1.

Care din urmatoarele reprezinta metode ale cercetarii stiintifice juridice:

a. metoda logica; metoda comparativa; metoda istorica; metoda sociologica; metodele cantitative;
b. metoda sociologica si metoda teleologica;
c. metoda teleologica metoda comparativa; metoda istorica; metoda sociologica; metodele calitative

2. Ce reprezinta dreptul pozitiv:

a. reprezinta totalitatea normelor juridice in vigoare dintr-un stat; este un drept aplicabil imediat si continuu,
obligatoriu si susceptibil de a fi adus la indeplinire prin coercitia statala;
b. dreptul obiectiv al unui stat anume aplicat de autoritaile abilitate ale statului respectiv
c. ansamblul normelor juridice elaborate sau acceptate de catre stat in scopul desfasurarii normale a vietii in
comun a oamenilor

3. Care din urmatoarele reprezinta familii de drept, potrivit criteriului apartenentei la un bazin de
civilizatie juridica:
a. romano-germanica,anglo saxona, religioasa si traditionala
b. dreptul anglo-saxon, francez, german, scandinav
c. dreptul musulman, roman, francez, italian, etc

4. Care din urmatoarele ramuri de drept intra în componenta dreptului public:

a. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar, dreptul comercial
b. dreptul constitutional, dreptul procesual penal, dreptul muncii; drept civil
c. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar

5. Care din urmatoarele ramuri de drept intra in componenta dreptului privat:

a. cele care reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa intotdeauna ca
parte si statul;
b. cele care reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa particularii;
c. pot fi, printre altele: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul administrativ

6. Cum se împart statele, din punct de vedere al structurii de stat:

a. state simple sau unitare si state compuse sau federative;
b. state neunitare si state unitare;
c. uniuni de state, state compuse, state federative

7. Care din urmatoarele principii stau la baza organizarii institutiilor judiciare si a justitiei:
a. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei si al impartialitatii,
principiul colegialitatii;
b. principiul egalitatii in fata legii, principiul separatiei, principiul ocrotirii proprietatii;
c. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei;

8. Care sunt elemente constitutive ale actului normativ

a. ipoteza, dispozitia si sanctiunea;
b. ipoteza si sanctiunea
c. titlul, preambulul, formula introductivã, dispoziþii generale, dispoziþii de conþinut, dispoziþii finale ºi
tranzitorii

9. Care din urmatoarele caracteristici este specifica judecatoriilor:

a. au personalitate juridica
b. sunt organizate cate una in fiecare judet;
c. nu au personalitate juridica;

10. Care din urmatoarele caracteristici este specifica tribunalelor

a. au personalitate juridica;
b. pot exista mai multe intr-un judet
c. au o singura sectie, mixta, pentru toate litigiile.

11. Care din urmatoarele principii reprezinta principiile generale ale dreptului:
a. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul
responsabilitatii; principiul echitatii si al justitiei;
b. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul
umanismului; principiul corelarii intereselor particulare cu cele generale, obstesti;
c. principiul separatiei puterilor in stat; principiul respectarii autoritatilor legale ale statului

12. Care sunt functiile dreptului:

a. functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice; functia de conservare,
aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; functia
normativa;
b. functia represiva; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia
de conducere a societatii;
c. functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a
societatii; functia legislativa, functia executiva.

13. Care din urmatoarele caracteristici este specifica normei juridice:

a. are un caracter general si impersonal;are un caracter tipic si implica un raport intersubiectiv, fiind
obligatorie
b. se adreseaza unei persoane individualizate
c. este abstracta

14. Ce reprezinta exigibilitatea normei juridice:

a. aceasta are garantii externe, statale, de asigurare a traducerii in viata;
b. este tot timpul respectata de catre cetateni, prin ea insesi;
c. poate fi modificata de orice individ interesat, pentru motive justificate

15. Care sunt elementele normei juridice, din punct de vedere al structurii logice:
a. ipoteza, dispozitia si sanctiunea;
b. ipoteza si structura tehnico-legislativa;
c. aliniat, titlu, capitol, paragraf

16. Cum pot aparea sanctiunile, din punct de vedere al gradului de determinare:
a. determinate;relativ-determinate;alternative si cumulative.
b. complete, incomplete
c. generale, speciale, de exceptie

17. Care este obiectul ipotezei normei juridice:

a. descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei;poate defini calitatea
subiectului;poate caracteriza subiectul in mod generic;
b. prezinta conduita ce trebuie urmata de destinatarul normei
c. prezinta consecinta nerespectarii dispozitiei

18. Care este obiectul dispozitiei normei juridice:

a. descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei; poate defini calitatea
subiectului; poate caracteriza subiectul in mod generic;
b. prezinta conduita ce trebuie urmata de destinatarul normei
c. prezinta consecinta nerespectarii dispozitiei
19. Care este obiectul sanctiunii normei juridice:
a. descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei;poate defini calitatea
subiectului; poate caracteriza subiectul in mod generic;
b. prezinta conduita ce trebuie urmata de destinatarul normei
c. prezinta consecinta nerespectarii dispozitiei

20. Care din urmatoarele principii reprezinta un principiu al actiunii in timp a normei juridice:
a. norma juridica actioneaza numai pentru viitor si principiul neretroactivitatii normei juridice;
b. stabilitatea si echitatea normei juridice;
c. norma juridca actioneaza numai pentru viitor, fara vreo exceptie

21. Care din urmatoarele enunturi reprezinta o exceptie de la principiul neretroactivitatii normei
juridce:
a. normele juridice cu caracter interpretativ;norma penala mai favorabila; norma juridica ce cuprinde
retroactivitatea expresa
b. principiul unitatii
c. principiul prescriptibilitatii raspunderii penale

22. În ce mod are loc incetarea activitatii normelor juridice

a. ajungere la termen; desuetudine; abrogare
b. publicarea in Monitorul Oficial
c. aducerea la cunostinta destinatarilor a incetarii prin orice mijloc

23. Care sunt izvoarele formale ale dreptului:

a. obiceiul juridic, practica judecatoreasca si precedentul judiciar, doctrina, contractul normativ si actul
normativ;
b. cutuma si jurisprudenta;
c. numai contractul normativ si actul normativ

24. Ce reprezinta cutuma:

a. este un izvor principal de drept, alaturi de tratat, in dreptul international public;
b. este izvor principal de drept in drept penal
c. nu este izvor de drept

25. Ce reprezinta practica judiciara

a. o tehnica juridica generala
b. totalitatea hotãrârilor judecãtoreºti pronunþate de cãtre instanþele de toate gradele pe baza interpretãrii
juridice
c. metodã de cercetare juridicã

26. Care sunt partile constitutive ale actului normativ:

a. Titlul, preambulul, formula introductivã
b. Titlul, preambulul, formula introductivã, dispoziþii generale, dispoziþii de conþinut, dispoziþii finale ºi
tranzitorii
c. Dispoziþii de conþinut, dispoziþii finale ºi tranzitorii

27. Ce reprezinta articolul:

a. constituie elementul structural al actului normativ;de regula contine o dispozitie de sine-statatoare;se poate
grupa cu alte articole, in sectiuni, capitole, titluri
b. constituie acea parte constitutiva a actului normativ ce exprima scopul actului normativ
c. este acel element constitutiv al actului normativ in care se arata autoritatea emitenta a actului si exprimarea
hotararii de a emite acel act normativ
28. Care din urmatoarele constituie caracteristici ale încorporarii:
a. poate fi oficiala sau neoficiala;
b. poate fi directa sau indirecta
c. poate fi explicita sau implicita

29. Ce reprezinta aplicarea dreptului

a. reprezinta una din formele realizarii dreptului;
b. reprezinta una din etapele elaborarii dreptului
c. reprezinta un segment al realitatii sociale

30. Care din urmatoarele constituie faze ale aplicarii dreptului:

a. stabilirea starii de fapt; alegerea normei de drept; interpretarea normelor juridice; elaborarea actului de
aplicare.
b. descrierea situatiilor de fapt ce urmeaza a fi transformate in situatii de drept, evaluarea costului social al
punerii in aplicare a reglementarii juridice respective, stabilirea oportunitatii adoptarii unui act normativ
c. alegerea formei exterioare corespunzatoare reglementarii, alegerea modalitatii de reglementare, alegerea
procedeelor de conceptualizare

31. Ce reprezinta interpretarea normelor juridice:

a. constituie o etapa a aplicarii dreptului;
b. poate fi realizata de cetateanul asupra caruia se va rasfrange, in temeiul egalitatii in fata legii
c. este unul din principiile legiferarii

32. Care sunt componentele continutului dreptului:

a. vointa si interesul;
b. forma internã si forma externã;
c. statica si dinamica;

33. Care sunt factorii de configurare a dreptului:

a. norma juridicã, institutia de drept, ramura dreptului, sistemul dreptului;
b. teritoriul, populatia, puterea publicã
c. cadrul natural, cadrul economic, social si politic national si international, factorul uman;

