UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică și Inginerie Electrică

Departamentul Energetică

Referat
La disciplina: Filosofie și gândire critică.
TEMA: Caracteristica generală a filosofiei antice grecești.

Student: Costraș Nicolai

Gr. EE –211 f/r.

A verificat: dr. conf. Mihai Braga

Chișinău. 2023
Introducere

Caracteristicile generale ale filozofiei antice.

Filosofia antică a apărut ca urmare a schimbărilor caracteristice
ale viziunii asupra lumii a grecilor. În esența sa, ce este filozofie?
Cel mai probabil, aceasta este viziunea unei întregi generații
asupra lumii și a istoriei prin prisma opiniilor unui om de știință.
Filozofia antică a dat oamenilor mari oameni de știință: Herodot,
Aristotel, Heraclit. Toți acești oameni și-au scris numele în istoria
lumii și în filosofia mondială. O caracteristică generală a filozofiei
antice este imposibilă fără a lua în considerare motivele apariției
ei. Ce greci nu le-a plăcut filozofia antică, mitologică care a suferit
multe schimbări? În primul rând, filosofia mitologică era deja
irelevantă. Grecia se dezvolta mai repede. A devenit centrul
economiei și politicii mondiale. Grecii înșiși au explorat Marea
Mediterană, și-au dat seama că lumea este locuită de multe
popoare cu istoria și cultura lor. În al doilea rând, grecii s-au
confruntat din ce în ce mai mult cu alte națiuni, care aveau o
abordare complet diferită față de filozofie și istorie, complet
neînrudite cu miturile și zeii. Grecii au început să înțeleagă treptat
că erau înconjurați de o lume complet absorbită în progres.
Numai ei continuă să creadă în existența zeilor olimpici. Desigur,
acest proces a fost gradual. Poate că gradualitatea determină
faptul că schimbarea filosofice asupra lumii era aproape fără
durere.
Grecii s-au dezvoltat activ din punct de vedere politic și economic.
Aveau nevoie de o nouă filosofie, care a apărut curând.
Caracteristicile generale ale filozofiei antice includ examinarea
cauzelor originii, problemelor, etapelor de dezvoltare. Care sunt
etapele filosofiei medievale?
Mai întâi, trebuie remarcat faptul că această filosofie acoperă
perioada din secolul al XII-lea î.Hr. la secolul VI dCr În total, există
4 perioade în istoria filozofiei antichității. 1) O filozofie dedicată.
Această etapă a fost deja discutată în acest articol. În plus față de
Grecia, filosofia în această etapă se dezvoltă și în Italia și Italia
Asia Minor. Filozofii se gândesc adesea la particularitățile
sistemului cosmic și la problemele existenței. În acest stadiu sunt
dezvoltate principiile de bază ale viitoarei vederi antice asupra
lumii. 2) Perioada clasică. Această perioadă acoperă secolul al V-
lea î.Hr. și începutul secolului al IV-lea î.Hr. e. Aceasta este gloria
filozofiei antice. În primul rând, științele și opiniile filosofice
asupra acesteia se dezvoltă. Știința devine treptat subiectul
principal al studierii filozofilor antice. Acesta este timpul lui
Aristotel și Platon. Centrul pentru dezvoltarea filosofiei în această
etapă este cu siguranță Grecia.
Perioada elenistică. Această perioadă acoperă secolul 4-1 BC.
Filosofia devine mai practică. Metodă sceptică larg răspândită de
evaluare a filosofiei și a lumii din jurul său. Se prezintă stoici,
pragmatici, sceptici. Acesta este momentul în care chiar și cele
mai elementare poziții filosofice au fost supuse unei analize
sceptice. Centrul rămâne în continuare Grecia, însă își pierde
treptat poziția de lider în dezvoltarea filosofiei. 4) A patra etapă
se caracterizează printr-o schimbare completă în centrul de
dezvoltare a gândirii filosofice. Acum centrul este Roma. Această
perioadă durează de la secolul I î.Hr. și până în secolul al VI-lea
inclusiv. Romanii au strălucit de mult cu originalitatea gândirii lor
filosofice. Originalitatea filosofiei romane se baza pe priceperea
eroică și se aplică tot mai mult o abordare pragmatică.
Caracterul general al filosofiei antice este greu de înțeles și de
înțeles. Acest lucru se datorează problemelor de înțelegere și
înțelegere a acestei filozofii. Principalele probleme ale filosofiei
antice sunt legate de originalitatea acestei perioade istorice,
precum și de stadiul lung al dezvoltării ei. Adesea istoricii și
cercetătorii de gândire filosofică întâlnesc zeci de opinii ale unor
filosofi despre același fenomen. Acest lucru se datorează
ambiguității filosofiei antice. Caracterul general al filozofiei antice
este împiedicat de gradul insuficient de studiu. Studiul slab este
asociat cu lipsa informațiilor documentare despre o anumită
perioadă de dezvoltare a filosofiei. Este necesar să studiem
filosofia veche timp de mulți ani. Poate că numai atunci filozofia
antică poate deschide cercetătorului modern toate secretele sale.
Concluzii

Socratemarchează un nou accent înfilosofieasupraagențieiumaneși a valorilor morale —
eticaocupă un loc central.

Metoda pe care a folosit-o pentru a discutaacesteidei a fostdialectica, arta de a
folosiîntrebareașirăspunsulîn dialog pentruaajunge la un adevăr.
Întimpcetehnicaînsinesedatorametodelorretorice ale sofiștilor, aceastatotușiavea un
scopfoartediferit pentruSocrate — investigareavalorilor morale la nivel general.

O preocuparecentrală a luiSocrate a fostaceea de a stabilidefinițiigenerale, universalealevalorii
morale, cum ar fi virtutea, dreptatea, curajul șialteleasemenea, scoțându-
ledincazuriparticulareprinîntrebări. Acestlucru nu a fostușorșiadeseaargumentuldinanumitecazuri
a servitdoarpentru aeliminadefinițiauniversalăpropusă.

Socratedistingeîntrecunoaștereșiînțelepciune. El
a văzutscopulfilosofieimaidegrabăîmbunătățireasufletuluidecâtacumularea de
cunoștințefactualeși a dorit cainterlocutoriisăisăgândeascăsinguri, în loc săaccepteîn mod
necriticpuncteledevederetradiționalesauobișnuite
ibliografie
https://podcastmeditatii.com/blog/socratehttps://www.espressofilosofic.ro/filosofie-a-religiei/
socrate-cel-care-stie-ca-nu-stie-nimic/https://www.britannica.com/biography/Socrates/
Platohttps://www.ujmag.ro/drept/filosofia-dreptului/antologie-de-filosofie-juridica/rasfoire/
FILOSOFIE (Partea I) de Ecaterina LOZOVANU / Cristina LAZARIUC