
70. Va faceti adesea o nevoie din trebuinta de a fi teatral(a) si original(a)?
Nu // Da
71. Va schimbati adesea opinia n functie de persoanele cu care sunteti sau dupa cum va vine ca fiind
just din ceea ce ati citit sau vazut la TV?
Nu // Da
72. Aveti multi prieteni care sunt foarte apropiati?
Nu // Da
73. Sunt altii care neglijeaza adesea sa va aprecieze talentele cele mai particulare sau realizarile
dumneavoastra?
Nu // Da
74. Vi s-a spus deja ca aveti o foarte buna opinie despre dumneavoastra?
Nu // Da
75. Va ganditi mult la puterea, la renumele sau la recunostinta care vi se va acorda ntr-o zi?
Nu // Da
76. Va ganditi mult la o perfecta istorie de dragoste pe care o veti trai ntr-o zi?
Nu // Da
77. Cand aveti o problema insistati aproape ntotdeauna sa va vedeti cu persoana cea mai
importanta?
Nu // Da
78. Considerati ca este important de a consacra timp unor persoane care se disting prin
particularitatile lor sau prin influenta lor?
Nu // Da
79. Este important pentru dumneavoastra ca oamenii sa va dea atentie sau sa va admire ntr-un fel
sau altul?
Nu // Da
80. Va ganditi ca este inutil sa urmati anumite reguli sau conventii sociale pentru ca ele se pun de-a
curmezisul drumului dumneavoastra?
Nu // Da
81. Aveti sentimentul ca sunteti genul de persoana care merita un tratament favorizant?
Nu // Da
82. Gasiti adesea necesar sa-i utilizati pe altii pentru a obtine ceea ce vreti?
Nu // Da
83. Adesea trebuie sa va plasati dorintele deasupra dorintelor altora?
Nu // Da
84. Va asteptati adesea ca altii sa faca ceea ce le cereti fara a pune ntrebari pentru ca sunteti
dumneavoastra?
Nu // Da
85. Nu aveti n mod real nici un interes pentru problemele altora sau pentru sentimentele altora?
Nu // Da
86. Altii se plang despre dumneavoastra ca nu dati atentie sentimentelor lor?
Nu // Da
87. Invidiati adesea pe altii?
Nu // Da
88. Aveti adesea sentimentul ca altii va invidiaza?
Nu // Da
89. Gasiti ca exista putini oameni care merita timpul si atentia dumneavoastra?
Nu // Da
90. V-ati situat adesea n afara ideii ca o persoana care va apreciaza n mod real era pe punctul de a
va parasi?
Nu // Da
91. Relatiile cu persoanele pe care le ndragiti cu adevarat cunosc des suisuri si coborasuri?
Nu // Da
92. V-ati schimbat brutal felul de a va considera viata si obiectivele din viata?
Nu // Da
93. Imaginea pe care o aveti despre dumneavoastra se schimba adesea n mod radical?
Nu // Da
94. Variati n functie de diferite persoane sau de diferite situatii pana la punctul n care, uneori nu
mai stiti ce sa fie adevarat?
Nu // Da
95. Exista adesea multe schimbari n privinta obiectivelor voastre, proiectelor n cariera
dumneavoastra, convingerilor religioase etc?
Nu // Da
96. Adesea faceti lucruri ntr-o maniera impulsiva?
Nu // Da
97. Sunteti tentati sa va faceti rau sau sa recurgeti la suicid sau sa amenintati ca o veti face?
Nu // Da
98. Deja ati intentionat sa va taiati, ardeti sau sa va zgariati pielea?
Nu // Da
99. Aveti numeroase si bruste schimbari ale dispozitiei sufletesti?
Nu // Da
100. Simtiti adesea un vid interior?
Nu // Da
101. Aveti adesea accese de furie sau adesea suneti furios ncat va pierdeti controlul de sine?
Nu // Da
102. Va frapeaza oamenii care arunca obiectele atunci cand sunteti furios?
Nu // Da
103. Se poate ca mici lucruri sa va nfurie foarte tare?
Nu // Da
104. Atunci cand sunteti foarte stresat(a) deveniti suspicios(a) fata de altii sau va simtiti n mod
particular deconectat(a)
Nu // Da
105. Inainte de varsta de 15 ani ati brutalizat sau amenintat alti copii?
Nu // Da
106. Inainte de varsta de 15 ani ati declansat batai?
Nu // Da
107. Inainte de varsta de 15 ani ati fost ranit sau amenintat de cineva cu o arma ca un mai (batator),
cutit, o sticla sparta sau o arma de foc?
Nu // Da
108. Inainte de varsta de 15 ani ati torturat n mod deliberat pe cineva sau pedepsit cu durere fizica
sau cu o alta suferinta?
Nu // Da
109. Inainte de varsta de 15 ani ati intentionat sa torturati sau sa raniti un animal?
Nu // Da
110. Inainte de varsta de 15 ani ati furat, agresat pe cineva sau ati obtinut lucruri prin forta,
amenintand acea persoana?
Nu // Da
111. Inainte de varsta de 15 ani ati fost obligat de cineva sa aveti raporturi sexuale sau sa fiti
dezbracata n fata cuiva sau sa va atinga din punct de vedere sexual?
Nu // Da
112. Inainte de varsta de 15 ani ati declansat incendii?
Nu // Da
113. Inainte de varsta de 15 ani ati stricat n mod deliberat lucruri care nu erau ale dumneavoastra?
Nu // Da
114. Inainte de varsta de 15 ani ati spart case, barci (nave) sau vehicule?
Nu // Da
115. Inainte de varsta de 15 ani ati mintit mult sau i-ati excrocat pe altii?
Nu // Da
116. Inainte de varsta de 15 ani ati furat uneori lucruri, ati furat de pe tejghea sau ati imitat
semnatura cuiva?
Nu // Da
117. Inainte de varsta de 15 ani ati fugit de acasa si ati absentat n timpul noptii?
Nu // Da
118. Inainte de varsta de 13 ani, adesea ati ramas foarte tarziu afara, dupa ora la care trebuia sa va
rentoarceti?
Nu // Da
119. Inainte de varsta de 13 ani, ati chiulit adesea de la scoala?
Nu // Da.

Traducere de Psih.Clin.Princ.Gurguta Lenus