34. Care din urmatoarele enunturi reprezinta definitia societatii civile:

a. coloana de sustinere a edificiului social – politic al societãtii având la dispozitie pârghiile prin care se pot
modifica si completa legislatia si implicit structura organizatoricã a sistemului social-politic;
b. ansamblul formelor organizatorice nestatale apolitice, fundamentate pe dreptul de liberã asociere, sustinut
prin Constitutie, prin intermediul cãrora sunt exprimate public interesele specifice ale opiniei publice;
c. structura grupalã care cuprinde persoane reunite pe baza conceptelor si atitudinilor comune, ca reflex al
apartenentei lor la aceeasi categorie socialã si care actioneazã pentru satisfacerea pe calea reglementãrii
juridice a intereselor membrilor sãi;

35. Care sunt functiile societãtii civile:

a. functia executivã si administrativã, functia jurisdictionalã, functia externã;
b. functia de supraveghere, de monitorizare a puterii publice privind modul în care sunt gestionate treburile
tãrii, functia de sanctionare a puterii, functia educativã;
c. functia de institutionalizare sau formalizare juridicã, functia de conservare si garantare a valorilor
fundamentale ale societãtii, functia normativã;

36. Ce înseamna functia de institutionalizare juridica

a. funcþia de realizare a conducerii sociale
b. funcþia de apãrare ºi garantare a valorilor sociale
c. funcþia care creeazã cadrul legal de funcționare al sistemului social în întregul sãu

37. Ce este tehnica juridica

a. procesul de elaborare a normelor juridice cât și procesul de aplicare a lor
b. o metodã de cercetare juridicã
c. un principiu de drept

38. Care din urmatoarele categorii constituie componente ale sistemului actelor normative:
a. legea, obiceiul, jurisprudenta, doctrina;
b. norma juridicã, institutia de drept, ramura de drept, sistemul de drept;
c. Constitutia, legi constitutionale, secretul legi organice, legi ordinare, acte normative ale administratiei
publice;

39. Carei categorii de izvoare de drept apartine jurisprudenta :

a. izvoare scrise, oficiale;
b. izvoare directe;
c. izvoare nescrise;

40. În care din ramurile dreptului obiceiul este exclus:

a. dreptul constitutional;
b. dreptul penal;
c. dreptul comercial.

41. Ce reprezinta practica judiciara

a. totalitatea hotãrârilor judecãtoresti cu caracter de îndrumare date de Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. totalitatea pãrerilor, opiniilor exprimate de oamenii de stiintã ai domeniului;
c. totalitatea hotãrârilor judecãtoresti pronuntate de cãtre toate instantele de judecatã, indiferent de gradul
acestora, componente ale sistemului de organizare judecãtoreascã dintr-un stat;

42. Ce reprezinta jurisprudenta:

a. totalitatea hotãrârilor judecãtoresti cu caracter de îndrumare date de Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. totalitatea pãrerilor, opiniilor exprimate de oamenii de stiintã ai domeniului;
c. totalitatea hotãrârilor judecãtoresti pronuntate de cãtre toate instantele de judecatã, indiferent de gradul
acestora, componente ale sistemului de organizare judecãtoreascã dintr-un stat;

43. Care sunt elementele structurii logica juridica a normei de drept

a. ipoteza ºi dispoziþia
b. dispoziþia ºi sancþiunea
c. ipoteza, dispoziþia ºi sancþiunea

44. Care sunt principiile legiferãrii:

a. principiul legalitãtii, principiul dreptãtii, principiul echitãtii justitiei;
b. principiile generale sau fundamentale si principiile de ramurã;
c. principiul fundamentãrii stiintifice, principiul corelãrii, principiul echilibrului, principiul accesibilitãtii;

45. Ce cuprinde preambulul unui act normativ:

a. scopul reglementãrii respective;
b. denumirea autoritãtii emitente si exprimarea hotãrârii de emitere sau adoptare a actului normativ;
c. denumirea genericã a actului în functie de categoria sa juridicã si autoritatea emitentã precum si obiectul
reglementãrii;
46. Ce reprezinta normele etice, morale si religioase
a. un ansamblu de concepþii și reguli de conduitã
b. o vastã categorie de regul sociale
c. normele care indicã conduita necesarã oamenilor și le aratã consecințele și sancțiunile nerespectãrii ei

47. Care e momentul intrãrii în vigoare a legii:

a. data publicãrii în Monitorul Oficial;
b. numai dupã depunerea sa spre dezbatere în Camerele Parlamentului si dupã aprobarea presedintilor celor
douã Camere;
c. la trei zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial sau la data din text.

48. În ce consta regimul juridic special aplicabil strainilor aflati pe teritoriul tarii noastre:
a. acest regim acordã strãinilor un tratament la fel de avantajos ca acela conferit cetãtenilor unui stat tert
considerat ca favorizat;
b. acest regim recunoaste si strãinilor aceleasi drepturi de care se bucurã cetãtenii statului pe care se aflã
strãinii, cu unele restrângeri;
c. acest regim acordã strãinilor drepturi ce decurg din legislatiile nationale sau conventiile internationale la
care România si statul al cãrui cetãtean este acesta sunt pãrti;

49. De câte feluri este abrogarea:

a. completã, incompletã;
b. generalã, special, de exceptie;
c. expresã, tacitã.

50. Cum se clasificã normele juridice dupã criteriul sferei de aplicare:

a. norme juridice complete si norme juridice incomplete;
b. norme juridice generale, norme juridice speciale, norme juridice de exceptie
c. norme juridice-principii, norme juridice-mijloace;

51. Prin ce se caracterizeazã puterea de stat:

a. are posibilitatea de monitorizare si supraveghere a puterii publice privitor la modul concret în care sunt
gestionate treburile tãrii;
b. are sferã generalã de aplicativitate, are caracter public, dispune de drepturi si structuri specializate care o
realizeazã si este suveranã;
c. impune reglementarea juridicã a domeniilor incluse în programele politice ale partidelor aflate la
guvernare;

52. Care sunt functiile statului:

a. functia de conducere, functia normativa, functia preventiva, functia de guvernare, apãrare si garantare a
valorilor fundamentale ale societãtii;
b. functia de reglementare socialã, functia de tratare a conflictelor declarate,, functia de legitimare a puterii;
c. functia legislativã, functia executivã si administrativã, functia jurisdictionalã, functia externã.

53. Cum se clasificã statele în functie de structura de stat:

a. state monocratice, state oligarhice, state democratice
b. state unitare sau simple si state federale, compuse sau unionale
c. state capitaliste, state socialiste, state totalitare;
54. Ce exprimã conceptul de „formã a statului”:
a. este un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii de autoritate prin faptul cã are
caracter politic, are sferã generalã de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizeazã;
b. exprimã modul de organizare a continutului puterii, structura internã si externã a acestui continut
c. exprimã organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul, criterii în functie de care statele se
clasificã în state unitare si state supuse (federale).

55. Ce reprezintã TERITORIUL pentru stat:

a. un criteriu politic în baza cãruia statul îsi construieste o structurã specialã a aparatului de conducere si se
constientizeazã conceptul de suveranitate;
b. modul de organizare a continutului puterii, structura internã si externã a acestui continut;
c. o modalitate de organizare a puterii în raport cu suprafata delimitatã de granite stabilitã prin lege organicã,
criterii în functie de care statele se clasificã în state unitare si state federale;

56. Cum este definitã realitatea juridica:

a. totalitatea relatiilor care se nasc si se dezvoltã între participantii la circuitul juridic
b. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de cãtre stat în scopul dirijãrii comportamentelor
oamenilor în societate;
c. totalitatea realitãtilor economice, politice, cultural-spirituale, juridice guvernate de norme specifice care au
menirea de a asigura o ordine specificã.

57. Care din afirmatiile de mai jos privesc regulile (normele) morale:
a. sunt elaborate de organe special abilitate potrivit unei proceduri specifice;
b. se manifestã spontan si neformal, privesc intimitatea individului, sunt greu de interpretat, atrag sanctiuni ce
privesc reactia comunitãtii fatã de individul în cauzã ca oprobiul public, marginalizarea;
c. au caracter unitar si neechivoc;privesc exterioritatea dreptului

58. Ce reprezinta interpretarea logica:

a. o formã a interpretãrii,
b. un argument logic;
c. o metodã tehnicã de interpretare.

59. Ce reprezinta interpretarea restrictivã:

a. o metodã de interpretare;
b. un principiu al interpretãrii;
c. un rezultat al interpretãrii.

60. Care este scopul interpretarii normelor juridice:

a. doar realizarea dreptului prin respectare;
b. doar crearea dreptului;
c. crearea si realizarea dreptului;

61. Care este definitia interpretarii normei juridice:

a. o operatiune logicã care are ca scop lãmurirea si explicarea intelesului normei juridice, oferind solutii
pentru situatiile pe care organele de stat le au de rezolvat;
b. activitatea de fundamentare stiintificã în vederea creãrii normei juridice;
c. este activitatea desfãsuratã de analisti din domeniul dreptului, teoreticieni si practicieni cuprinsã în opere
stiintifice.

