De la Socialism la Societatea

Bazată pe Cunoștințe

17.1.2024

Dima.iacobet666@gmail.com
Iacobeț Dumitru Finanțe și bănci

Cuprins
Элементы оглавления не найдены.

1
Iacobeț Dumitru Finanțe și bănci
INTRODUCERE
Tema, am ales-o deoarece sunt de părere că omul (privit ca şi resursă umană), a putut mereu
să influenţeze atât succesul cât şi eşecul unei organizaţii indiferent de perioada temporală în care se
află (trecut, prezent şi viitor). De asemenea, organizaţia poate să înveţe mai ales din greşelile din
trecut şi astfel să exceleze în activitatea curentă.
De-a lungul timpului oamenii (salariaţii) erau priviţi prin rezultatele care le ofereau, prin
modul în care ei executau anumite operaţiuni, puneau în mişcare maşini şi dispozitve tehnologice
sau îndeplineau anumite activităţi. De asemenea, resursa umană era privită şi subiectiv, prin prisma
capacităţii acestora de a pune în practică, conform regulilor, deciziile superiorilor.
Organizaţiile de astăzi se ocupă în deosebi de resursa umană deoarece este într-o continuă
mişcare şi dezvoltare. De aceea, conducerea organizaţiilor trebuie să fie mereu preocupată de
monitorizarea şi gestionarea capitalului uman, în sensul că este necesar să se pună accent atât pe
relaţiile dintre angajaţi cât şi pe individ şi comportamentul său în organizatie.
Prin intermediul studiului din cadrul acestui proiect se urmăreşte identificarea diferenţelor
dar şi a asemănărilor, punctelor tari dar şi a celor slabe cu privire la evolutia capitalului uman de la
socialism la societatea bazata pe cunostinte ( respectiv înainte de 1990) şi cea de după 1990.
Am dorit să prezint acest studiu deaorece in decursul ultimilor 2 ani a fost actualizat si am
contribuit si noi la redactarea lui. Consider că s-au produs multe schimbari în prezent faţa de ceea ce
era în trecut, atât în economia cunoaşterii cât şi cu privire la personal. Oamenii au început să
conştientizeze din ce în ce mai mult adevărata lor valoare şi au vrut să fie răsplătiţi ca atare.
Cu ajutorul acestui studiu s-a încercat să se demonstreze cum a evoluat societatea în
România în ultima perioadă si dacă aceasta a avut o evolutie benefică sau nu.
Ţin să precizez faptul că studiul se află înca într-o continuă dezvoltare, iar cu cât raspund
mai multe persoane cu atât datele acestuia vor fi modificate.
Nu trebuie să uităm faptul că în orice economie de piată, factorul principal este tocmai
resursa umană care tebuie motivată pentru ca ea să rămână fidelă intreprinderii, să manifeste un
interes ridicat pentru munca prestată şi în realizarea obiectivelor intreprinderii.
CAPITOLUL 1. IDEOLOGIA ŞI PIAŢA FORTEI DE MUNCĂ: TRECUT ŞI PREZENT
1.1. Ideologia muncii- trecut şi prezent
Partidul comunist propunea într-un stat socialist următoarea ideea cu privire la ideologia
muncii: „oamenii trebuiau să ofere o interpretare unică a realităţii”. În schimb, în ţările liberale, pot
exista simultan mai multe idei pe aceaşi şcenă publică, iar ideologia muncii poate fi influnţată de
practici şi de revendicări. În ţările socialiste liderii decideau cum se interpreta o doctrină la un
anumit moment dat.
Statele socialiste garantau dreptul la muncă şi dreptul muncitorilor asupra rezultatului muncii
lor. Totuşi, ceea ce s-a produs în statele socialiste s-a produs şi în statele capitaliste: „transformare
muncii în marfă”, drept urmare munca a devenit un obiect vândut statului pentru avantaje sociale.
Pentru a stimula cetăţenii să muncească oficialităţile din perioada comunistă recurgeau la

2
Iacobeț Dumitru Finanțe și bănci
propagandă. Ei nu foloseau motivaţiile de tip financiar, mergând pe ideea că acest lucru ar fi
introdus inegalităţi între muncitori. Munca în socialism avea un singur scop: „construirea
socialismului multilateral dezvoltat” şi înaintarea spre comunism. Regimul socialist se baza pe
structuri ideologie, economice, politice şi sociale rigide, care indicau exact locul pe care trebuia să îl
ocupe munca în viaţa cetaţenilor.
În perioada comunistă, statul repartiza un loc de muncă şi o datorie muncitorească fiecăruia,
aceasta datorie fiind contribuţia la dezvoltarea socialismului. De aici deducem faptul că, în viziunea
socialismului, un loc de muncă ocupat de un cetăţean era suficient pentru ca acesta să îşi aducă
contribuţia la efortul colectiv, pentru a-şi îndeplini obligaţia faţă de stat, acesta din urmă oferindu-i
în schimb o recompensă, sub formă de salariu şi de avantaje sociale.
Ideologia şi negocierea muncii nu erau curente în perioada socialistă, deoarece sfera politică
şi economică prezentau o rezistenţă faţă de acestea. Aceasta fiind moştenirea socialistă care a afectat
perceperea muncii în perioada de după căderea comunismului (1989).
Din sfera muncii s-a mai identificat o moştenire socialistă- aceea cu privire la atitudinea
cetăţenilor faţă de stat Monica Heintz afirmă că încă se mai susţine ideea că statul este văzut ca
oponent, cel care trebuie blamat, furat, sau măcar şmecherit. Chiar şi funcţionarii de rang înalt nu se
indetifica cu statul, astfel situaţii ca şi cele ale poliţiştilor, care aplică sancţiuni cetăţenilor pentru
nerespectarea regulilor şi care ulterior se regăsesc în aceeaşi situaţie, sunt des întâlnite.
În acest sens circulă o vorbă în România: „Ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim”.
1.2. Piaţa românească a forţei de muncă şi poziţia angajaţilor în cadrul ei
 Rolul angajaţilor în economia de piaţă
Pentru mulţi dintre cetaţenii români, tranziţia de la economia centralizată la o economie de
piaţă funcţională nu a însemant o viaţă mai bună, din contră, mulţi dintre ei şi-au pierdut posturile de
muncă, iar cei care au rămas trăiesc cu teama şomajului, având slabe speranţe că în viitorul apropiat
îşi vor găsi noi posturi atractive de muncă.
Problema cu privire la drepturile angajaţilor este cea mai controversată în România de astăzi,
deoarece pe această ramură, comunismul s-a impregnat profund şi chiar după aproximativ 21 de ani
de la căderea comunismului acesta problemă încă domină.
În economia şi în societatea noastră lucrurile au început să se schimbe, dar mai mult în rău
decât în bine, deoarece locurile de muncă oferite de către firme sunt puţine, nesigure şi foarte prost
plătite. Acesta este motivul pentru care mulţi români regretă condiţiile de muncă pe care le aveau în
perioada comunismului.
1.2.1. Piaţa forţei de muncă
Pieţei libere i se reproşează faptul că nu duce la eliminarea sărăciei şi că există foarte multă
lume care trăieşte la limita subzistenţei; dacă ar fi să analizăm ultimii 20 de ani am obseva că însuşi
capitalismul a dus la o îmbunătăţire substanţială a standardelor de viaţă; piaţa liberă rămâne singura
modalitate de a înlătura sărăcia, deoarece maximizează satisfacţia consumatorulor şi a
producătorilor.