62. Ce cuprind dispozitiile de fond:

a. prevederi care orienteazã întreaga reglementare, determinã obiectul si principiile acesteia
b. reglementarea propriu-zisã a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ
c. mãsurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, nãscute în temeiul vechii
reglementãri care urmeazã a fi înlocuitã cu noul act normativ

63. Ce cuprind dispozitiile generale ale actului normativ:

a. prevederi care orienteazã întreaga reglementare, determinã obiectul si principiile acesteia;
b. mãsurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, nãscute în temeiul vechii
reglementãri care urmeazã a fi înlocuitã cu noul act normativ;
c. enuntarea scopului reglementãrii respective;

64. Ce reprezinta continutul dreptului

a. o metodã de cercetare juridicã
b. o tehnicã juridicã
c. ansamblul normelor juridice care formeazã dreptul obiectiv ºi este în corelaþie directã cu conºtiinþa
juridicã

65. Cum se clasificã subiectele raporturilor juridice:

a. subiecte individuale si subiecte colective;
b. cetãteni români, strãini si apatrizi aflati pe teritoriul tãrii noastre;
c. subiecte cu capacitate juridica si subiecte fãrã capacitate juridica.

66. Care sunt subiectele colective de drept:

a. Parlamentul, Guvernul, instantele judecãtoresti, societatea civilã, statul;
b. partidele politice, grupurile etnice, grupurile de presiune, grupurile de interes
c. statul, organele de stat, persoanele juridice;

67. Ce sunt metodele cercetarii juridice

a. mijloace ale gândirii pe pricipii riguros ºtiinþifice ce stabilesc cunoaºterea fenomenului juridic
b. mijloace ale gândirii pe pricipii riguros ºtiinþifice ce stabilesc cunoaºterea fenomenului politic
c. sunt elemente de drept în cunoaºterea fenomenului juridic

68. Ce este obligatia juridicã:

a. datoria pe care un subiect al raportului juridic o are fatã de celãlalt subiect al raportului juridic
b. premisa esentialã pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic
c. conduita ce se realizeazã de cãtre subiectul raportului juridic

69. Ce reprezinta aplicarea legii în spatiu

a. aplicarea legii de organele competente
b. aplicarea legii pe raza de acþiune competentã teritorialã generalã sau localã
c. aplicarea legii pe o duratã determinatã de timp

70. Cãrei categorii de izvor de drept apartine doctrina?

a. izvoare nescrise;
b. izvoare oficiale;
c. izvoare neoficiale;

71. Ce reprezinta normele tehnice

a. o vastã categorie de reguli sociale
b. acele reguli care dau expresia raportului dintre legile naturii ºi conduita umanã
c. un ansamblu de concepþii ºi reguli de conduitã

72. Care din urmatoarele enunturi reprezinta regula privitoare la obligativitatea normei juridice:
a. se aplicã imediat, neconditionat, continuu;
b. se aplicã unor seturi de relatii sociale având drept rezultat uniformizarea conditilor subiectelor de drept;
c. prescrie un comportament standard recomandat unui subiect generic;
73. Care sunt izvoarele materiale ale dreptului:
a. factorii de configurare a dreptului, dreptul natural, constiinta juridicã;
b. izvoarele oficiale si neoficiale;
c. izvoare directe si izvoare indirecte;

74. Din punct de vedere al izvoarelor dreptului, contractul normativ este:

a. izvor de drept formal;
b. izvor de drept material;
c. izvor de drept indirect;

75. Ce reprezinta cadrul social economic

a. un principiu de drept
b. o metodã a cercetãrii juridice
c. un factor de configurare a dreptului

76. În ce consta modificarea unui act normativ:

a. introducerea unor dispozitii noi, exprimate în texte ce se adaugã elementelor structurale existente prin
utilizarea unei formule de exprimare;
b. integrarea prevederilor schimbate sau completate în mod substantial în ansamblul reglementãrii,
actualizându-se denumirile schimbate si realizând o nouã numerotare a elementelor de structurã;
c. schimbarea expresã a unuia sau mai multor articole sau aliniate si redactarea lor într-o altã formulare;

77. În ce consta continutul raspunderii juridice?

a. în dreptul statului de a aplica sanctiunile prevãzute de normele juridice persoanelor care au încãlcat
prevederile legale si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale în scopul restabilirii ordinii
de drept;
b. repararea unui prejudiciu adus unui subiect de drept prin încãlcarea dispozitiilor unei norme juridice;
c. prerogativa organelor special abilitate ale statului de a stabili forma concretã a rãspunderii juridice;

78. Ce reprezinta vinovãtia sub forma intentiei sau culpei:

a. conditie a rãspunderii juridice;
b. formã a rãspunderii juridice;
c. principiu al rãspunderii juridice;

79. Care sunt cauzele care înlãturã rãspunderea penalã?

a. starea de necesitate, constrângerea fizicã si moralã;
b. minoritatea fãptuitorului, eroarea de fapt;
c. cauzele generale (amnistia, prescriptia, lipsa plângerii prealabile, împãcarea) si cauze speciale ca de
exemplu: desistarea si împiedicarea producerii rezultatului, împiedicarea de cãtre participant a consumãrii
faptei, calitatea de sot sau rudã a tãinuitorului, denuntarea de cãtre martor.

80. Ce cuprinde sistemul stiintelor ?

a. Latura staticã si latura dinamicã
b. Stiinte ale naturii, stiinte despre societate, stiinte despre gândire
c. Totalitatea conceptelor , ideilor, principiilor, si legitãtilor fenomenului juridic

81. Care sunt pãrtile din care este alcãtuit sistemul stiintei dreptului ?
a. Drept civil, drept penal, drept administrativ, drept constitutional, dreptul muncii, drept procesual civil;
b. partea generalã si partea specialã;
c. Stiinte predominant teoretice, stiinte juridico-istorice, stiinte juridice de ramurã. Stiinte juridice
participative.
82. Ce exprima esenta dreptului
a. stiinþa deductivã ºi numeroase fenomene
b. dimensiunea istoricã a conceptelor de drept
c. unitatea trãsãturilor ºi raporturilor interne necesare ale unei clase de obiecte, evenimente, relaþii

83. Ce se are în vedere în legatura cu aplicarea legii în timp

a. momentul intrãrii legii in vigoare
b. momentul ieºirii legii din vigoare
c. momentul intrãrii legii în vigoare ºi momentul ieºirii din vigoare

84. Care sunt metodele de cercetare juridicã ?

a. observatia, analiza documentelor sociale si juridice, ancheta, chestionarul, interviul;
b. logicã, comparativã, istoricã, cantitativã, sociologicã;
c. stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice incidente, interpretarea normei, elaborarea actului de
aplicare.

85. Cãrei metode de cercetare juridicã apartine observatia ?

a. Metodei sociologice de cercetare juridicã;
b. Metodei comparative de cercetare juridicã;
c. Metodei logice de cercetare juridicã;

86. Cum este definit dreptul în acceptiunea sa de drept obiectiv ?

a. Totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat, într-o societate datã;
b. Dreptul unui stat anume, aplicat de autoritãtile abilitate ale statului respectiv;
c. Ansamblul normelor juridice elaborate de stat în scopul desfãsurãrii normale a vietii în comun a oamenilor;

87. În ce constã continutul dreptului ?

a. Totalitatea elementelor, laturilor si conexiunilor care exprimã în mod concret vointa si interesele sociale
care reclamã oficializarea si garantarea lor de cãtre stat;
b. Constiinta juridicã, dreptul, ordinea de drept;
c. Dreptul national, dreptul international, dreptul comunitar;

88. Ce este dreptul, în esenta sa ?

a. Dreptul privit ca sistem de reglementãri si institutii;
b. Dreptul privit ca instrument în substanta cãruia se întâlnesc drepturi si îndatoriri ale oamenilor;
c. Dreptul privit ca rezultat al desfãsurãrii raporturilor juridice în conformitate cu prevederile legale

89. Care din urmatoarele reprezinta izvoare formale ale dreptului ?

a. Dreptul natural, constiinta juridicã, factorii de configurare a dreptului;
b. Izvoare oficiale si neoficiale;
c. Actul normativ, cutuma, jurisprudenta, doctrina juridicã, contractul normativ;

90. Care este întelesul notiunii de tehnicã juridicã ?

a. Totalitatea normelor de tehnicã legislativã si a principiilor elaborãrii care asigurã sistematizarea, unificarea
si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridicã adecvatã pentru fiecare act normativ;
b. Totalitatea mijloacelor, metodelor, procedeelor si tehnicilor utilizate de organele puterii de stat în procesul
de initiere, elaborare si adoptare a actelor normative;
c. Totalitatea normelor juridice care definesc pãrtile constitutive ale actului normativ, structura sa, forma si
modul de sistematizare a continutului acestuia;

91. Care sunt principiile actiunii în timp a normei juridice ?

a. Principiul teritorialitãtii si principiul personalitãtii;
b. Principiul neretroactivitãtii cu cele douã exceptii : principiul ultraactivitãtii si principiul retroactivitãtii;
c. Principiul unitãtii, principiul echilibrului, principiul accesibilitãtii;

92. Care sunt principiile actiunii în spatiu si asupra persoanelor a normei juridice ?
a. Principiul teritorialitãtii, principiul personalitãtii, principiul realitãtii;
b. Principiul neretroactivitãtii, principiul ultraactivitãtii si principiul retroactivitãtii
c. Principiul legalitãtii, principiul dreptãtii, principiul egalitãtii

93. Cum se clasifica ipotezele normei juridice ?

a. Generale, speciale de exceptie
b. Determinate, relativ determinate, simple, complexe;
c. Alternative, cumulative.

94. Cum se clasificã normele juridice dupã modul de reglementare a conduitei ?

a. Normele juridice onerative, prohibitive, permisive, supletive;
b. Normele juridice organizatorice, punitive, stimulative;
c. Normele juridice generale, speciale, de exceptie;

95. Cum actioneazã în timp norma juridicã ?

a. Norma juridicã actioneazã în timp conform celor trei regimuri juridice : national, special (de reciprocitate),
clauza natiunii celei mai favorizate;
b. Norma juridicã actioneazã pe timp nelimitat, cu exceptia legilor temporare;
c. Norma juridicã intrã în vigoare, parcurge perioada activã, iese din vigoare.

96. Care este structura logicã a normei juridice ?

a. Titlu, capitol, alineat, paragraf;
b. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;
c. Titlul, formula introductivã, preambul, partea dispozitivã, formula de atestare a autenticitãtii;

97. Ce cuprinde dispozitia unei norme juridice ?

a. Mãsurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nãscute în temeiul actului normativ
anterior;
b. Conduita ce trebuie urmatã în cazul ipotezei formulate.
c. Scopul reglementãrii, mentinerea conditiilor legale pe baza cãrora a fost emis actul normativ

98. Cum se clasificã dispozitiile normelor juridice?

a. De drept public si de drept privat;
b. Determinate, relativ determinat
c. Cumulative, alternative.

99. Care este definitia normei juridice ?

a. Regulã de conduitã cu caracter general si obligatoriu, elaboratã sau recunoscutã de stat în scopul asigurãrii
ordinii sociale, ce poate fi adusã la îndeplinire, la nevoie, prin forta de constrângere a statului;
b. Regula de conduitã fundamentatã pe observarea uniformitãtilor comportamentului si repetatã pânã se
formeazã convingerea cã este obligatorie.
c. Ansamblul regulilor care guverneazã raporturile dintre oameni;

100. Care sunt trãsãturile caracteristice ale normelor juridice ?

a. Sunt relative, au actiune limitatã în timp, au proceduri speciale de elaborare;
b. Generalitatea, oficialitatea, spontaneitatea
c. Sunt generale, impersonale, obligatorii, au caracter tipic, implicã un raport intersubiectiv

101. Cum se clasifica sanctiunile, dupa gradul de determinare sau precizie

a. Absolut determinante, relativ determinante, alternative, cumulative
b. Alternative, cumulative, relativ determinante
c. Cumulative, absolut determinante

102. Ce cuprinde sistemul normelor sociale ?

a. Norma juridicã, institutia juridicã , ramura de drept, sistemul national de drept;
b. Norme obisnuielnice (obiceiul juridic ), precedentul judiciar, doctrina, actul normativ, contractul cadru
c. Norme etice, norme obisnuielnice, norme tehnice, norme politice, norme religioase, norme juridice, norme
de convietuire socialã.

103. Care sunt elementele sistemului dreptului ?

a. Normele etice (morale), normele tehnice, normele juridice, normele deontologice
b. Norma juridicã, institutia juridicã, subramura de drept, ramura de drept, diviziuni de drept
c. Normele generale, normele speciale, normele de exceptie;

104. Cum se clasifica legile, dupa durata în timp

a. Legi permanente, legi de tranziþie
b. Legi temporare, legi de tranziþie
c. Legi permanente, legi temporare, legi de tranziþie

105. Care sunt marile sisteme de drept ?

a. Sistemul de drept anglo-saxon , sistemul de drept romano-germanic, sisteme de drept traditionale si
religioase
b. Sistemul francez, sistemul german, sistemul scandinav;
c. Sistemul common law, equity, statutary law

106. Ce sunt principiile dreptului ?

a. Realitãti exterioare care exercitã o influentã asupra dreptului, fãcându-l sã aibã o anumitã înfãtisare
b. Acele activitãti concrete pe care le executã dreptul pentru a-si realiza scopul sãu fundamental, acela de a
regla conduita oamenilor
c. Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborãrii si aplicãrii dreptului.

107. Care sunt principiile generale ale dreptului ?

a. Principiul asigurãrii bazelor legale de functionare a statului, principiul libertãtii, principiul egalitãtii,
principiul responsabilitãtii, principiul dreptãtii, principiul echitãtii si justitiei;
b. Principiul fundamentãrii stiintifice a activitãtii de elaborare a normelor juridice, principiul echilibrului;
c. Principiul accesibilitãtii si a economiei de mijloace, principiul corelãrii; principiul umanismului

108. Ce sunt functiile dreptului ?

a. Acele activitãtii pe care le desfãsoarã statul în scopul îndeplinirii atributelor de legiferare, executare,
jurisdictionale si externe;
b. Acele activitãti concrete pe care le executã dreptul pentru a-si realiza scopul sãu concret, fundamental,
acela de a asigura ordinea în societate, potrivit vointei generale
c. Activitãtile desfãsurate de organele competente în procesul de realizare si înfãptuire a drepturilor si
obligatiilor persoanelor participante la viata juridicã;

109. Care sunt functiile dreptului ?

a. Functia legislativã, executivã, jurisdictionalã, externã;
b. Functia de institutionalizare sau formalizare juridicã a organizãrii social-politice,functia de conservare,
apãrare si garantare a valorilor fundamentale ale societãtii ,functia de conducere a societãtii, functia
normativã, functia preventivã;
c. Functia de stabilire si explicare a conditiilor si efectelor actelor juridice, functia de stabilire a cadrului legal
în care actioneazã persoana fizicã si persoana juridicã.

110. Care din urmatoarele enunturi reprezinta definitia statului ?

a. Gruparea unor sisteme juridice nationale în raport cu trãsãturile comune ale acestora;
b. Statul este un sistem de institutii care au prerogativa de a aplica dreptul;
c. Statul este principala institutie politicã a societãtii care prin prerogativa ce o are de a elabora si aplica
dreptul, asigurã organizarea si conducerea societãtii;

111. Care sunt pãrtile constitutive ale actului normativ ?

a. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;
b. Norma juridicã, institutia juridicã, ramura de drept, diviziunea dreptului;
c. Titlul, formula introductivã, preambulul, partea dispozitivã, formula de atestare.

112. Care din urmatoarele enunturi reprezinta un principiu al legiferãrii ?

a. Principiile fundamentale, principii de ramurã;
b. Principiul fundamentãrii stiintifice a activitãtii de elaborare a normelor juridice, principiul echilibrului,
principiul corelãrii sistemului actelor normative ( al articulãrii, al armoniei), principiul accesibilitãtii si
economiei de mijloace în elaborarea actelor normative
c. Principiul armonizãrii, principiul aplicabilitãtii directe, principiul aplicabilitãtii imediate.

113. Care sunt etapele elaborãrii actelor normative ?

a. Descrierea detaliatã a situatiilor de fapt ce urmeazã sã fie transformate în situatii de drept, analiza
motivatiilor si determinãrilor care impun reglementarea domeniului respectiv, elaborarea actului normativ
b. Descrierea si stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice cea mai potrivitã acelei situatii de fapt,
interpretarea normei juridice, elaborarea actului de aplicare
c. Initierea proiectului de lege, dezbaterea proiectului de lege, adoptarea proiectului de lege, promulgarea
legii, publicarea legii.

114. Care sunt formele de sistematizare a actelor normative ?

a. Sistemul de drept cu subsistemele sale;
b. Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sistemele traditionale si religioase;
c. Incorporarea si codificarea

115. În ce constã realizarea dreptului ?

a. Este prerogativa statului de a elabora si aplica dreptul în scopul mentinerii ordinii sociale
b. Este procesul complex de transpunere în viatã a continutului normelor juridice, proces în care destinatarii
dreptului respecta si aduc la îndeplinire dispozitiile actelor normative, iar în situatia încãlcãrii acestora, statul
intervine pentru aplicarea dreptului
c. Este procesul de grupare a actelor normative pe baza unor criterii riguros stabilite, astfel încât normele
juridice sã fie bine cunoscute si aplicate

116. Care sunt fazele procesului de aplicare a dreptului ?

a. Desfãsurarea procesului în instantã de fond, instanta de apel si instanta de recurs;
b. Executarea si respectarea dispozitiilor juridice de cãtre organele de stat care au atributii de aplicare a legii;
c. Stabilirea stãrii de fapt, alegerea normei de drept, elaborarea si emiterea actului de aplicare

117. Care sunt modurile interpretãrii normelor juridice ?

a. Interpretare determinatã, relativ determinatã;
b. Interpretare oficialã, neoficialã;
c. Interpretare doctrinarã, judecãtoreascã, administrativã.

118. Care sunt metodele de interpretare a normelor juridice ?

a. Metoda sociologicã, metoda informaticã;
b. Metoda gramaticalã, sistematicã, istoricã, logicã;
c. Literalã, extensivã, restrictivã.

119. Ce este raportul juridic ?

a. Regula de comportament generalã, obligatorie, impersonalã, elaboratã sau recunoscutã de stat cu scopul
asigurãrii ordinii sociale;
b. Actul creat de autoritãtile publice investite cu putere de legiferare care cuprinde norme generale si
obligatorii ce pot fi aduse la îndeplinire - la nevoie - prin forta de constrângere a statului;
c. Este o legãturã socialã între participanti determinati, reglementatã de norma juridicã susceptibilã, de a fi
apãratã pe calea coercitiei statale si caracterizatã prin existenta drepturilor si obligatiilor juridice.

120. Care sunt premisele raportului juridic ?

a. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;
b. Continutul raportului juridic, obiectul raportului juridic, subiectele raportului juridic;
c. Norma juridicã, subiectele raportului juridic, faptele juridice

121. În ce constã continutul raportului juridic ?

a. Norma juridicã, subiectele de drept, faptele juridice;
b. Subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, sanctiunea raportului juridic;
c. Drepturile si obligatiile subiectelor într-un raport juridic concret determinat, care sunt prevãzute de norma
juridicã;

122. În ce constã continutul raportului juridic ?

a. Norma juridicã, subiectele de drept, faptele juridice;
b. Subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, sanctiunea raportului juridic;
c. Drepturile si obligatiile subiectelor într-un raport juridic concret determinat, care sunt prevãzute de norma
juridicã;

123. Ce este obiectul raportului juridic ?

a. Conduita ce se realizeazã de cãtre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitãrii drepturilor si
îndeplinirii obligatiilor pe care le identificãm în continutul raportului juridic
b. Totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor într-un raport juridic concret determinat care sunt
prevãzute de norma juridicã;
c. Acea împrejurare, eveniment sau stare de fapt realã, care creeazã, modificã sau stinge un raport juridic;

124. Ce desemneazã faptul juridic ?

a. Acele împrejurãri, evenimente sau stãri de fapt care, prin ele însele, au puterea de a produce efecte juridice;
b. Acele împrejurãri, evenimente sau stãri de fapt de existenta cãrora normele juridice nu leagã consecinte
juridice;
c. Acele împrejurãri, evenimente sau stãri de fapt reale care creeazã, modificã sau sting un raport juridic;

125. Cum se clasifica izvoarele de drept

a. Izvoare de drept în sens material
b. Izvoare de drept în sens material, izvoare de drept în sens formal
c. izvoare de drept în sens formal

126. Ce este rãspunderea juridicã ?

a. Este conduita ilicitã, adicã actiunea sau inactiunea prin care o persoanã încalcã dispozitiile legale
b. Este atitudinea psihicã a persoanei care comite fapte ilicite;
c. Este un raport juridic, creat de norma juridicã, între persoana care a încãlcat dispozitiile legii si stat,
reprezentat de organele de aplicare a legii;
127. Care din urmatoarele categorii reprezinta conditiile rãspunderii juridice ?
a. Capacitatea juridicã generalã si capacitatea juridicã specialã;
b. Norma juridicã, subiectele de drept, faptele juridice;
c. Conduita ilicitã, vinovãtia, legãtura de cauzalitate

128. Care sunt formele specifice ale rãspunderii juridice ?

a. Rãspunderea penalã, administrativã, civilã, a membrilor guvernului, a sefului de stat
b. Contraventia, infractiunea, prejudiciul
c. Amenda, închisoarea, acoperirea prejudiciului, suspendarea unor drepturi.

129. Care este componenta realitãtii juridice ?

a. Realitatea economicã, realitatea politicã, realitatea ideologicã, culturalã, realitatea demograficã, realitatea
religioasã, realitate militarã;
b. Constiinta juridicã, dreptul, ordinea de drept;
c. Constitutia, legile constitutionale, legile organice, legile ordinare, Decretul, Hotãrârile de Guvern,
Ordonantele de Guvern, acte ale administratiei publice centrale si locale;

130. Cãrei categorii de izvor de drept apartine doctrina ?

a. Izvoare nescrise;
b. Izvoare oficiale
c. Izvoare neoficiale;

131. Ce reprezinta metoda comparativa, ca metoda a cercetarii juridice

a. Metoda în care se foloseºte comparaþia pentru a se determina elementele identice, convergente sau
divergente din cadrul fenomenelor juridice
b. Metoda care contribuie la cunoaºterea normelor juridice
c. Metoda care dã dimensiunea istoricã a conceptelor

132. Ce fel de raport juridic este raspunderea?

a. de conformare
b. de constrangere
c. de putere

133. Care din urmatoarele enunturi reprezinta obiectul raspunderii juridice

a. totalitatea drepturilor si obligatiilor ce decurg din raportul juridic numit raspundere juridica
b. un bun evaluabil in bani
c. sanctiunea care se aplica de organele specializate ale statului

134. Ce este raspunderea juridica

a. legala, adica intervine numai in baza legii
b. conventionala, adica stabilita de partile raportului juridic respectiv
c. lasata la aprecierea instantei de judecata

135. În ce consta continutul raspunderii juridice

a. dreptul statului de a aplica sanctiunile prevazute de normele juridice persoanelor care au incalcat
prevederile legale si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale in scopul restabilirii ordinii
de drept
b. dreptul persoanei ce a incalcat dreptul la un proces echitabil
c. stabilirea concreta a vinovatiei persoanei ce a incalcat dreptul

136. Care sunt formele vinovatiei

a. directa
b. indirecta
c. intentia si culpa

137. Care sunt formele intentiei

a. directa si indirecta
b. neglijenta
c. imprudenta

138. Care sunt formele culpei

a. directa
b. indirecta
c. neglijenta si imprudenta

139. Care din urmatoarele reprezinta o conditie pentru a exista legatura de cauzalitate intre fapta
savarsita si rezultatul ei
a. subiectul nu prevede consecintele faptei sale, desi trebuia sa le prevada, sau prevazandu-le spera in mod
usuratic sa nu se produca
b. subiectul actioneaza deliberat, deplin constient urmarind producerea efectului dorit, cunoscand si
asumandu-si riscul comiterii faptei respective
c. actiunea desfasurata de subiectul activ este cauza producerii efectului negativ pentru ordinea de drept

140. Cine este subiectul pasiv al raspunderii penale

a. subiectul activ al infractiunii
b. subiectul pasiv al infractiunii
c. statul ca aparator al valorilor fundamentale ale societatii

141. Care din urmatoarele enunturi reprezinta o caracteristica a principiului unicitatii raspunderii:
a. este unul din principiile generale ale dreptului
b. este un principiu de ramura
c. este un principiu moral

142. Ce reprezinta înlocuirea raspunderii penale

a. este un act de vointa arbitrar al autoritatii statale
b. este un act de vointa al autoritatii statale conditionat de intrunirea unor conditii
c. este o sanctiune cumulativa

143. Care din urmatoarele enunturi este specific cauzelor care conduc la inlaturarea raspunderii
penale:
a. coincid cu cele care inlatura caracterul penal al faptei
b. sunt cauze generale si cauze speciale
c. coincid cu cele care conduc la inlocuirea raspunderii penale

144. Cum se clasifica legile, în functie de criteriul de prevedere constitutionala

a. Legi organice, legi ordinare
b. Legi constituþionale, legi organice, legi ordinare
c. Legi ordinare, legi constituþionale

145. Ce reprezinta raspunderea pentru fapta altuia

a. este o institutie de drept civil
b. este o institutie de drept penal
c. nu exista astfel de raspundere juridica

146. Ce reprezinta principiul umanismului

a. este un principiu general al dreptului
b. este un principiu de drept civil
c. este un principiu al dreptului penal

147. Care sunt trasaturile caracteristice ale raportului juridic

a. general, impersonal, obligatoriu, social
b. social, volitional, valoric, este un raport de suprastructura, istoric
c. legal, logic, valoric, autentic

148. Ce desemneaza capacitatea juridica generala?

a. aptitudinea unei persoane subiect de drept de a participa ca titular de drepturi si obligatii juridice, in toate
categoriile de raporturi juridice, fara ca legea sa conditioneze aceasta participare de indeplinirea unor calitati
b. aptitudinea recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept in raporturile pentru care trebuie
indeplinite anumite conditii
c. aptitudinea subiectului de drept de a-si exercita drepturile recunoscute de lege

149. Ce fel de subiect de drept este Statul

a. subiect individual
b. subiect colectiv
c. nu poate fi subiect de drept

150. Care sunt categoriile de raporturi juridice in care Statul dobandeste calitatea de subiect de drept?
a. interne si de drept international
b. fundamentale si de ramura
c. speciale, generale

151. Care este momentul dobandirii de catre stat a calitatii de subiect de drept international?
a. momentul nasterii sale; prin fuziune, dezmembrarea prin lupta de eliberare de sub dominatia coloniala
b. in momentul semnarii unui tratat international la care este parte
c. in momentul ratificarii unui tratat international la care este parte

152. Care sunt elementele constitutive ale personalitatii juridice?

a. capcaitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
b. consiliul de conducere, adunarea generala
c. organizarea de sine statatoare, patrimoniul, scopul

153. Cum se clasifica, dupa criteriul provenientei lor, drepturile subiective

a. drepturi fundamentale, drepturi ce decurg din prezenta individului in viata sociala, drepturi care deriva din
vointa exprimata a individului
b. drepturi de creanta
c. drepturi reale

154. Cum se clasifica, dupa natura continutului, drepturile obiective

a. patrimoniale, nepatrimoniale
b. fundamentale ale omului
c. constitutionale si cele care decurg din alte acte normative

155. Cum se clasifica faptele juridice?

a. licite, ilicite
b. evenimente, actiuni
c. naturale, sociale

156. Ce reprezinta actiunile?

a. acele imprejurari care se produc independent de vointa omului avand ca efect nasterea, modificarea sau
stingerea unor raporturi juridice
b. manifestari de vointa ale oamenilor care produc efecte juridice ca urmare a reglementarii lor prin normele
juridice
c. raport juridic special ce se naste intre stat si cel ce incalca dreptul

157. Care din urmatoarele reprezinta trasaturi ale actelor juridice

a. sunt prohibitive
b. sunt permisive
c. sunt unilaterale de vointa, bilaterale, oneroase, gratuite

158. Care din urmatoarele pot fi catalogate ca actiuni ilicite

a. infractiuni, contraventii, abateri disciplinare
b. actele cu titlu oneros
c. actele cu titlu gratuit

159. Cine elaboreaza actul normativ

a. orice organ al statului
b. categorii de organe ale statului special abilitate in acest sens
c. oraganizatii nestatale in limitele de competenta determinate

160. Care sunt actele de aplicare a dreptului

a. acte individuale, secrete, strict determinate
b. acte cu caracter general, impersonal, tipic
c. acte cu caracter volitional, istoric, social

161. Care din urmatoarele acte pot fi codificate

a. actele normative
b. actele de aplicare
c. actele de sanctionare

162. Care este momentul la care devin obligatorii actele de aplicare a dreptului?
a. la data publicarii in Monitorul Oficial
b. la data prevazuta in text
c. din momentul comunicarii lor partilor interesate

163. Ce reprezinta metoda sociologica, din cadrul metodelor cercetarii juridice

a. metodã cu o contribuþie substanþialã la cunoaºterea realitãþii juridice
b. Metoda care prin folosirea logicii demonstreazã numeroase fenomene juridice
c. Metoda care prin dimensiunea istoricã abordeazã concepte juridice

164. Ce reprezinta titlul actului normativ

a. Este parte constitutivã a actului normativ
b. Este anexã a actului nromativ
c. Este un procedeu tehnic juridic

165. Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza actul normativ ca izvor formal de drept
a. Are cea mai mare importanþã în sistemul izvoarelor dreptului
b. Este cel mai vechi izvor formal de drept
c. Constituie totalitatea hotãrârilor judecãtoreºti pronunþate de cãtre instanþã

166. În ce situatie modificarea sau completarea actelor normative sunt admise:

a. cand nu afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al acelui act
b. cand privesc intraga ori cea mai mare parte a reglementarii in cauza
c. cand actul se inlocuieste cu o noua reglementare urmand sa fie abrogat in intregime

167. Ce cuprind dispozitiile de fond?

a. masurile instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care
urmeaza a fi inlocuita cu noul act normativ
b. masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului normativ, data intrarii in vigoare, implicatiile asupra
acelor acte normative
c. reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ

168. Ce cuprind dispozitiile tranzitorii?

a. masurile instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care
urmeaza a fi inlocuita cu noul act normativ
b. masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului normativ, data intrarii in vigoare, implicatiile asupra
acelor acte normative
c. reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ

169. Ce cuprind dispozitiile finale?

a. masurile instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care
urmeaza a fi inlocuita cu noul act normativ
b. masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului normativ, data intrarii in vigoare, implicatiile asupra
acelor acte normative
c. reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ

170. Ce cuprind dispozitiile generale?

a. masurile instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care
urmeaza a fi inlocuita cu noul act normativ
b. prevederile care orienteaza intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia
c. reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ

171. Ce este enuntat in Preambulul actului normativ?

a. scopul reglementarii respective
b. denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei de emitere sau adoptare a actului
normativ
c. continutul propriu-zis al reglementarii

172. Ce cuprinde formula introductiva a actului normativ?

a. denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta precum si de
obiectul reglementarii exprimat sintetic
b. denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei de emitere sau adoptare a actului
normativ
c. scopul reglementarii respective

173. Ce cuprinde titlul actului normativ?

a. denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta precum si de
obiectul reglementarii exprimat sintetic
b. denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei de emitere sau adoptare a actului
normativ
c. scopul reglementarii respective

174. Cum pot fi normele juridice, în functie de criteriul structurii logice

a. Norme complete ºi norme simple
b. Norme complete ºi norme incomplete
c. Norme incomplete

175. Care este functia dispozitiei, ca element al structurii logice a normei juridice
a. Alcãtuieºte miezul normei juridice unde sunt cuprinse drepturile ºi obligaþiile subiectelor participante
b. Descrie împrejurãrile în care intrã în acþiune norma juridicã
c. Descrie urmãrile care survin în urma acþiunii produse de norma juridicã

176. Ce reprezinta principiul libertatii si egalitatii

a. Este un principiu general al dreptului
b. Este o funcþie de drept
c. Este o dispoziþie de drept

177. La ce trebuie sa se raporteze actele normative, in ceea ce priveste initierea, elaborarea, adoptarea,
aplicarea
a. prevederile Constitutiei, Legii nr. 25/2000 si principiile ordinii de drept
b. recomandarile Consiliului de Stat al Magistraturii
c. reglementarile de organizare si functionare ale celor doua camere ale Parlamentului

178. Care organ al statului are competenta in privinta promulgarii legii

a. Senatul si Camera Deputatilor
b. Guvernul
c. Presedintele

179. Cum se clasifica faptele juridice

a. Evenimente juridice ºi momente juridice
b. Acþiuni juridice
c. Evenimente juridice ºi acþiuni juridice

180. Cum se realizeaza adoptarea proiectului de lege ordinara

a. cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere
b. cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare camera
c. cu votul tuturor membrilor fiecarei camere

181. Ce reprezinta încorporarea, ca forma de sistematizare a actelor normative

a. Este o formã de sistematizare care priveºte o aºezare a actelor normative în raport de criterii exterioare –
cronologice, alfabetice
b. Este o formã de prelucrare a actelor normative
c. Este o formã de modificare internã a actelor normative

182. Ce este tehnica legislativa

a. este un segment al tehnicii juridice
b. este un segment al aplicarii dreptului
c. este identica cu tehnica realizarii dreptului

183. Ce este tehnica realizarii dreptului

a. este identica cu tehnica legislativa
b. este o faza a aplicarii dreptului
c. este un segment al tehnicii juridice
184. Cum se clasifica normele juridice, în functie de criteriul sferei de aplicare
a. Norme generale ºi norme speciale
b. Norme generale, norme speciale ºi norme de excepþie
c. Norme speciale ºi norme de excepþie

185. Care este functia ipotezei ca element al structurii logice a normei juridice
a. Descrie împrejurãrile în care intrã în acþiune dispoziþia sau sancþiunea normei
b. Descrie conþinutul normei – miezul normei
c. Descrie urmãrile normei de drept

186. Ce cuprinde sistemul normelor sociale

a. Norme juridice ºi norme etice
b. Norme juridice, norme etice, normele obiceiului, normele tehnice
c. Norme juridice, norme etice ºi norme tehnice

187. Care sunt partile care alcatuiesc sistemul stiintei dreptului (stiintelor
juridice)
a. Teoria generalã a dreptului ºi ªtiinþele juridice de ramurã
b. Teoria generalã a dreptului ºi ªtiinþele juridice istorice
c. Teoria generalã a dreptului, ªtiinþele juridice de ramurã, ªtiinþele juridice istorice, ªtiinþele ajutãtoare
(participative)

188. Ce este actul normativ

a. Un izvor de drept material
b. Un izvor de drept formal
c. Izvor de drept material ºi formal

189. Care sunt elementele care formeaza structura logica a normei juridice
a. Ipoteza ºi dispoziþia
b. Dispoziþia ºi sancþiunea
c. Ipoteza, dispoziþia ºi sancþiunea

190. Ce este norma juridica

a. Celula de bazã a dreptului, sistemul juridic elementar
b. Principiul general de drept
c. Funcþie de drept

191. În ce consta regimul juridic national

a. acordarea strainilor care se afla pe teritoriul tarii noastre a acelorasi drepturi pe care le au romanii cand se
afla pe teritoriul celeilalte/celorlalte tari, parte/parti in tratat bi sau multilateral
b. recunoasterea strainilor a acelorasi drepturi de care se bucura cetatenii statului pe teritoriul carora se afla
strainii
c. acordarea strainilor a unui tratament la fel de avantajos ca acela conferit cetetenilor unui stat tert considerat
ca favorizat

192. În ce consta regimul juridic derivat din clauza naturii celei mai favorizate
a. acordarea strainilor care se afla pe teritoriul tarii noastre a acelorasi drepturi pe care le au romanii cand se
afla pe teritoriul celeilalte/celorlalte parte/parti in tratat bi sau multilateral
b. recunoasterea strainilor a acelorasi drepturi de care se bucura cetatenii statului pe teritoriul carora se afla
strainii
c. acordarea strainilor a unui tratament la fel de avantajos ca acela conferit cetetenilor unui stat tert considerat
ca favorizat

193. Care din urmatoarele reprezinta o trasatura a normei juridice

a. este celula de bazã a dreptului, sistemul juridic elementar
b. este un principiu general de drept
c. este o funcþie a dreptului

194. Care sunt principiile ce guverneaza actiunea normelor juridice in spatiu si asupra persoanei?
a. principiul legalitatii, principiul responsabilitatii
b. principiul umanismului, principiul personalitatii
c. principiul teritorialitatii si principiul personalitatii, principiul realitatii

195. In ce consta abrogarea expresa directa?

a. desfiintarea efectelor vechii norme prin utilizarea in noua norma juridica a formulei “pe data intrarii in
vigoare a prezentei legi se abroga orice dispozitie legala contrara”
b. in desfiintarea efectelor vechii norme juridice prin precizarea detaliata, in continutul noului act normativ, a
normelor juridice scoase din vigoare
c. norma juridica noua reglementeaza diferit un segment de relatii sociale fata de vechea norma iar organele
de aplicare deduc ca legiuitorul a scos din vigoare vechea reglementare

196. In ce consta abrogarea expresa indirecta

a. desfiintarea efectelor vechii norme prin utilizarea in noua norma juridica a formulei “pe data intrarii in
vigoare a prezentei legi se abroga orice dispozitie legala contrara”
b. in desfiintarea efectelor vechii norme juridice prin precizarea detaliata, in continutul noului act normativ, a
normelor juridice scoase din vigoare
c. norma juridica noua reglementeaza diferit un segment de relatii sociale fata de vechea norma iar organele
de aplicare deduc ca legiuitorul a scos din vigoare vechea reglementare

197. In ce consta abrogarea tacita sau implicita

a. desfiintarea efectelor vechii norme prin utilizarea in noua norma juridica a formulei “pe data intrarii in
vigoare a prezentei legi se abroga orice dispozitie legala contrara”
b. in desfiintarea efectelor vechii norme juridice prin precizarea detaliata, in continutul noului act normativ, a
normelor juridice scoase din vigoare
c. norma juridica noua reglementeaza diferit un segment de relatii sociale fata de vechea norma iar organele
de aplicare deduc ca legiuitorul a scos din vigoare vechea reglementare

198. Cum se împart normele juridice, dupa criteriul ramurii de drept

a. norme juridice constitutionale si ordinare
b. norme juridice generale, speciale, de exceptie
c. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept administrativ, de drept procesual penal, etc.

199. Cum se împart normele juridice, dupa criteriul sferei de aplicare

a. norme juridice constitutionale si ordinare
b. normele generale, speciale, de exceptie
c. normele juridice de drept penal, de drept civil, de drept administrativ, de drept procesual penal, etc

200. Cum se clasifica normele juridice, dupa criteriul fortei juridice a actului normativ
a. norme juridice constitutionale, norme juridice cuprinse in legi, Decrete, in Hotarari de Guvern si Ordonante
de Guvern, in acte normative elaborate de organele administratiei centrale si locale
b. norme juridice generale, speciale de exceptie
c. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept administrativ, de drept procesual penal, etc
201. Cum se clasifica normele juridice dupa criteriul structurii interne
a. norme juridice generale, speciale, de exceptie
b. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept administrativ, de drept procesual penal, etc.
c. norme juridice complete, incomplete

202. Cum se clasifica normele juridice, dupa criteriul gradului si intensitatii incidentei
a. norme juridice principii, norme juridice mijloace
b. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept administrativ, de drept procesual penal, etc
c. norme juridice complete, incomplete

203. Cum se clasifica normele juridice, dupa criteriul modului de reglementare a conduitei
a. norme juridice generale, speciale, de exceptie
b. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept administrativ, de drept procesual penal, etc.
c. norme juridice onerative, prohibitive si supletive

204. Care este obiectul de reglementare al normelor juridice organizatorice

a. organizarea institutiilor si organismelor sociale
b. aplicarea sanctiunilor potrivit procedurilor pe care legea le stabileste
c. mijloace si forme de cointeresare a subiectilor

205. Care este obiectul de reglementare al normelor juridice punitive

a. organizarea institutiilor si organismelor sociale
b. aplicarea sanctiunilor potrivit procedurilor pe care legea le stabileste
c. mijloace si forme de cointeresare a subiectilor

206. Care este obiectul de reglementare al normelor juridice stimulative

a. organizarea institutiilor si organismelor sociale
b. aplicarea sanctiunilor potrivit procedurilor pe care legea le stabileste
c. mijloace si forme de cointeresare a subiectilor

207. Ce sunt normele juridice onerative?

a. sunt acele norme care obliga subiectul sa faca ceva
b. sunt acele norme care obliga subiectul sa se abtina de la savarsirea
unor actiuni sau fapte concrete
c. sunt cele care permit subiectului sa aleaga o conduita care insa nu
poate incalca ordinea de drept

208. Ce sunt normele juridice prohibitive?

a. sunt acele norme care obliga subiectul sa faca ceva
b. sunt acele norme care obliga subiectul sa se abtine de la savarsirea
unor actiuni sau fapte concrete
c. sunt cele care permit subiectului sa aleaga o conduita care insa nu
poate incalca ordinea de drept

209. Ce sunt normele juridice permisive?

a. sunt acele norme care obliga subiectul sa faca ceva
b. sunt acele norme care obliga subiectul sa se abtine de la savarsirea
unor actiuni sau fapte concrete
c. sunt cele care permit subiectului sa aleaga o conduita care insa nu
poate incalca ordinea de drept
210. Ce sunt normele juridice generale?
a. cele care se aplica unei categorii restranse de relatii sociale si deroga
de la dreptul comun
b. cele care au o sfera larga de aplicabilitate intr-un domeniu sau o
ramura de drept
c. cele care completeaza normele generale sau speciale fara a fi
considerate ca aducand vreo atingere ordinii de drept

211. Ce sunt normele juridice speciale?

a. cele care se aplica unei categorii restranse de relatii sociale si deroga
de la dreptul comun
b. cele care au o sfera larga de aplicabilitate intr-un domeniu sau o
ramura de drept
c. cele care completeaza normele generale sau speciale fara a fi
considerate ca aducand vreo atingere ordinii de drept

212. Ce sunt normele juridice de exceptie?

a. cele care se aplica unei categorii restranse de relatii sociale si deroga
de la dreptul comun
b. cele care au o sfera larga de aplicabilitate intr-un domeniu sau o
ramura de drept
c. cele care completeaza normele generale sau speciale fara a fi
considerate ca aducand vreo atingere ordinii de drept

213. Ce sunt dispozitiile determinate?

a. acel element al structurii logice a normei juridice care stabileste
categoric drepturile si obligatiile subiectelor vizate
b. acel element al structurii logice a normei juridice care stabilesc
variante de conduita, urmand ca subiectii sa aleaga una din ele
c. acel element al structurii logice a normei juridice care reflecta modul
de reactie, raspunsul juridic al societatii fata de conduita neconforma
cu regula de drept

214. Ce sunt dispozitiile relativ-determinate?

a. acel element al structurii logice a normei juridice care stabileste
categoric drepturile si obligatiile subiectelor vizate
b. acel element al structurii logice a normei juridice care stabilesc
variante de conduita, urmand ca subiectii sa aleaga una din ele
c. acel element al structurii logice a normei juridice care reflecta modul
de reactie, raspunsul juridic al societatii fata de conduita neconforma
cu regula de drept

215. Ce este sanctiunea?

a. acel element al structurii logice a normei juridice care stabileste
categoric drepturile si obligatiile subiectelor vizate
b. acel element al structurii logice a normei juridice care stabilesc
variante de conduita, urmand ca subiectii sa aleaga una din ele
c. acel element al structurii logice a normei juridice care reflecta modul
de reactie, raspunsul juridic al societatii fata de conduita neconforma
cu regula de drept

216. Ce este sanctiunea absolut determinata?

a. acel element al structurii logice a normei juridice in care masura
sanctionatorie este unica, precis delimitata si de la care nu se poate
deroga
b. acel element al structurii logice a normei juridice in care masura
sanctionatorie se stabileste in mod concret, dintr-un cadru mai larg, in
functie de gravitatea de incalcare a legii
c. acel element al structurii logice a normei juridice in care organul de
stat trebuie sa aplice doua sau mai multe sanctiuni

217. Ce este sanctiunea relativ determinata?

a. acel element al structurii logice a normei juridice in care masura
sanctionatorie este unica, precis delimitata si de la care nu se poate
deroga
b. acel element al structurii logice a normei juridice in care masura
sanctionatorie se stabileste in mod concret, dintr-un cadru mai larg, in
functie de gravitatea de incalcare a legii
c. acel element al structurii logice a normei juridice in care organul de
stat trebuie sa aplice doua sau mai multe sanctiuni

218. Ce sunt sanctiunile alternative?

a. cele in care organul de aplicare are de ales intre mai multe sanctiuni
b. cele in care organul de aplicare trebuie sa aplice doua sau mai multe
sanctiuni
c. mijloace pasnice bazate pe constrangere ca de exemplu embargoul,
boicotul, ruperea relatiilor diplomatice

219. Ce sunt sanctiunile cumulative?

a. cele in care organul de aplicare are de ales intre mai multe sanctiuni
b. cele in care organul de aplicare trebuie sa aplice doua sau mai multe
sanctiuni
c. mijloace pasnice bazate pe constrangere ca de exemplu embargoul,
boicotul, ruperea relatiilor diplomatice

220. Care este scopul normei juridice?

a. aplicarea sanctiunii
b. necesitatea asigurarii ordinii de drept
c. corecta aplicare a dreptului

221. Fata de ce se analizeaza generalitatea normei juridice

a. fata de subiecti si in raport cu ocazia
b. fata de comportamentul deviant a subiectului de drept
c. in functie de particularitatile cauzei deduse judecatii

222. Ce este moralitatea

a. ceea ce se conformeaza cu interesul social, suma virtutilor sociale
b. starea de dezechilibru in favoarea drepturilor si pe socoteala
indatoririlor individului
c. este o stare neutra tradusa in indiferenta sociala, dezinteres,
neimplicare sociala

223. Cum este definita realitatea sociala?

a. totalitatea relatiilor care se nasc si se dezvolta la nivel economic,
politic, demografic, etc.
b. totalitatea actelor normative elaborate de organele statului special
abilitate in acest sens
c. totalitatea relatiilor care se nasc si se dezvolta intre participantii la
circuitul civil

224. Care sunt formele responsabilitatii sociale?

a. raspunderea civila, penala, administrativa
b. raspunderea contractuala delictuala
c. civica, juridica, moral si politica

225. Cum definim responsabilitatea sociala?

a. capacitatea subiectului de drept de a avea drepturi si obligatii in
cadrul unui raport juridic
b. capcaitatea subiectului de drept de a-si exercita drepturile aflate in
patrimoniul sau juridic
c. capacitatea omului de asumare a raspunderii pentru consecintele
actelor lui

226. Ce este libertatea?

a. prerogativa omului de a actiona fara niciun fel de constrangere
b. prerogativa unui subiect de drept de a cere altui subiect de drept sa
dea, sa faca, sau sa nu faca ceva anume
c. o dimensiune a dreptului pentru ca exprima actul de angajare a
individului fata de cerintele societatii

227. Ce este norma juridica

a. Celula de bazã a dreptului, sistemul juridic elementar
b. Principiul general de drept
c. conventia dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice

228. Care din urmatoarele enunturi se refera la exceptia de

extrateritorialitate
a. priveste imunitatea diplomatica si regimul juridic al consulilor,
regimul juridic al strainilor si apatrizilor, recunoasterea efectelor
juridice ale unor acte savarsite in afara granitelor statului de origine
b. priveste actiunea normei juridice in timp
c. priveste acceptarea unor norme juridice care nu sunt elaborate de
organele indrituite ale statului

229. Cum se clasifica evenimentele?

a. naturale, sociale
b. culturale, morale, relegioase, juridice
c. licite, ilicite

230. Unde se realizeaza influenta moralei asupra dreptului

a. in procesul creãrii dreptului
b. in procesul de aplicare a dreptului
c. in procesul crearii dreptului ºi procesul aplicãrii lui

231. Ce reprezinta asigurarea bazelor legale de functionare a statului

a. Este un principiu general al dreptului
b. Este o dispoziþie constituþionalã
c. Este o necesitate ce se impune în mod esenþial legiuitorului

232. Ce definiste dispozitia - elementul structurii logico-juridice

a. Alcãtuieºte miezul normei juridice unde sunt cuprinse drepturile ºi
obligaþiile subiectelor participante
b. Descrie împrejurãrile în care intrã în acþiune norma juridicã
c. Descrie urmãrile care survin în urma acþiunii produse de norma
juridicã

233. Ce reprezinta practica judiciara

a. O tehnicã juridicã generalã
b. Totalitatea hotãrârilor judecãtoreºti pronunþate de cãtre instanþele de
toate gradele pe baza interpretãrii juridice
c. O metodã de cercetare juridicã

234. Ce se realizeaza prin functiile statului

a. Rolul ºi scopul statului
b. Principiile de drept
c. Funcþiile dreptului

235. Ce este functia normativa a dreptului

a. O funcþie de analizã
b. O funcþie de sintezã
c. O funcþie de conduitã

236. Care sunt elemente constitutive ale actului normativ

a. Titlul, preambulul, formula introductivã
b. Titlul, preambulul, formula introductivã, dispoziþii generale,
dispoziþii de conþinut, dispoziþii finale ºi tranzitorii
c. Dispoziþii de conþinut, dispoziþii finale ºi tranzitorii

237. Ce este contractul normativ

a. Un act juridic civil bilateral cu scopul de a produce efecte juridice
b. Este un principiu de drept
c. Este o tehnicã juridicã

238. Care din umratoarele enunturi reprezinta o carcateristica a monarhiei

a. Deþinerea puterii supreme de un organ ales
b. Deþinerea puterii supreme de cãtre o singurã persoanã
c. Deþinerea puterii de cãtre douã sau mai multe state membre

239. Ce este tehnica juridica

a. Procesul de elaborare a normelor juridice cât ºi procesul de aplicare a
lor
b. O metodã de cercetare juridicã
c. Un principiu de drept

1. Metoda logica, ca metoda a cercetarii juridice, consta in :

A) cercetarea a ceea ce este esential prin utilizarea unor reguli de logica, silogisme, concluzii, etc
B) analiza normelor juridice prin prisma evolutiei istorice, avandu-se in vedere esenta, forma, functiile
dreptului si statului
C) operatiunea prin care se realizeaza constatarea unor elemente identice sau divergente a doua norme
sau institutii juridice

2. Metoda istorica, ca metoda a cercetarii juridice, consta in :

A) operatiunea prin care se realizeaza constatarea unor elemente identice sau divergente a doua norme
sau institutii juridice
B) analiza normelor juridice prin prisma evolutiei istorice, avandu-se in vedere esenta, forma, functiile
dreptului si statului
C) cercetarea a ceea ce este esential prin utilizarea unor reguli de logica, silogisme, concluzii, etc

3. Metoda comparativa, ca metoda a cercetarii juridice, consta in :

A) cercetarea a ceea ce este esential prin utilizarea unor reguli de logica, silogisme, concluzii, etc
B) analiza normelor juridice prin prisma evolutiei istorice, avandu-se in vedere esenta, forma, functiile
dreptului si statului
C) operatiunea prin care se realizeaza constatarea unor elemente identice sau divergente a doua norme
sau institutii juridice

4. Principiul egalitatii si libertatii reprezinta unul din principiile generale ale dreptului care consta in :
A) Limitarea exercitarii puterii statului in raport cu subiectele de drept si conferirea unei protectii egale
acestora
B) Asigurarea unei baze legale in vederea legitimarii puterii si functionarii statului
C) Gradul de angajarea al subiectului de drept in cadrul societatii prin transpunerea in practica a
prevederilor normelor sociale

5. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului reprezinta unul din principiile generale ale
dreptului care consta in :
A) Limitarea exercitarii puterii statului in raport cu subiectele de drept si conferirea unei protectii egale
acestora
B) Asigurarea unei baze legale in vederea legitimarii puterii si functionarii statului
C) Gradul de angajarea al subiectului de drept in cadrul societatii prin transpunerea in practica a
prevederilor normelor sociale

6. Principiul responsabilitatii reprezinta unul din principiile generale ale dreptului care consta in :
A) Limitarea exercitarii puterii statului in raport cu subiectele de drept si conferirea unei protectii egale
acestora
B) Asigurarea unei baze legale in vederea legitimarii puterii si functionarii statului
C) Gradul de angajarea al subiectului de drept in cadrul societatii prin transpunerea in practica a
prevederilor normelor sociale

7. Principiile generale ale dreptului sunt definite ca fiind :

A) Ideile directoare regasite in continutul normei juridice care cuprind cerintele obiective ale societatii,
cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire, dar si de realizare a dreptului
B) Directiile fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem
al dreptului, instantele special abilitate ori institutiile cu competente in domeniul realizarii dreptului
C) Un ansamblu coerent de operatiuni, reguli, mijloace folosite pentru cunoasterea fenomenului de studiat

8. Principiile dreptului se clasifica in:

A) principii fundamentale si principii specifice fiecarei ramuri de drept
B) principii fundamentale si principii generale
C) principii publice si principii private.

9. Functiile dreptului sunt definite ca fiind :

A) Ideile directoare regasite in continutul normei juridice care cuprind cerintele obiective ale societatii,
cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire, dar si de realizare a dreptului
B) Directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem al
dreptului, instantele special abilitate ori institutiile cu competente in domeniul realizarii dreptului
C) Un ansamblu coerent de operatiuni, reguli, mijloace folosite pentru cunoasterea fenomenului de studiat
10. Metoda de cercetare stiintifica consta in :
A) Idei directoare regasite in continutul normei juridice care cuprind cerintele obiective ale societatii,
cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire, dar si de realizare a dreptului
B) Un ansamblu coerent de operatiuni, reguli, mijloace folosite pentru cunoasterea fenomenului de studiat
C) Directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem
al dreptului, instantele special abilitate ori institutiile cu competente in domeniul realizarii dreptului